Tendintele Dezvoltarii Pietii Leasingului

TENDINȚELE DEZVOLTĂRII PIEȚII LEASINGULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

INTRODUCERE

Actualitatea temei. În Republica Moldova leasingul a devenit o oportunitate de renovare a utilajului și a unităților de transport, confirmându-și rentabilitatea, fiind comod în realizare și prezintă avantaje evidente, în comparație cu alte modalități de investiții. Atragerea surselor de credit, cu o dobîndă acceptabilă, este actuală pentru investițiile destinate extinderii și modernizării procesului de producere. Oportunitatea leasingului în Moldova a devenit evidentă chiar de la începutul perioadei de tranziție la economia de piață. Uzura fizică și morală a fondurilor fixe și lipsa mijloacelor proprii pentru modernizarea și reutilarea procesului tehnologic constituie premisele suficiente ale extinderii tranzacțiilor de leasing.

Scopul tezei de licență constă în sistematizarea și relevarea esenței finanțării întreprinderilor prin leasingul financiar, identificarea tuturor aspectelor economice ale leasingului financiar prin prisma analizei activității companiilor de leasing din Republica Moldova, precum și determinarea direcțiilor de dezvoltare a activității de leasing în vederea sporirii eficienței investiționale în cadrul economiei naționale.

Obiectivele tezei de licență. Pentru materializarea scopului cercetării, au fost formulate următoarele sarcini:

abordarea conceptuală a operațiunilor de leasing și clasificarea acestora;

identificarea avantajelor și dezavantajelor operațiunilor de leasing;

determinarea rolului și locului leasingului financiar în finanțarea activității întreprinderii;

argumentarea necesității utilizării leasingului financiar în cadrul activității întreprinderilor din Republica Moldova;

Obiectul cercetării îl constituie leasingul financiar ca modalitate de finanțare a activității și factor de promovare a investițiilor, studierea influenței leasingului financiar asupra rezultatelor financiare ale întreprinderilor.

Metodologia lucrării

. Suportul teoretico-științific al tezei l-au constituit concepțiile și lucrările economiștilor de renume din străinătate și din țară, printre care îi menționăm pe: Botnari N., Poleac M., Mocanu NL, Ulian G., Trifan M., Gribincea L., Albu E., Achim M., Clocotici D., Voiculescu D., Coraș M., Gheorghiu Gh., Hoanță N.

Suportul informațional al lucrării l-au constituit materialele factologice și datele statistice furnizate de Banca Națională a Moldovei, Biroul Național de Statistică; actele legislative și normative ale Republicii Moldova; lucrările de specialitate editate în Republica Moldova, România, Rusia și în alte țări; materialele conferințelor internaționale, precum și publicațiile din presa periodică.

Structura tezei este alcătuită din introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, anexe, cuvinte-cheie.

În introducere este argumentată actualitatea, importanța, necesitatea și gradul de studiere a temei cercetate, sunt formulate scopul și sarcinile lucrării și sunt prezentate elementele în care rezidă noutatea științifică, semnificația teoretică și valoarea aplicativă a tezei.

Capitolul I. “Esența și particularitățile economice ale operațiunilor de leasing” cuprinde descrierea istoricului leasingului, analiza conceptului de leasing, a conținutului economic, specificul operațiunilor de leasing, criteriile de clasificare și funcțiile leasingului.

În capitolul II.“ Aprecierea activității companiilor de leasing în Republica Moldova” este analizată situația companiilor de leasing din Republica Moldova și activitatea companiei I.C.S Raiffeisen Leasing SRL în special situația financiară.

În capitolul III. “Tendințele dezvoltării pieței leasingului în Republica Moldova” se prezintă experiența internațională a pieței leasingului și modalitățile de dezvoltare a leasingului în Republica Moldova.

CAPITOLUL I. ESENȚA ȘI PARTICULARITĂȚILE ECONOMICE ALE OPERAȚIUNILOR DE LEASING

Conceptul, continutul economic și caracteristica operațiunilor de leasing

Aristotel exprima ideea ca "bogatia nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar daca sunt proprietatea altora.

Deci putem spune ca înca din antichitate, oamenii au observat ca beneficiile sunt obtinute prin folosinta unui lucru, având mai putina importanta cine detine titlul de proprietate .

“Leasingul a parcurs o cale lunga si plina de succes. Exista dovezi ca samaritenii cu 2000 ani î.e.n. au folosit o forma apropiata unei operatiuni de leasing, prin care proprietarii închiriau fermierilor uneltele agricole care le apartineau. Aceste tranzactii au fost consemnate pe placi de argila, descoperite în anul 1984”.

Primele reglementari mai detaliate, care fac deosebirea dintre formele apropiate ale leasingului financiar si cel operational, dateaza din timpurile lui Justinian, fiind consemnate în cartea a III -a din "Institute". Grecii si romanii arendau si ei bunurile aflate în proprietate privata. Un exemplu îl constituie închirierea vapoarelor înca de pe vremea fenicienilor.

Tehnicile de închiriere practicate în Europa au fost rapid preluate de SUA: În însemnarile lui George Washington exista câteva referiri asupra închirierilor vagoanelor de tren, precum si a morilor de pe malurile râului Potomac.

Leasingul, ca tehnica de comert exterior, a aparut în forma sa moderna în jurul anilor 1950, când D.P. Booth, managerul unei fabrici de produse alimentare din San Francisco, a primit o comanda foarte profitabila de produse alimentare. Neavând utilajele necesare, