Calitatea Mediului In Orasul Brasov

Agronomie

Calitatea Mediului In Orasul Brasov

Byadmin ianuarie 1, 2024

[NUME_REDACTAT]

Istoricul cercetărilor

[NUME_REDACTAT] geografică

Caractere fizico – geografice

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] generale

Temperatura medie multianuală

Temperatura medie a lunii ianuarie

Temperatura medie a lunii iulie

[NUME_REDACTAT] de strălucire a soarelui

Precipitațiile medii multianuale

[NUME_REDACTAT]

Apele de suprafață

Apele subterane

[NUME_REDACTAT]

Rezevații naturale și arii protejate

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

Etimologia numelui orașului

Stema orașului

Cultura brașoveană

Instituții culturale

[NUME_REDACTAT] reprezentative

[NUME_REDACTAT] “Cerbul de Aur”

[NUME_REDACTAT]

Grupurile de [NUME_REDACTAT] manifestări culturale

Educația în [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Istoricul demografic

Mișcarea naturală

Densitatea populației

Durata medie a vieții

Structura populației pe sexe

Structura etnică a populației

Stuctura confesională a populației

[NUME_REDACTAT] economică a orașului

Companii care funcționează pe teritoriul [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT] importante

[NUME_REDACTAT] de cult

Parcuri și zone verzi

[NUME_REDACTAT]

Alte atracții turistice

Infrastructura și echiparea edilitară

Alimentarea cu apă a orașului

Captările prin puțuri forate

Capările de izvoare

Stația de tratare a apei [NUME_REDACTAT] sistemului de distribuție

Structura rețelei de canalizare

Stația de epurare a [NUME_REDACTAT]

Verificarea calității apelor

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu gaze naturale

Rețele de transport

Transportul rutier

Transportul feroviar

Căi de comunicație aeriene

Aspecte despre calitatea actuală a mediului

Riscurile naturale

Riscul la instabilitate al terenului

Riscul la inundații

[NUME_REDACTAT] apelor de suprafață

Calitatea apelor subterane

Calitatea aerului

Calitatea solului

Zgomotul și vibrațiile

Starea florei și a faunei

Măsuri de protectie pentru protejarea mediului

[NUME_REDACTAT]

Perioada medievală

Perioada contemporană

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] publice subordonate [NUME_REDACTAT]

Instituțiile subordonate direct [NUME_REDACTAT]

Organigrama administrației [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] bibliografice:

Bălteanu, D., Băcăințan, H., Munții noștri – Postăvaru, București, Ed. Sport – Turism, 1980.

Catrina, C., Lupu, I., Brașov – Monografie, București, Ed. Sport – Turism, 1981.

Călinescu, G., Istoria literaturii române, Ed. [NUME_REDACTAT], București, 2001.

Cucu, V., [NUME_REDACTAT], București, Ed. Științifică, 1970.

Dumitrașcu, I., Maximescu, M., O istorie a Brașovului, din cele mai vechi timpuri până la începutul secolului XX, Brașov, Ed. Phoenix, 2001.

Ghinea, D., Enciclopedia geografică a României, București, Ed. Enciclopedică, 2000.

Hellmann, E., [NUME_REDACTAT], Brașov, Ed. Foton, 2009 .

Ielenicz, M., Pătru, I., România – Geografie fizică, București, Ed. Universitară, 2005.

Mărculeț, V., Ștefănescu, A. V., Ion, S., Boda, G., Marcu, G., Chiriac, M., Maximciuc, E., Mărculeț I., Stoica, S., Dicționarul domnilor [NUME_REDACTAT] și ai Moldovei, București, Ed. Meronia, 2009.

Năzare, D., Năzare, R., Popovici B. F., In honorem Gernot Nussbächer, Brașov, Ed. Foton, 2004.

Negulici, D., Brașovul – Oraș cetate, Brașov, Citadel – Brașov, 2000.

Nussbächer, G., Ghid prin [NUME_REDACTAT] din Brașov, Brașov, Ed. Foton, 2007.

Nussbächer G., [NUME_REDACTAT] (monografie), București, Ed. Kriterion, 1977.

Oltean, V., Junii din [NUME_REDACTAT], Brașov, Ed. Libris, 2012.

Oltean, V., Școala românească din [NUME_REDACTAT], București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1989.

Petraru, Ș., Constantin C., Brașovul memorial, București, Ed. Sport – Turism, 1976.

Pop, S., Princz, Ș., Brașov – Ghid turistic al județului, București, Ed. [NUME_REDACTAT], 1974.

Pușcariu S., Brașovul de altădată, Cluj – Napoca, Ed. Dacia, 1977.

Salcă, H., O istorie a Uzinei I.A.R. Brașov, Brașov, Ed. Universității “Transilvania”, 2006.

[NUME_REDACTAT] (monografie hidrologică) I.M.H., București, 1971.

Stăncescu I., Ballif S., Meteorologie și drumeție, București, Ed. Sport – Turism, 1976.

Stoica L., Stoica G., Popa G., Castele și cetăți din Transilvania – [NUME_REDACTAT], București, Edit. [NUME_REDACTAT], 2011.

Surdu, A., [NUME_REDACTAT], Brașov, Ed. Kron – Art, 2010.

Surse web:

http://www.brasovcity.ro/documente/municipiu/scurt-istoric.pdf (10.03.2013)

http://istoriebv.ro/?page_id=50 (13.03.2013)

http://muzeulmuresenilor.ro/about/casa-muresenilor/ (16.03.2013)

http://www.etnobrasov.ro/ (20.03.2013)

http://sextilpuscariu.wordpress.com/ (24.03.2013)

http://akademickyrepozitar.sk/sk/repozitar/simpozion-national-de-numismatica-brasov-2013.pdf (31.03.2013)

http://adevarul.ro/locale/brasov/foto-gradina-zoologica-deschide-primavara-2014-1_52944904c7b855ff563d5500/index.html (05.04.2013)

http://www.welcometoromania.ro/Brasov/Brasov_Piata_Sfatului_r.htm (10.04.2013)

http://www.protopopiatul-brasov.ro/cat_biserica_sfnicolae_schei_protopopiatul_brasov.html (13.04.2013)

http://www.hidromecanica-brasov.ro/index_ro.html (13.04.2013)

http://carpatex.ccibv.ro/ (13.04.2013)

http://www.parc-aventura.ro/ (13.04.2013)

http://dinbrasov.blogspot.ro/2013/09/topul-parcurilor-din-Brasov.html (14.04.2013)

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Raport%20Mediu%20Brasov.pdf (19.04.2013)

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Raport_Mediu_Actualizare_PUG_Brasov_Final.pdf (22.04.2013)

http://www.brasov.ro/evenimente-brasov/evenimente-periodice/cerbul-de-aur-6.html

http://www.turismland.ro/tampa-brasov/ (26.04.2013)

http://muzeulartabv.ro/ (27.04.2013)

http://www.historia.ro/galerii-foto/biserica-sf-bartolomeu-cel-mai-vechi-monument-brasovean (04.05.2013)

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nivea_Brașov (10.05.2013)

http://www.provincia.ro/pdf_roman/r000385.pdf (12.05.2013)

http://tara-barsei.ro/wp-content/uploads/2014/01/nussbacher2012.pdf (12.05.2013)

http://newsbv.ro/2014/03/12/gazeta-de-transilvania-a-aparut-acum-176-de-ani/ (13.05.2013)

http://brasovromania.net/2014/04/junii-brasovului-un-obicei-cu-valoare-unicat-in-romania-pr-prof-dr-vasile-oltean/ (15.05.2013)

http://www.brasovcity.ro/documente/municipiu/scurt-istoric.pdf (17.05.2013)

http://www.iar.ro/profile.html (20.05.2013)

http://www.ccibv.ro/ (20.05.2013)

http://muzeulmuresenilor.ro/about/casa-muresenilor/ (22.05.2013)

http://sculeprofesionalebrasov.wordpress.com/about/ (22.05.2013)

[NUME_REDACTAT]

Istoricul cercetărilor

[NUME_REDACTAT] geografică

Caractere fizico – geografice

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] generale

Temperatura medie multianuală

Temperatura medie a lunii ianuarie

Temperatura medie a lunii iulie

[NUME_REDACTAT] de strălucire a soarelui

Precipitațiile medii multianuale

[NUME_REDACTAT]

Apele de suprafață

Apele subterane

[NUME_REDACTAT]

Rezevații naturale și arii protejate

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

Etimologia numelui orașului

Stema orașului

Cultura brașoveană

Instituții culturale

[NUME_REDACTAT] reprezentative

[NUME_REDACTAT] “Cerbul de Aur”

[NUME_REDACTAT]

Grupurile de [NUME_REDACTAT] manifestări culturale

Educația în [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Istoricul demografic

Mișcarea naturală

Densitatea populației

Durata medie a vieții

Structura populației pe sexe

Structura etnică a populației

Stuctura confesională a populației

[NUME_REDACTAT] economică a orașului

Companii care funcționează pe teritoriul [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT] importante

[NUME_REDACTAT] de cult

Parcuri și zone verzi

[NUME_REDACTAT]

Alte atracții turistice

Infrastructura și echiparea edilitară

Alimentarea cu apă a orașului

Captările prin puțuri forate

Capările de izvoare

Stația de tratare a apei [NUME_REDACTAT] sistemului de distribuție

Structura rețelei de canalizare

Stația de epurare a [NUME_REDACTAT]

Verificarea calității apelor

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu gaze naturale

Rețele de transport

Transportul rutier

Transportul feroviar

Căi de comunicație aeriene

Aspecte despre calitatea actuală a mediului

Riscurile naturale

Riscul la instabilitate al terenului

Riscul la inundații

[NUME_REDACTAT] apelor de suprafață

Calitatea apelor subterane

Calitatea aerului

Calitatea solului

Zgomotul și vibrațiile

Starea florei și a faunei

Măsuri de protectie pentru protejarea mediului

[NUME_REDACTAT]

Perioada medievală

Perioada contemporană

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] publice subordonate [NUME_REDACTAT]

Instituțiile subordonate direct [NUME_REDACTAT]

Organigrama administrației [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Istoricul cercetărilor

[NUME_REDACTAT] nu s-au scris foarte multe lucrări cu caracter geografic pur. Totuși, orașul și împrejurimile lui au reprezentat un subiect interesant pentru mulți cercetători, istorici, oameni de cultură etc. [NUME_REDACTAT] a scris câteva studii despre trecutul Brașovului, care i-au fost de folos istoricului [NUME_REDACTAT] în studiile sale. Cumnatul lui Iorga, academicianul [NUME_REDACTAT], după o muncă îndelungată, a publicat volumul “Documente și regește privitoare la relațiile Țãrii Românești cu Brașovul și Ungaria”. Sașii s-au arătat înteresați de Brașov, ei publicând un număr mare de studii și articole despre acest oraș, împreună cu lucrarea “Quellen zur Geschichte der [NUME_REDACTAT]” în șapte volume. Articolele erau publicate în diverse reviste și în gazeta lor locală, “Kronstädter Zeitung”, condusă de profesorul Philippi. [NUME_REDACTAT] „Honterus” găzduia o cronică bogată despre Brașovul din trecut, denumită „Collectania zu einer Particular – Historie von Kronstadt”, scrisă de [NUME_REDACTAT] și continuatã de către [NUME_REDACTAT].

Această cronică a venit în sprijinul următorilor oameni de cultură care au mai scris despre oraș. În anul 1883, când s-a ținut adunarea generală a [NUME_REDACTAT] la Brașov, profesorul de istorie N. Pop a fost însărcinat să le facă oaspeților un mic istoric al populării Brașovului, prin documentul “Schiță din istoria populării Brașovului”. Acesta a mai scris și un articol bine documentat în volumul I al [NUME_REDACTAT] (1898), și o monografie asupra școlilor centrale brașovene (“Școalele centrale din Brașov”). [NUME_REDACTAT] Stinghe a scris o lucrare despre trecutul românilor din Șchei, structurată în cinci volume (“Documente privitoare la trecutul românilor din [NUME_REDACTAT]”). O lucrare bine documentată este “[NUME_REDACTAT]”, care are ca subiect [NUME_REDACTAT]. Aceasta este structurată în patru volume, al treilea fiind despre Brașov. O contribuție importantă la acest volum a avut-o E. Jekelius, care a scris de spre străzile și piețele Brașovului etc., G. Treiber care a tratat fortificațiile orașului, H. Goos scrie despre istoria arhitectonică a fortificațiilor, O. Fritz și E. Kuhlbrandt despre [NUME_REDACTAT], E. Morres despre cea de la Bartolomeu și despre bisericile mici, și J. Teutsch despre iluminatul Brașovului. (Pușcariu, 1977). [NUME_REDACTAT], geograf istoric, a scris mai multe lucrări despre Brașov, cum ar fi “Etimologia, sensul inițial și evoluția numelui topic Brașov” și „Românii din Brașov în epoca Reformei”, în colaborare cu [NUME_REDACTAT]. Teza sa de doctorat tratează același subiect, fiind numită „[NUME_REDACTAT] – Studiu de geografie istorică”. Alți învățați care au scris despre Brașov sunt: filologul [NUME_REDACTAT], cu lucrarea sa de referință “Brașovul de altădată”, [NUME_REDACTAT] (filolog, muzeograf, profesor și teolog, actualul director al muzeului „Prima școală românească”) – a scris numeroase lucrări, cum ar fi “Școala românească din [NUME_REDACTAT]”, „[NUME_REDACTAT] și Troițele lor din [NUME_REDACTAT]”. Gernot Nussbächer (istoric, scriitor în germană), a scris despre Brașov și despre [NUME_REDACTAT], personalitate importantă din viața brașovenilor. [NUME_REDACTAT] este alt autor care a făcut diverse cercetări pe arealul Brașovului, cum ar fi lucrările “Brașovul – Oraș cetate” și “Feronerie brașoveană secolele XV – XIX”. Fortificațiile brașovene sunt un subiect interesant pentru mulți, despre ele fiind scrise lucrări precum “Fortificațiile orașului Brașov în lumina documentelor săsești din perioada 1438 – 1479” și “Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov”, de către [NUME_REDACTAT], respectiv [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Alți autori care au scris despre acest oraș sunt [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], în lucrări precum “Brașov – Monografie”, respectiv “Brașovul memorial”. Pop S. și [NUME_REDACTAT] au scris despre Brașov în ghidul lor turistic, “Brașov – Ghid turistic al județului”. Și în ziua de azi, acest oraș rămâne un subiect interesant de dezvoltat pentru numeroși oameni de știință.

[NUME_REDACTAT] rol important în elaborarea acestei lucrări au avut-o existența informațiior despre relief, a informațiilor bio – pedologice și hidrologice, a datelor climatice și demografice, a informațiilor istorico – culturale existente din diverse surse (lucrări de specialitate, planuri de mediu, PUG – uri etc.) În ultima perioadă, progresul tehnicii informatice a îmbunătățit posibilitățile de elaborare a lucrărilor cu caracter geografic, tehnicile folosite fiind foarte utile în elaborarea reprezentărilor realității geografice. Sunt accesibile în prezent tehnici software pentru realizarea de [NUME_REDACTAT] Geografice (SIG), precum și a diferitelor baze de date. Pentru elaborarea hărților digitale, am folosit hărți topografice, pe care le-am introdus în format digital ca date grafice și date atribut. Informațiile culese trec printr-un process de georeferențiere. Ortofotoplanurile făcute în acest areal sunt utile pentru determinarea zonelor afectate de diferite procese de degradare a terenurilor, acoperirea cu diferite tipuri de vegetatie, precum și pentru evaluarea vulnerabilității terenului. Datele climatice și demografice folosite au fost primite de la A.N.M., respectiv I.N.S. Brașov. Restul de informații au fost luate din surse bibliografice și site-uri web. Pe teren, am folosit metoda observației, ca rezultat având o serie de fotografii. Reprezentările grafice au fost realizate cu programe precum ArcView (harta localizării, harta pantelor, harta orientării versanților, harta hipsometrică, harta solurilor și harta turistică) și [NUME_REDACTAT] (reprezentarea parametrilor de climă și ai celor demografici).

Poziția geografică

Brașov este reședința și cel mai mare Municipiu al județului Brașov. Orașul a avut multe nume de-a lungul timpului, datorate influențelor diverselor popoare care și-au lăsat amprenta asupra lui, cum ar fi Kronstadt în germană sau Brassó.

[NUME_REDACTAT] se găsește în zona central – estică a României, în sudul [NUME_REDACTAT], mai exact în subunitatea [NUME_REDACTAT], la 45°38’ latitudine nordică și 25°35’ longitudine estică, la poalele vârfului Tâmpa (967 m).

Brașov se învecinează cu localitățile Bod, Sânpetru și Hălchiu în partea de nord, cu Cristian, Ghimbav, Vulcan și Codlea la vest, în sud localitățile vecine sunt Râșnov și Predeal iar în est printre cele mai apropiate se numără Săcele, Prejmer, Hărman și Tărlungeni.

Fig.1 Harta localizării [NUME_REDACTAT]

Caractere fizico – geografice

4.1 [NUME_REDACTAT] Brașovului are origine tectonică și aspect de graben, fiind situată

în curbura internă a Carpaților, în zona de contact a [NUME_REDACTAT] cu cei Meridionali.

Reprezintă cea mai mare și mai tipică depresiune intramontană din Carpații românești, aici fiind încă prezent un proces de subsidență activă. Acest lucru a facilitat impunerea șesurilor aluviale extinse iar la contactul cu munții apar glacisuri proluviale (Ielenicz, Pătru, 2005). Este înconjurată de M-ții Baraolt, Bodoc și Nemira în nord, M-ții Vrancei în est, M-ții Buzăului în sud – est, M-ții Ciucaș, [NUME_REDACTAT], Postăvaru, Bucegi, [NUME_REDACTAT] în sud și de M-ții Făgăraș, [NUME_REDACTAT] și M-ții Perșani în vest. Are aspectul unei întinse câmpii aluvio – proluviale, cu ramificații sub formă de golfuri sau culoare depresionare și mai multe trepte de relief (lunci largi, joase și mlăștinoase, terase, câmpii piemontane la altitudini de 550 – 700 m și dealuri submontane de 700 – 850 m altitudine).

Fig. 2: Harta orientării versanților în [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] se află la o altitudine medie de 625 m, având în spate masivele [NUME_REDACTAT] (1.844 m) și Postăvarul (cu vf. [NUME_REDACTAT] – 1.802 m). Este înconjurat din din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și [NUME_REDACTAT]. În sudul Brașovului se găsesc dealurile [NUME_REDACTAT] (840 m),Variște și Stejeriș (720 m). În centrul Brașovului apar martori de eroziune cum ar fi [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] Brașov sunt situați în vestul [NUME_REDACTAT]. Ei au aspectul unui platou întins, ondulat și nivelat prin acțiunea agenților externi la altitudini de 900 – 1100 m. În interiorul acestui platou s-au format două depresiuni de cunoscute ca [NUME_REDACTAT] sau Poiana de Jos și [NUME_REDACTAT] sau Poiana de Sus. Aici s-a dezvoltat stațiunea turistică [NUME_REDACTAT]. Platoul este mărginit spre vest de o serie de culmi cu altitudini de peste 1.000 m ([NUME_REDACTAT] – 1.045 m, [NUME_REDACTAT] – 1.042 m). În vest și nord – vest, culmile scad la sub 1.000 m altitudine (Dealul lui Bogdan, [NUME_REDACTAT]). La nord, culmile Tâmpei și Stejerișului se apropie de partea centrală a [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] este situat în partea de sud-vest a [NUME_REDACTAT], în grupa [NUME_REDACTAT], la aproximativ 13 kilometri sud de Brașov. Altitudinea maximă este atinsă în vârful Postăvaru, 1.802 m. Reprezintă de fapt o culme montană pe direcția NE – SV. Geologic, el reprezintă o mare cută anticlinală (situată în prelungirea de N a masivului cristalin al munților Leaotei). [NUME_REDACTAT] este alcătuit din calcare jurasice și din conglomerate și gresii cretacice. Calcarele din partea înaltă a masivului conferă vârfului Postăvarul un aspect de piramidă. În capătul SV al [NUME_REDACTAT] au fost sculptate [NUME_REDACTAT] care deși au dimensiuni reduse impresionează prin sălbăticia lor. [NUME_REDACTAT] se continuă spre sud prin [NUME_REDACTAT], prin care se face legătura cu [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] Mare reprezintă o parte a Carpaților de Curbură, din subgrupa [NUME_REDACTAT]. Masivul este limitat de [NUME_REDACTAT] la Vest, vale ce-l separă de [NUME_REDACTAT], depresiunea Brașovului (Săcele) la nord, valea Gârcinului la est și [NUME_REDACTAT] de Sus și munții Predealului la sud. Înălțimea maximă este de 1.844 de metri în vârful [NUME_REDACTAT]. Este format din conglomerate, calcare și flișuri.

Fig.3 Harta hipsometrică a [NUME_REDACTAT]

4.2 [NUME_REDACTAT] Brașovului reprezintă o despresiune tectonică, formată datorită mișcărilor valahe din faza alpină nouă, care a funcționat ca bazin de sedimentare în pliocen superior – pleistocen inferior (Ielenicz, Pătru, 2005). Fundamentul depresiunii are vârstă mezozoică, iar la partea superioară a acestor formațiuni s-au depus în perioada cuaternarului depozite constituite din aluviuni grosiere și depozite neogene reprezentate de marne argilo – nisipoase cu intercalații de cărbuni. Formațiunile mezozoice sunt reprezentate de roci calcaroase, conglomerate cuarțitice cu intercalații de șisturi argiloase.

Rocile de vârstă triasică sunt reprezentate de calcare cenușii, masive, ce ies la suprafață în [NUME_REDACTAT] și în [NUME_REDACTAT]. În masivele înconjurătoare, Postăvaru și [NUME_REDACTAT], apar calcare tithonice cu intercalații de marne. Depunerile cele mai noi sunt reprezentate de formațiunile aluvionare grosiere care aparțin celor trei piemonturi (Brașov, Săcele, Râșnov), formate prin dezagregarea și transportarea materialelor provenite din zonele înalte limitrofe.

Clima

4.3.1 Aspecte generale

[NUME_REDACTAT] se încadrează în zona cu climat temperat, la contactul dintre climatul

continental V European cu nuanțe oceanice și cel excesiv – continental, din partea de E. Rezultă un climat de tip continental – moderat, dominat de circulația atmosferică din NV.

Trăsăturile generale ale climei regionale sunt înfluențate de condițiile fizico – geografice locale. Reliefului muntos realizează o compartimentare a climatului general și o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Datorită influenței reliefului, bazinul depresionar se caracterizează printr-un regim climatic cu nuanțe de excesivitate (amplitudini termice mari), cu frecvente inversiuni de temperatură. În general, efectul de depresiune constă, din punct de vedere termic, în intensificarea proceselor de răcire radiativă nocturnă și a celor de încălzire, prin insolație, ziua.

