Tromboza Hemoroidala

Cuprins

Capitolul 1. Introducere în nursing

1.1 Definiția nursingului

1.2 Nevoile fundamentale după Virginia Henderson

Capitolul 2. Sistemul circulator

2.1 Sistemul venos

2.2 Fiziologia sistemului venos

2.3 Proprietățile venelor

Capitolul 3. Noțiuni teoretice despre tromboza hemoroidală

3.1 Definiția bolii

3.2 Etiopatogenie

3.3 Simptomatologie

3.4 Examinări paraclinice

3.5 Diagnostic pozitiv și diferențial

3.6 Tratament

3.7 Evoluție și complicații

3.8 Prognostic

Capitolul 4. Studii de caz

Cazul nr. 1

Cazul nr. 2

Cazul nr. 3

Concluzii

Bibliografie

Motto:

„Să ajuți individual, fie acesta bolnav sau sănătos, să-și afle calea spre sănătate sau recuperare, să ajuți individul, fie bolnav sau sănătos, să-și folosească fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau cunoașterea, necesare pentru a o face, și să acționeze în așa fel încât acesta să-și poarte de grijă singur cât mai curând posibil.”

Virginia Henderson

Capitolul 1. Introducere în nursing

1.1 Definiția nursingului

Toate competențele pornesc de la cunoașterea conceptului (modelului conceptual) de îngrijire. Termenul de concept de îngrijire este sinonim cu:

– model de nursing

– cadru conceptual

– model conceptual

Definiția prezentată de Organizația Mondială a Sănătății și I.C.N. (Consiliul Internațional al Nurselor) stabilește că:

Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătății cuprinzând:

– Promovarea sănătății

– Prevenirea bolii

– Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unitățile sanitare, așezările comunitare și în toate formele de asistență socială.

Virginia Henderson definește nursing-ul astfel:

– “Să ajuți individual, fie acesta bolnav sau sănătos, să-și afle calea spre sănătate sau recuperare, să ajuți individul, fie bolnav sau sănătos, să-și folosească fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau cunoașterea, necesare pentru a o face, și să acționeze în așa fel încât acesta să-și poarte de grijă singur cât mai curând posibil.”

3. Definiție curentă prezentată de I.C. N.

– “Nursing, ca o parte integrantă a sistemului de asistență socială, cuprinde ocrotirea sănătății, prevenirea bolilor și îngrijirea bolnavilor fizic, psihic, ca și a celor infirmi de toate vârstele, în toate formele de asistență socială și așezări comunitare.

Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile a fost orientat către o nouă concepție, și anume: îngrijiri centrate nu pe sarcini ci pe persoana îngrijită – considerată, în mod global unitară (asistenta trebuie să cunoască global individul, precum și comunitatea în care trăiește).

Florence Nightingale a căutat să elibereze îngrijiri de impregnarea religioasă, a insistat pe faptul că: – îngrijirile nu trebuie să demonstreze doar milă, caritate;

– aceasta trebuie să cedeze locul unei înțelegeri a problemelor, bazată pe gândire.

În 1859, “Note despre nursing” descrie aceste îngrijiri bazate pe gândire:

– progresele medicinii modifică conținutul profesiei

– medicii deleagă o parte din sarcinile lor asistentelor, acestea în număr redus, îngrijirile au fost reorganizate pe principiul taylorismului, adică realizarea lor în serie.

– pacientul pe plan secund, pe prim plan sarcinile ce trebuiesc îndeplinite

– tehnica avansată contribuie la menținerea pacientului pe planul al doilea, accent punându-se pe aspectele tehnice, medicale

– astfel îngrijirile sunt: – devalorizate

– trecute pe plan secund

– lăsate adesea în seama persoanelor necalificate.

În 1970, Virginia Henderson a descris necesitățile fundamentale ale omului ca bază a îngrijirilor: „14 Nevoi Fundamentale”

În această concepție, activitatea asistentelor nu este bazată pe sarcini, ci pe pacienți, li se repartizează pacienți.

Astfel, ca principii de bază, Virginia Henderson spune ca asistenta:

– să fie conștiința celui lipsit de conștiință

– ochiul pentru cel care și-a pierdut vederea de curând

– mâna pentru cel căruia i-a fost amputată

– dragostea de viață pentru cel ce încearcă să se sinucidă

– să posede cunoștințele necesare pentru tânăra mamă.

Alte concepte de nursing:

Florence Nightingale: – teoriile sale se bazează pe conceptul de mediu înconjurător

Virginia Henderson: – conceptul său este despre cele 14 nevoi ale omului

Myra E. Levine: – are la bază 4 principii:

1. conservarea energiei pacientului

2. conservarea integrității structurale a pacientului

3. conservarea integrității personale (psihice) a pacientului

4. conservarea integrității sociale a pacientului

Hildegard Peplau: – relația terapeutică: nursă-pacient, prin:

– orientarea,

– identificarea,

– explorarea,

– retragerea.

Imogene M. King: – introduce 3 sisteme dinamice ce interacționează: individul, grupul, și societatea

Betty Neuman: – teoria este influențată de conceptul de stres, și propune 2 instrumente pentru studiul nursingului: gândirea inductivă și abordarea deductivă

Martha Rogers: – om – mediul înconjurător

Dorothea Orem: – autonomie în nursing

Sora Callistra Roy: – nursingul trebuie centrat pe individ și sistemul său adaptativ

Jean Watson: – identifică 10 factori care influențează structura, studierea și înțelegerea nursingului ca știință a îngrijirii.

M. M. Leininger: – nursing transcultural.

Modelul conceptual al Virginiei Henderson

Conceptul de îngrijire al acestui model:

– individul bolnav sau sănătos este văzut ca un tot complet prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să și le satisfacă

– scopul îngrijirilor este de a păstra sau restabili independența individului în satisfacerea acestor nevoi

– rolul asistentei este suplinirea a ceea ce el nu poate să facă singur

Componentele esențiale ale unui model conceptual sunt următoarele:

1. postulate

2. valori

3. elemente

a) scopul profesiei

b) țelul activității

c) rolul activității

d) dificultăți întâlnite de pacient

e) intervenția acordată

f) consecințele

1. Postulate

 postulatele sunt suportul teoretic și științific al modelului conceptual.

 enunțuri pentru susținerea altor enunțuri.

 ele sunt recunoscute și acceptate.

 postulatele pe care se bazează modelul Virginiei Henderson sunt:

– orice ființă umană tinde spre independență și o dorește

– individul formează un tot caracterizat prin nevoi fundamentale

– când una din nevoi rămâne nesatisfăcută, individul nu este “complet”, “întreg”, “independent”.

2. Valori sau credințe

Modelul Virginiei Henderson este susținut de 3 valori:

 asistenta posedă funcții care sunt proprii

 când asistenta preia din rolul medicului, ea cedează o parte din funcțiile sale unui personal necalificat

 societatea așteaptă un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate să-l primească de la nici un alt personal

3. Elemente

Cele șase elemente care dau sens vieții profesionale:

a) Scopul profesiei este:

 de a ajuta pacientul să-și conserve sau să-și restabilească independența sa, în așa fel ca el să poată să-și satisfacă nevoile prin el însuși;

 de a favoriza vindecarea;

 de a asista muribundul spre un sfârșit demn

b) Obiectivul

 activității profesionale este beneficiarul – adică persoana sau grupul de persoane spre care este îndreptată activitatea.

