Virusuri Si Bacterii

Virusul este un agent patogen, invizibil la microscopul optic, care se multiplică numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase numite viroze.Virusurile sunt paraziți intracelulari, lipsiți de metabolism propriu, motiv pentru care nu sunt considerate forme celulare.

Structură-virusul este o particulă submicroscopică, alcătuită dintr-o parte centrală numită genom viral, format din material genetic, care poate fi ADN sau ARN, și o teacă sau înveliș protector de natură proteică, numită capsidă.

Capsida și genomul viral alcătuiesc nucleocapsida.La virusurile mai complexe mai apare un înveliș exterior de natură proteică numit pericapsidă, peplos sau anvelopă virală.

Ce provoaca virusurile?

Virusurile sunt responsabile de apariția unor boli relativ ușoare, cum ar fi răcelile și gripele, precum și afecțiuni ca rinofaringitele, hepatita sau gastroenteritele. Tot aceste entități sunt responsabile de apariția bolilor copilăriei: rujeola, varicela, rubeola etc. Pentru unele dintre aceste boli (gripa), individul se poate proteja cu ajutorul unui vaccin. Boli grave ca SIDA sau Ebola nu pot fi însă prevenite prin această metodă și nici nu se bucură încă de tratamente ce au ca efect vindecarea.

Cum ne protejam?

Prima armă în lupta cu virusurile de orice tip este sistemul imunitar natural al organismului. Uneori, aceasta forma de apărare este insuficientă, iar individul trebuie să apeleze la un vaccin țintit. Un fel de „vaccin natural" este chiar suportarea bolii in sine. De îndata ce o persoana dezvoltă una dintre bolile copilariei, riscurile ca ea să mai dezvolte boala mai târziu sunt minime. Alte virusuri, precum cele responsabile de apariția gripelor sezoniere necesită vaccinare anuală. Acestea suferă modificări constante, iar noile generații de vaccinuri trebuie să se muleze acestor schimbări.

Bacteriile sunt microorganisme procariote unicelulare.

Forme ale bacteriilor

formă sferică, specifică cocilor, în cadrul căreia se pot deosebi și mai multe varietăți: sferică, ovoidală, lanceolată, reniformă

formă cilindrică sau alungită, specifică bacililor și bacteriilor nesporulate, ce pot avea capete drepte (ex. Bacillus anthracis), rotunjite (ex. Escherichia coli) sau ascuțite (ex. Fusiobacterium fusiforme)

formă spiralat-elicoidală, cu aspect de virgulă (vibrio), în forma literei S, sau de resort, cu spire neregulate sau regulate

formă de filament, care ajunge la zeci de microni lungime, fără prezența unor diviziuni transversale

Structura celulei bacteriene

Majoritatea bacteriilor au un perete celular, care le protejează și le ajută să mențină un echilibru osmotic dintre ele și mediu, membrană citoplasmatică, citoplasmă și un nucleoid.Fiecare bacterie are un cromozom principal, unele conținând segmente circulare de ADN, numite plasmide.

Bolile provocate de bacterii

Bacteriile se fac responsabile de apariția unor infecții numite bacterioze, precum acneea, otitele, furunculoza etc. Ele se afla de asemenea la baza unor infecții alimentare (salmoneloza) ce se pot dovedi destul de grave dacă nu sunt tratate corespunzător. Tot bacteriile sunt însă responsabile de boli grave precum pneumonia, tuberculoza, holera sau ciuma.

Cum ne apărăm?

In cazul în care infectarea se produce, atunci se apelează la tratamentul cu antibiotice. Acestea fie omoară bacteriile, fie le impiedică dezvoltarea. Unele bacterii sunt foarte rezistente la antibiotice, producând enzime care distrug substanțele utilizate în schema de tratament. Un alt aspect neplăcut este acela că le ajută să fie din ce în ce mai rezistente.