Test de Tip Lsat

Diverse2

Test de Tip Lsat

Byadmin ianuarie 1, 2024

(Law School Admission Test), conceput și dezvoltate de Law School Admission Council, SUA. Testul are trei secțiuni, gândire logică (50 de itemi), gândire analitică (22 de itemi) și înțelegerea unui text scris (28 de itemi) (ANEXA 1).Un astfel de test l-am găsit în lucrarea „Ghid pentru rezolvarea testelor de verificare a rationamentului logic” (Adriana Țepelea, Ana Maria Rampelt, Petre Bieltz, Gheorghe Clitan, Marius Dobre, Corina Forăscu, Mircea Dumitru, Camil Golub, Daniela Niță, București, 2010), care păstrează structura LSAT, având 2 seturi de gândire logică și câte un set pentru gândire analitică, respectiv înțelegerea unui text scris. Secțiunile amintite vizează următoarele:

Întrebările de gândire logică evaluează capacitatea elevilor de a înțelege, de a analiza critic și de a completa argumente. Argumentele sunt înglobate în scurte texte din surse variate, cum ar fi scrisori către ziare, discursuri, reclame, articole de ziar, etc.

Întrebările de ințelegere a unui text scris măsoară capacitatea elevilor de a înțelege și pătrunde exemple de materiale lungi și complexe din domeniul științelor umaniste, științe sociale, etc.

Întrebările de gândire analitică sunt elaborate cu scopul de a testa capacitatea

de înțelegere a unor structuri de relații și a trage concluzii despre aceste structuri.

Elevului i se cere să facă deducții pe baza unui set de afirmații, reguli și condiții care descriu relații între entități: prsoane, locuri, evenimente. Timpul recomandat pentru rezolvarea fiecărui set din cele 4 este de 60 minute. Era imposibil de a aplica un test întreg, în condițiile în care ora de curs este de 50 min și ar fi trebuit aplicat pe mai multe ore, ceea ce făcea imposibilă parcurgerea ulterioară a programei. Am ales să aplic 10 întrebari dupa cum urmează: 3 întrebări de gândire analitică, 3 întrebări text scris, 4 întrebări gândire logica (fiecare punctat cu 10 puncte). De asemenea întrebările au fost cotate cu un nivel de dificultate cuprins între 1 și 5; 1 reprezentând cel mai scăzut grad de dificultate, iar 5 cel mai ridicat grad de dificultate. Deoarece acest test se aplica ca o pretestare studenților care doresc înscrierea la Institutul Național de Magistratură sau ca test de admitere (persoane cu alt nivel de înțelegere), am ales întrebări de nivel 1, potrivit unor elevi care sunt în clasa a XII a.

2. Eseul „Cum este un gânditor critic?”

Am considerat necesară realizarea acestui eseu pentru a-mi crea o imagine asupra modului în care elevii se raportează la abilitățile de a gândi critic într-un mod concret. Elevii sunt puși în situația de a identifica trăsăturile unui gănditor critic și prin aceasta să conștientizeze importanța calităților descoperite.

3. Testul eseului Ennis –Weir.

Este un test pe care l-am găsit pe pagina Universității Illinois, accesibil la adresa http://faculty.education.illinois.edu/rhennis/tewctet/Ennis-Weir_Merged.pdf(ANEXA 2)

În introducerea testului, Robert H. Ennis și Eric Weir fac precizări legate de caracteristice testului, aspecte legate de modalitatea de aplicare ca formă de predare sau evaluare și de aplicare a punctajului. Pe scurt, testul constă într-o scrisoare de o pagină adresată redactorului unei reviste (The Moorburg Letter) de către un cetățean care dorește interzicerea parcărilor pe timpul nopții în orașul Moorburg. Textul scrisorii este împărțit în nouă paragrafe numerotate, iar rezolvarea testului presupune un răspuns pentru fiecare paragraf, prin care să se exprime acordul sau dezacordul în legătură cu ceea ce se susține în fragmentul respectiv. La sfârșit, trebuie să se construiască și o concluzie generală a argumentului din scrisoare, care conține multe erori de raționare.