În atingerea obiectivului se ține cont de faptul că individul, bolnav sau sănătos, formează un tot cu nevoi comune tuturor ființelor umane, dar și de faptul că manifestarea nevoilor este diferită de la un individ la altul.

c) Rolul profesiei

 desemnează rolul social pe care-l au membrii profesiei.

Rolul asistentei este de suplinire a dependenței de a încerca să înlocuiască necesitatea în așa fel ca persoana să poată să-și satisfacă cerințele mai ușor și fără handicap.

d) Sursa de dificultate

Dificultățile întâlnite la pacient, care fac ca persoana să nu poată răspunde la una din nevoile sale, sunt cauzate de o lipsă:

 de forță

 de voință

 de cunoștințe

Aceste dificultăți țin de competența asistentei și este important de știut de care lipsă este dată sursa de dificultate. Dar dificultățile întâlnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistentă.

e) Intervenția aplicată persoanei

 asistenta nu trebuie să piardă din vedere omul în globalitatea sa.

 Intervenția va fi orientată asupra lipsei și constă în a spori (crește) independența persoanei.

 Este inițiativa noastră proprie.

f) Consecințele

 sunt rezultatele obținute – “ameliorarea” dependenței sau – “câștigarea” independenței – atingerea scopului.

Definirea profesiei de asistentă medicală (nursă)

1. Definiție dată de Consiliul internațional al Nurselor (I.C.N.), Consiliul Internațional al Infirmierelor (C.I.I.). Nursa este o persoană care:

– a parcurs un program complet de informare care a fost aprobat de Consiliul Asistenților Medicali;

– a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistenților Medicali;

– îndeplinește standardele stabilite de Consiliul Asistenților Medicali;

– este autorizată să practice această profesie așa cum este definită de Consiliul Asistenților Medicali, în concordanță cu pregătirea și experiența sa;

– este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri și funcții care sunt impuse de îngrijirea sănătății în orice situații s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru care nu este calificată.

Asistentele medicale răspund de propria lor activitate, de practica lor; supraveghează îngrijirile auxiliare și pregătirea elevilor.

Nursa generalistă presupune:

– O pregătire pluridisciplinară – socială, tehnică, practică;

– Însușirea competențelor de bază și nu numai cunoștințele;

– Să aibă cunoștințe de psihologie (să știe să încurajeze);

– Să aibă atitudine potrivită față de pacienți și familia sa;

– Să aibă preocuparea de a înțelege ceea ce simt ceilalți;

Fenomenele ce privesc în special asistenta medicală sunt reacțiile:

– Individuale

– Familiale

– De grup – la problemele actuale sau potențiale de sănătate

1.2 Nevoile fundamentale după Virginia Henderson

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea a 14 nevoi fundamentale. Atingerea de către pacient a independenței în satisfacerea acestor nevoi este țelul profesiei de asistentă medicală. După Virginia Henderson, nevoia fundamentală este o necesitate vitală, esențială ființei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic și mintal.

Scurtă prezentare a nevoilor

1. A respira

a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respirația pulmonară și tisulară;

b. Dimensiunea psiho-socio-culturală este influențată de următorii factori: emoții, furia, frica, exercițiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă particularități în funcție de vârstă, antrenament, starea de sănătate etc.

2. A bea și mânca

a. Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea alimentelor la gură, masticația, deglutiția), digestia, necesarul de calorii;

b. Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă, religie, naționalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieții.

3. A elimina: această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.

a. Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta și starea de sănătate și este în același timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;

b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoțiile de orice fel modifică frecvența urinară, calitatea și cantitatea scaunelor, transpirația etc.

4. A te mișca, a te menține într-o bună postură

a. Aspectul bio-fiziologic diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate, antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influențează mișcarea și adaptarea cu evitarea anumitor posturi.

b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural, mișcarea și poziția corpului reflectă conștient sau inconștient starea de spirit a ind același timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;

b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoțiile de orice fel modifică frecvența urinară, calitatea și cantitatea scaunelor, transpirația etc.

4. A te mișca, a te menține într-o bună postură

a. Aspectul bio-fiziologic diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate, antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influențează mișcarea și adaptarea cu evitarea anumitor posturi.

b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural, mișcarea și poziția corpului reflectă conștient sau inconștient starea de spirit a individului. Mișcarea este influențată și de nivelul cultural. Aceasta influențează mersul, gesturile, mimica etc. Problemele de sănătate pot duce la modificări în domeniul motricității.

5. A dormi și a te odihni

a. Din punct de vedere biologic și fiziologic, somnul sau odihna variază cu vârsta și starea de sănătate. Calitatea somnului, ca și repausul mintal și fizic influențează sistemele cardiovascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de somn manifestă tulburări fizice și psihice.

b. Psiho-socio-cultural, somnul și repausul sunt afectate de emoții și obligații sociale (munca). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau pentru a dormi.

6. A se îmbrăca și a se dezbrăca

a. Bio-fiziologic, activitățile cotidiene necesare independenței în acest domeniu cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite în funcție de vârstă, starea de sănătate.

b. Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalității și a sexualității în alegerea veșmintelor, anumite grupuri socio-culturale și religioase au exigențe particulare: voal, turban etc.

7. A menține temperatura corpului în limite normale

a. Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în vârstă temperatura corpului este mai influențată de cea a mediului înconjurător. Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.

b. Componenta psihică este influențată de emoții, anxietate, acestea crescând temperatura corpului.

8. A fi curat și a-ți proteja tegumentele

a. Componenta bio-fiziologică se manifestă în funcție de capacitatea fizică de a face gesturile și mișcările necesare precum și de factorii biologici: vârsta și sexul.

b. Componenta psihică și emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenția acordată părului. Emoțiile afectează transpirația și secrețiile, normele de curățenie diferă de la un grup social la altul. Curățenia este influențată de cultura grupului.

9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.

a. Pe plan bio-fiziologic, independența rezidă din a evita anumite alimente și medicamente și de a se proteja în desfășurarea anumitor activități zilnice. Este nevoie de a analiza această nevoie în funcție de vârstă, anumite afecțiuni (depresii).

b. Componenta psihică simplă prezentă a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existența unei persoane aparținătoare aceleiași comunități, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranță.

10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentală a ființelor umane.

a. Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-verbală. Comunicarea verbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziția corpului, mersul etc.

b. Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conținutului exprimat: sentimente, idei, emoții. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această componentă importantă a ființei umane se exprimă din copilărie până la bătrânețe prin afirmarea de sine, alegerea veșmintelor, în relațiile sociale. Când un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.

11. A-ți practica religia

a. Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mișcări, gesturi, atitudini specifice cultului: poziția îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.

b. Componenta psiho-socio-culturală – evoluția practicilor religioase este în funcție de fenomenele psiho-sociale și relațiile interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate antrena creșterea sau diminuarea adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educație liberală.

12. A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vieții ființa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să muncească. Aceste activități pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologică și dezvoltarea psihosocială a individului. Normele culturale influențează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activități.

13. A se recrea. Este o nevoie comună tuturor ființelor umane.

a. Componenta bio-fiziologică – persoanele se pot recrea specific vârstei și în funcție de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoși.

b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influența nevoia de a se recrea. Această nevoie poate fi satisfăcută atât de familie cât și de societate.