Clima zonei [NUME_REDACTAT] este de tip continental – moderat, caracteristică depresiunilor perimontane, umedă si răcoroasă, cu precipitații relativ reduse și temperaturi mai scăzute în zonele mai joase, fiind în principal caracterizată prin particularitățile impuse de aspectul de bazin închis și de etajarea pe verticală a reliefului. Contextului geomorfologic în care este așezat [NUME_REDACTAT] este contactul dintre zona depresionară și masivele montane învecinate care înconjoară depresiunea. Lanțul de munți ce trec de 1.700 m, munții scunzi de peste 800 m și înșiruirea de dealuri și depresiuni cu altitudini între 400 și 700 m generează un blocaj al tranzitului maselor de aer, fiind favorizată recircularea acestora în zona depresionară, rezultând acumularea de poluanți. Circulația slabă în anotimpul rece (noiembrie – februarie) determină menținerea maselor reci de aer în zona joasă a depresiunii în care se află așezat orașul Brașov. Rezultatul este instalarea fenomenului de inversiune termică, marcat de apariția temperaturilor minime. Atmosfera urbană este supusă unui procedeu de încălzire prin advecție si radiații din mai multe cauze, cum ar fi diminuarea radiației terestre din zona urbană, datorită menținerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmarea efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc, pierderii de căldură de la clădiri, surse termice si încălzirea urbană și diminuarea curenților de aer datorită șicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspirației, prin care se pierde căldură. Se evidențiază astfel situația de calm atmosferic definitoriu pentru tot arealul municipiului Brașov prin înregistrarea în peste 83% din perioada de timp a unor viteze ale vântului mai mici de 1,5 m/s, ceea ce descrie în mod evident o situație nefavorabilă dispersiei, constituind o cauză principală pentru acumularea noxelor în municipiul Brașov. Radiația solară în zonă oscilează la nivel anual, cele mai mari valori ale radiației solare sunt în iulie, iar cele mai mici valori ale radiației solare sunt în decembrie.

Pe arealul dat, s-au analizat, la nivel multianual (1971 – 1980), următorii parametri: Temperatura medie multianuală, temperatura medie a lunii ianuarie, temperatura medie a lunii iulie, nebulozitatea, durata de strălucire a soarelui, nivelul de precipitații și caracteristici ale vântului.

4.3.2 Temperatura medie multianuală

Fig. 4: Temperatura medie multianuală – stația meteorologică Brașov (1971 – 1980)

Temperatura medie multianuală descrie o curbă ce variază în funcție de sezon, reflectată în temperaturile medii lunare. Valorile înregistrate sunt în creștere constantă din luna ianuarie până în luna iulie, apoi curba termică ia o tendință descendentă până în luna decembrie.

În lunile de iarnă, temperatura s-a menținut negativă, cea mai scăzută valoare fiind înregistrată în ianuarie (-3.6 grade), fiind urmată de luna decembrie (-2.3 grade) și de luna februarie (-1.2 grade). Una din cauzele temperaturilor scăzute o reprezintă masele de aer rece care vin din NE continentului. O altă cauză o reprezintă vântul local Nemerre, ce aduce din [NUME_REDACTAT] mase reci de aer. Lunile martie și noiembrie sunt cele care marchează trecerea de la sau spre anotimpul rece, având valori ale temperaturii apropiate (3.0 grade), respectiv 2.2 grade. În noiembrie diferența de temperatură e cauzată de masele de aer rece care își fac apariția în [NUME_REDACTAT]. În lunile aprilie și octombrie se schimbă circulației maselor de aer. Aprilie se caracterizează printr-o creștere a temperaturii cu 5 grade, iar în luna octombrie valoarea medie este de 7.3 grade, datorită faptului că această lună marchează începutul învaziilor maselor de aer rece. Mai și septembrie reprezintă lunile cele mai călduroase ale anotimpurilor de tranziție, valorile acestor luni fiind de 12.9, respective 12.7 grade Celsius.

Lunile de vară sunt caracterizate prin valorile cele mai ridicate: 16 grade în iunie, 17.1 în iulie și 16.5 în august, fiind o urmare directă a creșterii intensității radiației solare.

4.3.3 Temperatura medie a lunii ianuarie

Temperatura medie a lunii ianuarie înregistrează valorile cele mai scăzute din timpul an. Curba termică este descendentă pentru intervalul 1971 – 1974, din 1975 până în 1977 are o tendință ascendentă, cu o mică scădere în anul 1976. Apoi, din 1977 până în 1980, are o evoluție negativă. Ca urmare a influenței aerului rece polar sau arctic cele mai mici medii lunare ale temperaturii aerului se produc în luna ianuarie în anii 1974 și 1980, valorile înregistrate fiind de -5.7 grade, respective -8.7 grade. Valorile sunt negative pentru intervalul analizat, excepție făcând anul 1971, când temperatura depășește pragul de 0 grade (0.2 grade). Cea mai scăzută valoare înregistrată a fost în anul 1980, fiind de -8.5 grade Celsius.

Fig. 5: Temperatura medie a lunii ianuarie – stația meteorologică Brașov (1971 – 1980)

4.3.4 Temperatura medie a lunii iulie

Ca urmare a frecvenței maselor de aer calde, tropicale, dar și datorită poziției Pământului în raport cu Soarele, luna iulie se caracterizează prin cele mai ridicate valori ale temperaturii din cursul unui an. Curba termică înregistrează fluctuații dese de-a lungul întervalului 1971 – 1980, după cum urmează: este ascendentă în intervalul 1971 – 1972, anul 1972 având cea mai ridicată valoare a temperaturii -18.2 grade. În următorii doi ani curba termică este în scădere. În 1975 ia o tendință ascendentă din nou, ca apoi valorile să scadă constant până în anul 1979. Ultimul an din intervalul de 10 ani marchează o creștere a valorii temperaturii.

Fig. 6: Temperatura medie a lunii iulie – stația meteorologică Brașov (1971 – 1980)

4.3.5 [NUME_REDACTAT] atmosferică reprezintă gradul de acoperire a cerului cu nori și se măsoară în zecimi. Nebulozitatea atmosferică se determină vizual, astfel dacă cerul este senin sau acoperit mai puțin de 1/10, valoarea nebulozității este 0. Când este acoperită o zecime din bolta cerească nebulozitatea este 1, când sunt acoperite 2/10 valoarea nebulozității este 2 șamd.

Din analiza valorilor medii lunare rezultă că în perioada 1971 – 1980 nebulozitatea a variat între 5.57 și 7.32 zecimi.

În timpul unui an, nebulozitatea medie lunară este minimă la sfârșitul verii ( în luna august valoarea este de 5.57 zecimi) și maximă la mijlocul iernii ( în luna decembrie – 7.32 zecimi). Valorile nebulozității oscilează în funcție de frecvența ariilor ciclionale. Statisticile relevă faptul că în lunile de iarnă nebulozitatea este mai mare decât în restul anului, când este atinsă și valoarea maximă. Primăvara valorile se mențin ridicate, maximul secundar al nebulozității fiind înregistrat în luna aprilie, fiind de 7.13 zecimi.

Vara este anotimpul în care se înregistrează cele mai scăzute valori – 6.43 zecimi în iunie, 6.11 în iulie și 5.56 în august. Valorile minime se înregistrează ca urmare a frecvenței maselor de aer cu regim anticiclonal.

Septembrie nu aduce modificări majore, nebulozitatea mentinându-se scăzută (5.81 zecimi), iar în perioada dintre lunile octombrie și noiembrie marchează schimbarea cea mai importantă, de la 5.63 la 7.06 zecimi.

Din perioada 1971 – 1980, în primul an s-au înregistrat valorile extreme: cea mai mare valoare s-a înregistrat în luna decembrie (8.7 zecimi), iar cea mai redusă în luna august (3.5 zecimi).

Fig. 7: Nebulozitatea totală medie lunară – stația meteorologică Brașov (1971 – 1980)

4.3.6 Durata de strălucire a soarelui

Durata de strălucire a Soarelui reprezintă un element de climă ce influențează direct cantitatea de radiație solară primită de suprafața terestră, și, astfel, temperatura aerului și solului. Variația acesteia depinde de nebulozitate, valorile acestor doi parametri de climă fiind invers proporționale.

Durata de strălucire a soarelui înregistrează valori diferite de la o lună la alta, iar mediile lunare pentru perioada 1971 – 1980 se situează între 73.31 și 229.19 ore.

Corespondeța dintre cei doi parametri se poate observa comparând reprezentările grafice ale acestora. Astfel, valoarea minimă, de 73.31 ore, s-a înregistrat în luna decembrie, luna în care nebulozitatea a atins cea mai mare valoare (7.32 zecimi), iar cele mai mari valori sunt înregistrate în timpul verii (valoarea maxima fiind înregistrată în luna iulie, de 229.19 ore), acest sezon fiind caracterizat de o nebulozitate scăzută.

O creștere accentuată a duratei de strălucire a Soarelui se poate observa între lunile februarie și martie (creșterea fiind de 59.59 ore). O scădere importantă se realizează în lunile octombrie și noiembrie, diferența fiind de 68.28 de ore. Aceste modificări sunt cauzate de faptul că la sfârșitul lunii martie are loc creșterea duratei zilei până la începutul toamnei și de influența maselor de aer specifice fiecărui sezon și care determină variații ale regimului nebulozității.

Valoarea medie anuală pentru intevalul 1971 – 1980 este de 156.15 ore.

Fig. 8: Durata de strălucire a soarelui – stația meteorologică Brașov (1971 – 1980)

4.3.7 Precipitații medii multianuale

Precipitațiile medii multianuale oscilează pentru perioada 1971 – 1980 de la valoarea de 18.1 mm în luna februarie la 100.1 în luna iunie. Evoluția acestora este ascendentă din ianuarie până în iunie, când se înregistrează valoarea maximă (100.1). În februarie nivelul precipitațiilor scade puțin, valoarea înregistrată fiind cea mai mică din această perioadă (18.1 mm). De la valoarea maximă din iunie, curba ia o tendință descendentă, până în luna decembrie. Luna iulie marchează al doilea maxim, de 94.9 mm. Lunile de primăvară au în general valori mai scăzute decât cele de toamnă, iar luna mai are o valoare a precipitațiilor apropiată de cea din luna august (87.4, respectiv 87.0 mm). Lunile de toamnă se carcaterizează prin valori mai scăzute față de sezonul precendent și cu diferențe mai mici de la o lună la alta (aproximativ 5 – 10 mm). Sezonul de vară este cel mai bogat în precipitații, lunile iunie, iulie și august având valori de 100.1, 94.9, respectiv 87.0 mm. Precipitațiile înregistrate în această perioadă sunt sub formă de averse. În acest anotimp se mai produc produc și perioade de uscăciune și de secetă ca urmare a temperaturilor ridicate, ce determină o evapotranspirație intensă și, astfel, la apariția deficitului de umiditate. În sezonul rece al anului se înregistrează cea mai scăzută cantitate de precipitații, fiind pentru arealul analizat de 61.3 mm. Cauza precipitațiilor mai scăzute este dată de masele de aer continentale, reci, cu umiditate redusă. Primăvara și toamna reprezintă anotimpuri de tranziție, ceea ce se reflectă atât în evoluția valorilor temperaturii, dar și a precipitațiilor, cantitatea media a acestora pentru perioada de timp analizată fiind de 163 mm primăvara și 140.7 mm toamna. Suma valorilor multianuale este de 646.9 mm, iar catitatea maximă căzută într-un interval de 24 de ore s-a înregistrat în iulie 1975, fiind de 70.4 mm.

Fig. 9: Precipitațiile medii multianuale – stația meteorologică Brașov (1971 – 1980)

4.3.8 [NUME_REDACTAT] reprezintă un element climatic care este dependent de dinamica maselor de aer. Caracteristicile regimului dinamic ale aerului sunt date în principal de frecvența și viteza vântului, iar pentru analiza acestora s-a apelat la roza vânturilor.

Frecvența vântului este cea care evdiențiază direcția sa. Conform rozei vânturilor, direcția predominantă a vântului în Brașov este NV – SV. O altă direcție este E, dar mai puțin importantă. Acest fapt se explică prin poziționarea orașului în depresiunea Brașovului, unde este încadrat de mai multe obstacole naturale – masivul Postăvaru, [NUME_REDACTAT] etc. [NUME_REDACTAT] acționează ca o barieră, iar așa se explică direcția predominantă menționată. Arealul analizat se află într-o zonă depresionară, unde dispersia este slabă. Cele mai mari procente se înregistrează la vânturile care bat dinspre NV și SV, având valori între 13.7 și 19.2%, respectiv între 11.6 și 17.6%. Frecvență apreciabilă au și vânturile dinspre E (între 6.6 și 15.6%).

În ceea ce privește calmul atmosferic, acesta înregistrează o frecvență medie anuală de 35.4%.

Viteza vântului este un parametru meteorologic exprimat ca raportul dintre distanța parcursă de aer pe orizontală (metri) și unitatea de timp (secundă). Aceasta are o valoare medie de 3.9 m/s, dar variază în funcție de direcție, dar și în timpul anului, în funcție de sezon.

Vitezele cele mai ridicate corespund direcțiilor predominante: NV – 5.7 m/s, SV – 4.9 m/s. În aceste direcții nu sunt obstacole majore, iar deplasarea aerului se face mai ușor. În ceea ce privește variația pe sezoane, direcțiile predominante au valori mai mari iarna.

În arealul analizat bate un vânt local numit Nemerre, fiind de fapt aerul rece al Crivățului, acumulat în partea estică a [NUME_REDACTAT], care pătrunde prin văile și trecătorile munților și se revarsă pe versantul vestic în depresiune sub forma unui vânt rece, cu o viteză de deplasare de 10 – 20 m/s.

Fig. 10: Roza vânturilor – stația meteorologică Brașov (1971 – 1980)

Hidrografia

4.4.1 Apele de suprafață

Brașovul este străbătut de râurile Graft, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Gorganu, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] este un canal care leagă râul Timiș de râul Ghimbășel. Canalul începe în apropiere de Dârste și urmează limita sudică a orașului Brașov. Canalul interceptează râurile care se scurg de pe versantul nordic al masivului Postăvaru, derivându-le în râul Ghimbășel. Traseul canalului actual urmărește pe unele tronsoane albiile fostelor cursuri de apă. În intravilanul [NUME_REDACTAT], canalul este acoperit). [NUME_REDACTAT] este de fapt cursul inferior al râului Șcheiu (de pe versantul nordic al masivului Postăvaru), care a fost canalizat încă în perioada medievală, asftel încât să curgă în lungul zidurilor cetății, constituind o parte a lucrărilor de apărare a orașului. Majoritatea râurilor ce curg în arealul [NUME_REDACTAT] provin de pe versantul nordic la [NUME_REDACTAT].

Apele subterane

Apele subterane sunt sub formă de ape freatice cu nivel liber, cantonate în depozitele aluvionare din lunci și terase holocene și de ape de adâncime, cantonate în roci de vârstă pleistocenă.

Apele freatice ies în evidență în lunca pârâului Timiș și se află la peste 15 m adâncime.

În această zonă alimentarea stratului acvifer se face predominant din precipitații,

neavând legătură cu fluctuațiile nivelului apei din râul Timiș, ale cărui maluri sunt colmatate și puțin permeabile.

Apele de adâncime cantonează în orizonturile acvifere din [NUME_REDACTAT], constituite din

nisipuri cu pietrișuri, pe alocuri cu liant argilos, situate în depozitele pleistocene la adâncimi de 50 – 150 m. Alimentarea stratului acvifer se face prin precipitații.

4.5 [NUME_REDACTAT] din zonă este influențată de mai mulți factori ce îi imprimă un număr de caracteristici specifice. [NUME_REDACTAT] Brașov s-a schimbat mult de-a lungul timpului, din punct de vedere al gradului de acoperire cu vegetație, din varii motive. S-au mai păstrat câteva pâlcuri alătuite din stejari (Quercus robur) și gorun, favorizând dezvoltarea pajiștilor. Acestea sunt alcătuite din păiușcă (Festuca pseudovina), țepoșică (Nardus stricta), pieptănărița (Cynosurus cristatus) și păiuș (Festuca pratensis). Pădurea de amestec – molid, brad și fag, acoperă o suprafață destul de întinsă din înălțimile mijlocii ce coboară către șesul depresionar al Bârsei. Se mai găsesc specii precum zambila sălbatică, pătlagina argintie, nemțișorul de stâncă, migdalul pitic, cununița de calcar, vișinelul, colilia.

Zonele verzi din [NUME_REDACTAT], în suprafață de 305.80 ha sunt constituite din:

6 parcuri (Tractorul, Titulescu, Dima, etc) – 20.30 ha;

4 scuaruri (Eroilor, Teatru, Berzei, Lacurilor) – 10.80 ha;

4 zone de agrement ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Iepure, Pietrele lui Solomon, [NUME_REDACTAT]) – 25 ha;

2 păduri parc (Tâmpa și Warthe) – 23 ha;

zonele verzi din cartierele de locuit, în suprafață de cca. 216 ha;

zonele verzi stradale de cca. 10.70 ha. (Străinescu, 2010).

4.6 [NUME_REDACTAT] constituită din animale cum ar fi cerbul, căpriorul, ursul, porcul mistreț, care pot fi văzute uneori la marginea pădurii, uneori chiar în oraș. Se întâlnesc de asemenea rozătoare – pârșul mic, pârșul de alun, șoarecele gulerat, veverița, și păsări – șorecarul comun, șorecarul încălțat, potârnichie, hereți, acvile, fazani, mierla, ierunca, sitar, cinteza alpină, fluturașul de piatră. [NUME_REDACTAT] Tâmpa și [NUME_REDACTAT] se găsesc populații mari de insecte.. Apele sunt populate cu pești precum mreana, păstrăvi și lipan. Pădurile înconjurătoare sunt populate de către amfibieni, păsări (barza albă, barza neagră, vânturei, potârnichi, hereți, cocoșul de munte, prundărișul de piatră, acvile), reptile și mamifere (ursul, căpriorul, mistrețul, râsul). În orașul propriu-zis se găsesc animale fără stăpân cum ar fi câini și pisici, în număr relativ redus.

4.7 Rezervații naturale și arii protejate

La nivelul [NUME_REDACTAT] se găsesc trei rezervații naturale protejate:

rezervația naturală Tâmpa;

rezervația naturală [NUME_REDACTAT];

rezervația naturală Postăvaru;

O parte din aceste rezervații naturale se regăsesc în intravilanul [NUME_REDACTAT], fapt

ce impune măsuri speciale de protecție (Lege nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate – Rezervații și monumente

ale naturii).

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Tâmpa este o arie protejată de categoria V – Rezervație peisageră/mixtă, conform clasificării UICN/CMN. Se află pe muntele Tâmpa, și reprezintă partea nord estică a [NUME_REDACTAT] Brașov, prelungită până în interiorul orașului. Rezervația are o suprafață de 188.2 ha. Ea este delimitată spre est, nord și vest de cartierele Brașovului iar la est, de [NUME_REDACTAT]. Culmea principală se leagă printr-o înșeuare cu [NUME_REDACTAT] (1.003 m). [NUME_REDACTAT] este alcătuit din calcare jurasice la care se adaugă conglomerate și gresii cretacice. Creasta principală este formată din vârfuri (Tâmpa, 955 m, [NUME_REDACTAT], 890 m) despărțite de șei adânci. Versantul vestic este mai înclinat și are are pante de 35 – 450. Versantul sud – estic are înclinări de 250 – 350 și ajunge la 30 – 400 în partea superioară. Versanții sunt fragmentați de o rețea densă de văi seci cu profil longitudinal puternic înclinat. În partea superioară, culmea prezintă înclinări mai reduse, de 10 – 200 și un brâu de stânci de calcar cu înclinări de peste 350. Stâncile sunt carstificate, cu apariții de lapiezuri. Depozitele superficiale au grosimi reduse în sectorul mijlociu și superior al versanților și sunt alcătuite din acumulări de calcare prinse într-o matrice luto – argiloasă. Baza versanților este îmbrăcată într-o cuvertură de depozite groase deluvio – coluviale cu schelet de calcar. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 6 și 8 grade Celsius. Luna cea mai rece este ianuarie, având temperaturi medii de -4, -5 grade Celsius. Luna cea mai caldă este iulie, cu temperaturi medii cuprinse între de 14 – 16 grade Celsius. Iarna sunt frecvente inversiunile de temperatură în [NUME_REDACTAT]. Precipitațiile medii anuale au valori de 800 – 900 mm, cantitățile cele mai mari de averse fiind înregistrate în luna iunie (125 mm). Rețeaua hidrografică este formată din pâraie ce au caracter intermitent. Văile reprezintă artere de drenaj în special primăvara și în perioadele cu ploi torențiale. Pedologic, pe teritoriul rezervației predomină rendzinele, solurile humico – carbonatate asociate cu roca la zi și soluri brune eubazice. Forma de vegetație predominantă este pădurea.

Fig. 11: Pădure de fag din Rezervația naturală Tâmpa. Sursa: www.kladia.info.ro

Este formată din carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), arțar (Acer plantanoides), molid (Picea excelsa), pin (Pinus silvestris) și larice (Larix decidua), fag (Fagus silvatica). În etajul inferior apar arbuști ca sângerul (Cornus sanguinea), călinul (Viburnum opulus), socul negru (Sambucus nigra), tufe de cununiță (Spiraea ulmifolia), salba moale (Evonymus europaea), salba râioasă (Evonynus verucosa), alunul (Corylus avellana), bibilica (smeur, tulichină, bircoace). Printre tufărișuri se întâlnesc rar stânjenelul (Iris caespitosa), nemțișorul de stâncă ([NUME_REDACTAT]), crucea voinicului (Anemone transsilvanica), bibilica (Fritillaria montana), papucul doamnei (Cypripedium calceolus). Etajul ierbaceu este format din flori de mull (Asperula odorata, Micelus muralis, Melica uniflora, Galium schultesii, Glechoma hederacea, Asarum europaeum, Lathyrus veruus). Mai sunt prezente plante ca Stachys alpina, Ulmus montana, Saxifraga cuneifolia, omagul (Aconitum anthora, A. lasianthum), sempervivum soboliferum etc. Pe stânci cresc plante ca Allium saxatile, Pedicularis campestris, Jurinea mollis, Centaurea triumfetti, coada iepurelui (Sesleria rigida), ovăsciorul (Avenastrum decorum), viola jolii. Pe versantul sud – estic apare o insulă de vegetație de stepă – se găsesc specii precum Festuca vallesiaca, frăsinelul (Dictamnus albus), Filipendula hexapetala Geranium sanguineum, Cephalaria laevigata, Phleum phleoides, Carex humilis, Stipa pulcherrima, S. Capillata, iacintul sălbatic (Hyacinthella leucophaea), iarba șarpelui roșie (Echium rubrum), miriuță (Anchusa barrelieri), mătăciune (Dracocephalum austriacum), tufe de măceș pitic (Rosa spinosissima), cununița de calcar (Spiraea crenata). La marginea poienilor cresc specii precum Colutea arborescens, Berberis vulgaris, obsiga bârsană (Bromus barcensis). Fauna este bogată, cele mai des întâlnite animale fiind veverița (Sciurus vulgaris) și ursul (Ursus arctos). Păsările întâlnite sunt șorecarul comun (Buteo buteo), tartalogul (Troglodites troglodites), corbul (Corvus corax). Speciile de reptile ce trăiesc aici sunt vipera (Vipera berus) și gușterul (Lacerta viridis). Fluturii și viespile sunt cele mai des întâlnite insecte. Dintre viespi s-au găsit 17 specii rare pentru România: Icheumon fulvidactylus, Amblytelis atratorius și Aspechtis rufata. Suprafața ocrotită este inclusă în fondul forestier fiind marcată silvic. Datorită faptului că rezervația este inclusă în circuitul turistic al municipiului Brașov, este des vizitată atât de turiști cât și localnici, ca zonă de recreere. Este străbătută pe poteci marcate cât și nemarcate, ceea ce poate duce la distrugerea covorului vegetal și al plantelor rare.

Rezervația naturală [NUME_REDACTAT]

Conform clasificării CICN/CMN, aria protejată „[NUME_REDACTAT] Mare“ este o rezervație floristică. Rezervația mai este cunoscută și sub numele de [NUME_REDACTAT], care este denumirea culmii pe care este situată aceasta. Este situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al [NUME_REDACTAT], în nord – vestul [NUME_REDACTAT], la o altitudine de 920 – 950 m pe culmea Stejerișului care se desprinde din platoul [NUME_REDACTAT] și înaintează spre nord, în [NUME_REDACTAT]. În trecut, în apropiere se afla rezervația floristică „[NUME_REDACTAT] Mic“, în prezent distrusă prin exploatarea calcarului. Are o suprafață de 20 ha, în acest perimetru fiind conservate o pădure de stejari seculari și un grup de stânci de calcar cu vegerație calcofilă. Stânca este formată din calcar cu aspect piramidal, baza sa fiind acoperită de grohotișuri mobile răspândite pe versant până la o distanță de 50 – 60 m. Relieful este format din calcare de vârstă jurasică și prezintă diaclaze care sunt carstificate. În corpul lor sunt încrustate lapiezuri verticale. Calcarele apar la zi în bancuri cu o grosime de 0,5 – 1 m, cu înclinare de 55 – 600 spre sud-est. Apar la zi în sectorul superior convex al unui versant abrupt care coboară spre [NUME_REDACTAT]. Calcarele sunt afectate de procese puternice de dezagregare. Spre sud – vest apar grupuri izolate de colți de calcar înconjurate de pădure. Din punct de vedere climatic, se încadrează în climatul munților mici – mijlocii. Temperatura medie anuală variază între 5 – 6 grade Celsius. Minimul termic anual se înregistrează în luna ianuarie (-5 grade Celsius), iar maximul în iulie (14 – 15 grade Celisus). Cantitățile anuale de precipitații sunt de aproximativ 800 – 900 mm. Perioada cea mai ploioasă este primăvara și începutul verii, cu cantități de 80 – 100 mm lunar. Rezervația este drenată de o rețea de vâlcele pe care există scurgere numai în perioadele cu ploi torențiale sau la topirea zăpezilor. Sub stâncile de calcar se găsesc soluri scheletice și rendzine. Spre baza versantului apar și soluri brune eubazice. Vegetația este formată în mare parte din pădure. Aceasta este formată din arboret, fagul fiind predominant. Se găsesc exemplare de puieți de gorun, sânger, iar la baza versantului apar exemplare mature de gorun (Quercus petraea) și tufe de alun (Corylus avellana). Pătura erbacee este alcătuită din Mercuriales perennis, Chelidonium majus, Melica nutans, Asrum europaeum, Asperula odorata, Lamium maculatum, Hepatica transsilvanica. În pădurea de fag apar exemplare de soc (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyns), măceș (Rosa canina), jugastru (Acer campestre), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellans). În crăpăturile pereților stâncoși, apar Eryaimum saxosum, Centaurea mieranthos, Asplenium trichimanes, Achnatherum calamagrostis, Festuca cinerea, Campanula carpatica. În locul unde s-a acumulat materialul de grohotiș se dezvoltă T. montanum, Festuca cinerea, Scobiosa achrolerica, Galium mollugo, Asper amellus, [NUME_REDACTAT], Theucrium chamaedrys, Poa baclensis, Euphorbia cyparissias, [NUME_REDACTAT]., Potentila cinorea, [NUME_REDACTAT]., Climatis vitalba. Pe suprafețe reduse s-au format cenoze în care predomină Festuca cinerea, Silina sp., Aster amelleus, Poabodensis, Achnaterum calamagrostis, Potentilla cinerea. Deasupra peretelui stâncos apare o poiană în care se dezvoltă Festuca cinerea, Centaurea micronthos, Scabiosa ochzolenta, Potentilla cinerea, P. recta. Dintre plantele rare se găsește flămânzica (Droba haynaldi Ssp. elongata). Printre metodele principale de ocrotire a rezervației se numără amplasarea indicatoarelor care arată importanța științifică a acesteia. Fiind greu accesibilă, elementele naturale nu sunt supuse presiunii antropice. Cele mai mari amenințări pentru echilibrul natural sunt exploatarea calcarului și pășunatul excesiv la baza stâncii.

Rezervația naturală [NUME_REDACTAT] Postăvaru este conform clasificării UICN/CMN o arie protejată de categoria IV – Rezervație naturală mixtă. Este situată în județul Brașov, în partea sudică a municipiului Brașov și în comuna Râșnov. Rezervația cuprinde o parte din [NUME_REDACTAT], care împreună cu [NUME_REDACTAT] Mare alcătuiesc [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] intră în contact cu partea sudică a [NUME_REDACTAT], față de care se înalță cu peste 1.200 m. [NUME_REDACTAT] pătrunde în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] în nordul și vestul acestei unități montane. Limita estică este dată de [NUME_REDACTAT] iar cea sudică de cursul mijlociu al [NUME_REDACTAT], care îi separă de [NUME_REDACTAT]. Limitele rezervației au un aspect sinuos. Rezervația are o suprafață de 1025.2 ha, ocupând culmea principală a [NUME_REDACTAT] și ramificațiile sale. Cuprinde în suprafața sa masivul Postăvaru și [NUME_REDACTAT] Brașovului. Din punct de vedere climatic, pe teritoriul munților Postăvaru se întrepătrund masele de aer umed din vest și nord – vest cu cele continentale din est. Elementele climatice sunt etajate conform altitudinii, de la 550 – 700 m la nivelul [NUME_REDACTAT] până la 1800 m pe vârfurile cele mai înalte. Temperaturile medii anuale au valori de 6 – 8 grade Celsius la poalele masivului, iar la nivelul [NUME_REDACTAT] scad până la 5.8 grade Celsius. Pe culmi temperaturile se mențin scăzute, între 0 și 2 grade. Temperaturile cele mai ridicate se înregsitrează de regulă în luna iulie, iar cele mai scăzute în luna ianuarie. Temperaturile maximă absolută întregistrată a fost de 27.7 grade, iar cea minimă absolută de – 20.8 grade [NUME_REDACTAT] medii anuale au valori între 1.200 – 637 mm. Cantitățile cele mai mari se înregistrează vara, în luna iulie, iar cele mai neînsemnate toamna, în general în octombrie. Datorită altitudinii ridicate, stratul de zăpadă se menține timp îndelungat, până în luna aprilie. Rețeaua hidrografică din [NUME_REDACTAT] este densă, cu o structură radiară. O mare parte din aceasta aparține bazinului hidrografic al Oltului. Râurile tributare mai însemnate sunt Timișul și Ghimbășelul. În partea de SE se află valea Râșnoavei, care se îndreaptă spre Prahova. Debitele importante se înregistrează în general primăvara, când precipitațiile se combină cu topirea zăpezilor, și vara, în perioadele cu ploi torențiale însemnate. Solurile prezente sunt etajate altitudinal, după cum urmează: soluri brune și brunepodzolite la sub 1.000 m, soluri brune acide între 1.000 și 1.400 m și podzoluri în zona înaltă de peste 1.400 m. Pe versanții calcaroși predomină rendzinele cu fragmente de rocă pe profil și chiar la suprafață. Pe versanții sculptați în conglomerate în profilul solurilor apar materiale fine iar suprafața lor este relativ uniformă. Pe platouri și pe culmile netede sub 1.000 m se întâlnesc terenuri umede, cu soluri cu permeabilitate redusă, pe care apa băltește. La peste 1.000 m excesul de umiditate de la suprafața solurilor este datorat unor izvoare sau prezenței formelor microdepresionare. Datorită condițiilor fizico – geografice variate, vegetația este foarte diversificată. Pădurea este etajul vegetal cu cea mai mare pondere. Fagul crește în nordul și vestul [NUME_REDACTAT], pe suprafețe din ce în ce mai restrânse. Pătura ierbacee este restrânsă, formată din plante cu flori, cum ar fi nu-mă-uita (Myosotis silvestris), viorele (Scilla bifolia), floarea paștelui (Anemone nemorosa), ciuboțica cucului (Primula sp.), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), brebenei (Corydalis solida). Se dezvoltă aici și păduri de amestec, fiind alcătuite din brad (Abies alba), molid (Picea abies) și fag (Fagus silvatica). Rășinoasele se dezvoltă la altitudini general între 900 m și 1.200 – 1.300 m. Stratul ierbaceu este format din plante precum măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella) și diverse specii de ferigi. Pajiștile și fânețele își fac apariția de la poale până pe abrupturile stâncoase, compoziția lor fiind diferită în funcție de altitudine. Speciile de la poalele masivului sunt păiușul (Festuca rubra), țăpoșica (Nardus stricta), margareta (Chrysantemum leucanthemum), clopoței (Campanula sp.), gentiane (Gentiana sp.), brândușe (Colchicum autumnale), cimbrișor (Alyssum repens), garofița albă ([NUME_REDACTAT]), iarba vântului (Agrostis tenuis). Pe abrupturi se dezvoltă plante de stâncării adaptate unor condiții mai aspre. În partea înaltă se întâlnesc smirdarul (Rhododendron kotschyi) și floarea de colț (Leontopodium alpinum) declarate monumente ale naturii. Se mai găsesc papucul doamnei (Cypripedium calceolus), iedera albă ([NUME_REDACTAT]), sângele voinicului (Nigritella nigra) gențiana galbenă (Gentiana lutea). Fauna este mai puțin dezvoltată decâte era în trecut. Actual, se întâlnesc exemplare de urși bruni, cerbi carpatini, mistreți, râși, jderi, veverițe. Dintre păsări se găsesc răpitoarele, corbul (Corvus corax) șorecarul comun (Buteo buteo), găinușa de alun și cocoșul de munte. Aria protejată este inclusă în circuitul turistic al zonei Brașovului în orice anotimp. Datorită acestui fapt, ecosistemele sunt supuse degradării, cele mai mari pericole pentru rezervație fiind turismul necontrolat, pășunatul intensiv și extinderea constucțiilor atât în aria protejată cât și în zona tampon.

[NUME_REDACTAT] de relief au impus un înveliș de sol destul de variat și complex. [NUME_REDACTAT] Brașov, pe suprafața care corespunde [NUME_REDACTAT], apar soluri aluviale, soluri

gleice și îndeosebi soluri humicogleice. Se întâlnesc soluri brune cu orizont de pietriș la

mică adâncime, soluri cernoziomoide cambice, soluri argiloiluviale podzolice cu caracter planic și soluri brune închise, iar pe glacisuri și piemonturi urcă până la contactul cu muntele solurile brune podzolite, soluri brune (eumezobazice și mezobazice) și soluri argilo – iluviale podzolice.

Fig. 12: Harta solurilor din [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] la o răscruce importantă de drumuri comerciale, care legau Transilvania de [NUME_REDACTAT], Brașovul a intrat de foarte mult timp în categoria celor mai importante orașe ale țării. [NUME_REDACTAT] scoate la iveală mărturii ale populării încă din perioada neolitică, mai târziu și din perioada epocii bronzului. Și în perioada dacilor această zonă a fost locuită, dovadă fiind descoperirile arheologice ce au adus la lumină temple vechi, urme de așezări și alte vestigii în apropierea Pietrelor lui Solomon și pe [NUME_REDACTAT]. Actualul oraș s-a format prin unirea mai multor localități. Înainte de a fi apărut Brașovul medieval, aici exista o așezare românească numită Cutun. Cutun a continuat să existe și după construirea cetății Brașovului, dar a rămas în afara incintei sale după începerea construirii zidurilor.

[NUME_REDACTAT] Mediu marchează începutul construirii Brașovului, deși acest lucru nu este confirmat. În anul 1211, ajung aici [NUME_REDACTAT], datorită unui ordin al regelui maghiar Andrei al II – lea. În anul 1234, [NUME_REDACTAT] a redactat “[NUME_REDACTAT]”, care este de fapt o listă a mănăstirilor din Ungaria și Transilvania. [NUME_REDACTAT] menționează că documentul cuprinde și cea mai veche referință asupra Brașovului, eliminând astfel o ipoteză ce susținea că întemeierea orașului s-a realizat după invazia mongolilor, după anul 1241. Tătarii cuceresc cetatea Șprenghi, fapt ce duce la construirea unui turn de apărare la poartă. Șprenghi a fost distrusă 200 de ani mai târziu, datorită invadatorilor turci. În 1252, regele Bela al IV – lea donează “[NUME_REDACTAT]” comitelui Vincențiu, proprietate așezată între pământurile românilor de Cârta, a sașilor “de Barasu” și a secuilor de Sebus. La sfârșitul secolului al XIX – lea în arhiva grofilor Nemeș din Hăghig se mai găsea actul original, iar o copie exista în anul 1758 în [NUME_REDACTAT] din Sibiu. Fr. Killyen arată că în anul 1252 Brașovul apare a doua oară în documente sub numele de “Barasu”, indicând de fapt numirea unui ținut întreg. Afirmația sa arată că de fapt toate cele trei toponime la care face referință documentul se referă la teritorii imprejmuiesc pământul donat, și nu la un oraș. În situația aceasta toponimul Brașov se referă la o anumită zonă, iar "Corona" ar da numele localității. În anul 1271 este atestat pentru prima oară toponimul de “Brasu”, într-un document latin, aflat în [NUME_REDACTAT] din Budapesta. Prin acest act, Ștefan, regele Ungariei aproba un contract între „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” și „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”. În anul 1288 toponimul Braso este confirmat într-un document latin din [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT]. Acest act este primul păstrat ce a fost redactat în Brașov, emis de regele Ladislau al IV – lea și semnat “Datum in Braso”. Municipiul începe sa fie tot mai des menționat în diverse scrieri, cu diferite nume – Brașov, Brassov, Brasso, Brassou, Korona etc. Începând cu anul 1364, Brașovului i se acordă privilegiul de a susține un târg anual. Anul 1377 marchează începutul construirii [NUME_REDACTAT] Maria, pe vechiul loc al unei bazilici. Mai târziu, în anul 1395, voievodul Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg cad de acord pentru o alianță împotriva forțelor [NUME_REDACTAT]. Prin acest fapt, Brașovul primește cu doi ani mai târziu dreptul de a-și construi fortificații. În anul 1424, [NUME_REDACTAT] din Brașov își alcătuieste primul statut. La 1798 în Brașov se găsesc 43 de bresle în care activează 1227 de meșteri. Între 1421 și 1438 are loc o invazie turcă, în urma căreia aceștia primesc cetatea de pe Tâmpa. La 10 ani după invazia turcă, Iancu de Hunedoara răscumpără cetatea Brașovia de pe Tâmpa și dă ordin să fie distrusă, materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din vale, cu opt bastioane, 5 porți fortificate și 32 turnuri de apărare. În anul 1486, Brașovul intră în [NUME_REDACTAT], care reprezintă un fost un organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni, constituit la ordinul lui [NUME_REDACTAT] în 1486 și care a funcționat până la jumătatea secolului al XIX – lea (1486 – 1876) ca „administrație autonomă” iar de atunci până la desființarea sa în anul 1937, pe post de fundație. În anul 1521 judele [NUME_REDACTAT] Beagnăr primește Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung, cea mai veche epistolă scrisă în limba română, care conținea informații cu privire la mișcările trupelor turcești de la sud de Dunăre. 1524 este anul ce marchează construirea Cetățuii, pe [NUME_REDACTAT]. După scurt timp, aceasta este cucerită și distrusă de [NUME_REDACTAT], cel ce începe construirea actualei clădiri, cea veche fiind preponderent din lemn. După ce a fost cuprinsă de foc în anul 1618, a fost restaurată în anul 1625. În 1533 este înființată prima tipografie din Brașov, de către umanistul [NUME_REDACTAT]. Tipografia a dus în timp și la înființarea primului gimnaziu din oraș, în anul 1544. În data de 4 octombrie, 1599, domnitorul [NUME_REDACTAT] intră în Brașov și se aliază cu secuii ce se răscoală, a doua zi primind cheia orașului. După cucerirea Transilvaniei, a ținut prima adunare obștească în [NUME_REDACTAT]. La 1688, locuitorii Brașovului se răscoală împotriva autorităților habsburgice, fără succes însă. Un an mai târziu, pe 21 aprilie, are loc un incendiu devastator în Brașov, foarte puține clădiri fiind neafectate. Acest eveniment determină o schimbare a infrasturcturii și a arhitecturii clădirilor, majoritatea fiind construite din lemn. După anul 1700 începe perioada de vârf a învățaților șcheieni, în care [NUME_REDACTAT] tipărește primul calendar – almanah românesc iar [NUME_REDACTAT] scrie prima care de gramatică românească. La începutul următorului secol, orașul se modernizează, fiind introduse în uz felinare cu ulei. În 1835, se înființează prima înstituție de credit din Transilvania, [NUME_REDACTAT] de Economii. 3 ani mai târziu apare la Brașov “Gazeta de Transilvania”, primul ziar românesc din [NUME_REDACTAT], redactor fiind publicistul și istoricul [NUME_REDACTAT]. La 1848 Brașovul intră și el sub influența revoluției. Orașul a reprezentat locul în care s-a redactat documentul numit „Prințipurile noastre pentru reformarea patriei” de către personalități precum [NUME_REDACTAT] Cuza, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și alții. Documentul conținea cererile lor, și anume unirea tuturor românilor într-un singur stat. Se organizează diverse manifestări în oraș pentru câștigarea de drepturi politice. Începând cu anul 1854, odată cu stabilirea unei legături telegrafice cu Sibiul, Brașovul începe să se modernizeze, mai ales în domeniul transporturilor și al comunicațiilor – [NUME_REDACTAT] Joseph aprobă o lege prin care să se construiască o cale ferată care să facă legătura între Brașov și capitala Ungariei. Peste 6 ani s-a construit și legătura cu Bucureștiul. În anul 1889 localitatea Zărnești se leagă de Brașov printr-o legătură telefonică, orașul dispunând acum de o centrală telefonică. Peste doi ani, în Brașov se introduce primul tramvai cu aburi, pe tronsonul [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]. Locomotivele pe bază de motorină vor lua însă locul celor cu abur. În 1911, Brașovul este martor al decolării aparatului aparținând lui [NUME_REDACTAT], din curtea [NUME_REDACTAT] Șaguna. În timpul [NUME_REDACTAT] Mondial, [NUME_REDACTAT] intră în Brașov (1916). Pe data de 8 octombrie, garnizoana din oraș este atacată în cartierul Bartomoleu, evenimentul primind numele de “tranșee a morții.”

Brașovul este implicat și în al [NUME_REDACTAT] Mondial. În urma Dictatului de la Viena, acesta rămâne al țării, fiind afectat de bombardamentele aviației americane (din 1943 până în 1944). La sfârșitul războiului, sașii brașoveni sunt deportați în fosta U.R.S.S.

Orașul intră sub influența comunistă, primind numele lui [NUME_REDACTAT] Stalin în perioada 8 septembrie 1950 și 24 decembrie 1960, jucând rolul de capitală a regiunii cu același nume. A primit statutul de municipiu 8 ani mai târziu, în 1968. Din anul 1987, brașovenii încep să se revolte împotriva regimului comunist, totul pornind de la lucrătorii Întreprinderii de Autocamioane, care se plângeau de salarii mici și de condițiile de trai nesatisfăcătoare. Această mișcare a fost în curând eliminată de forțele comuniste, iar liderii ei au fost deportați și torturați. În anul 1989 Revoluția ajunge și aici, având loc numeroase violențe.

5.1 Etimologia numelui orașului

[NUME_REDACTAT] a afirmat în lucrarea sa de referință Brașovul de altădată următorul lucru: “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, Brașa, care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu”. [NUME_REDACTAT] Binder face o serie de investigații cu ajutorul documentelor vechi și, apelând la toponimele din jurul orașului Brașov, demarează un studiu începând cu anul 1964 în care încearcă să dovedească suprapunerea numelui Brașov cu spațiul geografic al [NUME_REDACTAT]. Prin acest demers încearcă să explice faptul că denumirile de Corona și Brașov se suprapun cu timpul, Corona fiind un nume dat Cetății iar Brașov desemnând împrejurimile orașului. Cercetătorii mai pun toponimicul Brașov în legătură cu râul Brașov, datorită faptului că acesta este atestat documentar încă din anul 1360, documentul fiind publicat la Budapesta abea în 1934. Mai mulți cercetători consideră că numele derivă de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa.

Datorită numeroaselor interpretări ale filologilor și ale istoricilor, proveniența numelui orașului rămâne o discuție deschisă și în ziua de azi.

5.2 Stema orașului

Prima stemă a orașului datează din anul 1353, și consta într-o coroană cu fleuroane în formă de crin. Din 1429 sub coroană este reprezentat un copac. Stema actuală este folosită din anul 1996. Are formă de scut, și pe el sunt reprezentate un trunchi de copac cu 13 rădăcini – cele 13 comune ale [NUME_REDACTAT], și o coroană cu trei lobi. Scutul e timbrat de o coroană murală, formată din șapte turnuri. Sub stemă apare scris „[NUME_REDACTAT] Patriae”. În mare, semnificația stemei este „Înțelepciunea și puterea conduc de-a pururi cetatea”.

Fig. 13: [NUME_REDACTAT] Brașov. Sursa: www.kronlaw.ro

[NUME_REDACTAT]

Orașul dispune de o cultură foarte bogată, ce s-a manifestat în diferite domenii de-a lungul timpului. Instituțiile de învățământ prezintă importanță, apărând de timpuriu – [NUME_REDACTAT] Românească a apărut înainte de anul 1399, a avut profesori valoroși care au avut un rol important de jucat în cultura Brașovului ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și alții). [NUME_REDACTAT] Românească reprezintă locul unde s-au tipărit numeroase cărți ce au circulat prin toată țara, contribuind la culturalizarea altor spații înafară de Brașov. Cultura era foarte prețuită în Brașov, iar de multe ori învățatii plăteau sume mari pentru aprovizionarea școlilor și a lăcașelor de cult cu manuscrise și cărți ([NUME_REDACTAT]. Nicolae, cu școala aferentă). O personalitate importantă a culturii brașovene este umanistul saș [NUME_REDACTAT] (n. 1498, Brașov – d. 23 ianuarie 1549, Brașov). El a fost autorul multor cărți, având o bibliotecă vestită datorită colecției sale de incunabule (un exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, mai precis, înainte de 31 decembrie 1500. Prin extensie, termenul este folosit pentru a desemna un exemplar care face parte dintre cele mai vechi tipărituri.) Acestea au fost distruse de un mare incendiu în 1689 (Nussbacher, 1977). Secolul XIX a însemnat începutul modernizării Brașovului, deoarece au apărut multe școli noi, teatre și diverse publicații, au apărut telegraful și telefonul. Acest secol a reprezentat apogeul intelectualității, datorită Mureșenilor, profesorilor de la [NUME_REDACTAT] sau a [NUME_REDACTAT]. Aceștia se adunau în jurul Astrei (înființată la 1861 în Sibiu, “[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Român” (ASTRA), a avut un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania. Primul președinte al său a fost [NUME_REDACTAT]). Începutul secolului XX a dus la apariția mijloacelor moderne de transmisie a informațiilor, cum ar fi cinematograful, televiziunea, radioul, rețelelor de internet. Învățământul și cultura sunt bine promovate în Brașov, acestea fiind disponibile pentru orășeni în fiecare zi.

6.1 Instituții culturale

[NUME_REDACTAT] există un număr de teatre, la care se adaugă și o filarmonică: [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT], Filarmonica „[NUME_REDACTAT]”, Centrul de Cultură „Reduta”, Teatrul de păpuși „Arlechino”. Acestora se adaugă și o serie de organizații de cultură, cum ar fi [NUME_REDACTAT] Plastici, Asociația culturală Musashino, [NUME_REDACTAT] German, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] etc. În ultimii ani fiind înființate mai multe biblioteci, cum ar fi: [NUME_REDACTAT] Britanic, [NUME_REDACTAT] „Transilvania”, [NUME_REDACTAT] Franceze. Alături de biblioteci există și librării, anticariate: Librăria “[NUME_REDACTAT]”, Librăria „[NUME_REDACTAT] Iosif”, Librăria „Ralu”, Librăria „Teora”, Anticariatul „Sympozion”, Anticariatul „Aldus”. [NUME_REDACTAT] mai funcționează și o serie de edituri (Libris), cinematorgrafe etc.

6.2 [NUME_REDACTAT] Brașov, relieful nefavorabil impune principii urbanistice bine stabilite de la început. Spre exemplu, în cartierul Cetate casele sunt sprijinite una de alta, pe când în alte cartiere unde relieful este mai neted acestea sunt mai răsfirate. Atmosfera în Brașov este foarte pitorească, fiecare casă având farmecul ei. Clădirile foarte vechi s-au împuținat foarte mult, și au un aspect tipic – sunt clădite cu un sigur etaj, au ferestre mici în comparație cu cele de la clădiri mai noi și nu sunt foarte bogat ornamentate. [NUME_REDACTAT], Sf. Bartolomeu și fortificațiile Brașovului sunt câteva exemple de astfel de construcții, datând din secolele XIV, XIII, respectiv secolul XV. În cartierul Cetate, amenajarea urbană este specifică reliefului mai puțin favorabil așezărilor. Aspectul său este unul tipic de cartier săsesc, în care casele sunt lipite între ele. Casele mai vechi, păstrate și astăzi, prezintă bolte cu arcuri frânte sau curbate, specifice stilului gotic, respectiv stilului renascentist. O mare parte din Cetate a fost mistuită de foc în anul 1689, din vina armatelor austriece care se retrăgeau din zonă. După acest incendiu, clădirile sunt restaurate în stil baroc târziu, rococo vienez și clasicist. Elementele renascentiste de dinainte de incendiu au fost scoase din locul inițial iar apoi mutate sau depozitate în interiorul clădirilor. O colecție de astfel de elemente se poate vedea la [NUME_REDACTAT] Bârsei, din incinta [NUME_REDACTAT], sau în incinta [NUME_REDACTAT]. În secolul XIX stilul arhitectural se schimbă, predominând [NUME_REDACTAT]–ul, stilul neorenascentist și neobarocul.

[NUME_REDACTAT] Brașovului, construcțiile păstrează anumite elemente din arhitectura barocă. Lăcătușii din Brașov și-au pus amprenta pe stitlul construcțiilor din Șchei, prin ornamente tipice cum ar fi ciocanele de bătut în porți. Arhitectura poate fi influențată și de statutul politic al orașului, construcțiile fiind amenajate în stil brâncovenesc sau baroc românesc, o dată cu ocuparea lor de catre domni ai [NUME_REDACTAT].

În cartierul Blumăna predomină stilul arhitectonic [NUME_REDACTAT], deoarece majoritatea clădirilor sunt relativ noi, din secolele XIX – XX.

[NUME_REDACTAT] Vechi, ies în evidență porțile în formă de arc stilul specifice secolului XIX. Predominant este stilul baroc și [NUME_REDACTAT].

În zona centrală a Brașovului predomină stilul [NUME_REDACTAT] neobaroc, construcțiile datând majoritatea din secolul XX.

6.2.1 Clădiri reprezentative:

[NUME_REDACTAT]:

[NUME_REDACTAT] (stil gotic, baroc, renascentist);

[NUME_REDACTAT] (stil baroc, gotic);

[NUME_REDACTAT]. Ioan (stil baroc, gotic);

[NUME_REDACTAT] (stil renascentist la început, aspectul de astăzi se datorează restaurării făcute în anii 60);

[NUME_REDACTAT] (stil clasic și neoclasic);

Fig. 14: [NUME_REDACTAT]. Sursa: www.turculturalbrasov.ro

[NUME_REDACTAT]

Sinagoga (prezintă elemente romanice și gotice);

Muzeul de [NUME_REDACTAT] cartierul Șchei:

[NUME_REDACTAT]. Nicolae (stil renascentist, baroc și gotic);

[NUME_REDACTAT] Românească (stil baroc și neobaroc);

[NUME_REDACTAT] Parascheva (în stil clasicist);

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (stil neoclasicist);

În cartierul Blumăna:

[NUME_REDACTAT];

Rectoratul;

[NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT] vechi:

[NUME_REDACTAT]. Bartolomeu (stil romantic și gotic);

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (stil baroc);

[NUME_REDACTAT]. Martin (stil gotic);

6.3 [NUME_REDACTAT] „Cerbul de Aur”

„Cerbul de Aur” reprezintă o tradiție brașoveană, cu scopul de a aduna pe scena sa talente tinere și valori ale muzicii internaționale. Prima sa ediție a avut loc în anul 1968, la dorința Guvernului de atunci al țării. În 1972, [NUME_REDACTAT] a desființat festivalul. Următoarele șapte ediții s-au desfășurat între anul 1992 și 1997. Ultimele ediții s-au desfășurat între 2001 și 2005. Pe scena festivalului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți, cât și pentru a susține concerte ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dios, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Lewis, [NUME_REDACTAT] etc.), prestațiile fiind difuzate la [NUME_REDACTAT]. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să fie recuperat în 2008.

6.4 [NUME_REDACTAT]

Junii brașoveni reprezintă un grup de călăreți din Șchei, care defilează pe străzile Brașovului în fiecare an. Sărbătoarea lor este de fapt un complex de obiceiuri creștine și pre creștine, și se desfășoară în prima duminică de după Paște. Defilarea lor se desfășoară după o ordine bine stabilită, la care participă și locuitorii orașului. În dimineața sărbătorii, ei coboară în cetate, ajungând în [NUME_REDACTAT], unde le sunt sfințite steagurile de către preotul parohiei. Grupurile se ordonează după un anumit tipar: primii sunt [NUME_REDACTAT], urmați de [NUME_REDACTAT], Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Grupurile sunt conduse de armași, care încadrează un stegar, și de un vătaf. Hainele acestora sunt colorate astfel încât să reprezinte tricolorul. După defilare, la Pietrele lui Solomon urmează o petrecere, care este deschisă de o horă și de aruncarea buzduganului. Urmează o serie de jocuri, printre care sârba, breaza, bătuta. La sfârșitul petrecerii, junii se organizează în coloana stabilită și se duc în [NUME_REDACTAT], unde mai cântă încă o dată “Hristos a Înviat!”, acest lucru marcând sfârșitul defilării lor călare. Acest obicei este considerat drept unul din ritualurile de inițiere în rândul feciorilor.

Fig. 15: [NUME_REDACTAT]. Sursa: www.traditiidinomania.ro

6.4.1 Grupurile de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] tineri reprezintă cea mai veche ceată, fiind prezenți la toate ritualurile. Sunt numiți tineri pentru a marca deosebirea între cei necăsătoriți, deoarece prin căsătorie erau nevoiți să iasă din grup. Portul lor din trecut era reprezentat de haine obișnuite românești – o cămașă albă, cu mâneci lungi și largi, și erau încălțați unii cu opinci, alții cu cizme. Pe cap aveau pălării cu borul larg și calota rotundă. La brâu purtau șerpare late în care purtau pistoale. Își lăsau mustățile și părul lung.

Fig. 16. [NUME_REDACTAT] Tânăr. Sursa: www.mytex.ro

Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de un „laibăr” și de un „spențer” (haină și jachetă), cu nasturi de argint sau suflați cu aur. În picioare, indiferent de anotimp, poartă cizme. Pălările sunt făcute din catifea și ornate cu panglici tricolore.

Vătaful, armașul mare și armașul mic se deosebesc de restul companiei prin faptul că pălăriile lor sunt împodobite cu „ruji”, trei pentru vătaf (roșii), două galbene pentru armașul mare și una albastră pentru armașul mic și poartă panglici late în „bandulieră”- pentru vătaf roșie, galbenă și albastră pentru armași. În coloană, acestea formau tricolorul românesc, interzis transilvănenilor. Steagul din ziua de azi al [NUME_REDACTAT] a fost confecționat în 1977, odată cu împlinirea centenarului Independenței. Pe o parte are clădirea [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”, iar pe partea opusă un june tânăr pe cal.

[NUME_REDACTAT]

În acest grup sunt bărbații căsătoriți. Junii bătrâni au vestimentația similară cu cea a Junilor tineri, singura diferență fiind lipsa panglicilor la pălărie. Tricolorul îl poartă pe post de panglică în bandulieră, inclusiv pe piept. Bătrânii organizează parastasul Junilor în ziua de Florii la [NUME_REDACTAT] Treime. Jocurile de după se țin la Crucea din Variște, ridicată în 1816 de protopopul [NUME_REDACTAT]. Sunt invitați și [NUME_REDACTAT], care scot fetele la joc. Organizează și participă de asemenea la maialuri, unde confecționează cocardele cu tricolor și le împart celor prezenți în schimbul unei danii. [NUME_REDACTAT] Bătrâni păstrează astăzi steagul societății, buzdugane, documente etc.

[NUME_REDACTAT]

S-au format în 1879, din bărbați căsătoriți. Numele de „Curcani” vine de la compania omonimă din războiul pentru Independență de la 1877 a României, în condițiile în care românii din Ardeal nu puteau participa la acesta mare război. Costumele lor sunt asemănătoare cu cele ale [NUME_REDACTAT], doar că în locul pălăriilor poartă niște căciuli negre, împodobite cu pene de curcan și susținute cu o curea (similare cu cea a domitorului [NUME_REDACTAT]). Steagul lor are pe o parte chipul lui [NUME_REDACTAT] și pe cealaltă un june curcan. Suportul steagului este încrustat cu numele membrilor companiei.

De sărbătoarea [NUME_REDACTAT] și Pavel ei organizează jocuri) la [NUME_REDACTAT], o troiță din anul 1671, fiind ridicată de protopopul Băilă și refăcută de [NUME_REDACTAT] la 1902. În trecut ei mai organizau și maialuri împreună cu [NUME_REDACTAT] pe Tâmpa. Cea de-a doua troiță protejată de [NUME_REDACTAT] este cea din Grui, cunoscută și sub numele de Crucea de la Știm. Tot ei protejează troița lui [NUME_REDACTAT], ridicată pe aceeași stradă în anul 1867 pe locul altei troițe.

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] se trag din [NUME_REDACTAT], separându-se de aceștia în anul 1924. Pe steagul lor actual se găsește un erou de la 1877, despre care vorbește [NUME_REDACTAT] în poezia sa „Dorobanțul”. Costumul este asemănător cu cel al [NUME_REDACTAT], cu singura deosebire că poartă o căciulă în stilul celei a lui [NUME_REDACTAT], pe care apare stema [NUME_REDACTAT]. În acest grup se găsesc juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și de [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] sunt foarte asemănători cu [NUME_REDACTAT]. Singura deosebire între ei este aspectul pălăriei, aceasta fiind de fapt o căciulă țurcană cu „țugui”. Maialurile lor sunt organizate la „Foișorul” din [NUME_REDACTAT], pe strada Cloșca. În perioada interbelică, [NUME_REDACTAT] se implică în costrucția "[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]", clădire aflată azi pe strada [NUME_REDACTAT], fiind actuala [NUME_REDACTAT]. În anul 1995, în curtea bisericii [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] s-a ridicat o troiță nouă, fiind inscripționată cu următorul mesaj: „Glorie eternă Junilor și credincioșilor brașoveni, care s-au jertfit pe altarul neamului și bisericii strămoșești. – Brașov, 15 august 1995”. Steagul pe care il arborează îl reprezintă pe [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], alături de un june brașovechean pe cal. În incinta bisericii Sfânta s-a inaugurat recent un muzeu dedicat acestori Juni, în care sunt expuse diverse documente, obiecte vestimentare, steaguri, fotografii și tablouri în care sunt reprezentați.

[NUME_REDACTAT]

Această categorie de Juni a luat naștere în anul 1908, când s-a desprins din [NUME_REDACTAT], și este formată din bărbați căsătoriți. Ei poartă cel mai deosebit costum dintre toți Junii: cămașa lor este brodată cu motive populare și sute de paiete din argint aurit, iar la brâu poartă un „șerpar” împodobit cu mărgele și fluturi aurii. „Laibărele” sunt împodobite cu găitane, pe care vătaful îl poartă pe umărul stâng, iar ceilalți juni pe umărul drept. Elementul cu care ies în evidență este potcapul de roșior cu un ornament roșu. Steagul lor actual datează din anul 1977, și îl reprezintă pe [NUME_REDACTAT] pe o față, iar pe cealaltă față este imprimat un [NUME_REDACTAT]. În fiecare an, ei organizează maialul la Troița de la Pietriș. [NUME_REDACTAT] Junilor din Șchei se păstrează cel mai vechi costum de roșior, dăruit de [NUME_REDACTAT], organizatorul și conducătorul [NUME_REDACTAT]. De asemenea, tot de la el muzeul deține în prezent diverse obiecte etnografice, legate de această tradiție.

Fig. 17: [NUME_REDACTAT]. Sursa: www.turculturalbrasov.ro

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Albiori s-a format în anul 1860. În trecut, era format din mebrii breslelor Negustorilor și Măcelarilor. Costumația lor iese în evidență prin faptul că albul este culoarea dominantă. Poartă cămăși lungi, care sunt împodobite cu fluturi aurii și au brodate motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial căciula era neagră, asemănătoare cu cea a domnitorului [NUME_REDACTAT], care era în relații bune cu locuitorii din Șchei. Costumația lor este completată de un brâu împodobit cu motive românești. În perioada actuală, [NUME_REDACTAT] ocupă ultimul loc în plutonul de Juni. Steagul lor are reprezentat pe o parte un [NUME_REDACTAT], și pe cealaltă parte pe poetul [NUME_REDACTAT].

6.5 Alte manifestări culturale

[NUME_REDACTAT] (Berarul mic);

[NUME_REDACTAT];

Târgul meșteșugarilor din toată țara;

[NUME_REDACTAT] Cerbul de Aur;

[NUME_REDACTAT];

Festivalul și [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT];

Festivalul de Jazz și Blues;

Concertele de orgă la [NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT] (Berarul mare);

Festivalul muzicii de cameră;

Festivalul teatrului contemporan;

6.6 Educația în [NUME_REDACTAT] unități de învățământ din Brașov sunt următoarele:

[NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”;

Liceul “[NUME_REDACTAT]”;

[NUME_REDACTAT] “C. Brâncoveanu”;

[NUME_REDACTAT] “J. Honterus”;

Fig. 18: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. Sursa: eciclopediavirtuală.ro

Liceul de Artă;

Liceul cu [NUME_REDACTAT];

Liceul “FEG”;

Liceul “[NUME_REDACTAT]”;

[NUME_REDACTAT] de Științe „[NUME_REDACTAT]”;

[NUME_REDACTAT] „Dr. [NUME_REDACTAT]”;

[NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”;

[NUME_REDACTAT] de Informatică "[NUME_REDACTAT]”;

Colegiul de Științe ale Naturii „[NUME_REDACTAT]”;

[NUME_REDACTAT] „Unirea”;

[NUME_REDACTAT] Economic „[NUME_REDACTAT]”;

[NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”;

Colegii tehnice

[NUME_REDACTAT] “Astra”;

[NUME_REDACTAT] Feroviar;

[NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”;

Grupuri școlare

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] “D. Stăniloaie”;

[NUME_REDACTAT] Silvic “Dr. N. Rucăreanu”;

[NUME_REDACTAT] de Arte și Meserii;

[NUME_REDACTAT] Ind. de Constr. Montaj;

[NUME_REDACTAT] de Turism și Alim. Publică;

6.7 [NUME_REDACTAT] acest oraș presa scrisă a început sa ia amploare cu ajutorul ziarelor apărute în secolele XVIII – XIX. Publicațiile locale cele mai importante sunt [NUME_REDACTAT] Brașov, Gazeta de Transilvania, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Brașov etc. Dintre acestea s-a evidențiat Gazeta de Transilvania – a reprezentat primul ziar politic și informativ al transilvănenilor. A fost întemeiat de către [NUME_REDACTAT] în 12 martie 1838 și a avut un rol important în lupta politică a românilor din Transilvania, solidară cu cercurile progresiste din principate, unde era difuzată prin librariă lui [NUME_REDACTAT]. În perioada pașoptistă, a susținut egalitatea în drepturi între naționalitățile din principat, unitatea națională a românilor de ambele părți ale Carpaților, desființarea iobăgiei în [NUME_REDACTAT] și Moldova. Publicația a avut colaboratori importanți, printre care se numără [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Rădulescu, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Laurian, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. Gazeta și-a încetat activitatea începând cu anul 1944, și și-a reînceput activitatea în anul 1990, folosind același nume. Tot în acest an au început să emită și posturile locale de radio și televiziune, majoritatea fiind studiouri teritoriale ale posturilor naționale.

Fig. 19: Televiziuni, ziare și posturi radio ce activează în Brașov

6.8 [NUME_REDACTAT] orașului a permis practicarea diverselor activități sportive, încă din secolul XIX. Datorită acestui fapt, aici s-au inființat diverse organizații de sport – tir, gimnastică etc. Sportivii brașoveni erau obligați, în perioada comunistă, să participe la diverse competiții sportive. Astăzi sportul este practicat ca un hobby, iar cele mai iubite sunt fotbalul, tenisul, rugbyul, ciclismul, handbalul, schiul – în Poiană, alpinismul – condiții favorabile, bowlingul, înotul, baschetul etc. În diverse localuri se găsesc mese de biliard sau tenis de masă. Orașul este gazda anuală a două evenimente: în jurul zilei de 15 noiembrie se organizează un cross în memoria victimelor comunismului din 1987, iar la [NUME_REDACTAT] „Olimpia”, se desfășoară competiția de tenis „[NUME_REDACTAT] Cup”. Astăzi, cele mai importante organizații sportive locale sunt FC Brașov (fotbal), [NUME_REDACTAT] (handbal), [NUME_REDACTAT] (fotbal) etc. Locațiile sportive principale sunt Baza sportivă „Olimpia”, [NUME_REDACTAT] Brașov, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT].

Demografie

7.1 Istoricul demografic

Brașovul are o istorie demografică bogată, descoperirile arheologice recente atestând activități umane încă din epoca bronzului. Orașul este atestat documentar din anul 1253. Având o poziție avantajoasă în cadrul țării, el s-a dezvoltat de-a lungul timpului din punct de vedere economic și cultural, fapt ce a dus și la creșterea treptată a populației. Numărul populației stabile a înregistrat o creștere importantă de-a lungul 120 de ani, creșterea fiind influențată de diverși factori cum ar fi îmbunătățirea condițiilor de trai, zona geografică avantajoasă etc. Conform recensămintelor efectuate în trecut, Brașovul avea în anul 1890 30.701 locuitori. În intervalul 1890 – 1941 populația a crescut constant, ajungând la un număr de 84.557 locuitori stabili. În perioada 1941 – 1948 populația a înregistrat o scădere, ca efect al celui de-al [NUME_REDACTAT] Mondial. Începând cu anul 1948, se înregistrează o creștere importantă a numărului de locuitori, dezvoltarea economică fiind principalul factor ce a dus la această evoluție. Anul 1992 marchează începutul unui regres în creșterea demografică, de la 363.736 de locuitori ajungându-se la un număr de 253.200 de locuitori stabili. Scăderea populației se datorează situației economice mai slabe și a migrării acesteia spre spațiul rural.

Fig. 20: Evoluția istorică a numărului total de locuitori (1890 – 2011)

În contextul actual, [NUME_REDACTAT] se află pe locul 7 în topul celor mai populate orașe din România. Evoluția demografică a sa este incertă, populația stabilă fiind în scădere.

7.2 Mișcarea naturală

În perioada 2000 – 2012, creșterea populației Brașovului a fost constantă, numărul de născuți vii find în majoritatea anilor peste 2000. Statisticile arată că în anul 2000 s-au născut 2055 bebeluși. În următorii trei ani se constată o scădere a numărului de născuți vii, valorile pe anii 2002, 2002 și 2003 fiind de 1958, 1977, respectiv 1948 de bebeluși. Din 2004 până în anul 2010, se înregistrează o evoluție favorabilă a nașterilor, iar anul 2010 marchează valoarea cea mai importantă înregistrată în această perioadă – 2553 de născuți. Începând cu acest an, numărul de nașteri scade constant, în 2012 fiind înregistrate 2241 de nașteri.

Fig. 21: Evoluția numărului de născuți vii în [NUME_REDACTAT] (2000 – 2012)

Datele statistice din perioada 2000 – 2012 relevă că numărul de născuți morți este în general mic, fapt datorat evoluției tehnicii medicale, educației populației etc. Perioada analizată este marcată de o evoluție fluctuantă a numărului de născuți morți, după cum urmează: în anul 2000 au fost declarați 9 bebeluși morți, iar în anul 2001 aceștia au fost în număr de 6. În următorii 2 ani numărul acestora crește, anul 2003 fiind cel care marchează cel mai mare număr de născuți morți – 11. Din 2004 până în anul 2005, umărul acestora scade, fiind de 6, respectiv 4. Din anul 2006 până în anul 2009 numărul născuților morți crește din nou, valorile înregistrate fiind de 7 (în 2006 și 2008), 8 (2007) și 10 în 2009 (acesta reprezintă al doilea maxim din perioada analizată). Din anul 2009 tendința este în scădere, valorile înregistrate în ultimii 3 ani fiind de 6, 3, respectiv 4 născuți morți.

Fig. 22: Evoluția numărului de născuți morți în [NUME_REDACTAT] (2000 – 2012)

7.3 Densitatea populației

Conform recensământului din 2011, densitatea populației este de 947.18 locuitori/km2. Comparativ cu densitatea calculată în anul 1992, aceasta este mai scăzută, Brașovul având în 1992 o densitate a populației de 1211.04 locuitori/km2.

7.4 Durata medie a vieții

Durata medie a vieții în perioada 2000 – 2012 are o tendință ascendentă, datorită unor factori precum îmbunătățirea condițiilor de viață, servicii medicale superioare etc. Vârsta medie la femei se încadrează între aproximativ 75 – 80 de ani. Bărbații trăiesc în medie mai puțin, atingând vârste între 68 – 72 de ani.

Fig. 23: Durata medie a vieții în [NUME_REDACTAT] (2000 – 2012)

7.5 Structura populației pe sexe

În contextul ultimului recensământ s-a determinat populația pe sexe a orașului. Aceasta este formată majoritar din populație feminină, cu un procent de 52.35%. Populația masculină existentă este în procent de 47.65%.

7.6 Stuctura etnică a populației

Din punct de vedere al etniilor, Brașovul are o populație diversificată. Recensământul efectuat în anul 2002 a arătat că majoritatea locuitorilor sunt români, maghiari și germani – 258.042 români, 23.176 maghiari și 1717 germani. În număr mai mic se găseau ucraineni, germani, ruși, turci, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, evrei, cehi, polonezi, italieni, chinezi, armeni și ceangăi. 227 locuitori au declarat că fac parte din altă etnie, iar 42 de persoane nu au delarat nimic la interviu.

Conform recensământului efectuat în anul 2011, orașul era populat în majoritate de către români, maghiari și germani (219.019, 15.551, respectiv 1188 locuitori). În număr mai mic erau ucraineni, germani, turci, ruși, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, greci, italieni, erei, cehi, polonezi, chinezi, armeni, ceangăi, macedoneni și croați. 246 de brașoveni au declarat că aparțin de altă etnie față de cele enumerate, iar 14.841 de locuitori nu au declarat etnia din care fac parte.

Fig. 24: Ponderea populației Brașovului în funcție de structura etnică (2011)

Fig. 25: Structura entică a populației

în anul 2011

7.7 Structura confesională a populației

La fel ca la entii, populația orașului are o structură confesională diversificată. Rezultatele recensământului din anul 2002 au arătat că majoritatea populației este ortodoxă, romano – catolică și reformată. Aceste confesiuni au ponderi de 244.220, 15.790, respectiv 7.193 locuitori. Cu o pondere mai puțin importantă urmează religiile greco – catolică, evanghelică de confesiune augustană, evanghelică lutherană sinodopresbiteriană, unitariană, armeană, creștină de rit vechi, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, creștină după evanghelie, evanghelică, musulmană, mozaică. Din populația totală a Brașovului, 238 de persoane au declarat ca sunt atee, 273 au declarat că nu aparțin de nici o religie, 413 nu au declarat nimic și 2202 susțin că au alte credințe față de cele enumerate.

Recensământul efectuat în anul 2011 relevă faptul că, la fel ca în anul 2002, brașovenii aparțin în majoritate confesiunilor ortodoxă, romano – catolică și reformată. 205.642 au declarat că sunt ortodocși, 11.821 sunt romano – catolici iar 5.281 se declară reformați. Cu ponderi mai puțin importante urmează religiile penticostală, greco – catolică, baptistă, adventistă de ziua a șaptea, musulmană, unitariană, martorii lui Iehova, creștină după Evanghelie, creștină de rit vechi, evanghelică lutherană, ortodoxă sârbă, evanghelică, evanghelică de confesiune augustană, mozaică. Despre confesiunea aremană, nu există date din [NUME_REDACTAT]. Ca și la recensământul anterior, 711 persoane au declarat că sunt atee, 662 susțin că nu urmează nici o religie iar 1.014 persoane susțin că au alte credințe față de cele prezentate. Despre un număr semnificativ de persoane – 15.671 nu există informații relevante.

Fig. 27: Structura confesională a populației Brașovului

în anul 2011

Fig. 29: Ponderea populației Brașovului după structura confesională (2011)

În concluzie, Brașovul este un oraș diversificat din toate punctele de vedere, favorabil dezvoltării populației. În ciuda acestui fapt, populația stabilă este în scădere.

Economia

8.1 Evoluția economică

[NUME_REDACTAT] a început să se dezvolte la jumătatea secolului trecut, fiind favorizată de mai mulți factori printre care poziția centrală în cadrul țării. În anul 1925, în perioada dintre războaie, aici ia ființă fabrica de aeronave I.A.R. , care a produs primele avioane românești folosite în lupa împotriva sovieticilor. La sfârșitul celui de-al [NUME_REDACTAT] Mondial, fabrica a început să producă tractoare. În perioada actuală, aceasta produce aeronave, cum ar fi elicopterul „IAR 330”. Societatea a trecut prin mai multe tentative de privatizare, care nu au mai avut loc. Din punct de vedere al industriei alimentare, Brașovul iese în evidență cu producția de bere (Aurora, Ciucaș) și de lactate (Prodlacta). Produsele zaharoase erau fabricate de Poiana, care a fost cumpărată ulterior de către [NUME_REDACTAT]. Aceasta nu mai funcționează astăzi, produsele lor de pe piața românească fiind fabricate în Bulgaria. Produsele de panificație sunt fabricate de către societatea Postăvarul. În anul 1921 se construiește fabrica „Romloc”. Era specializată pe producția de material rulant, iar mai târziu motoare și automobile. În perioada comunistă, aceasta era cunoscută sub numele de [NUME_REDACTAT], iar astăzi se numește Roman S.A. Compania a fost privatizată în anul 2003, de către firma malaeziană [NUME_REDACTAT]. Alte companii importante din trecut erau Scherg (fondată în anul 1823 de către o familie germană), Schiel (apărută în 1919), Teutsch (din anul 1883) și Kügler. Acestea aveau în producție stofe, utilaje hidraulice, scule și ciment. În ziua de azi, ele se numesc Carpatex, Hidromecanica, I.U.S și Temelia, fiind în continuare funcționale. Perioada comunistă a fost un apogeu al industriei din oraș, evidențiindu-se atunci două companii importante: Uzina „Tractorul” și întreprinderea de produse cosmetice Nivea. Fiind cunoscută înainte ca I.A.R Brașov, Uzina „Tractorul” a luat ființă în anul 1948 și era specializată pe producția de tractoare. După anul 1990, uzina a intrat într-un proces de privatizare, care aproape a adus-o în faliment. A fost la un pas de privatizare în anul 2004, când compania italiană ARGO a vrut sa o cumpere. Ea nu mai este funcțională din anul 2007, când a fost inchisă după ce a intrat în lichidare. Nivea s-a înființat în laboratorul de cosmetica Leo, care funcționa din anul 1926. A reprezentat o companie importantă pe piața românească, datorită prețurilor avantajoase ale produselor. Începând cu anul 1932, acest laborator devine fabrică, fiind cunoscută sub numele de Chlorodont (aparținând de compania germană Chlorodont). În anul 1928 s-a înființat la Brașov o nouă fabrică de cosmetice, care a fost cumpărată în anul 1932 de către compania Beiersdorf. Anul 1950 marchează comasarea fabricilor Chlorodont și Beiesdorf, acestea devenind întreprinderea cunoscută ca și Nivea. După o lungă perioadă de dezvoltare, în anii 80 firma devine consacrată, anii 80 reprezentând perioada de apogeu economic al acestei companii. După căderea comunismului, în anul 1993, compania a fost privatizată de către concernul Colgate – Palmolive, iar în perioada actuală și-a încheiat producția pe teritoriul țării. În perioada actuală, economia brașoveană funcționează pe baza serviciilor, a industriei ușoare și a construcțiilor noi.

8.2 Companii care funcționează pe teritoriul Brașovului

8.2.1 Industrie:

În industra tipografică, se remarcă BRASTAR PRINT SA Brașov, care se ocupă de diverse activități de tipărire, distribuiție etc. În industria extractivă fucționează compania CARB SA Brașov, care se ocupă de extracția calcarului, ghipsului, ardeziei, cretei și a pietrelor ornamentale pentru diverse activități de construcții. În industria maselor plastice funcționează companiile CELLUTEC ROM SRL Brașov, PYLE ROMANIA SRL Brașov, REDPLAST SRL Brașov și SEAL MAKER & SYSTEMS RO SRL Brașov, care se ocupă în principal de fabricarea articolelor din materiale plastice. Industria farmaceutică este guvernată de către firma EUROPHARM SA, sub egida companiei GlaxoSmithKline. În industria metalurgică se remarcă firmele BILKA STEEL SRL Brașov, ELECTROFAMAR SRL Brașov, METROM TRADING SA Brașov, MUM EXPORT SRL Brașov, PREMS – TECHNOLOGICAL PRODUCTS SA (PREMS – T.P.SA) Brașov și S.U.D.V. BRAȘOV SA, care se ocupă de fabricarea produselor metalice, tratarea metalelor și de operațiuni de mecanică generală. Industria mașinilor este guvernată de către companiile AUTOLIV ROMANIA SRL Brașov, ELMAS SRL Brașov, FAMI ELECTRONIC SRL Brașov, LEITZ ROMANIA SRL Brașov, REGE AUTOMOTIVE BRASOV SRL Brașov, ROM COMPRESSOR MV SA Brașov, SOSTA SRL Brașov și TEHMIN – BRASOV SRL Brașov, care au ca activitate producția de utilaje, piese, motoare, material rulant etc. În industria de prelucrare a lemnului activează firmele KRONOSPAN ROMÂNIA SRL Brașov, LOSAN MELAPAL SRL Brașov, LOSAN ROMANIA SRL Brașov, M.T.I. IMPEX SRL Brașov, MIKIM SRL Brașov și REGIA PUBLICĂ LOCALĂ A PĂDURILOR KRONSTADT RA Brașov, care se ocupă de fabricarea panourilor din lemn, a ambalajelor lemnoase și de diverse activități forestiere. De activități din industria papetăriei se ocupă firma CHIHLIMBAR SRL Brașov, prin fabricarea produselor din hârtie și carton. Industria textilă este guvernată e către firmele CARPATEX SA Brașov, ERTEX INTERNATIONAL SRL Brașov, LADY SRL Brașov, MODAROM SOCIETATE COOPERATIVĂ MESTEȘUGĂREASCĂ Brașov, NEOSTIL SRL Brașov și PLOUCQUET TEXTIL SRL Brașov, care a ca activitate producția de materiale textile, prelucrarea și finisarea acestora, fabricarea de articole de îmbrăcăminte etc. De articolele de piele se ocupă firmele DTR DRAXLMAIER SISTEME TEHNICE ROMÂNIA SRL Brașov și S.T.I. INTERNATIONAL SRL Brașov, cu activități de fabricare în principal. Industria alimentară fucționează prin firmele LUCA SRL Brașov, MARIPUSC PROD SRL Brașov și AP CONFECTIONERY SRL Brașov, ocupându-se de fabricarea produselor din carne, cele de panificație și a produselor zaharoase.

8.2.2 [NUME_REDACTAT] zonei climatice în care se află, agricultura din Brașov se axează în principal pe culturile de cartofi și de sfeclă, a doua activitate importată fiind creșterea animalelor. Cea mai importantă companie brașoveană care activează în acest domeniu este AVICOLA BRAȘOV SA, care se ocupă de creșterea de păsări.

Fig. 30: Hală a companiei [NUME_REDACTAT]. Sursa: www.bzb.ro

8.2.3 [NUME_REDACTAT] construcțiilor este una din cele mai importante domenii de activitate din Brașov, fapt care se datorează dezvoltării urbane a orașului. Companiile cele mai importante care activează în acest domeniu sunt AERO – COMPOZITE SRL Brașov, BOCCARD ROMANIA SRL Brașov, CONFOREST SA Brașov, CONSAL Brașov, ELECTROCONSTRUCȚIA ELECON SA Brașov, EREN CONS SRL Brașov, GOTIC SA Brașov, IMSAT – CUADRIPOL SA Brașov, K.H.M. – TIM GROUP SRL Brașov, RAMB SISTEM SRL Brașov, RAPTRONIC SRL Brașov și SCORILLO INTERCOM SRL Brașov, care au ca activitate construcția de clădiri rezidențiale sau nerezidențiale, de șosele și instalații electrice etc.

8.2.4 [NUME_REDACTAT] un important oraș din punct de vedere turistic, aici s-au dezvoltat firme ca ADRIAN RESTAURANTE SRL Brașov, ALPIN 2003 SRL [NUME_REDACTAT], ALTIUS SRL Brașov, AMRITA COM SRL Brașov, ARO – PALACE SA Brașov, CHEILE GRĂDIȘTEI SRL Brașov și KRON – TOUR SRL Brașov, care activează în acest domeniu prin agenții de turism, hoteluri, restaurante etc.

8.2.5 [NUME_REDACTAT] comercială este una din cele mai importante din Brașov în perioada actuală, care se va menține în următorii ani. Fiind un centru comercial important, în Brașov activează societăți comerciale ca 2NET COMPUTER SRL Brașov, ARC ELECTRONIC SRL Brașov, BIBAS SRL Brașov, CHEMARK ROM SRL Brașov, CHR ELECTRONICS SRL Brașov, ESPRIT GROUP SRL Brașov, EURO – MOTOR SRL Brașov, EUROPHARM HOLDING SA Brașov, FARMACOM SA Brașov, FRESENIUS KABI ROMANIA SRL Brașov, HOLVER SRL Brașov, INDUSTRIAL PLAST SRL Brașov, MAGIC ENGINEERING SRL Brașov, PRO SOFT SRL Brașov, ROST COM SRL Brașov, SELGROS CASH & CARRY SRL Brașov, SIKA ROMANIA SRL Brașov, STARCOM SA Brașov, TEMAD CO SRL Brașov și TIMIȘOREANA SRL Brașov, care au ca activitate comerțul cu produse alimentare și nealimentare, cu electrocasnice, calculatoare, diverse materiale etc.

8.2.6 [NUME_REDACTAT] serviciilor este altă componentă importantă a economiei brașovene, activând în acest domeniu firme ca BIOSSAN SRL Brașov, CANARIS SRL Brașov, COMPREST SA Brașov, DISTRICT SRL Brașov, HIPERDIA SA Brașov, MEDINVEST SRL Brașov, RAVENSDALE INVESTMENTS SRL Brașov, REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BRAȘOV RA, REMAT BRAȘOV SA, S.D.A. – SERVICII DE DEPOZITARE ȘI ARHIVARE SRL Brașov, SILNEF SRL Brașov, TIPOTEX SA Brașov, TRANSFER DE TEHNOLOGIE ȘI MANAGEMENT SRL Brașov, VECTRA INTERNATIONAL SRL Brașov și VECTRA LOGISTIC SRL Brașov. Acestea oferă sevicii în domeniul medical, servicii de consultanță în diverse domenii, de transport, de reciclare a deșeurilor etc.

8.3 Turismul în [NUME_REDACTAT]. 31: Harta turistică a [NUME_REDACTAT]

Activitățile turistice sunt numeroase în Brașov, acesta având și o localizare favorabilă, cu peisaje deosebite în jur, dar și un trecut istoric bogat, martori ai acestuia regăsindu-se astăzi în arealul orașului și nu numai. Se manifestă interes pentru vestigiile istorice, autoritățile demarând un proces amplu de restaurare a lor, majoritatea fiind transformate în muzee pentru a spori atracția turistică.

8.3.1 Obiective importante

8.3.1.1 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]:

Mai întâi a fost biserica de care cronicile scriu la anul 1292;

[NUME_REDACTAT] (carte de învățătură) din sec. XI – XII confirmă posibilitatea existenței unui lăcaș de învățătură;

Bula papală din 25 decembrie 1399 confirmă existența unui lăcaș de cult și învățătură ortodoxă în Șchei;

1477 popa Costea scrie aici un voluminos Minei de sărbători;

1495 ,,s-au zidit Sfânta biserică și școața” prin grija voievodului [NUME_REDACTAT], căruia i-au continuat fapta [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] ș.a.;

1495 noiembrie 3, popa Bratu din Șchei scrie la Sibiu prima scrisoare în limba română;

1556-1588 diaconul Coresi și alți colaboratori tipăresc cele dintâi cărți de ciculație în limba română, oficializând definitiv biruința scrisului în limba română;

1570 diacul Oprea scrie Octoihul românesc (cartea de cântări);

1578 popa Voicu scrie Învățături morale din viețile sfinților – cuvântări la sfinți și pilde de folos sufletesc;

1559 autoritatea locală acceptă folosirea ca prim manual românesc a Catehismului coresian la școala din Șchei;

1587 popa Iane scrie primul text brașovean în limba română;

sec. XVI dascălul [NUME_REDACTAT] scrie primul manual de filozofie;

1628 – 1633 prot. Vasile scrie prima cronică cu subiect românesc și primul Parimier românesc;

1731 [NUME_REDACTAT] Șoanu începe să tipărească primul calendar almanah în limba română;

1733 [NUME_REDACTAT] II scrie cronica Șcheilor 1392 – 1733;

1757 dascălul [NUME_REDACTAT] scrie prima gramatică;

1797 [NUME_REDACTAT] V tipărește gramatica românească;

1821 – 1828 [NUME_REDACTAT] vine în Șchei;

1848 mai, [NUME_REDACTAT] compune muzica imnului "Deșteaptă-te Române".

Fig. 32: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. Sursa: www.helloromania.eu

Această clădire reprezentativă pentru cultura brașoveană se află în cartierul Șchei, în curtea [NUME_REDACTAT]. Nicolae. În prezent, aici se găsește [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], aflat sub conducerea lui [NUME_REDACTAT].

În trecut, locuitorii din Șchei care aveau relații economice dezvoltate cu Moldova și Muntenia dar și în afara granițelor (Siria, Egipt, țările Levantine), au protejat lăcașul de cultură care astăzi a devenit prima [NUME_REDACTAT].

Muzeul este împărțit în mai multe săli, după cum urmează:

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Coresi, împreună cu colaboratorii lui, au realizat primele cărți în de circulație în limba română, acest fapt ajutând la răspândirea scrisului în limba română. Între anii 1556 – 1558 s-au tipărit aproximativ 40 de lucrări în câteva sute de exemplare, care au circulat în majoritatea ținuturilor românești. Astfel, s-a întărit unitatea spirituală a acestui popor. În această sală sunt expuse lucrări precum “Cazania a II – a” ([NUME_REDACTAT] cu Învățătură – tradusă de protopopii Mihai și Iane și alții), “Psaltirea”, “Octoihul” (Octoihul este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei săptămâni consacrându-i-se succesiv câte un glas. A fost compus de teologul bizantin [NUME_REDACTAT] în secolul VIII.), “Sbornicul”. Aceste cărți au devenit importante în moștenirea culturală românească după aprecierea scriitorului [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] sală nu cuprinde numai informații despre [NUME_REDACTAT], ci și elemente ce aduc aminte de vechea școală. Școala din Șchei a fost atestată prima oară în anul 1495. Totuși, aceasta exista încă din anul 1390, când se emite [NUME_REDACTAT] a lui Bonifaciu al IX – lea. De-a lungul existenței sale, școala a reprezentat un centru de cultură, aici fiind tipărite primele cărți în limba română, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, primul almanah calendar din literatura română prin [NUME_REDACTAT] și prima “Gramatică românească” de către [NUME_REDACTAT]. Școala reprezintă locul în care și-au desfășurat activitatea copiști (oameni ai bisericii și ai școlii), care traduceau, transcriau și copiau cărți de cultură și de cult.

Sala “cu Vatră”

Această parte a muzeului este dedicată unor obiecte specifice [NUME_REDACTAT], cum ar fi diverse icoane sau obiecte ce se foloseau în gospodăriile locuitorilor. Ele au un rol important în cunoașterea vechilor tradiții și în aprecierea pictorilor de icoane din acea vreme.

Sala “Cartea, factor de unitate națională”

Este dedicată aprecierii față de documentele scrise în limba română ce au contribuit la unitatea spirituală a poprului român. Aici sunt expuse unele din cele mai importante lucrări scrise în limba română medievală – “Cazania lui Varlaam” (din 1643), “Biblia de la București” (Biblia de la București sau [NUME_REDACTAT] a fost prima traducere completă a Bibliei în limba română, fiind tipărită în [NUME_REDACTAT] cu ajutorul principelui [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] a ajutat la dezvoltarea limbii române scrise, fiind pentru mult timp Biblia standard folosită de către [NUME_REDACTAT] Română.), “[NUME_REDACTAT] de la Târgoviște” (Este o culegere de legi grecești, tipărită în 1652 la Târgoviște. Conține numeroase texte extrase din Pravila lui [NUME_REDACTAT]). Alte cărți valoroase sunt cele ale [NUME_REDACTAT], și anume “Lexiconul de la Bud”, ”Istoria pentru începutul românilor în Dachia” și “Ortografia română”. Sala mai găzduiește și un Tetraevanghel (Aceasta reprezintă o carte liturgică ortodoxă. Cuprinde cele patru evanghelii canonice împărțite în pericope precedate de ziua și săptămâna liturgică în care trebuie citite. Stă de obicei pe masa altarului și este îmbrăcat într-o ferecătură împodobită cu imagini ale evangheliștilor) de pe vremea domnitorului [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] a fost tipărit de [NUME_REDACTAT], în anul 1561.

Sala “Cartea și cărturari brașoveni”

În această sală sunt reprezentate lucrări valoroase ale oamenilor de cultură brașoveni, și anume profesori, copiști, traducători, artiști. Printre acestea se află “Omiliaru” din secolele XI – XII, “Molitvelnicul popei Bratu”, “Cronica protopopului [NUME_REDACTAT] II”, “Parimiarul protopopului Vasile”. Lângă acestea se află picturile artistului [NUME_REDACTAT] și opereta “Crai nou” a lui [NUME_REDACTAT]. (Oltean, 1989)

Muzeul de Istorie – Brașov ([NUME_REDACTAT])

Muzeul este situat în incinta [NUME_REDACTAT], una din cele mai reprezentative clădiri ale Brașovului, în [NUME_REDACTAT] al acestuia. Începuturile sale pornesc de la un acord încheiat de către breasla blănarilor cu [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], în 23 spetembrie 1420. Prin acest acord, îi este îngăduit adunării să își construiască o cameră judecată, deasupra bolții de vânzare a breslei. Această cameră avea și rolul de a găzdui ședințele sfatului orășenesc. Invazia turcă din anul 1421 a amânat aceste planuri, datorită distrugerilor mari și a arestării magistratului de la acea vreme. La începutul secolului al XVI – lea, a fost începută construirea turnului principal, înconjurat de 4 turnulețe mai mici. Acestea erau utile paznicilor, care stăteau de strajă în aceste turnuri, păzind orașul. Ei aveau rolul de a anunța locuitorii orașului dacă erau în pericol, sau să anunțe diverse ore ale zilei. Paznicii se foloseau de trompete, de aici turnul se mai numea și “Turnul trompetiștilor”. Odată cu dezvoltarea Brașovului, se dezvoltă și clădirea, fiindu-i aduse diverse modernizări, printre care camere noi și un orologiu cu cadrane vizibile de pe toate cele patru laturi ale turnului. Modernizarea a adus cu ea și transformarea clădirii în primărie, aceasta fiind menționată într-un document în anul 1503, sub numele de “Praetorium”.

De-a lungul timpului clădirea a suferit datorită calamităților care s-au abătut asupra ei, și anume: un incendiu provocat de un trăznet ce lovește turnul (1608) stins foarte greu, un cutremur ce a distrus turnul principal în proporție de două treimi (1662). În anul 1689, clădirea este din nou asediată, de această dată de către habsburgi, care asediau întregul oraș. [NUME_REDACTAT] este terminată abea în anul 1780, având aspectul similar cu cel de astăzi, adăugându-se în față și stema Brașovului. Începutul secolului XX este marcat de încercarea de demolare a fostului sediu administrativ al Brașovului medieval și înlocuirea lui cu o clădire administrativă mai modernă. Acest lucru a fost evitat deoarece s-a organizat o amplă campanie pentru păstrarea clădirii. Din anul 1950 [NUME_REDACTAT] primește o nouă întrebuințare devenind sediu al [NUME_REDACTAT] Brașov.