4. Eseul pe o temă la alegere

Elevii au primit ca sarcină să realizeze un eseu argumentativ pe o temă la alegere. Nu a fost impusă o temă tocmai pentru a testa capacitatea elevilor de a-și selecta subiectul, de a-l analiza cu argumente pro sau contra, dar și pentru a verifica dacă pot depăși temele deja abordate în cadrul activităților didactice la Filosofie. Pentru o evaluare obiectivă, elevilor le-au fost aduse la cunoștință criteriile de evaluare și structura de redactare:.

Prezentarea clară a problematicii dezbătute

Analizarea perspectivelor existente până la acel moment în legătură cu tema.

Precizarea poziției personale în legătură cu subiectul abordat și prezentarea argumentelor care susțin poziția.

Identificarea unor modalități de soluționare a problemei dezbătute.

III. 6. PROCEDURA CERCETĂRII

Cercetarea experimentală s-a realizat pe trei coordonate: 1.Preteste, la începutul primului semestru, în primele săptămâni din luna octombrie 2014; 2. Activitățile didactice desfășurate pe parcursul întregului an școlar 2014-2015; 3. Testele finale, realizate la finalul semestrului II, în primele săptămâni din luna mai 2015. Testele au fost aplicate în funcție de orarul elevilor, cu excepția eseurilor, care au fost redactate de elevi ca temă pentru acasă și predate ulterior.

Etapele parcurse în desfășurarea cercetării:

Etapa inițială cu caracter constatativ:

– se aplică 2 teste inițiale ;Un test de tip LSAT

Eseul „Cum este un gânditor critic?”

Etapa propriu-zisă cu valoare formativă:

-se desfășoară în cadrul orelor de Filosofie activități bazate pe tehnici ERR, de dezvoltare a gândirii critice, descrise în capitolul anterior,

Etapa finală care are caracter comparativ:

-se aplică 2 teste .Testul eseului Ennis – Weir

Eseul pe o temă la alegere (eseul structurat)

Etapele derulării cercetării:

Etapa inițială

Primul moment în realizarea concretă a cercetării a însemnat testarea nivelului inițial de dezvoltare a gândirii critice a elevilor.

Astfel, am aplicat în luna octombrie, la începutul anului școlar 2014-2015, un

test inițial realizat după modelul LSAT (prezentat mai sus), și la diferență de două săptămâni am dat ca temă pentru acasă realizarea unui eseu cu titlul “Cum este un gânditor critic”

Testul de tip LSAT a fost aplicat într-o oră de curs (50 min), fiecare elev a primit individual subiectul, astfel încât nu am întâmpinat dificultăți în administrarea lui efectivă.

Eseul a fost realizat de elevi acasă având la dispoziție o săptămână până la predare.

TEST INIȚIAL – MODEL LSAT

SECȚIUNEA 1 – GÂNDIRE ANALITICĂ – 3 ÎNTREBĂRI

Instrucțiuni: Fiecare grup de întrebări din această secțiune este construit pornind de la niște condiții. Când răspundeți la unele întrebări, s-ar putea să vă fie de folos să faceți o schemă. Alegeți răspunsul care răspunde cel mai corect și cel mai complet fiecărei întrebări.

Un dezvoltator își programează construcția a 7 platforme: F, G, H, J, K, L și M într-o perioadă de 7 săptămâni: de la săptămâna 1 la săptămâna 7. Conform cerințelor clienților, exact o platformă trebuie construită în fiecare săptămână, respectând condițiile de mai jos:

G trebuie construită cândva înainte ca platforma K să fie construită

L trebuie construită fie imediat înainte, fie imediat după ce se construiește M

F trebuie construită în săptămâna 5

J trebuie construită în săptămâna 2 sau în săptămâna 6

1. Care dintre următoarele enumerări reprezintă un program de construcție a platformelor acceptabil, în ordine de la platforma construită în săptămâna 1 la platforma construită în săptămâna 7.