14. A învăța. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozității, de a adăuga cunoștințe noi este specifică tuturor, dar mai evidentă la copii.

a. Componenta biologică este reprezentată de inteligență.

b. Aspectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorința de a afla și a cunoaște valoarea acordată educației de grupul socio-cultural. Problemele de sănătate fac să se ivească nevoi de învățare variate: să facă pansamente, să-și administreze insulină, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a învăța poate fi legată de dorința de a fi util, de a se recrea, dar în același timp și de a fi independent.

Capitolul 2. Sistemul circulator

Realizează aportul de oxigen și substanțe nutritive către celule prin intermediul sângelui și totodată realizează transportul produșilor de degradare metabolică în vederea eliminării acestora din organism.

2.1 Sistemul venos

Este alcătuit din artere, arteriole, vene, sistem capilar și vase limfatice.

Circulația prin vene se deosebește de circulația prin artere. Sensul circulației este centripet, adică de la periferie spre inimă. Presiunea venoasă este mică, are valoarea medie de 10 mm Hg în venele periferice și pe măsură ce se apropie de inimă scade ajungând în venele mari la 1 mm Hg. Viteza de circulație în vene este mică și pe măsură ce se apropie de inimă crește datorită influenței contracțiilor inimii.

Toate aceste vase sunt căptușite de endoteliu, în jurul căruia se află, în proporții diferite, fibre de colagene și reticulare – elemente de rezistență, fibre elastice – structuri extensibile ce înmagazinează energia sistolică și o distribuie în diastolă, celule muscular netede – elemente contractile ce opun rezistență presiunii sangvine.

Venele prezintă trei tunici și anume:

Endartera – formată din celule endoteliale cu dispoziție longitudinală și din fibre de colagen și elastice.

Tunica medie este formată din celule muscular netede și din fibre elastice ce asigură rezistența vaselor la presiune.

Adventicea, ultima tunică a vaselor este alcătuită din fibre de colagen și fibre elastice.

Integritatea morfofuncțională a venelor este condiționată și de nutriția lor care este de un tip particular: treimea internă a vaselor este nutrită prin difuziune de sângele circulant, iar cele 2/3 externe prin sângele adus la vase, de vase mici numite vasa vasorum.

Venele superficiale ale membrului inferior

Reprezintă un sistem secundar de drenaj venos al membrului inferior; se găsesc imediat sub tegument, în țesutul celuloadipos subcutanat; prezintă valvule.

Venele safene au origine la nivelul piciorului, din extremitățile arcului venos dorsal al piciorului:

• în regiunea dorsală a piciorului, venele digitale dorsale primesc comunicante de la venele digitale plantare și se unesc pentru a forma venele metatarsiene dorsale;

• la nivelul extremităților distale ale oaselor metatarsiene venele metatarsiene dorsale se unesc și formează arcul venos dorsal al piciorului; la extremități acesta primește vene marginale de la nivelul regiunii plantare a piciorului;

• concavitatea proximală a arcului venos dorsal al piciorului cuprinde rețeaua venoasă dorsală a piciorului care se continuă cu rețeaua venoasă superficială din regiunea anterioară a gambei.

Vena safenă mare

• este vena superficială medială a membrului inferior, cea mai lungă venă a corpului;

• pleacă din extremitatea medială a arcului venos dorsal al piciorului; se termină la nivelul trigonului femural Scarpa.

Vena safenă mică

• este vena superficială, subcutanată a membrului inferior; în principal este vena superficială posterioară a gambei, pleacă din extremitatea laterală a arcului venos dorsal al piciorului, trece posterior de maleola fibulară (laterală) și urcă în axul feței posterioare a gambei.

2.2 Fiziologia sistemului venos

Circulația prin vasele sanguine este influențată de:

Proprietățile fizice ale sângelui (densitate, vâscozitate).

Calitatea pereților vasculari (elasticitatea lor).

Forța de contracție a inimii, care creează presiunea prin vase.

Modificările acestor factori adică: densitatea crescută – elasticitatea scăzută, presiunea ridicată, îngustarea sau dilatarea vasului, produc schimbări în regimul de scurgere a sângelui prin vase.

Mecanismele intrinseci vasculare

Autoreglarea intrinsecă a vaselor sangvine, în special mici (cu celule de tip monounitar lipsite de inervație dar care generează la distensia mecanică potențial de acțiune ce difuzează la celulele vecine) este rezultatul activității miogene proprii.

Mecanisme extrinseci de reglare

Reglarea nervoasă se face prin sistem de feed-back care implică:

receptori

căi aferente

centrul de comandă

căi eferente

receptori

 Factorii care determină întoarcerea venoasă:

activitatea de pompă a inimii, prin crearea și menținerea unei diferențe de presiune între venele cave și atriul drept;

păstrarea forței de împingere imprimată inițial de inimă;

presa abdominală, creată de coborârea diafragmei în timpul inspirului;

pompa musculară, determinată de contracția musculaturii;

masajul pulsatil efectuat de arterele pe care le însoțesc.

2.3 Proprietățile venelor

1. Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-și mări pasiv calibrul sub acțiunea presiunii sângelui.

2. Contractilitatea este proprietatea de a-și varia în mod activ calibrul prin contracția sau relaxarea mușchilor netezi din pereții lor.

Capitolul 3. Noțiuni teoretice despre tromboza hemoroidală

3.1 Definiția bolii

Constă în tromboza (formarea unui cheag de sânge în interiorul) unui hemoroid, de obicei extern, însoțită de inflamația acestuia, și este una dintre complicațiile cele mai neplăcute ale hemoroizilor. Ea este o complicație a bolii hemoroidale.

3.2 Etiopatogenie

Se manifestă prin apariția unei tumefacții (umflături) extrem de dureroase, la nivelul anusului, pe locul unui hemoroid preexistent, sau ca primă manifestare a bolii hemoroidale. De obicei debutul poate fi legat de un efort de defecație, un efort fizic, sau o perioadă de menținere îndelungată a unei poziții șezânde.

Gradele trombozei hemoroidale:

Gradul 1 – noduli hemoroidali de dimensiuni medii, de consistență dur-elastică, dureroși la palpare, tegumentul perianal și mucoasa ușor hiperemiate, pacienții acuză senzație de arsură și prurit care se intensifică la defecație.

Gradul 2 – se caracterizează prin edem important și hiperemie a regiunii perianale, durere la palpare și tușeul rectal, dureri în regiunea anală, ce se intensifică la mers și șezut.

Gradul 3 – toată regiunea ano-perianală este înglobată într-un infiltrat inflamator, palparea este dureroasă, în regiunea anală apar noduli violacei sau vișinii violacei interni, cu depuneri de fibrină; pot apărea zone de necroză de culoare neagră, în cazurile neglijate existând riscul de paraproctită.

Factori ce declanșează tromboza hemoroidală

Tulburări ale tranzitului intestinal – atât constipația cronică (obligând la eforturi suplimentare de evacuare), cât și diareea cronică (prin iritația locală a mucoasei);

Ereditatea – există familii în care aproape toți membrii suferă de hemoroizi;

La unele femei – sarcina, nașterea, sindromul premenstrual (congestia hormonală);

Factori iritativi locali – supozitoare, creme, unguente, laxative iritante;

Unele sporturi – călărie, ciclism, motociclism;

Factori alimentari – condimente, alcool;

Ridicare de greutăți, ce pot duce la creșterea presiunii în plexul hemoroidal similar cu cele ale constipației;

Boli hepatice. Ciroza hepatică determină creșterea presiunii în circulația portală a cărei expresie sunt hemoroizii simptomatici;

Tumorile pelvine, genitale sau rectale pot comprima căile de drenaj ale plexurilor hemoroidale, iar uneori însăși peretele rectal;

Obezitatea;

Tuse cronică;

Insuficiența cardiacă cronică determină staza venoasă în sistemul cav inferior.

3.3 Simptomatologie

Patologia hemoroidală poate fi asimptomatică o perioadă lungă de timp și multe persoane nu conștientizează faptul că suferă de această boală. Simptomul cel mai comun este o senzație neplăcută, resimțită în zona anală. De cele mai multe ori perioadele în care te simți bine alternează cu cele de reacutizare a simptomelor. Semnalul de alarmă este sângerarea după scaun. Aceste pierderi de sânge pot duce, în timp, la anemii severe. Nu trebuie neglijat faptul că sângerarea după scaun este un simptom comun multor patologii anale.

Iată, pe scurt, principalele simptome:

durerea – este pulsatilă;

sângerarea – sânge roșu aprins ce apare la sfârșitul scaunului și se observă și pe hârtia igienică, de obicei în cantitate mică;

alunecarea mucoasei anale (prolaps) din cauza efortului de împingere, care se poate permanentiza cu accentuarea disconfortului;

Tumefacție externă în jurul anusului;

Mâncărime sau iritare – în jurul anusului.

În prolapsul hemoroidal strangulat (tromboflebita hemoroizilor interni) ireductibil simptomatologia constă în:

Durere vie ano-perineală

Febră

Alterarea stării generale

Retenție de urină

3.4 Examinări paraclinice

Examen fizic:

tușeu rectal – examinarea regiunii perianale, anale și palpare;

Investigații paraclinice:

laborator: hemogramă (anemie secundară); teste de coagulare;

clismă baritată; rectosigmoidoscopie;

3.5 Diagnostic pozitiv și diferențial

Diagnosticul pozitiv de pune pe baza:

anamnezei,

examen proctologic

investigații clinice și paraclinice.

Diagnosticul diferențial:

ulcerații de natură luetică

tuberculoză

3.6 Tratament

Tratament conservator:

Evitarea constipației:

– creșterea consumului de fibre (fructe, vegetale, cereale, pâine neagră);

– consum crescut de lichide (2l/zi);

– evitarea băuturilor alcoolice – deshidratează;

– administrarea de suplimente de fibre;

– evitarea antialgicelor de tip codeină ce scad peristaltica;

– micșorarea timpului petrecut pe vasul de toaletă;

Tratament medicamentos: unguente, creme, supozitoare – nu vindecă hemoroizii, ci ușurează simptomatologia:

– cele cu steroizi scad inflamația, ușurează pruritul și durerea; se administrează maxim 7 zile;

– cele ce conțin anestezic scad durerea; se administrează 5-7 zile maxim fiindcă poate provoca iritații ale pielii;

– hemoroizii trombozați necesită analgezie, antitrombotice.

Tratament chirurgical:

Ligatura cu benzi elastice: indicată pentru hemoroizii grad 2-3:

– utilizează anuscopul pentru vizualizarea hemoroizilor;

– se tracționează hemoroidul și se plasează la baza lui o bandă elastică;

– după câteva zile se produce ischemia și “căderea” lui;

– în puține cazuri pot apărea complicații: sângerări, infecții, ulcere la nivelul cicatricei, tulburări urinare;

Ligatura hemoroizilor este contraindicată:

– pacienților care folosesc anticoagulante

– în orice proces septic al regiunii anorectale

– în prezența unor hemoroizi mari de gradul IV

– în papila anală hipertrofiată

– în fisurile anale cronice.

Fotocoagularea la infraroșu:

Un fotocoagulator cu infraroșii produce radiație infraroșie, coagulează proteinele tisulare și evaporă apa din celule. Avantajul procedurii este că medicul poate trata o zonă sau toți hemoroizii odată. Zona perianală va fi infiltrată cu 2-5 ml de Bupivacaină. Sonda cu infraroșii va fi aplicată imediat proximal de hemoroizii interni printr-un anoscop.

Recomandarea standard este de a aplica sonda pentru 1,5 secunde și repetarea aplicării de trei ori pentru fiecare hemoroid intern. Radiația determină coagularea proteinelor pe o zonă de 3 mm largă și 3 mm profunzime, prin 3-5 pulsuri. După coagulare, țesutul apare albicios și circular, va deveni apoi închis la culoare într-o săptămână. Eventual va determina o cicatrice roșiatică, ușor reliefată.

Alte tehnici

Scleroterapia este o procedură de fixare prescrisă pentru a trata hemoroizii mici, interni, de gradul I și II. Procedura implică injectarea unei substanțe chimice care cicatrizează țesutul inflamat, reducând fluxul de sânge în hemoroid și ameliorând cauza și simptomele.

Este indicată pacienților care nu răspund bine la tratamentele conservatoare sau pentru hemoroizii care nu sunt indicați ligaturii cu bandă de cauciuc, adică nu sunt îndeajuns de mari. Scleroterapia este folosită pentru hemoroizii mai mici în dimensiuni, care sângerează, sau la persoanele a căror sănătate nu permite o procedură chirurgicală mai intensivă.

Procedura constă din injectarea unei substanțe în baza hemoroidului: soluție salină și fenol. Aceasta produce inflamație susținută a regiunii infectate și sclerozarea venei. Scleroterapia este o procedură noninvazivă. Timpul de recuperare este scurt și există puține efecte adverse. Pacientul va fi așezat lateral dreapta sau stânga, cu rectul în protruzie pe masa de operație. Medicul va injecta sclerozantul în baza hemoroidului, deasupra liniei identate, eliminând sau reducând durerea. Injecția este de 3-5 mg și este administrată lent pentru a permite absorbția în țesutul infectat. Dacă este efectuată corect, scleroterapia nu trebuie să determine pacientului decât ușoare dureri, tratate cu Aspirină.

Crioterapia pentru hemoroizi este aplicarea de temperaturi reci extreme pentru a distruge țesutul anormal sau bolnav. Aceasta scade metabolismul celular în zona afectată și omoară celulele prin cristalizarea citosolului sau a fluidului intracelular. Poate reduce durerea și spasmul în zona în care este aplicată. În hemoroizi acționează ca un vasoconstrictor, ajutând la micșorarea vaselor de sânge, ameliorând instant disconfortul care acompaniază condiția. Crioterapia reduce edemul nervilor din zonă și ameliorează durerea și disconfortul. Ca tratament pentru hemoroizi este foarte eficientă, cu puține sau nici un efect advers.

În timpul procedurii pacientul poate acuza durere, cât și post-procedural. Prezintă riscul recurenței hemoroizilor. Se folosește nitrogen lichid ca agent de înghețare. Există și produse de crioterapie care pot fi administrate la domiciliu de către pacient. Aceste dispozitive sunt puse în frigider până ating o anumită temperatură de înghețare, apoi se aplică o cremă pe porțiunea din dispozitiv care va fi introdusă în rect. În final, dispozitivul este înserat în rect pentru 6-8 minute, după care va reveni la temperatura corpului. Procedura trebuie repetată de cel puțin 4 ori pe zi pentru a trata hemoroizii eficient.