Fig. 33: [NUME_REDACTAT]. Sursa: arhivă personală

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] s-a înființat în anul 1968, ca urmare a unei donații făcute de urmașii familiei Mureșianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui [NUME_REDACTAT], oferind României o colecție foarte valoroasă de mobilier, pictură, sculptură și o arhivă cu o mare valoare culturală, de peste 25.000 de documente. Muzeul este înființat în onoarea memoriei mai multor membri ai acestei familii, care au adus o contribuție însemnată vieții culturale și politice din acele vremuri.

[NUME_REDACTAT] reprezintă o foarte importantă arhivă de familie. Fiind la conducerea “[NUME_REDACTAT]” timp de mai mult de 50 de ani, Mureșenii au avut relații strânse cu toți liderii politici ai vremii, din diverse colțuri ale României. [NUME_REDACTAT] lor se mai găsesc, pe lângă corespondențele menționate mai sus, diverse manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Importantă este și existența documentelor despre imnul național al României, creație a lui [NUME_REDACTAT].

Fig. 34: Muzeul “[NUME_REDACTAT]”. Sursa: www.skytrip.ro

Muzeul de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] se află pe [NUME_REDACTAT] nr. 21, în apropiere de [NUME_REDACTAT]. În sălile de la parter sunt organizate expoziții temporare și o gamă diversificată de manifestări culturale (concerte, conferințe, lansări de carte etc.). [NUME_REDACTAT] include lucrări reprezentative pentru arta plastică modernă din România (pictură și sculptură). În cadrul expoziției mai sunt incluse și piese care ilustrează evoluția picturii transilvănene din secolele XVIII – XIX și a artei românești până în perioada postbelică. Alături de operele maeștrilor artei românești figurează și creațiile artiștilor activi la Brașov.

Fig. 35: Muzeul de artă din Brașov. Sursa: www.muzeuldeartabv.ro

Muzeul de [NUME_REDACTAT] primelor colecții particulare, în secolul XIX, de obiecte ce reflectă diverse aspecte ale vieții locuitorilor timpurii determină apariția acestui muzeu.

Prima colecție muzeală publică din Brașov din anul 1908 se realizează datorită unor colecționari sași, ce au făcut niște donații acestei cauze. Această colecție a devenit în timp “[NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]”, fondat de [NUME_REDACTAT], un colecționar pasionat de artă populară.

[NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] se dezvoltă în perioada interbelică prin donații particulare și publice, cum ar fi colecția Gimnaziului „Honterus” din Brașov, ce ilustrează aspecte din cultura și arta sașilor din Brașov și [NUME_REDACTAT]. În 1937, datorită contribuțiilor cărturarilor români care au făcut cercetări și achiziții, în principal de diverse obiecte etnografice și de artă populară românească, se înființează [NUME_REDACTAT] Culturale ASTRA.

Prin reunirea colecțiilor [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] și cele ale [NUME_REDACTAT] Culturale ASTRA, se constituie [NUME_REDACTAT] Brașov (1950), în cadrul căruia în anul 1967 se creează Secția de etnografie.

Muzeul de [NUME_REDACTAT], așa cum este cunoscut în ziua de azi, se deschide în anul 1990.

Împreună cu cele două muzee – filiale, [NUME_REDACTAT] Săcele, [NUME_REDACTAT] Gh. Cernea (Rupea), își propune să prezinte diverse aspecte etnografice ale zonelor din județ.

8.3.1.2 Lăcașe de cult:

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este biserica patriarhală a [NUME_REDACTAT] C.A. din România. A fost construită în jurul anului 1380 (probabil începând cu 1377) în stil gotic. Biserica a fost cunoscută mai întâi sub numele de [NUME_REDACTAT] Maria (Marienkirche), și a fost numită „[NUME_REDACTAT]“ după incendiul din 1689. Clădirea este una dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România și unul dintre cele mai mari lăcașe de cult medievale. În trecut, pe locul acestea se înălța o biserică romanică din secolul al XIII – lea. Construcția a început în anul 1383, când Brașovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală și economică puternică. Invazia turcilor din 1421 a întrerupt lucrările de construcție a bisericii, acestea fiind continuate mai târziu. În anul 1477 s-au încheiat lucrările de construcție a bisericii. În secolul XVI – lea, reforma bisericească a pătruns în Transilvania și s-a răspândit datorită lui [NUME_REDACTAT]. Anul 1542 marchează prima slujbă evanghelică din această biserică. De-a lungul timpului, aceasta a fost afectată de mai multe cutremure, având nevoie de lucrări de restaurare. După încendiul din 1689, ruina a fost supusă mai multor lucrări de renovare, perioadă în care s-au construit și galeriile pentru ca biserica să poată face față numărului tot mai mare de enoriași care luau parte la slujbe. [NUME_REDACTAT] a fost refăcută cu ajutorul unor meșteri veniți din Danzig, cu bolți în stil baroc. Planul utilizat de către arhitecți a fost acela de bazilică cu trei nave, fiind tipul de biserică preferată în secolele XV-XVI. Între anii 1836 și 1839, se construiește în biserică o orgă nouă de mari dimesiuni, cu 4000 de tuburi, 4 manuale cu câte 56 de taste și un pedalier cu 27 de taste, 76 de registre și 63 de registre sonore. Orga a fost inaugurată la 17 aprilie 1839, de către organistul [NUME_REDACTAT] Buchholz care a prezentat improvizații și cantate ale compozitorilor [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Hedwig. Orga a fost restaurată de [NUME_REDACTAT] între anii 1997 – 2001. Ea se încadrează în categoria orgilor baroce și este aproape neschimbată de la construcție până în perioada actuală. Între anii 1865 – 1866 se construiește altarul neogotic (după planurile lui [NUME_REDACTAT]) și se ridică stranele din cor. Anul 1898 marchează ridicarea statuii lui Honterus în fața bisericii. După sfârșitul primului [NUME_REDACTAT], galeria pentru orgă a fost extinsă și s-a consolidat bolta corului.

Fig. 36: [NUME_REDACTAT]. Sursa: arhivă personală

Astăzi, [NUME_REDACTAT] este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din SE Europei, măsurând 89 de metri lungime și 38 de metri lățime. Din lungimea construcției, 31 m sunt reprezentați de cor, 42 m de naos și 16 m de baza turnului. Corul se încheie printr-o secțiune de nouă laturi a unui hexadecagon. Trei perechi de coloane îl împart în trei nave de înălțime egală. Pe latura sudică se află o intrare mică, destinată inițial preoțior, iar pe latura nordică a corului se găsește sacristia. Exteriorul corului este susținut de 15 contraforturi, pe fiecare dintre ele fiind ridicată câte o statuetă sub un baldachin. Contraforturile sunt prevăzute cu fiale în partea superioară. Naosul este format din trei nave de înălțime egală și este împărțit de cele cinci perechi de coloane în șase travee. În navele laterale se găsesc galeriil iar pe latura vestică galeria orgii. Naosul are patru portale, iar cel sudic conduce mai întâi într-un vestibul. Din cele două turnuri care trebuiau construite inițial a fost ridicat doar cel sudic până la o înălțime de 44 m, iar cupola sa se ridică la 65 m pe brațul transversal al crucii. Deasupra balconului se află cadranele ceasului din turn. Portalul principal al bisericii se află pe latura sudică și este îmbogățit cu sculpturi ornamentale. Zidurile exterioare și vârfurile bolților au 21 m înălțime. Coama acoperișului aparținând naosului se ridică la 42 m, iar cel al corului la aproximativ 38 m.

Suprafața totală a bisericii ocupă 2500 m², iar suprafața acoperișului bisericii măsoară aproximativ 4500 m². [NUME_REDACTAT] este faimoasă nu doar prin dimensiunile sale, ci și prin alte aspecte, astfel în clopotniță se află cel mai mare clopot din România, un clopot din bronz care cântărește 6 tone. Corul susținut de contraforți exteriori decorați cu edicole care adăpostesc statui de sfinți este unul din puținele exemple de acest tip din Transilvania.

Biserica are în posesie una din cele mai mari colecții de covoare orientale din Europa. Interiorul este decorat cu aproximativ 110 covoare orientale expuse. Covoarele erau folosite în scop decorativ sau ca simbol al statului în primărie și în biserici. Unele covoare sunt inscripționate, ceea ce înseamnă că au fost dăruite.

La sfârșitul sec. al XIX – lea, Prezbiteriul al [NUME_REDACTAT] a început o inventariere a obiectelor de artă ale bisericii, printre care și a covoarelor. În acest timp, în alte locații, covoarele erau depozitate și scoase la licitații publice. Cu ocazia expoziției de meșteșug din Budapesta, unde au fost trimise 39 de covoare din Brașov, covoarele au fost spălate pentru prima oară și restaurate parțial. Astăzi colecția cuprinde 156 de exemplare, printre care și unele fragmente. Specialiștii nu știu sigur nici astăzi toate tipurile de covoare din biserică, aici fiind inclusă și vechimea lor.

Majoritatea sunt incluse în categoria covoarelor transilvănene. Această grupă este formată în pricipal din covoare cu nișă dublă, apoi mai sunt covoarele cu nișă și covoarele de rugăciune care de diferențiază prin decorațiile centrale, covoarele „albe“,covoarele – coloană cu motive arhitectonice. Cele mai multe covoare sunt in stare bună și în ziua de astăzi. Obiectele de artă din interior sunt altarul principal, care are o pictură cu o imagine a predicii de pe munte, cristelnița fiind unul dintre puținele obiecte rămase din perioada de dinainte de incendiu, amvonul, altarul din Feldioara (un fragment), portalurile gotice, fresca Mariei, statuia lui [NUME_REDACTAT].

Printre aceste obiecte de artă se mai numără și stranele din secolele XVIII – XIX, alături de alte piese din aur și pietre funerare ale personalităților brașovene. În partea din spate a bisercii se află două expoziții deschise permanent, care povestesc despre istoria [NUME_REDACTAT] și despre viața reformatorului [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] din Brașov posedă și un număr mare de veșminte liturgice din materiale textile medievale și baroce de lux. Printre ele se află și veșmintele preoțești de slujbă și pluvialele purtate în [NUME_REDACTAT] în ceremoniile de sfințire sau în timpul procesiunilor. Materialele provin de cele mai multe ori Italia sau Turcia. Broderiile sunt moldovenești, italiene, central-europene sau locale.

Începând cu anul 1953, în biserică au loc recitaluri de orgă. Biserica este închisă pentru vizitatori în zilele de sărbători evanghelice. Biserica este închisă pentru vizitatori în timpul slujbelor religioase pentru elevi, a cununiilor, botezurilor și altor evenimente.

[NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT]. 37: Biserica “Sf. Nicolae”. Sursa: www.idealtravel.ro

Biserica a fost construită în anul 1292 în [NUME_REDACTAT]. La ridicarea acesteia au contribuit localnicii din acea vreme, împreună cu domnitorul [NUME_REDACTAT]. Biserica a reprezentat un centru ortodox important, dovada fiind faptul că papa Bonifaciu al IX-lea a cerut într-o bulă papală convertirea localnicilor din Corona și faptul că aceasta a fost în atenția a numeroase personalități, cum ar fi domnitori și familiile acestora, [NUME_REDACTAT] a Rusiei etc. Aceștia au dăruit bisericii bani, obiecte sfinte preotești și arhierești, obiecte de cult etc. Construcția a fost inițial în stil gotic, apoi prin diverse transformări a căpătat stilul baroc. A trecut printr-o renovare în perioada interbelică, iar în cimitirul acesteia bisericii sunt îngropate personalități importante cum ar fi [NUME_REDACTAT], dr. [NUME_REDACTAT], preotul [NUME_REDACTAT], dr. [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] biserică reprezintă cel mai vechi monument de arhitectură din oraș, fiind construită în anul 1223, în zona Brașov vechi. A fost întemeiată de către Herman von Salza, care a fost un conducător al [NUME_REDACTAT] Germani. Construcția sa s-a realizat în stil gotic timpuriu, având o lungime de 55 m și este decorată cu coloane sprijinite de socluri care se termină prin capiteluri în stil pre – gotic. Cutremurul din anul 1883 a afectat construcția, altarul acestea având nevoie de restaurare. Acesta a fost refăcut în stil clasicist, același an marcând construcția unei orgi în interiorul bisericii. Din punct de vedere arhitectural, aceasta este una din bisericile fortificate din [NUME_REDACTAT], care păstrează și în ziua de azi câteva elemente ale stilurilor romanic și gotic.

Fig. 38: Biserica “Sf. Bartolomeu”. Sursa: infotravelguide.ro

8.3.1.3 Parcuri și zone verzi:

[NUME_REDACTAT]

Este unul din cele mai noi parcuri din Brașov, amplasat lângă lacul din cartierul Noua. Dispune de mai multe modalități de agrement, printre care se numără plimbările pe lac cu hidrobicicletă și barcă, pistă pentru biciclete sau role, zone de joacă dotate cu balansoare, tobogane etc. Aici se găsește și o tiroliană, care pornește din parcul Aventura.

Fig. 39: Parcul “Noua”. Sursa: www.news.bv.ro

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”este situat între [NUME_REDACTAT] și strada [NUME_REDACTAT], aproape de [NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”. În jurul său se găsesc [NUME_REDACTAT] Palace, Corpul T al [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Treime împreună cu [NUME_REDACTAT]. Acesta este cel mai mare parc din oraș, fiind prevăzut cu loc de joacă dotat cu groapă cu nisip, tobogane, leagăne, etc. Parcul dispune și de o fântână arteziană, mobilier urban nou și un spatiu special pentru jucătorii de șah, precum și de statuile lui N. Titulescu, [NUME_REDACTAT] și St. O Iosif. În general, la sfârșit de săptămână, pe alei au loc târguri de prezentare a produselor tradiționale, a antichităților etc.

[NUME_REDACTAT]

Acesta se află în apropierea Gării, în cartierul Tractorul. Acest parc este amenajat atractiv, fiind unul din principalele locuri căutate de către cetățenii dornici de relaxare. Iubitorii de sport aleg acest parc pentru petrecerea timpului liber deoarece în cadrul său se află o bază sportivă, cu două terenuri de fotbal și unul de miniforbal incluse. Parcul dispune și de un teren de baschet, de o pistă pentru role etc.

[NUME_REDACTAT]

Acest parc reprezintă cel mai mare parc de aventură din Europa de est, fiind axat pe activități sportive și recreative în aer liber. Este construit în cartierul Noua, lângă parcul Noua. Dispune de mai multe metode de agrement, printre care 14 trasee sportive de dificultate progresivă, vizitatorii fiind însoțiți de un instructor care respectă anumite măsuri de siguranță.

Fig. 40: Traseu din parcul “Aventura”. Sursa: www.mytex.ro

[NUME_REDACTAT]:

[NUME_REDACTAT] reprezintă construcții militare, cu scopul apărării locuitorilor Brașovului. Datorită invaziilor turce și tătare locuitorii au fost nevoiți să se mute din zona Bartolomeu în locul dintre Tâmpa, Șchei și dealul Warthe. Înainte acest loc era ocupat de o pădure, prin mijlocul căreia curgea Graft-ul. Unde acesta se despărțea în două (un braț curgând spre Blumăna iar celălalt spre Brașovechi) exista un turn de observație în jurul căruia s-a construit clădirea [NUME_REDACTAT]. Aici călugării veniți odată cu teutonii își constriseră două mănăstiri, care au fost distruse de tătari în anul 1241.

Fig. 41: Planul cetății Brașov în secolul al XVIII-lea. Sursa: www.sextilpușcariu.wordpress.com

După anul 1383, noul loc a fost fortificat cu șanturi, valuri de pământ și palisade. De abea la sfârșitul secolului al XIV incinta se reface în piatră. Pas cu pas, s-a început construcția zidurilor și a bastioanelor. În total, zidurile aveau 3000 m lungime, fiind de 12 m înălțime și groase de 1,70 până la 2,20 m. Acestea mai erau apărate și de 28 de turnuri de pulbere, de formă pătrată. Astăzi se mai păstrează doar 6, 2 pe latura NV și 4 pe latura de sud a cetății. Zidurile erau duble și, uneori, triple, între ele existând șanturi și valuri de pământ. Din secolul XV se construiesc primele fortificații ale cetății Brașov.

Bastioanele sunt: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (acestea sunt păstrate), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (renovate de curând), [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (care au fost desființate).

Cetatea a avut 4 porți, și anume [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Negre. În secolul XIX s-au mai construit porți, cum ar fi [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Cailor, [NUME_REDACTAT] (cea nouă). Ultimele două nu mai există astăzi, fiind demolate datorită urbanizării zonei. Brașovul a mai avut patru turnuri la exterior: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].

8.3.3 Alte atracții

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] a fost construită între 1541 – 1547 de către [NUME_REDACTAT], văduva judelui Brașovului, [NUME_REDACTAT]. Clădirea a avut mai multe denumiri, precum [NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT]. În perioada medievală aici era un loc de desfacere a mărfurilor executate de diferite bresle, în special a cizmarilor și cojocarilor.

[NUME_REDACTAT] a fost printre primele construcții civile ale Brașovului din secolul al XVI -lea, fiind alcătuită din două pavilioane separate de o curte interioară, unite la extremitățile frontale. Stâlpii de piatră, arcadele de la parter și cele de la etaj, acoperișul coborât până sub limita superioară a zidurilor dau construcției un aspect masiv și bine întărit. Intrarea în arc reprezintă principala intrare a clădirii. Ruinele unor ziduri vechi amintesc configurația din trecut a pavilionului, cu două birouri și două magazii mari. Pivnița era compartimentată în partea dinspre piață. O parte din pivniță era amenajată pentru păstrarea vinurilor. Incendiul de la 1689 a afectat puternic clădirea. Apoi, între anii 1759 – 1847 au loc transformări arhitecturale care aduc construcția în forma ei actuală. În prezent clădirea adăpostește galerii comerciale, o cafenea și un restaurant.

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este localizată între străzile Cerbului și [NUME_REDACTAT]. Este atestată în documentele din secolul XVII ca un simplu coridor, fiind de ajutor pentru pompieri. Are o lățime medie de 1,20 m, fiind cea mai îngustă stradă din Brașov.

Fig. 42: [NUME_REDACTAT]. Sursa: arhivă personală

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] se află în centrul vechi al orașului, fiind astăzi una din atracțiile principale pentru turiști. Începând cu anul 1520, piața este atestată ca târg pentru sași, români și magiari. Aici a existat Stâlpul infamiei, unde se judecau femeile considerate vrăjitoare, și unde se aplicau public pedepse corporale infractorilor. În anul 1688, în piață a fost decapitat șeful breslei Cizmarilor, [NUME_REDACTAT], care s-a împotrivit intrării austriecilor în Brașov. În piață se află [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (astăzi muzeu), iar în apropiere se găsesc bastioanele Fierarilor și Graft, turnurile Alb și Negru, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. În perioada actuală, în [NUME_REDACTAT] sunt organizate diverse evenimente culturale, cum ar fi concerte, festivaluri etc.

[NUME_REDACTAT] reprezintă un masiv înconjurat în aproape în totalitate de [NUME_REDACTAT], și aparține de masivul Postăvaru. Altitudinea sa este de 955 m, și este format în principal din formațiuni calcaroase, printr-un lung proces de încrețire. O mare parte din Tâmpa este declarată rezervație naturală, datorită speciilor de animale și plante care se găsesc aici. Accesul pe Tâmpa se face prin mai multe căi: cu telecabina, pe serpentinele existente etc.

Construcțiile aflate pe Tâmpa sunt: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. Leonard, Crucifixul de pe Tâmpa, Monumentul rusesc din 1849, Statuia lui Arpad, Restaurantul din [NUME_REDACTAT], Cabana – restaurant [NUME_REDACTAT], Casa de Tir (Schützenhaus), Apeductul orașului, tunelurile de comunicații și adăpostire a populației, Releul de televiziune și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este una din cele mai căutate stațiuni din România, fiind una din principalele atracții turistice din Brașov. [NUME_REDACTAT] dispune de 12 pârtii de schi cu diverse grade de dificultate, cum ar fi Bradul, Kanzel, Subteleferic 1, Subteleferic 2, Lupului, [NUME_REDACTAT], Sulinar, Ruia, Stadion, terenuri de sport, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri, pensiuni, vile sau cabane. [NUME_REDACTAT] este dotată cu o stație de ambulanță, una de poliție, și un oficiu poștal. În timpul verii, brașovenii caută să își petreacă timpul liber aici, datorită cadrului natural deosebit.

Fig. 43: [NUME_REDACTAT]. Sursa: arhivă personală

[NUME_REDACTAT]

Reprezintă una din atracțiile principale ale Brașovului, fiind amenajată într-un cadru natural deosebit, la marginea orașului, în cartierul Noua. Este închisă publicului, fiind în lucrări de renovare din anul 2010. La finalul lucrărilor grădina se va întinde pe 10 hectare mai mult decât dublul suprafeței pe care o avea în momentul în care a fost închisă pentru renovare. Un punct de atracție al grădinii zoologice va fi „Casa cu ocol", o clădire nouă, construită în specificul arhitecturii rurale din zona Rucăr – Bran, unde se vor adăposti animale și păsări domestice. Clădirea planetariului va avea și un loc de joacă special pentru copii, unde aceștia vor avea posibilitatea de a organiza diferite evenimente sau orele de botanică, zoologie și geografie. Clădirea planetariului va adăposti și un spital veterinar, birourile angajaților grădinii zoologice și o cofetărie. Spitalul veterinar va oferi servicii și animalelor brașovenilor și va permite accesul inclusiv din exterior, pentru a proteja animalele din grădina zoologică de posibilitatea contactării unor boli. Spitalul va avea cameră de gardă, sală de așteptare, cabinete medicale și va oferi consultații preliminare, cabinete de tratamente, radiologie, ecografie, cabinet de chirurgie, cabinet de ortopedie, maternitate veterinară. Majoritatea animalelor din grădina zoologică vor beneficia de un spațiu extins, dar care va păstra o parte din dotările existente. Lucrările vor aduce și elemente de siguranță suplimentare, pentru a evita eventualele accidente ale vizitatorilor. Barele padocurilor vor fi înlocuite cu un material transparent, la fel ca și o parte din adăposturile animalelor, astfel încât vizitatorii să le poată observa. La finalul proiectului, grădina va fi una din cele mai moderne din țară.

Infrastructura și echiparea edilitară

Orașul este împărțit în cartiere, după cum urmează: Noua – Dârste, Astra ([NUME_REDACTAT]), [NUME_REDACTAT], Florilor – Craiter (Kreiter), [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT], Tractorul, [NUME_REDACTAT], Bartolomeu, [NUME_REDACTAT], Prund – Șchei, Triaj, Uzina 2, Stupini, [NUME_REDACTAT].

9.1 Alimentarea cu apă a orașului

Alimentarea orașului se face din mai multe surse, din care cea mai mare pondere o are lacul de acumulare Tărlung. Acesta reprezintă o sursă avantajoasă economic în raport cu celelalte surse exploatate în vale, deoarece nu necesită sisteme de pompare. Din acest motiv exploatarea apei de la Tărlung are prioritate, celelalte surse având un rol complementar. Alimentarea se mai face și din captări (din puțuri sau din izvoare), cele mai importante fiind puțurile din zona Hărman – Prejmer, Hărman – Sânpetru, și izvoarele captate din Răcădău, Pietrele lui Solomon, muntele Ciucaș și [NUME_REDACTAT] Solomon. În prezent uzina de apă Tărlung este în curs de modernizare, scopul fiind de a asigura un debit permanent de exploatare de 2100 l/s. Rețeaua de distribuție a apei din [NUME_REDACTAT] și a localităților racordate este construită pe 4 nivele de distribuție și cuprinde 459 km de conducte.

9.1.1 Captările prin puțuri forate

Front de captare Prejmer – [NUME_REDACTAT] forajelor este realizată de către RAIF ([NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]) Brașov. Acest front cuprinde 30 puțuri adânci de 35 – 45 m, echipate cu

electropompe submersibile de câte 7 – 8 l/s. Puțurile au o distanță de aproximativ 100 m între ele. Apa din acest front este pompată către 3 rezervoare tampon de

câte 1000 mc fiecare, situate la cota 522 m. Apa este apoi preluată de către stația de repompare SP 1 Hărman și pompată la următoarele rezervoare: Rezervorul tampon situat la stația de repompare SP 2 Rulmentul, de unde apa este repompată la rezervoarele din Poiana lui Lupan, rezervoarele tampon situate pe strada Zizinului de unde sunt repompate la rezervoarele Dârste și Pleașa. [NUME_REDACTAT] se alimentează de la rezervorul Rulmentul.

Front de captare Hărman – [NUME_REDACTAT] front este reprezentat de 30 de foraje de 150 m adâncime, iar exploatarea lor se face de către compania APA Brașov. În această zonă este captat curentul de apă ce curge dinspre masivele [NUME_REDACTAT] – Bucegi – Postăvarul. Puțurile sunt dotate cu pompe submersibile tip EMU, care dau un debit total de 900 l/s. Forajele au distanța între ele de circa 150 m. Izvorul este pompat la rezervorul tampon de la stația de repompare SP 2 Rulmentul care trimite apa la rezervoarele 3 x 5000 mc din Poiana lui Lupan. Din conducta de refulare se alimentează localitățile din vecinătate, Sânpetru și Bod. Sub controlul APA Brașov se află și puțurile de la Pietrele lui Solomon și cele de la fosta uzină mecanică de pe strada [NUME_REDACTAT].

9.1.2 Captările de izvoare

În prezent există trei zone de captare pe teritoriul [NUME_REDACTAT]. Acestea sunt următoarele:

[NUME_REDACTAT]

Captările din această zonă au fost efectuate în anul 1983, din drenuri ceramice, de 1.2 km lungime.

Drenurile au o lungime de cca. 1.2 km și sunt executate pe mai multe văi. La capătul lor există un bazin de colectare, o stație de exploatare și una de clorinare. Din bazinul de clorinare apa este transportată printr-un canal până la rezervorul existent pe [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de unde se distribuie în restul Brașovului. În 1983, s-a executat în Răcădău un rezervor de acumulare. Acesta este construit lângă canalul ce transportă apa de la izvoarele Răcădău. Acest rezervor mai este alimentat și prin pompare din rezevoarele de pe dealul Melcilor. Sistemul lor de drenare a fost reabilitat între anii 1996 – 1998, fiind modernizat cu tuburi noi, din plastic. În programul de reabilitare a fost inclusă și stația de de clorinare. Reabilitarea a dus la creșterea debitelor de apă captate, de la 15 l/s până la 50 l/s.

[NUME_REDACTAT] lui Solomon (Valea cu apă și [NUME_REDACTAT])

În acest areal rețelele de drenaj sunt executate în așa fel încât să capteze apa pe o lungime de cca. 1, 5 km. Apa colectată se transportă la un rezevor semiîngropat, situat pe strada [NUME_REDACTAT] la. Din acest rezervor este alimentat Șchei până în [NUME_REDACTAT]. Apa preluată de la [NUME_REDACTAT] alimentează zonele mai înalte din Șchei, care cuprind străzile Variștei, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. Și acest sistem a intrat în programul de reabilitare, fiind montate aici tuburi din material plastic și construită o stație de clorinare la rezervor.

[NUME_REDACTAT]

Aceste captări s-au executat de timpuriu, între anii 1928 – 1937. Captarea de apă și aducțiunea aferentă s-au executat în anii 1928 – 1937. Izvorul are un debit mare, de 60 – 80 l/s. Conducta principală are o lungime de 35 km, și este făcută din oțel, funcționând și acum în condiții ireproșabile.

În cadrul programului de reabilitare s-au executat consolidări de teren, ziduri de

sprijin și s-a înlocuit un tronson afectat de alunecări de teren. La această conductă sunt racordate localitățile Tărlungeni, Zizin, Purcăreni.

Stația de tratare a apei [NUME_REDACTAT] se află mai jos de lacul Tărlung. Lucrările la stația de tratare au început în anii 1940. Aici apa era captată din din pârâul Tărlung printr-o priză de mal cu prag de

fund. Ulterior apa era transportată printr-o conductă de aducțiune de 400 mm la un castel de apă din depoul CFR Triaj. În anul 1999 a fost reabilitată prima hală de filtrare, prin programul BERD. Au fost demolate și cuvele metalice existente și s-au executat în locul lor 6 cuve din beton armat cu un debit total de 600 l/s. Prin intermediul aceluiași program s-au adus dotări noi de laborator, echipamente performante de analiză chimică, fizică și bacteorologică a apei. Stația a mai fost prevăzută cu o centrală termică. Prin programul ISPA (2008 – 2009) s-au executat noi decantoare primare și compartimente de filtrare. Cu ajutorul acestora debitul apei care urmează a fi tratată a crescut de la 1.650 l/s la 2.300 l/s.

9.1.4 Structura sistemului de distribuție

Rețeaua de distribuție a apei în Brașov și a localităților racordate este construită pe 4 nivele de presiune astfel:

• zona joasă

• zona medie

• zona înaltă

• zona superioară

Conexiunile între nivelurile de presiune permit legături între zonele deservite de lacul Tărlung și cele deservite de forajele de la fronturile de captare Hărman – Sânpetru.

Rețeaua de distribuție este formată din 450 km de conducte din care 390 km sunt conducte de 300 de mm.

Sistemul de distribuție a apei în arealul [NUME_REDACTAT] include 8 stații de pompare

exploatate în totalitate de [NUME_REDACTAT] Brașov S.A. Acestea sunt:

• S.P. Hărman;

• S.P. Zizin;

• S.P. Rulmentul;

• S.P. Dealul lui Lupan;

• S.P. Tâmpa;

• S.P. [NUME_REDACTAT];

• S.P. Măgurele;

• S.P. Ruia;

Structura rețelei de canalizare

Rețeaua de canalizare a [NUME_REDACTAT] este în proporție de 90% unitară. Pentru părțile separate, [NUME_REDACTAT] Brașov folosește rețeaua de ape uzate și rețeaua de ape pluviale. Rețeaua are o lungime de cca 349 km, din care 72 km sunt colectoare principale și 79 km

racorduri. 85% din abonați sunt deserviți de rețeaua de canalizare, iar cei care sunt situați la perideria orașului au sisteme de canalizare autonome. [NUME_REDACTAT] dispune de canalizare din anul 1967. Un colector de 500 și 600 mm diametru și de 7,5 km racordează localitatea la rețeaua Brașovului. Acesta are o capacitate de 300 l/s. Râșnovul este racordat la rețeaua de canalizare a comunei Cristian. Colectorul are 400 mm diametru și cu o lungime de 4 km. La rândul lui, Cristianul este racordat la rețeaua orașului Ghimbav, printr-un colector de 500 mm diametru și cu o lungime de 4,25 km. Ghimbavul este racordat la rețeaua Brașovului printr-un colector de 700 mm – 1.500 mm diametru, cu o lungime de 7,6 km, cu o capacitate de 480 l/sec. În rețeaua de canalizare există 8 deversoare având și ele un rol bine determinat în caz de precipitații abundente. Restul localităților deservite de către [NUME_REDACTAT] cu servicii de canalizare funcționează pe baza unor sisteme de canalizare racordate și ele la rețeaua de canalizare a [NUME_REDACTAT].

Stația de epurare a [NUME_REDACTAT]

Stația de epurare este amplasată în cartierul Bartolomeu, pe strada [NUME_REDACTAT]. Primele lucrări de la această stație au avut loc în anii 1940, fiind construie decantoare și

paturi de uscare a nămolului. În 1975 s-a executat dezvoltarea stației de epurare cu

treapta de tratare biologică (bazine de aerare cu rotoare electromecanice, decantoare

secundare, bazine de fermentare a nămolurilor). În anii 1980 stația de epurare a fost reabilitată, prin intermediul unui program finanțat în colaborare cu BERD ([NUME_REDACTAT] de Dezvoltare). Stația a fost modernizată și cu ajutorul Guvernului danez, fiind construite instalații de tratare și depozitare a nămolurilor prin interemediul unui program de imbunătățire a mediului.

S-au mai construit o stație de reducere a umidității nămolurilor fermentate și s-a executat un bazin ecologic pentru depozitarea turtelor de nămol și uscarea lor în continuare. Bazinele de

depozitare a nămolului fermentat sunt în cartierul Stupini. Există 3 bazine, dintre care unul este amenajat ecologic, cu covor din material sintetic și drenaje pentru preluarea apei rezultate din uscarea nămolului. Apa rezultată este repompată la stația de epurare.

Stația de epurare este compusă din grătare rare, grătare dese, bazine de aerare, decantoare radiale secundare, metantancuri de fermentare a nămolurilor, deznisipator, separator de grăsimi, decantoare radiale primare, gazometre pentru reținerea gazelor rezultate la

fermentare, stație de uscare a nămolurilor.

Verificarea calității apelor

Apa potabilă influențează sănătatea populației, calitatea acesteia fiind o prioritate pentru [NUME_REDACTAT]. Activitatea acestuia cuprinde analiza parametrilor de calitate fizicochimici ai apei potabile din bazinele de stocare și din rețeaua de distribuție și analiza parametrilor de calitate bacteorologică a apei potabile din bazinele de stocare și din rețeaua de distribuție.

Condițiile de calitate ale apei potabile sunt verificate conform standardului național în vigoare prin metode standardizate. Aparatura utilizată este de înaltă performanță și precizie, verificările metrologice fiind efectuate de către [NUME_REDACTAT] de Metrologie.

9.2 Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu electricitate se face din sistemul energetic național cu ajutorul a două mari stații de transformare:

[NUME_REDACTAT] – Hărman 400/220/110 kv – 110/20 kv, amplasată în zona Triaj, echipată

cu 2 transformatori de 250 MVA.

[NUME_REDACTAT] 400/110/35/20/6 kv, echipată cu un transformator de 250 MVA.

Alimentarea consumatorilor industriali se face prin 13 stații de transformare de

115/6 kv, 110/20 kv sau 110/35/20/6 kv, iar a consumatorilor casnici prin alte 5 stații.

Stațiile de transformare pentru consumatorii industriali sunt:

TFS 110/6 kv: 2 x 40 MVA;

Zizinului 110/35/20/6 kv: 2 x 25 + 1 x 40 + 1 x 80 MVA;

CET Brașov 110/20 kv: 1 x 40 MVA;

ASTRA 110/6 kv: 2 x 40 MVA;

ROMAN 110/6 kv: 2 x 40 MVA;

METROM 110/6 kv: 2 x 25 MVA;

Pompe apă industrială 110/20 kv: 2 x 10 MVA;

CFR Tracțiune 110/35/20/6 kv: 2 x 25 + 1 x 40 + 1 x 80 MVA;

Răsăritul 110/20/6 kv: (1 x 16 + 1 x 25) MVA;

Rulmentul 110/6 kv: 2 x 40 MVA;

Hidromecanica II 110/6 kv: 2 x 25 MVA;

Tractorul 110/6 kv: 2 x 40 MVA;

Răcădău 110/20 kv: 2 x 16 MVA;

Stațiile de care se folosesc consumatorii casnici sunt:

[NUME_REDACTAT] 110/20/6 kv: (1×16 + 1 x 25) MVA;

Zizinului 110/35/20/6 kv: (2×25 + 1 x 40) MVA;

Stupini 110/20 kv: 2 x 25 MVA;

Bartolomeu 110/35/20/6 kv: 2 x 25 MVA;

IUS 110/20/6 kv: (1 x 16 + 1 x 25) MVA;

.

Din stația 400/220/110 kv Triaj sunt alimentate și localitățile Ghimbav, Bod, Săcele, Codlea, Tohan.

[NUME_REDACTAT] Centru se face din stația 110/6 kv Tractorul printr-un cablu subteran de 110 kv. Celelalte stații de transformare se alimentează prin cabluri aeriene. Distribuția consumatorilor care sunt în proximitatea stațiilor direct de la acestea. În cartierele de locuințe distribuția se face prin posturi de transformare sau puncte de alimentare. Consumatorii industriali se alimentează de la stații proprii.

Există 545 posturi de transformare MT / 0.4 kv racordați fie la stațiile de transformare

și repartiție fie la punctele de alimentare prin cabluri subterane în lungime

totală de 560 km din care 43 km linii de 20 kv. Distribuția pe joasă tensiune (0.4 kv) se realizează printr-o rețea de 1.300 km lungime din care 1070 km rețea subterană.

Rețeaua de iluminat are o lungime de 315.7 km și alimentează cca 6000 surse

luminoase.

9.3 Alimentarea cu energie termică

Apa caldă și energia termică sunt asigurate prin puncte termice de cvartal, care sunt alimentate de la CET RENEL, centralele termice din zonele industriale, centralele termice de cvartal și centrale proprii. Din numărul total de locuințe din Brașov, cca 30 % sunt încălzite cu sobe cu gaz metan, cu combustibil solid sau lichid.

Un număr mare de locuințe sunt dotate cu instalații e încălzire centrală, principalul agent termic folosit fiind apa caldă furnizată de centralele termice proprii sau de punctele termice ale ansamblurilor de locuințe.

Întreprinderile industriale din afara platformelor sunt dotate cu centrale termice cu capacitate mai scăzută ce furnizează pentru consumul propriu apă calda și abur de joasă sau medie

presiune produs prin arderea gazului metan. Datorită vechimii sistemului de termoficare, acesta prezintă defecțiuni dese, cu întreruperea furnizării agentului termic sau al apei calde de

consum.

9.4 Alimentare cu gaze naturale

[NUME_REDACTAT] se alimentează cu gaze naturale din sistemul de conducte magistrale Mediaș – București prin intermediul a trei stații de predare: SRM predare 1 Bartolomeu, prin racorduri de Dn 500 mm. Din această stație pornesc două conducte Dn 600 mm și Dn 500 mm. Conducta de Dn 600 mm alimentează consumatorii casnici, industria neseparată și instituțiile. A doua conductă, de Dn 500 mm alimentează I.M.R. Brașov, Hidromecanica II Brașov, SRS [NUME_REDACTAT], SRS Ceferiștilor, Rafinăria, C.P.L., I.U.S., CT3 [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. SRM predare 2 [NUME_REDACTAT], alimentată prin două racorduri Dn 500 mm. Din stații pornesc două conducte Dn 500 mm. Prima CET Brașov, a doua conductă Dn 500 mm alimentează uzina ROMAN S.A., Întreprinderea METROM Brașov, UZINA 2 Brașov, ELECTROPRECIZIA Săcele, I.M.C. Brașov. A treia stație de predare, SRM predare Ghimbav este alimentată printr-o conductă Dn 250 mm. Din stație pleacă conducta Dn 300 mm, spre Întreprinderea de Lianți II, Var. Stejeriș, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], I.C.R.A. Brașov, T.C. Ind. Brașov. În ultima perioadă s-au derulat programe de înlocuire a rețelelor de distribuție gaze din țeavă de oțel, cu durata de exploatare depășită, cu condute din polietilenă, cu funcționare de 50 de ani. S-au înlocuit astfel țevile din Răcădău, Bartolomeu, [NUME_REDACTAT], Astra, Șchei. Se mai pregătesc proiecte pentru înlocuiri în Noua și Tractorul. Extinderea rețelei de alimentare cu gaz metan a fost de 20% în perioada anilor 2000 – 2006.

Necesitatea extinderii se menține datorită înmulțirii și dezvoltării zonelor rezidențiale în localitățile din [NUME_REDACTAT] Brașov, cât și datorită creșterii capacității de dezvoltare a obiectivelor economice.

Rețele de transport

9.5.1 Transport rutier:

Accesul rutier în [NUME_REDACTAT] se realizează prin intermediul unor drumuri europene, naționale și județene importante. [NUME_REDACTAT] și din principalele orașe se ajunge în Brașov astfel:

• DN1 / E60: București – Ploiești – Câmpina – Breaza – Comarnic – Sinaia – Bușteni –

Predeal – Timișu de Sus – Săcele – Brașov (168 km);

• DN12: [NUME_REDACTAT] – Tușnad – [NUME_REDACTAT] – Chichiș; DN11 / E574: Chichiș

– Brașov (98 km);

• DN1 / E68: Sibiu – Codlea – Brașov (137 km);

• DN13 / E60: [NUME_REDACTAT] – Sighișoara – Brașov (166 km);

[NUME_REDACTAT] se ajunge în [NUME_REDACTAT] pe DJ101H, care continuă până în pasul Râșnov.

9.5.2 Transport feroviar:

Datorită poziției sale centrale, Brașovul reprezintă un important nod de cale ferată. Regională CFR Brașov deservește 6 județe cu peste 104 stații amenajate.

Circulația feroviară în Brașov se efectuează prin 4 magistrale și o linie secundară de cale ferată:

– magistrala 1: București – Predeal – Brașov în partea de sud, linie dublă, electrificată;

– magistrala 2: Brașov – Sibiu în partea de vest, linie simplă;

– magistrala 3: Brașov – Sighișoara în partea de nord, linie dublă electrificată;

– magistrala 4: Brașov – [NUME_REDACTAT] în partea de nord – est, linie simplă electrificată;

– linia secundară Brașov – Zărnești.

9.5.3 Căi de comunicație aeriene:

În prezent, Brașovul nu are aeroport, acesta find în construcție până anul 2014 (Sursa: Adevărul). Cele mai apropiate aeroporturi Brașov sunt cele din Sibiu și [NUME_REDACTAT], cu regim de trafic internațional.

Aspecte despre calitatea actuală a mediului

Riscuri naturale

Caracteristicile terenului și constituția sa a condus la apariția unor zone cu risc, în care se manifetsă următoarele procese:

Riscul la instabilitate al terenului

Se manifestă datorită substratului argilos din sol, cu grosimi relativ mari, și a izvoarelor de pantă, care contribuie la scăderea rezistenței pământului. De asemenea, factorul uman prin intervine în destabilizarea versantului, datorită diverselor lucrări. [NUME_REDACTAT] care sunt afectate de alunecări de teren sunt:

– zona versantului de sud-vest al [NUME_REDACTAT];

– zona estică a rezervorului de apă;

– zona sudică a șeii [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT].

In apropierea aceestor zone principale apar și alunecări semistabilizate cu un potențial relativ mare de activare.

Fig. 43: Harta pantelor în [NUME_REDACTAT]

Riscul la inundații

Datorită așezării orașului la poalele masivului Postăvarul, se conturează trei zone care prezintă risc de inundații:

[NUME_REDACTAT], care are o suprafață hidrografică de 12 kmp. Apele din inundații antrenează și reziduuri menajere, care ajung pe străzile din zona mai joasă a cartierului și pot fi duse până în centrul istoric al Municipiului. [NUME_REDACTAT] are 3 văi principale:

canalul Graft cu izvoarele la Pietrele lui Solomon, pe partea sudică;

versantul Warte pe partea vestică;

versantul Pajiște pe partea estică;

Numeroase străzi din Șchei nu au canalizare menajeră iar apele uzate provenite de

la clădiri ajung în canalul Graft. Scurgerea apelor pluviale are un caracter torențial antrenând pe străzi nisip, pietriș și resturi lemnoase care blochează instalațiile de canalizare existente.

[NUME_REDACTAT] Cetății (Răcădău), care are o suprafață hidrografică de 8 kmp.

[NUME_REDACTAT] a fost preluat într-un colector de ape pluviale cu capacitatea de 3 mc/s,

la o asigurare de ½. Odată la doi ani, apele colectate de pe versanți depășesc capacitatea

canalizării și ajung pe străzi. Aici există un barajul acumulare nepermanentă, ce funcționează numai în perioadele cu debite foarte mari, cu potențial catastrofal.

[NUME_REDACTAT] – Noua are o suprafață hidrografică de 6,75 kmp.

Apele care se scurg de pe versanții limitrofi produc inundații în cartierul Noua, la uzinele Roman, pe [NUME_REDACTAT] și cele învecinate până la [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] punct de vedere seismic, zona municipiului Brașov se încadrează astfel:

[NUME_REDACTAT] P100 – ’92, în zona seismică de calcul ”D” (ks = 0,16) și zona cu

perioada de colț Tc = 1,0 sec.

Conform SR11100/1 – ’93 în macrozona cu grad de intensitate ”71” (grade MSK), în

care probabilitatea producerii unui seism de gradul 7 sau mai mare este de minim o dată la 50

de ani.

Calitatea apelor de suprafață

În majoritatea cazurilor de poluare, sunt implicați factori precum poluarea cu ape menajere și industriale neepurate sau prost epurate, a depozitării proaste a deșeurilor îndustriale și menajere, neaplicarea practicilor agricole așa cum se cuvine etc. Din analizele făcute de specialiști, s-a constatat că zona canalului Timiș (din arealul Brașovului) până la confluența cu Ghimbășel este o zonă periculoasă. Determinarea calității apelor din județul Brașov reprezintă o parte integrantă a sistemului de [NUME_REDACTAT] al calității Apelor (MNCA) și este realizată de către Laboratorul SGA Brașov. În urma analizelor efectuate în cadrul Monitoringului de supraveghere realizat în 2009 de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – Sistemul de Gospodărire al [NUME_REDACTAT], zona periculoasă amintită mai sus este considerată ca fiind una dintre zonele critice din punct de vedere a calității apelor curgătoare. Pe acest tronson calitatea apei este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unități industriale din [NUME_REDACTAT] și de vărsarea unei părți din apele uzate menajere neepurate în pârâu.

Calitatea apelor subterane

Calitatea apelor subterane este de o importanță majoră, deoarece reprezintă o sursă de alimentare cu apă menajeră ori printr-o rețea centralizată de distribuție, ori în sistem individual, pentru diverse unități economice sau locuințe. Poluarea acestor ape se datorează problemelor sistemului de canalizare, el fiind subdimensionat sau chiar lipsă. Problematică este zona Bartolomeu – Stupini, deoarece nu este dotată cu o rețea centralizată de canalizare. Aici, de-a lungul drumului național DN 13, s-au construit diverse unități comericale cum ar fi moteluri, restaurante, bezinării, parcuri auto, care au canalizare asigurată prin bazine vidanjabile. În zona Stupini, unitățile agricole sunt dotate cu instalații proprii de epurare cu grătare, decantoare sau fose septice. Locuitorii au puțuri absorbante precedate sau nu de bazine vidanjabile. Acestea nu sunt în conformitate cu normele de protecție a mediului și pun în pericol sănătatea publică, deoarece apele uzate ajung până în pânza freatică de unde sunt exploatate. Deoarece canalele pluviale lipsesc, apele de pe platformele drumurilor se infiltrează în sol și ajung în apele subterane.

Calitatea aerului

În general, aglomerările urbane se confruntă cu probleme comune, cum ar fi calitatea scăzută a aerului, emisii de gaze cu efect de seră, nivel ridicat al traficului și ambuteiaje în principalele intersecții, prezența supărătoare a zgomotului generat de activitățile antropice. Cauza acestor probleme o reprezintă stilul de viață modern în care mobilitatea este foarte importantă. Oamenii devin dependenți de mașinile aflate în proprietate personală și există o tendință bine definită a consumului ridicat de resurse de către fiecare locuitor.

Cele mai importante surse de poluare atmosferică în [NUME_REDACTAT] sunt:

• emisii din diverse procese industriale;

• depozitarea și distribuția carburanților;

• transportul rutier;

• arderi în industria energetică și industria de transformare;

• instalații de ardere neindustriale;

• arderi în industria de prelucrare;

Principalele două surse de poluare ce afectează [NUME_REDACTAT] sunt activitățile de producție a energiei termice și traficul rutier. În ceea ce privește poluarea generată de producerea energiei termice, sursele principale sunt:

• [NUME_REDACTAT] de Termoficare;

• Centrala de [NUME_REDACTAT];

• Centralele termice de cvartal;

• Punctele termice de cartier;

• Centralele termice pentru locuințe individuale cu funcționare pe gaze naturale;

• Centralele termice individuale cu funcționare pe combustibil lichid sau solid;

• Sobele cu funcționare pe gaze naturale, lemne sau combustibil lichid;

Principalii poluanți ai aerului sunt monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, ozonul, benzen, hidrocarburi, pulberi în suspensie și plumb.

Poluarea aerului în [NUME_REDACTAT] se încadrează în limitele normale. Pulberile în suspensie (PM 10) reprezintă acele pulberi chimice ale căror particule măsoară mai puțin de 10 micrometri în diametru. Aceste pulberi sunt foarte periculoase întrucât ele pot fi inhalate și pot pătrunde adânc în aparatul respirator provocând afecțiuni grave. Nivelul maxim admis de normele europene este de 40 de micrograme/m3. Măsurătorile efectuate în Brașov sunt de 24,7, sub media europeană, care este de 28,1.

Calitatea solului

Pentru stabilirea gradului de poluare a solului, APM Brașov analizează următorii indicatori fizico – chimici: umiditate, pH, carbon organic, humus, azotul din ionul amoniu, sulful din ionul sulfat, carbonati, bicarbonati, cloruri, conductivitate electrica, reziduu fix si metale (Cu, Zn, Cd, Cr, Ni, Pb).

Din “Raportul privind starea mediului în județul Brașov pentru anul 2009” rezultă că pe

teritoriul [NUME_REDACTAT] solul a fost contaminat în urma activităților

industriale, agricole și agrozootehnice, dar și în zona haldelor de deșeuri. Prin apariția HG 1408/19.11.2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării

solului și subsolului, s-a creat cadrul legal de demarare a procesului de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora și stabilirii

responsabilităților pentru refacerea mediului geologic. Siturile contaminate din Brașov sunt S.C. CET – Brașov SA, S.C. [NUME_REDACTAT] SRL, C.N. Romarm SA – S.C .Tohan SA, S.C. Carpatex SA Brașov.

Zgomotul și vibrațiile

Nivelul de zgomot din arealul municipiului Brașov este influențat de traficul rutier și feroviar, de activitățile industriale practicate în zonă și de activitățile specifice așezărilor umane. În anul 2009 s-au efectuat măsurători în intersecțiile mari, pe străzi intens circulate, în zone publice de recreere și în care există diverse instituții publice. Măsurătorile au fost făcute de laboratorul APM Brașov, care a inclus aici și localitățile înconjurătoare Ghimbav, Codlea, Făgăraș, Săcele, Predeal, Râșnov, Cristian, Șercaia și Feldioara. Măsurătorile s-au efectuat în anumite condiții, alese pentru a diminua influența factorilor care pot influența propagarea sunetelor. Un număr considerabil de artere majore de circulație din interiorul [NUME_REDACTAT] depășesc un nivel de zgomot ambiental de 70 B. Printre acestea se numără B-dul Eroilor, Str. Nicolae lorga, [NUME_REDACTAT], Str. Lungă, Sos. Cristianului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], etc). Arterele traversate de traficul greu, precum și cele care asigură legătura cu celelalte localități din interiorul polului suferă de poluare fonică datorată traficului intens.

În interiorul [NUME_REDACTAT] există și zone cu un nivel de zgomot mai mic de 70 dB, cum ar fi cartierul [NUME_REDACTAT] , str. Lânii, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Europei, zona de la poalele Tâmpei, [NUME_REDACTAT], etc. Aceste zone sunt situate la depărtare de principalele artere, și sunt bogate în vegetație, care are rol de absorpție a zgomotului. Pe timpul nopții, nivelul admis al zgomotului este depășit în aceleași zone în care este depășit și pe timpul zilei, cu accent pe [NUME_REDACTAT] – Triaj. În cazul traficului feroviar, nivelul de zgomot a depășit 70 dB în următoarele zone:

În zonele industriale, nivelul de zgomot este mai mare de 70 dB în următoarele zone:

• zona Real, str.Bazaltului.str.Cărămidăriei, autobaza 4.;

• [NUME_REDACTAT], Metrom, între str.Carpaților și [NUME_REDACTAT];

• [NUME_REDACTAT], ICA Ghimbav;

• str.Gloriei, Posada, gara Brașov, str.Automotoarelor, gara CFR Timiș – Triaj;

• str.Crinului, Cosmos, Marte, [NUME_REDACTAT], gara CFR Dârste;

• halta CFR Stupin;

Starea florei și a faunei

Diversitatea cadrului natural și modificările acestuia petrecute de-a lungul erelor geologice au determinat perenitatea elementelor de floră și faună. Vegetația actuală relevă aspecte ale vegetației naturale și deteriorarea ecosistemelor datorită intervenției umane.

10.8 Măsuri de protecție pentru protejarea mediului

Rezolvarea problemelor legate de mediu pot fi realizate prin aplicarea unor măsuri care să asigure prevenirea, compensarea și reducerea cât mai eficientă a efectelor adverse asupra mediului.

În cazul solului, este nevoie de modernizarea sistemului de colectare, și evacuare a apelor menajere, de impermeabilizarea depozitelor pentru dejecții și de verificarea periodică a instalațiilor de colectare și evacuare a apei.

În cazul poluării apei, se au în vedere următoarele măsuri: reabilitarea sistemelor de tratare a apei, unitățile economice și industriale să monitorizeze des calitatea apei uzate evacuate, modernizarea stațiilor de epurare, optimizarea consumului acesteia.

Protejarea calității aerului implică impunerea de condiții prin legislația de mediu în vederea scăderii emisiilor poluante, fluidizarea traficului, construcția unor spații verzi etc.

În privința zgomotului, trebuie să se asigure fluidizarea traficului prin semaforizare corectă, reabilitarea infrastructurii stradale, crearea perdelelor de protecție impotriva zgomotului, cum ar spațiile verzi, izolarea clădirilor etc.

Pentru protejarea biodiversității și a ariilor protejate, se impun măsuri ca interzicerea distrugerii vegetației, construcțiile să se efectueze la minim 100 m distanță de aceste arii, delimitarea clară a acestor zone etc.

Pentru protejarea așezărilor umane și a populației se vor efectua activități care nu poluează mult, se vor construi mai multe spații verzi și se va impune o infrastructură necesară unui standard ridicat de trai prin managementul corespunzător al deșeurilor, alimentarea cu apă potabilă și energie electrică, transport și canalizare conforme, etc.

Protejarea mediului social și economic, a peisajului și a patrimoniului cultural necesită interzicerea construcțiilor care prin natura lor funcțională pot afecta negativ mediul, armonizarea construcțiilor noi cu cele vechi, conștientizarea publicului în vederea protejării factorilor de mediu și monitorizarea periodică a nivelului poluării.

[NUME_REDACTAT]

11.1 Perioada medievală

Începând din secolul XIV, administrația din Brașov a rămas aproape aceeași. Odată cu dezvoltarea populației, au fost adăugate noi instituții administrative. Organizația principală a orașului este reprezentată de Magistrat (Sfatul orașului), care administra și localitățile din afara orașului propriu – zis – Ghimbav, Hărman, Bod, Sânpetru. Alături de acestea întrau și localități săsești din [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] avea următorii membri: Judele primar, această poziție fiind corespondentă cu cea de primar din structura administrativă actuală. Judele era capul orașului, și avea diverse privilegii, printre care alegerea villicului. Acesta este următorul membru al organizației, și se ocupa de economia orașului. Înainte să fie desemnat de către jude, el era ales de centumviri. Subordonat villicului era judele târgului, funcție creată prin statutul orășenesc din anul 1557. Prin statutul orășenesc de la 1878, responsabilitățile economice sunt preluate de către Comisariatul de târg, care era subordonat Căpitanului orașului. Senatorii reprezintă următoarea categorie din [NUME_REDACTAT]. Ei erau numiți de către judele orașului și de villic. Centumvirii erau o adunare formată din 100 de membri din oraș, având rolul de a alege următorul jude sau villic al orașului. Ordinea orașului era menținută de către Căpitan – directorul poliției. Armata avea rolul de a apăra orașul, breslașii fiind postați în câte un punct al fortificațiilor existente. Fiecare poartă a cetății avea un căpitan responsabil cu paza, care dispunea de câțiva oameni în subordine. Anul 1420 menționează pentru prima dată [NUME_REDACTAT] Brașov, care era format din membrii ai celor 13 comune săsești aparținătoare de acesta și ai celor patru comune dependente de Brașov. Alegerile pentru conducere se desfășurau în felul următor: Magistratul numea noii Centumviri, care la rândul lor își alegeau, dintre senatori, Judele primar și Villicul. Apoi, Judele și Villicul își alegeau Senatorii, care trebuiau confirmați ulterior de către Comunitatea centumvirală.

11.2 Perioada contemporană

Începând cu anul 1918 în Brașov se aleg primari sub administrație românească, primul fiind [NUME_REDACTAT]. În timpul celui de-al [NUME_REDACTAT] Mondial, Brașovul a avut o administrație militară numită de autoritățile de la București. După război conducerea orașului a revenit la forma veche. După 1990, orașul a fost condus de către primari delegați. Primarul actual este [NUME_REDACTAT], desemnat în urma alegerilor locale din 2004 și reales în 2008, membru al [NUME_REDACTAT] – Liberal.

[NUME_REDACTAT] este persoană juridică de drept public, care are ca obiectiv

administrarea resurselor comunității. Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în [NUME_REDACTAT] sunt [NUME_REDACTAT], ca autoritate deliberativă, și Primarul, ca autoritate executivă. Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale sunt stabilite prin Legea nr. 215 din 2001 a administrației publice locale.

În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și [NUME_REDACTAT], pe de

o parte, precum și între [NUME_REDACTAT] și Primar, pe de altă parte, nu există raporturi de

subordonare. Consiliul local are inițiativa și hotărăște, în toate problemele

de interes local. Își exercită atribuțiile prin hotărâri de [NUME_REDACTAT], luate în

ședințe de lucru organizate lunar, după ce propunerile au fost analizate în

comisii de specialitate.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] condusă de un primar și doi viceprimari și dispune de o structură organizatorică funcțională. Ea cuprinde:

[NUME_REDACTAT] – Are în vedere încheierea de contracte de concesiune terenuri,

reglementarea ocupării temporare și permanente a terenurilor aparținând domeniului public, verificarea respectării normelor legale cu privire la activitățile comerciale pe domeniul public și asigurarea unui comerț civilizat, eficientizarea activităților de reparații, întreținere,

reabilitare și modernizare a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat și a

instituțiilor de cultură finanțate de la bugetul local.

[NUME_REDACTAT] coordonerază dezvoltarea urbanistică a orașului prin aplicarea strategiei impuse de planurile de sistematizare aprobate, verifică documentațiile ce stau la baza eliberării certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire, execută lucrări de întocmire, aprobare și eliberare a autorizațiilor de construire, a avizelor legale necesare autorizațiilor de construire, a [NUME_REDACTAT] de Zonă și de Detaliu. Eliberează autorizații de construire pentru branșamente apă-canal, gaz metan, energie electrică, telefonică și termică, amenajări parcări, organizări de șantier, protecția mediului.

[NUME_REDACTAT] Externe și Cultură – se ocupă cu menținerea și dezvoltarea relațiilor externe ale Municipalității, cu inițierea unor noi relații internaționale, fie cu orașe, fie cu organisme

Internaționale. Colaborarează cu instituțiile de cultură, organizează evenimente și

asigură servicii pentru ONG-uri. Crează modalități și mijloace de promovare a

turismului în [NUME_REDACTAT]. Se mai ocupă și de accesarea unor programe de finanțare interne și externe, de elaborarea de proiecte pentru obținerea de finanțări și implementarea acestora.

[NUME_REDACTAT] – se ocupă de fundamentarea și gestionarea eficientă a fondurilor alocate

Pentru realizarea obiectivelor de investiții finanțate de la bugetul local, de asigurarea unui

trafic rutier și pietonal optim, de administrarea eficientă a zonelor verzi. Asigură iluminatul și salubrizarea în oraș. Monitorizează transportul, societăți comerciale și

regiile autonome. Mai organziează achiziții publice pentru [NUME_REDACTAT] și încheierea

contractelor de achiziție publică.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este reprezentarea Brașovului, a [NUME_REDACTAT], a Primarului și a [NUME_REDACTAT] în fața instanțelor de judecată. Acordă asistență juridică compartimentelor de specialitate, efectuează de anchete sociale, sprijină asociațiile de proprietari în realizarea scopurilor și sarcinilor ce le revin. Eliberează autorizații pentru desfășurarea de către persoane fizice a unor activități economice în mod independent.

[NUME_REDACTAT] urmărește încasarea veniturilor bugetului local constituind

impozite, taxe și contribuții prevăzute de lege, se ocupă de înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ, a creanțelor și datoriilor, a plăților de casă și a cheltuielilor efective.

[NUME_REDACTAT] Comunicare cuprinde [NUME_REDACTAT] Publice și [NUME_REDACTAT],

Centrul de Informații pentru Cetățeni (CIC), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Umane, [NUME_REDACTAT] și Sănătate în Muncă. În cadrul [NUME_REDACTAT] funcționează subordonat direct primarului [NUME_REDACTAT] pentru Situații de Urgență și [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. În subordinea directă a viceprimarului funcționează [NUME_REDACTAT], cu atribuții privind elaborarea strategiei de informatizare, programare

și dezvoltare de aplicații software necesare serviciilor din cadrul Primăriei și dezvoltarea,

actualizarea sau implementarea unor noi pachete de programe care să permită

informatizarea activităților desfășurate. În subordinea directă a [NUME_REDACTAT] Brașov funcționează [NUME_REDACTAT] Arhivă și [NUME_REDACTAT] cu Consilierii.

Serviciile publice subordonate [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Comunitar de Evidență a Persoanei primește și soluționează

cererile cetățenilor pe probleme specifice de evidență a persoanelor din [NUME_REDACTAT],

cât și din unele localități învecinate, cum ar fi Ghimbav, Hărman, Cristian, Bod, Sânpetru, Prejmer.

[NUME_REDACTAT] se ocupă de încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a amenzilor acordate de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], și a taxelor instituite prin HCL. Stabilește impozite și taxe locale pentru contribuabilii persoane juridice, stabilește și impune impozite și

taxe locale datorate de către contribuabilii persoane fizice.

Direcția de [NUME_REDACTAT] este furnizor de servicii sociale, având

responsabilitatea dezvoltării și diversificării prioritare a serviciilor de asistență și îngrijire

comunitară. Asigură servicii care permit menținerea persoanei în mediul propriu de

viață, în familie și comunitate. Realizează la nivel local măsurile de asistență socială în

domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,

persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie. Sprijină

persoanele vârstnice din Brașov, prin acordarea de servicii socio-medicale. Se mai ocupă și de oferirea de servicii sociale cu caracter primar, având drept scop prevenirea sau limitarea

unor situații de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la separarea copilului de

familie. de acordarea de locuințe sociale unor persoane sau familii cu situația economică care

nu permite accesul la o locuință în proprietate.

[NUME_REDACTAT] asigură ordinea și liniștea publică în zonele și locurile stabilite

prin planul de pază și ordine publică, previne și combate încălcarea normelor legale

privind curățenia localităților și comerțul stradal, precum și alte fapte stabilite prin

hotărâri ale [NUME_REDACTAT]. Se ocupă cu paza obiectivelor și a bunurilor de interes public și

privat stabilite de [NUME_REDACTAT], conform planurilor de pază și ordine publică. [NUME_REDACTAT] Comunitare se realizează în interesul persoanei, al comunității, al asigurării pazei

și protecției obiectivelor de interes public local, exclusiv pe baza și în executarea legii.

Serviciul de Gestionare a Animalelor se ocupă de organizarea si desfășurarea

activității privind gestionarea câinilor fără stăpân din [NUME_REDACTAT] și din alte

localități, de respectarea Regulamentului de creștere si deținere a animalelor domestice și a

păsărilor de curte în [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] și Tineret are în vedere administrarea și dezvoltarea bazei sportive proprii,

constituirea clubului sportiv municipal, cu sarcina de a efectua selecția, pregătirea,

performanța și participarea la competiții interne și internaționale. Mai are în vedere susținerea activității de performanță a sportivilor de nivel național și internațional, cuprinși în alte structuri sportive ale [NUME_REDACTAT], organizarea de competiții și manifestări sportive, propune și realizează strategii de dezvoltare și eficientizare a activității sportive, elaborarează proiecte, studii și lucrări în cofinanțare din fondurile europene.

[NUME_REDACTAT] Piețe și [NUME_REDACTAT] și Salvamont se ocupa de organizarea

comerțului cu amănuntul și a prestărilor de servicii în cadrul piețelor publice și a

platformelor comerciale din [NUME_REDACTAT], în condiții de protecție optimă a

consumatorilor și de concurență loială între agenții economici, de aplicarea măsurilor pentru

prevenirea accidentelor montane și organizarea activităților de salvare în munți.

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] se ocupă cu îngrijirea, supravegherea și

educarea copiilor cu vârsta între 0 – 3 ani.

[NUME_REDACTAT] are ca activitate principală întreținerea și conservarea colecției

de animale din grădina zoologică, întreținerea și conservarea parcului ca destinație

turistică și spațiu de recreere pentru locuitorii Brașovului.

Instituțiile subordonate direct [NUME_REDACTAT]

R.A.T. ([NUME_REDACTAT] de Transport) asigură transportul urban în comun de

persoane, în condiții de siguranță și confort, și reprezintă una din componentele esențiale

ale funcțiunilor orașului, prin atribuțiile sale privind unitatea și coerența activității

economice și sociale, într-un cadru organizat (trasee fixe, grafice de mers, tarife

prestabilite).

Agenția pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] BRAȘOV

(ABMEE) reprezintă o organizație neguvernamentală, non – profit, creată prin programul SAVE II al [NUME_REDACTAT], ca rezultat al preocupării [NUME_REDACTAT] pentru realizarea unei politici de dezvoltare durabilă în domeniul eficienței energetice și a protecției mediului, cu alinierea la cerințele politicilor Europene în domeniu. Are ca obiect de activitate

gestionarea de proiecte cu finanțare europeană (programul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]), certificarea energetică a clădirilor; audituri energetice, bilanț electroenergetic și termoenergetic. Susține sesiuni de instruire pe diferite teme și campanii de informare

a cetățenilor.

R.I.A.L. ([NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], societate care administrează

patrimoniul locativ al [NUME_REDACTAT]) are ca obiect de activitate activități imobiliare

asupra bunurilor proprii sau închiriate (închirieri, reparații ale fondului locativ închiriat).

C.E.T. ([NUME_REDACTAT] de Termoficare) oferă servicii de încălzire și

apă caldă la o mare parte a locuitorilor Brașovului, ale căror apartamente se află încă în

sistemul centralizat.

[NUME_REDACTAT] Locală a Pădurilor KRONSTADT R.A. se ocupă gospodărirea durabilă și

unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor de regim

silvic, a fondului forestier proprietate publică a [NUME_REDACTAT], și al altor unități

administrativ teritoriale, a fondului forestier proprietate privată a unităților de cult

(parohii, schituri, mănăstiri) și a instituțiilor de învățământ, a fondului forestier

proprietate privată a persoanelor fizice, în vederea creșterii contribuției pădurilor la

îmbunătățirea condițiilor de mediu și la asigurarea economiei locale cu lemn, cu alte

produse ale pădurii și cu servicii specifice silvice.

Organigrama administrației [NUME_REDACTAT]

Fig. 44: organigrama administrației [NUME_REDACTAT]. Sursa: www.brasovcity.ro

[NUME_REDACTAT] analizelor efectuate pe parcursul acestei lucrări relevă că Brașovul este un oraș cu o multitudine de aspecte pozitive. Are un istoric bogat, fapt dovedit de către numeroșii oameni învățați care au scris despre el, și de asemenea de cultura sa bogată. Factorii de mediu i-au permis o dezvoltare armonioasă, fiind amplasat într-o zonă fertilă, cu climă moderată. Fauna și flora sunt dezvoltate, păstrând și elemente de endemism. Acestea se pot admira cel mai bine în arealele protejate din Brașov, și anume rezervațiile Postăvaru, Tâmpa și [NUME_REDACTAT]. Din punct de vedere istoric, orașul are un trecut foarte dinamic, găsidu-se aici dovezi arheologice care relevă multitudinea de populații și evenimente care și-au lăsat amprenta asupra locului. Viața culturală este dezvoltată, aici găsindu-se numeroase muzee, biserici și tradiții vechi. [NUME_REDACTAT] este un loc ideal pentru organizarea a diverse evenimente culturale. Analiza demografică relevă că Brașovul este unul din cele mai populate și mai diversificate orașe din țară (locul 7 ca număr de locuitori stabili). Aici trăiesc locuitori cu naționalități și credințe diverse, majoritatea populației fiind reprezentată de femei. Tendința evolutivă a numărului de locuitori este în scădere, populația fiind orientată spre viața rurală. [NUME_REDACTAT] este bazată actualmente pe servicii, comerț și construcții. În trecut, orașul a fost considerat un centru economic important al țării. Turismul este o ramură economică foarte dezvoltată, fapt care se datorează numeroaselor atracții – cadrul natural deosebit, monumente arhitecturale, muzee, tradiții specifice orașului ([NUME_REDACTAT]). [NUME_REDACTAT] este bine pusă la punct, orașul fiind dotat cu sisteme de captare și distribuție a resurselor în mare parte modernizate. Rețelele de transport sunt diverse și în număr mare, poziția orașului în centru țării fiind determinantă. Din punct de vedere al calității mediului, Brașovul este predispus unei poluări ridicate, datorită dispersiei slabe din [NUME_REDACTAT]. Componentele de mediu cele mai poluate sunt aerul, apa și solul – aerul este poluat în principal de emisiile din trafic și cele rezultate din activități industriale, iar apa și solurile sunt contaminate în urma deversărilor necontrolate și a industriei. Pentru a preveni deteriorarea mediului, se propun diverse măsuri de protecție pentru fiecare factor de mediu în parte. De administrația orașului se ocupă Primăria, care are în subordine instituții și servicii cu diverse obiective.