(A). G, K, H, M, F, J, L

(B). H, G, L, M, F, K, J

(C). H, J, G, F, M, L, K

(D). H, L, L, G, F, J, K

(E). K, J, H, G, F, M, L

2. Dacă platforma G e construită cândva după F, care dintre următoarele condiții trebuie să fie adevărată?

(A). G este construită în săptămâna 7

(B). H este construită în săptămâna 1

(C). J este construită în săptămâna 6

(D) L este construită în săptămâna 3

(E). M este construită în săptămâna 1

3. Care dintre următoarele este o listă completă și corectă a săptămânilor dintre care oricare poate fi săptămâna în care este construită K ?

(A). 2, 3, 6

(B). 2, 3, 7

(C). 2, 5, 6, 7

(D) 1, 2, 3, 6, 7

(E). 2, 3, 4, 6, 7

SECȚIUNEA 2 – ÎNȚELEGERE TEXT SCRIS – 3 ÎNTREBĂRI

Instrucțiuni: Fiecare pasaj din această secțiune este urmat de un grup de întrebări la care se va răspunde pe baza a ceea ce se expune sau subînțelege din pasaj. Alegeți răspunsul care răspunde cel mai corect și cel mai complet fiecărei întrebări.

Istoricii specializați în obiceiurile medievale legate de căsătorie acordă o însemnătate specială sintezei realizate de Papa Alexandru al III lea în sec al XII lea a opiniilor legale și ecleziastice existente referitoare la căsătorie. Alexandru a elaborat o doctrină care privea căsătoria drept o uniune consensuală mai degrabă decât un aranjament realizat de părinți pentru foloase materiale: conform acestei doctrine, un cuplu se putea căsători de comun acord și fără consimțământul părinților. Aceste contracte erau de două tipuri. Pe de-o parte se putea încheia un mariaj care intra imediat în vigoare și care venea cu obligatiile aferente printr-un schimb de cuvinte de consimțământ prezent (per verba de praesenti). La validitatea și durata acestui tip de contract nu contribuiau nici anunțarea anterioară, nici oficierea vreunui act religios. Pe de altă parte, promisiunea de căsătorie era exprimată ăn termeni de consimtământ viitor (per verba de futuro); acest tip de contract putea înceta prin acordul părților sau printr-un contract ulterior de praesenti

Deși doctrina alexandriană accepta validitatea seculară legală a acestor contracte care nu țineau cont de anunțarea publică și oficierea rituală, încerca însă să descurajeze aceste uniuni clandestine și să pună în ordine procedura de căsătorie. Conform doctrinei, căsătoria trebuia precedată de publicarea unor anunțuri de căsătorie timp de trei duminici succesive, pentru a permite membrilor comunității să ridice orice obiecții legale ar avea împotriva mariajului respectiv. Cuplurile care ignorau această cerință urmau a fi excomunicate, iar orice preot care oficia o căsătorie care nu fusese anunțată public putea fi suspendat pe o perioadă de până la trei ani. Cu toate acestea, validitatea seculară si legală a căsătoriei nu era afectată în niciun fel.

Existența sau absența anunțurilor a devenit criteriul usturător în funcție de care un contract era considerat clandestin sau nu. În consecință însuși termenul clandestin a început să desemneze o multitudine de păcate. Se putea referi atât la căsătoria oficiată public care încălca regulile bisericii cu privire la momentul și locul în care trebuiau publicate anunțurile, cât și la contractul informal de praesenti.

Istoricul Charles Donahue asubliniat natura controversată a poziției lui Alexandru, potrivit căreia consimțământul celor doi era suficient pentru încheierea unei căsătorii legal valabile; atâta vreme cât procedau conform regulilor în vigoare privitoare la anunțurilor de căsătorie, un cuplu se putea căsători fără acordul părinților și bucurăndu-se totuși de binecuvântarea bisericii. Mai mult, Donahue sugerează că doctrina alexandrină poate fi văzută ca încurajând căsătoria mai degrabă ca uniune spirituală, decât ca un aranjament pur pragmatic: căsătoriile din dragoste trebuiau susținute în dauna celor din interes material, iar în această privință Biserica devenea protectorul libertății individuale.