Hemoroidectomie: are indicație când hemoroizii sunt prolabați sever prin anus, necesitând reducere manuală sau sunt asociați cu o altă patologie: fisuri, fistule, ulcerații, papilită, leziuni cutanate.

Controverse mari apar cu privire la alegerea tipului de tratament, conservator sau chirurgical; se preferă începerea tratamentului conservator, cel intervențional fiind dedicat cazurilor ce nu răspund la primul sau se complică.

3.7 Evoluție și complicații

Dacă nu este tratat se poate ajunge la:

fistule

ulcerații

abcese

cancer rectal

3.8 Prognostic

Mulți pacienți observă ameliorare sau rezoluție completă a simptomelor hemoroizilor cu măsurile conservatoare de mai sus. Terapia agresivă este rezervată pacienților care au simptome persistente peste o lună de terapie conservatoare. Tratamentul este doar pentru simptome și nu pentru aspectul hemoroizilor. Hemoroizii trebuie tratați doar dacă au simptome. Tratarea altor boli poate ameliora simptomele anale. Pacienții cu colită ulcerativă pot tolera chirurgia agresivă dacă este necesară. Se va evita tratamentul agresiv la boala Crohn, mai ales dacă mucoasa rectală este acut inflamată. Se vor drena abcesele cât mai curând posibil, în ciuda bolii active în altă parte.

Sarcina este asociată cu multe acuze anorectale. Tratamentul este direcționat simptomatic. Tratamentul nonoperator sau trombectomia ameliorează simptomele. Hemoroidectomia operatorie este sigură la gravide.

HIV și boala anală pot apărea împreună. Terapia conservatoare este sugerată din nou, mai ales când imunosupresia este evidentă.

Capitolul 4. Studii de caz

Cazul nr. 1

Plan de îngrijire

1 Culegerea Datelor

Date privind identificarea pacientului

Date relative stabile:

Nume – O

Prenume – M

Vârsta – 37 ani

Sex – masculin

Religie – ortodoxă

Naționalitate – română

Stare civilă – căsătorit, are 2 copii

Ocupație – manipulator marfă

Date variabile:

Mediu de proveniență: rural

Condiții de viață și muncă – Pacientul locuiește cu soția într-o casă cu 3 camere, bine încălzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat 12 clase.

Gusturi personale și obiceiuri – Pacientul preferă carnea de pasăre și lactate, consumator ocazional de cafea, tutun, nu consumă băuturi alcoolice.

Mod de petrecere a timpului liber – Pacientul petrece marea majoritate a timpului în fața televizorului, iese câteodată cu prietenii în parc.

Date privind starea de sănătate anterioară

Date Antropometrice – Greutate – 77 Kg

– Înălțime – 170 cm

– Grup Sanguin – 0 1

– Rh – (-)

Limite Senzoriale – Alergii – neagă

– Proteze – nu prezintă

– Acuitate vizuală și auditivă – bună

– Somn modificat – insomnie

– Mobilitate – integră

– Alimentație – satisfăcătoare, 3 mese/zi

– Eliminări – constipație

– urină cu aspect macroscopic normal

Antecedente Heredocolaterale – nesemnificative

Antecedente Personale – Apendicectomie în 1995

Informații despre boală

Motivele internării – stare de neliniște psihomotorie

– dureri

– sângerare după defecație

– prurit

– stare generală alterată

Istoricul bolii

Pacientul O.M. în vârstă de 37 de ani se internează în serviciul chirurgie pentru sângerări după defecație, dureri, constipație. Debutul bolii a avut loc cu 3 ani în urmă, a urmat tratamente naturiste dar nu s-a prezentat niciodată la un medic pentru control de specialitate.

Diagnostic la internare

Tromboză hemoroidală externă. Indicație – Trombectomie de urgență și tratament medicamentos

DATA INTERNĂRII

20.02.2014 ora 11:00

EXAMEN CLINIC GENERAL

Tegumente și mucoase – ușor palide

Sistem limfoganglionar – integru

Sistem osteoarticular – integru

Aparat respirator – torace normal conformat cu sonoritate pulmonară bilaterală. Murmur vezicular prezent, R=18/min

Aparat cardiovascular – TA = 120/70 mm Hg, AV = 78p/min. Cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice bine bătute

Aparat digestiv

Dentiție incompletă

Limba de aspect normal

Abdomen suplu nedureros la palpare, participă spontan la mișcările respiratorii

Tranzit intestinal prezent

Nu prezintă grețuri, vărsături

Ficat, Căi biliare, Splină = în limite normale

Aparat urogenital – lojele renale libere nedureroase

– urina cu aspect macroscopic normal

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Probleme de dependență

durere

constipație

prurit anal

anxietate

incapacitatea de a se odihni

comunicare inadecvată la nivel afectiv

vulnerabilitate față de pericole

deficit de cunoștințe

Diagnostic de nursing

Anxietate severă din cauza problemelor de sănătate

Insomnie datorită agitației psihomotorii manifestată prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente

Vulnerabilitate față de pericole

Comunicare inadecvată la nivel afectiv datorită deficitului de cunoaștere a bolii și a evoluției ei.

Planificarea îngrijirilor

Obiective

asigurarea condițiilor optime de spitalizare prin plasarea pacientului într-un salon luminos, aerisit, cu temperatură și umiditate optimă (22 de grade C), lipsa curenților de aer, cu pat confortabil și cu lenjerie de pat curate precum și lenjerie de corp curată

pacientul să beneficieze de repaus fizic și psihic

pacientul să fie alimentat corespunzător diagnosticului și zilei de boală pe toată durata spitalizării

pacientul să fie supravegheat atent pe toată durata internării

asigurarea medicației prescrise de medic

pacientul să beneficieze de pregătire fizică și psihică adecvată în vederea oricărei tehnici întreprinse

menținerea funcțiilor vitale și vegetative în limite normale și notarea lor în foaia de temperatură

pacientul să beneficieze de o igienă corespunzătoare

menținerea legăturii pacient-familie pe toată durata spitalizării

pacientul să prezinte o stare de confort fizic și psihic în următoarele zile

pacientul să-și satisfacă autonom nevoile fundamentale în următoarele zile

pacientul să capete cunoștințe medicale și să prezinte înțelegerea lor.

Intervenții

asigur condițiile de microclimat și mediu securizat

am schimbat lenjeria de pat și de corp a pacientului

supraveghez, măsor și notez în foaia de temperatură funcțiile vitale ale pacientului

administrez la indicațiile medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante, hipnotice și vitamine

colaborez cu echipa de îngrijire

asigur regimul alimentar corespunzător

încurajez pacientul ori de câte ori este nevoie

informez familia despre starea pacientului

pregătesc fizic și psihic pacientul în vederea oricărei tehnici ce urmează a fi efectuată

pregătesc materialele necesare tehnicii respective

recoltez probe biologice și patologice pentru examene de laborator

însoțesc pacientul la orice alt examen recomandat de medic în altă secție de specialitate

planific timpul de odihnă pentru ca pacientul să beneficieze de un număr de ore suficiente de somn

efectuez educația pentru sănătate și verific gradul de luare la cunoștință de către pacient și de către familie

însoțesc pacientul pe tot parcursul externării până la redarea acestuia familiei

Stabilirea priorităților preoperatorii

⇒ Prevenirea morții subite

⇒ Calmarea durerii

⇒ Prevenirea imobilității

⇒ Liniștirea cu privire la intervenția chirurgicală

⇒ Crearea condițiilor optime de odihnă

⇒ Menținerea tegumentelor uscate și curate

⇒ Prevenirea grețurilor și vărsăturilor

Intervenții specifice preoperatorii

Pregătirea psihică:

Îi explic necesitatea intervenției chirurgicale.

Îl rog să aibă încredere în echipa de intervenție. Îl încurajez punându-l în legătură cu alți pacienți de pe secție cu evoluție favorabilă.

Îi explic pacientului câteva proceduri preoperatorii și postoperatorii.

Îi explic posibilitatea apariției unor reacții adverse ca: grețuri, vărsături.

Pregătirea fizică:

⇒La ora 9:30 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.

⇒La ora 10:00 se citește rezultatul testării la Xilină: acesta fiind negativ.

⇒La ora 10:05 se efectuează toaleta corporală a regiunii, se rade pilozitatea.

⇒La ora 10:20 se măsoară și se notează funcțiile vitale: TA =110/70 mmHg, Puls = 70 bătăi/minut, T= 36,6oC.

⇒La ora 10:30 se face EKG-ul.

– administrez pacientului medicația la indicația medicului (antibiotic, calmante).

⇒La ora 11:00 se face consultul preanestezic la pat.

⇒Îl informez că în dimineața zilei următoare nu are voie să mănânce și să bea nimic.

⇒Îl informez să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o tabletă de Diazepam.

Ziua intervenției

duș cu spumă dezinfectantă.

La ora 8 se transportă pacientul în sala de operație.

La ora 9 se efectuează osteosinteza cu scoabe Kirschner.

Intervenția decurge favorabil.

În timpul intervenției pacientul prezintă: stare generală bună, T.A. stabilă, pierdere minimă de sânge.

La ora 11 este readus pe secție.

Îngrijiri postoperatorii imediate

⇒La ora 11:30 pacientul este așezat în pat.

⇒Monitorizez funcțiile vitale: T.A. = 100/80 mmHg, Puls = 65 pulsații/min, Temperatura = 36,5oC

⇒Supraveghez perfuzia pentru reechilibrarea hidroelectrolitică.

⇒Supraveghez bolnavul până la trezirea totală din anestezie.

⇒Îi explic că trebuie să-și păstreze poziția de decubit dorsal minim 5-6 ore pentru că i s-a făcut rahianestezie.

⇒Îi umezesc buzele cu comprese de ceai amar.

⇒La ora 12:30 monitorizez funcțiile vitale: T.A. = 115/80 mmHg, Puls = 65 pulsații/min, Temperatura = 37oC, Respirația = fiziologică.

⇒Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.m.

⇒Pacientul acuză uscăciunea cavității bucale: efectuez toaleta cavității bucale cu glicerină boraxată și îi umezesc buzele cu ceai amar.

⇒La ora 13 pacientul are micțiune spontană.

⇒Se suprimă perfuzia.

⇒Îi explic pacientului să participe la îngrijirile postoperatorii, mobilizarea precoce, exerciții ale membrelor superioare și inferioare pentru prevenirea trombozei.

Stabilirea priorităților postoperatorii

⇒Risc de complicații imediate (șoc hemoragic, embolie pulmonară, tromboembolie).

⇒Calmarea durerii.

⇒Asigurarea condițiilor optime de somn.

⇒Asigurarea unei poziții corecte și comode.

⇒Diminuarea uscăciunii de la nivelul cavității bucale.

⇒Prevenirea complicațiilor datorită imobilizări

Plan de îngrijire în ziua intervenției și postoperator

21.02.2014

22.02-25.02.2014

Tratament medicamentos la indicația medicului

Examene paraclinice

Externarea pacientului

Data externării: 27.02.2014

Starea pacientului la externare

Pacientul O.M. în vârstă de 37 ani s-a internat în serviciul chirurgie cu diagnosticul de tromboză hemoroidală.

Sub tratament medicamentos și în urma tratamentului chirurgical, evoluția a fost favorabilă. Se externează ameliorat.

Bilanțul autonomiei

–       În timpul spitalizării au fost asigurate pacientului condiții optime de microclimat și mediu securizat

–       S-au asigurat condiții de igienă corespunzătoare

–       Pacientul și-a recăpătat încrederea și stima de sine

–       Lipsa cunoștințelor despre boală, tratament, stare de neliniște, au fost înlăturate parțial având în vedere capacitatea de înțelegere a pacientului

Recomandări la externare

–         Respectarea normelor de viață și alimentație corespunzătoare

–         Evitarea stresului

–         Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea

–         Respectarea tratamentului, medicamentelor prescrise de medic conform Rp

–         Control periodic prin ambulatoriul de specialitate

–         Prezentarea de urgență la medic în cazul revenirii, acutizării simptomelor.

Cazul nr. 2

Plan de îngrijire

Culegerea Datelor

Date privind identificarea pacientului

Date relative stabile

Nume – A

Prenume – C

Vârsta – 41 ani

Sex – masculin

Religie – ortodox

Naționalitate – român

Stare civilă – căsătorit, fără copii, soția este salariată

Ocupație – sudor

Date variabile

Domiciliul – rural

Condiții de viață și muncă – Pacientul locuiește cu soția într-o casă cu 3 camere, bine încălzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat 12 clase.

Gusturi personale și obiceiuri – Pacientul preferă carnea de pasăre și lactate, consumator ocazional de cafea și bere.

Mod de petrecerea a timpului liber – Pacientul petrece marea majoritate a timpului în grădină, iese câteodată cu prietenii în parc.

Date privind starea de sănătate anterioară

Date Antropometrice – Greutate – 72 Kg

– Înălțime – 160 cm

– Grup Sanguin – 0.I

– Rh – (-)

Limite Senzoriale – Alergii – neagă

– Proteze – prezintă

– Acuitate vizuală și auditivă – bună

– Somn modificat – insomnie

– Mobilitate – integră

– Alimentație – satisfăcătoare, 3 mese/zi

– Eliminări – constipație

– Urină cu aspect macroscopic normal

Antecedente Heredocolaterale – nesemnificative

Antecedente Personale – Apendicectomie în 1992, fractură dublă de antebraț în anul 2002

Informații despre boală

Motivele internării – stare de neliniște psihomotorie

– dureri

– sângerare după defecație

– prurit

– stare generală alterată

Istoricul bolii

Pacientul A.C. în vârstă de 41 de ani se internează în serviciul chirurgie pentru sângerări după defecație, dureri, constipație. Debutul bolii a avut loc cu 5 ani în urmă, a urmat tratament medicamentos dar nu s-a prezentat niciodată la un medic pentru control de specialitate.

Diagnostic la internare

Tromboză hemoroidală. Indicație – Hemoroidectomie și tratament medicamentos

Data internării: 21.03.2014 ora 11:00

EXAMEN CLINIC GENERAL

Tegumente și mucoase – ușor palide

Sistem limfoganglionar – integru

Sistem osteoarticular – integru

Aparat respirator – torace normal conformat cu sonoritate pulmonară bilaterală. Murmur vezicular prezent R=18/min

Aparat cardiovascular: TA= 130/60 mm Hg, AV= 74 p/min. Cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice bine bătute

Aparat digestiv

Dentiție bună cu lucrări fixe pe maxilarul inferior

Limbă de aspect normal

Abdomen suplu nedureros la palpare, participă spontan la mișcările respiratorii

Tranzit intestinal prezent

Nu prezintă grețuri, vărsături

Ficat, căi biliare, splină – în limite normale

Aparat urogenital – lojele renale libere nedureroase

– urina cu aspect macroscopic normal

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

PROBLEME DE DEPENDENȚĂ

durere

constipație

prurit anal

anxietate

incapacitatea de a se odihni

vulnerabilitate față de pericole

deficit de cunoștințe

DIAGNOSTIC DE NURSING

Anxietate severă din cauza problemelor de sănătate.

Somn perturbat datorită agitației psihomotorii manifestat prin treziri frecvente.

Vulnerabilitate față de pericole.

Deficit de cunoaștere a bolii și a evoluției ei.

Planificarea îngrijirilor

Obiective

asigurarea condițiilor optime de spitalizare prin plasarea pacientului într-un salon luminos, aerisit, cu temperatură și umiditate optimă (22 de grade C), lipsa curenților de aer, cu pat confortabil și cu lenjerie de pat curate precum și lenjerie de corp curată

pacientul să beneficieze de repaus fizic și psihic

pacientul să fie alimentat corespunzător diagnosticului și zilei de boală pe toată durata spitalizării

pacientul să fie supravegheat atent pe toată durata internării

asigurarea medicației prescrise de medic

pacientul să beneficieze de pregătire fizică și psihică adecvată în vederea oricărei tehnici întreprinse

menținerea funcțiilor vitale și vegetative în limite normale și notarea lor în foaia de temperatură

pacientul să beneficieze de o igienă corespunzătoare

menținerea legăturii pacient-familie pe toată durata spitalizării

pacientul să prezinte o stare de confort fizic și psihic în următoarele zile

pacientul să-și satisfacă autonom nevoile fundamentale în următoarele zile

pacientul să capete cunoștințe medicale și să prezinte înțelegerea lor

Intervenții

asigur condițiile de microclimat și mediu securizat

am schimbat lenjeria de pat și de corp a pacientului

supraveghez, măsor și notez în foaia de temperatură funcțiile vitale ale pacientului

administrez la indicațiile medicului tratamentul medicamentos

colaborez cu echipa de îngrijire

asigur regimul alimentar corespunzător

informez familia despre starea pacientului

pregătesc fizic și psihic pacientul în vederea oricărei tehnici ce urmează a fi efectuată

pregătesc materialele necesare tehnicii respective

recoltez probe biologice și patologice pentru examene de laborator

însoțesc pacientul la orice alt examen recomandat de medic în altă secție de specialitate

planific timpul de odihnă pentru ca pacientul să beneficieze de un număr de ore suficiente de somn

efectuez educația pentru sănătate și verific gradul de luare la cunoștință de către pacient și de către familie

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI

INVESTIGAȚII PARACLINICE

TRATAMENTUL PRESCRIS DE MEDIC

EXPLORĂRI DE LABORATOR

Externarea pacientului

Data externării: 25.03.2014

Starea pacientului la externare

Pacientul A.C. în vârstă de 41 ani s-a internat în serviciul chirurgie cu diagnosticul de Tromboză hemoroidală.

Sub tratament medicamentos și în urma tratamentului chirurgical, evoluția a fost favorabilă. Se externează în stare ameliorată.

Bilanțul autonomiei

– În timpul spitalizării au fost asigurate pacientului condiții optime de microclimat și mediu securizat

– S-au asigurat condiții de igienă corespunzătoare

– Pacientul și-a recăpătat încrederea și stima de sine

– Lipsa cunoștințelor despre boală, tratament, stare de neliniște, au fost înlăturate parțial având în vedere capacitatea de înțelegere a pacientului

Recomandări la externare

– Respectarea normelor de viață și alimentație corespunzătoare

– Evitarea stresului

– Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea, evitarea alimentelor grase și a condimentelor

– Control periodic prin ambulatoriul de specialitate

Cazul nr. 3

Culegerea Datelor

Date privind identificarea pacientei

Date relative stabile:

Nume – P

Prenume – N

Vârsta – 25 ani

Sex – feminin

Religie – catolică

Naționalitate – română

Stare civilă – căsătorită, fără copii, soțul este salariat

Ocupație – Educatoare

Date variabile:

Domiciliul – Rural

Condiții de viață și muncă – Pacienta locuiește cu soțul într-un apartament închiriat cu 2 camere, bine încălzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat Liceul și Postliceala.

Gusturi personale și obiceiuri – Pacienta preferă lactatele, fructele, peștele și ocazional bea cafea.

Mod de petrecerea a timpului liber – Pacienta petrece marea majoritate a timpului cu copiii, iese la plimbare cu soțul.

Date privind starea de sănătate anterioară

Date Antropometrice – Greutate – 72 Kg

– Înălțime – 162 cm

– Grup Sanguin – A.II

– Rh – (-)

Limite Senzoriale – Alergii – neagă

– Proteze – nu prezintă

– Acuitate vizuală și auditivă – bună

– Somn modificat – insomnie

– Mobilitate – integră

– Alimentație – satisfăcătoare, 3 mese și 2 gustări pe zi

– Eliminări – constipație

– Urina cu aspect macroscopic normal

Antecedente Heredocolaterale – nesemnificative

Antecedente personale fiziologice și patologice:

Menarha – 11 ani

Cicluri menstruale – neregulate

Nașteri: 0

Avorturi: 0

Contraceptive: neagă

Informații despre boală

Motivele internării – dureri

– sângerare după defecație

– prurit

– stare generală alterată

Istoricul bolii

Pacienta P.N. în vârstă de 25 de ani, gravidă în 32 de săptămâni, prima sarcină, se internează în serviciul chirurgie pentru sângerări după defecație, prurit anal, dureri, constipație. Debutul bolii a avut loc cu 1 an în urmă, a urmat tratament medicamentos dar nu s-a prezentat niciodată la un medic pentru control de specialitate.

Diagnostic la internare

Tromboză hemoroidală – hemoroizi de sarcină. Indicație – Tratament medicamentos

Data internării: 11.03.2014 ora 11:00

EXAMEN CLINIC GENERAL

Tegumente și mucoase – ușor palide

Sistem limfoganglionar – integru

Sistem osteoarticular – integru

Aparat respirator – torace normal conformat cu sonoritate pulmonară bilaterală. Murmur vezicular prezent R=18/min

Aparat cardiovascular: TA= 130/60 mm Hg, AV= 82 p/min. Cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice bine bătute