Această interpretare este una radicală, dată fiind percepția tradițională asupra Bisericii medievale drept cea mai influentă autoritate într-o societate strict ierarhică,

1. Care dintre următoarele situații se poate deduce despre rolul părinților în obiceiurile medievale de căsătorie?

(A).Era mai probabil ca părinții să se supună dictatelor Bisericii mai mult decât copiii lor

(B). Era mai probabil ca părinții să prefere contractele de praesenti decât cele de futuro

(C). Părinții erau mai preocupați de încuviințarea căsătoriei de către Biserică decât de valabilitatea ei legală.

(D) Părinții nu aveau puterea, conform doctrinei alexandrine, să interzică o căsătorie bazată pe consimțământul reciproc al cuplului și nu realizată pentru foloase materiale

(E). Sinteza alexandrină a fost elaborată și datorită îngrijorării părinților privind răspândirea căsătoriilor clandestine

2. Conform textului, care dintre următoarele situații supuneau cuplurile riscului de a fi excomunicate, potrivit doctrinei alexandrine?

(A). încălcarea legilor care cereau oficierea rituală a jurămintelor de căsătorie

(B).încălcarea regulilor în vigoare privitoare la anunțurile de căsătorie

(C). căsătoria fără acordul părinților .

(D) căsătoria fără binecuvântarea unui preot

(E).înlocuirea unui contract de futuro cu un contract de praesenti

3. Care dinttre următoarele descrieri definește cel mai bine cuvântul clandestin?

(A).legal, dar nerecunoscut de biserică

(B).legal, dar nerecunoscut de părinții cuplului

(C).recunoscut de biserică, dar nevalabil din punct de vedere legal

(D) recunoscut de biserică, dar realizată pentru foloase materiale

(E).încheiată printr-un contract de futuro, încetat ulterior

SECȚIUNEA 3 – GÂNDIRE LOGICĂ – 4 ÎNTREBĂRI

Instrucțiuni: Întrebările din această secțiune se bazează pe raționamente cuprinse în enunțuri. În cazul unora dintre întrebări mai multe variante de răspuns pot constitui un posibil răspuns . Cu toate acestea, alegeți cel mai bun răspuns, cel care corespunde cel mai corect și cel mai complet fiecărei întrebări. Nu faceți asumpții care, conform standardelor bunului simț, sunt neplauzibile, superflue sau incompatibile cu pasajul

1. Gu, hu si jue sunt tipuri de cupe de bronz ritualice produse în China în timpul dinastiei Shang, cu aproape 4000 ani în urmă. O examinare atentă a vaselor gu, hu si jue dezvăluie că toate sunt inscripționate cu motive simbolizându-l pe taotie, un animal mitologic semnificând lăcomia. Trebuie, deci, să fie adevărat că orice vas de bronz ritualic care nu are inscripționate motivele simbolizând taotie nu este un vas autentic produs în China în timpul dinastiei Shang

(A). o generalizare bazată pe susțineri care se contrazic reciproc

(B). o generalizare bazată pe exemple admise ca fiind atipice chiar de către argumentul însuși

(C). o tratare a faptului că unii membri ai unei categorii date au o anumită trăsătură ca dovadă suficientă că alte obiecte care au aceeași trăsătură sunt și ele membre ale acelei categorii.

(D) o tratare a faptului că unii membri ai unei categorii date au o anumită trăsătură ca dovadă suficientă că existența acelei trăsături este necesară pentru apartenența la acea categorie.

(E).o tratare a faptului că anumite obiecte specifice aparțin unei anumite categorii și a faptului că altele aparținând acelei categorii au o anumită trăsătură ca dovadă suficientă că primele obiecte au și ele acea trăsătură

2-3. Toma: În această țară, membrii Executivului câștigă cam de 85 de ori mai mult decât câțtigă în medie un muncitor. Este o diferență extraordinar de mare și, prin urmare, nemulțumirea publicului referitor la mărimea salariilor membrilor Executivului este justificată

Marta: Nu se justifică o astfel de nemulțumire deoarece bogăția se creează prin asumarea unor riscuri și luarea unor decizii, ceea ce cei mai mulți oameni evită să facă.

Recompensarea generoasă a celor care nu evită astfel de acțiuni este nu numai dreaptă, dar și necesară.

Toma: Cred că m-ai înțeles greșit. Nu spun că oamenii au o nemulțumire referitoare la diferența mare dintre salariile membrilor Executivului și cele ale muncitorilor, ci că ceea ce îi nemulțumește este diferența exagerat de mare. În alte țări, membrii Executivului câștigă doar de 20 sau 30 de ori salariul mediu al unui muncitor.

2. Asupra căreia dintre problemele de mai jos nu cad de acord Toma și Marta?

(A). dacă membrii Executivului din această țară câștigă de 85 de ori salariul mediu al unui muncitor.

(B). dacă nemulțumirea publică față de mărimea salariilor membrilor Executivului este justificată

(C). dacă o diferență salarială între membrii Executivului și muncitori este necesară pentru a încuraja crearea bogăției..

(D) dacă membrilor Executivului li se cuvin salarii mai mari decăt li se cuvin muncitorilor.

(E).dacă membrii Executivului din această țară creează la fel de multă bogăție ca și membrii Executivelor din alte țări.

3. În care dintre următoarele maniere răspunde Toma la obiecțiunea formulată de Marta?

(A). își întărește poziția acceptând tacit să renunțe la premisa inițială și introduce o nouă linie de argumentări, apărându-și concluzia.

(B). introduce dovezi ce arată că generalizarea Martei referitoare la crearea bogăției nu este justificată întrucât nu se bazează pe nicio dovadă

(C). subminează poziția Martei scoțând în evidență că Marta a făcut două afirmații contradictorii pentru a-și fundamenta susținerea ..

(D) subminează relevanța obiecției Martei, prezentând explicit motivele pentru care ea consideră că diferența în discuție este nejustificat de mare

(E). aduce în discuție aspecte care pun la îndoială motivele pe care se bazează concluzia Martei

4. Un activist împotriva vânării balenelor: Nu toate speciile de balene sunt pe cale de dispariție. Cu toate acestea, având în vedere tehnologia deosebit de mecanizată utilizată în vânarea balenelor, nu se poate impune o restricționare a vânării speciilor de balene pe cale de dispariție fără să se interzică vânarea balenelor oricărei specii. Deci, întrucât vânarea speciilor de balene pe cale de dispariție trebuie interzisă, ar trebui interzisă orice vânare de balene.

Care dintre următoarele principii, odată stabilit, ar fi cel mai bun în justificarea concluziei trase de activist împotriva vânării balenelor?

(A). Industria pescuitului are dreptul de avâna membrii speciilor care nu sunt pe cale de dispariție.

(B). Dacă o anumită activitate ar trebui interzisă, orice altă activitate care interferează cu impunerea acelei interdicții trebuie să fie și ea interzisă

(C). Nicio industrie nu trebuie să adopte tehnologii noi dacă adoptarea acelor tehnologii ar crea noi probleme etice.

(D) Toate acțiunile necesare realizării unor scopuri permise sunt ele însele permise

(E).Dacă o formă comercială a unei anumite activități ar trebui interzisă, atunci ar trebui interzise și toate formele necomerciale ale respectivei activități.

TEST INIȚIAL – MODEL LSAT- BAREM DE CORECTARE

Se acordă căte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect oferit

10 întrebări x 10 puncte = 100 puncte

Tabel 2. Răspunsuri corecte test pe model LSAT

TEST INIȚIAL – ESEU „CUM ESTE UN GÂNDITOR CRITIC”

Realizați, ca temă pentru acasă, un eseu cu titlul „Cum este un gânditor critic”. În eseu trebuie să creionați imaginea unei persoane care deține abilități de gândire critică. Trebuie să vă raportați la valori, atitudini, comportamente concrete ale acestuia. Țineți cont de structura unui eseu și încercați să vă susțineți punctele de vedere cu argumente cât mai puternice.

TEST INIȚIAL -ESEU „CUM ESTE UN GÂNDITOR CRITIC” – BAREM DE CORECTARE

Tabel 3. Indicatori de performanță eseu

Etapa propriu-zisă cu valoare formativă:

Considerată etapa cea mai importantă din cadrul experimentului, deoarece trebuie să demonstreze că ipoteza propusă este realizabilă: dacă se aplică tehnici de predare care respectă planul ERR : evocarea, realizarea sensului și reflecția, în cadrul orelor de Filosofie, acestea contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea gândirii critice.

În cadrul experimentului, această etapă a fost realizată prin două modalități:

Pentru grupul experimental au fost desfășurate activități didactice în care s-au utilizat metodele descrise la capitolul anterior, care au impus o implicare activă a elevilor în formularea de întrebări care să dezvolte abilități de raportare critică la realitatea informațională și acțională

Întrebările reprezintă mobilul pentru implicarea activă în acțiunea de învățare. Cu toate acestea, școala clasică ignoră adevăratul potențial al interogării, oferind elevilor mai degrabă răspunsuri gata construite decât întrebări bine formulate. Metodologia de dezvoltare a gândirii critice are ca element central întrebarea și

interogația ca suport pentru învățare. Numeroase metode cuprinse în pachetul metodologic LSDGC au la bază întrebări care invită elevii la reflecție, la reconstrucția cunoașterii, le oferă acestora posibilitatea să creeze, să-și imagineze, să cântărească pertinența unor argumente.

Tipuri de întrebări utile în interpretarea critică a realității, după criteriul obiectului interogației

• Claritatea

– Ai/ am putea dezvolta acest aspect?

– Ai/ am putea să îmi dai un exemplu?

– Ai/ am putea explica ce înțelegeți prin…?

• Acuratețea

– Cum am putea verifica?

– Cum am putea afla adevărul?

– Cum am putea verifica sau testa/ măsura acest aspect?

• Precizia

– Ai putea fi mai concret?

– Ai putea oferi mai multe detalii?

– Ai putea fi mai exact?

• Relevanța

– În ce fel se leagă acest aspect de problema studiată ?

– În ce fel acest aspect răspunde la întrebare?

– În ce mod te ajută în rezolvarea problemei?

• Profunzimea

– Ce aspecte fac din această situație /acest fapt unul dificil?

– Care sunt aspectele complexe ale problemei?

– Care sunt aspectele dificile pe care trebuie să le luăm în discuție?

• Deschiderea

– E nevoie să abordăm și alte perspective de analiză a problemei?

– E nevoie să luăm în considerare și alte puncte de vedere?

– E nevoie să privim problema în alt mod?

• Caracterul logic

– Toate aceste aspecte au sens luate împreună ?

– Acest material scris are unitate internă ?

– Ceea ce susțineți / susține se bazează pe aspecte incontestabile, fapte, date evidente?

• Semnificația

– Aspectul luat în discuție este cel mai important de analizat?

– Reprezintă aceast problemă una centrală, la care merită să ne oprim?

– Care din aceste fapte este cea mai importantă?

• Corectitudinea

– Am vreun interes ascuns/ personal în această chestiune?

– Iau în considerare modul în care gândesc ceilalți?

– Am încercat să identific prejudecățile, distorsiunile care au intervenit în procesul de gândire propriu sau pe cel al altora?

Pentru grupul de control activitățile didactice desfășurate au fost preponderent

expozitiv-problematizante, interpretative, tradiționale, combinate cu activități de dirijare a conținuturilor, știut fiind faptul că disciplina Filosofie implică analize de text, argumente pro și contra unei idei, deci are implicit un rol în dezvoltarea gândirii critice.

Evaluarea activităților elevilor din cele două grupuri nu s-a realizat doar prin preteste și teste finale, ci și prin observarea sistematică a comportamentului lor în cadrul orelor conform unor criterii, o grilă de evaluare a comportamentului cognitiv centrat pe criticismul gândirii:

Grilă de observare a comportamentului de gândire critic

Se evaluează pe o scală de la 1 la 5 următoarele comportamente pentru fiecare elev

1. Pune întrebări pertinente, pătrunzătoare și stimulatoare