Aparat digestiv

Dentiție bună

Limbă de aspect normal

Abdomen suplu nedureros la palpare, participă spontan la mișcările respiratorii

Tranzit intestinal absent

Nu prezintă grețuri, vărsături

Ficat, căi biliare, splină – în limite normale

Aparat urogenital – lojele renale libere nedureroase

– urina cu aspect macroscopic normal

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

PROBLEME DE DEPENDENȚĂ

durere

constipație

prurit anal

anxietate

vulnerabilitate față de pericole

deficit de cunoștințe

DIAGNOSTIC DE NURSING

Anxietate severă din cauza problemelor de sănătate

Vulnerabilitate față de pericole

Deficit de cunoaștere a bolii și a evoluției ei

Planificarea îngrijirilor

Obiective

asigurarea condițiilor optime de spitalizare prin plasarea pacientei într-un salon luminos, aerisit, cu temperatură și umiditate optimă (22 de grade C), lipsa curenților de aer, cu pat confortabil și cu lenjerie de pat curate precum și lenjerie de corp curată

pacienta să beneficieze de repaus fizic și psihic

pacienta să fie alimentată corespunzător diagnosticului și zilei de boală pe toată durata spitalizării

pacienta să fie supravegheată atent pe toată durata internării

asigurarea medicației prescrise de medic

pacienta să beneficieze de pregătire fizică și psihică adecvată în vederea oricărei tehnici întreprinse

menținerea funcțiilor vitale și vegetative în limite normale și notarea lor în foaia de temperatură

pacienta să beneficieze de o igienă corespunzătoare

menținerea legăturii pacient-familie pe toată durata spitalizării

pacienta să-și satisfacă autonom nevoile fundamentale în următoarele zile

pacienta să capete cunoștințe medicale și să prezinte înțelegerea lor

Intervenții

asigur condițiile de microclimat și mediu securizat

am schimbat lenjeria de pat și de corp a pacientei

supraveghez, măsor și notez în foaia de temperatură funcțiile vitale ale pacientei

administrez la indicațiile medicului tratamentul medicamentos

colaborez cu echipa de îngrijire

asigur regimul alimentar corespunzător

informez familia despre starea pacientei

pregătesc fizic și psihic pacienta în vederea oricărei tehnici ce urmează a fi efectuată

pregătesc materialele necesare tehnicii respective

recoltez probe biologice și patologice pentru examene de laborator

însoțesc pacienta la orice alt examen recomandat de medic în altă secție de specialitate

planific timpul de odihnă pentru ca pacienta să beneficieze de un număr de ore suficient de somn

efectuez educația pentru sănătate și verific gradul de luare la cunoștință de către pacientă și de către familie

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

ALIMENTAȚIA BOLNAVEI

INVESTIGAȚII PARACLINICE

TRATAMENTUL PRESCRIS DE MEDIC

EXPLORĂRI DE LABORATOR

Externarea pacientei

Data externării: 14.03.2014

Starea pacientei la externare

Pacienta P.N. în vârstă de 25 ani s-a internat în serviciul chirurgie cu diagnosticul de hemoroizi de sarcină.

Sub tratament medicamentos, evoluția a fost favorabilă. Se externează în stare ameliorată.

Bilanțul autonomiei

– În timpul spitalizării au fost asigurate pacientei condiții optime de microclimat și mediu securizat

– S-au asigurat condiții de igienă corespunzătoare

– Lipsa cunoștințelor despre boală, tratament, stare de neliniște, au fost înlăturate parțial având în vedere capacitatea de înțelegere a pacientei

Recomandări la externare

– Respectarea normelor de viață și alimentație corespunzătoare

– Evitarea stresului și a sedentarismului

– Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea, evitarea alimentelor grase și a condimentelor

Capitolul 5. Concluzii

Prin această lucrare am vrut să evidențiez că Tromboza hemoroidală afectează femeile și bărbații de orice vârstă, și că netratată boala poate duce la multe complicații a căror tratare și vindecare este mult mai complexă: iar aici intervine educația sanitară de care trebuie să se ocupe medicul de familie și cadrele medicale medii.

Educația sanitară reprezintă activitatea de ridicare sistematică a nivelului de cultură sanitară a populației și de antrenare a acesteia în sprijinirea și aplicarea măsurilor sanitare.

Principii de bază ale educației sanitare:

să izvorască din necesitatea stării de sănătate a populației;

să țină seama de nivelul de cunoaștere pe care îl are populația, de obiceiuri, superstiții, prejudecăți.

Mijloace și metode de educație sanitară:

1. Metoda cuvântului vorbit – fie prin convorbire individuală cu grupuri organizate în colectivități, în grupuri omogene, suferinzi de aceeași boală, conferințe, lecții și instructaje, educație sanitară, lecturi cu glas tare;

2. Metoda cuvântului scris – folosirea articolelor educativ-sanitare, panouri, lozinci;

3. Metode vizuale, cuprinde: colțul sănătății, afișe, planșe, albume cu ilustrate educativ-sanitare, diapozitive;

4. Metoda filmului, diafilmului, expoziției.

Obiectivul major al educației sanitare îl constituie profilaxia. Profilaxia urmărește protecția și promovarea sănătății prin diferite măsuri:

– prevenirea îmbolnăvirii prin suprimarea factorilor favorizanți;

– examene medicale periodice ale grupurilor socio-profesionale cu expunere la factori de risc.

În concluzie, pentru a elimina factorii predispozanți este nevoie de:

– regim alimentar regulat cu alimente cu conținut crescut de fibre vegetale cu rol în reglare a peristalticii (mișcărilor tubului digestiv);

– mod de viață sănătos cu mișcare, sport și evitarea sedentarismului;

– evitarea condimentelor și alcoolului, mai ales în timpul crizei hemoroidale.

Bibliografie

1. A. ANDERCOU, C. CIUCE, DANA DEMCO, D. MIRCIOIU, S. RĂDULESCU "Propedeutică, semiologie și patologie chirurgicală" – Vol. II Litografia I.M.F. Cluj-Napoca, 1990;

2. LUMINIȚA BELDEAN, LILIANA COLDEA, GHEORGHICA GAL "Nursing" – Principii fundamentale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003;

3. NICOLAE GRIGORE "Urologie" – Editura Alma Mater, Sibiu;

4. PETRU IGNAT "Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare" – Editura Academia Republicii Socialiste, România, 1985;

5. TITIRCĂ L. "Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenta medicală" – Editura Viața Românească;

6. TITIRCĂ L. "Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale" – Editura Viața Medicală Românească;

7. TITIRCĂ L. "Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului – Virginia Henderson" – Consiliul Internațional Al Asistentelor Medicale (I. C. N), 1993;

8. TITIRCĂ L. "Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali" – Editura Viața Medicală Românească, București, 1996;

9. TOADER C. "Membru al Academiei Franceze de Chirurgie – Paris" – Patologie Chirurgicală I, Editura Didactică Și Patologică, București, 1975.

Bibliografie

1. A. ANDERCOU, C. CIUCE, DANA DEMCO, D. MIRCIOIU, S. RĂDULESCU "Propedeutică, semiologie și patologie chirurgicală" – Vol. II Litografia I.M.F. Cluj-Napoca, 1990;

2. LUMINIȚA BELDEAN, LILIANA COLDEA, GHEORGHICA GAL "Nursing" – Principii fundamentale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003;

3. NICOLAE GRIGORE "Urologie" – Editura Alma Mater, Sibiu;

4. PETRU IGNAT "Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare" – Editura Academia Republicii Socialiste, România, 1985;

5. TITIRCĂ L. "Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenta medicală" – Editura Viața Românească;

6. TITIRCĂ L. "Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale" – Editura Viața Medicală Românească;

7. TITIRCĂ L. "Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului – Virginia Henderson" – Consiliul Internațional Al Asistentelor Medicale (I. C. N), 1993;

8. TITIRCĂ L. "Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali" – Editura Viața Medicală Românească, București, 1996;

9. TOADER C. "Membru al Academiei Franceze de Chirurgie – Paris" – Patologie Chirurgicală I, Editura Didactică Și Patologică, București, 1975.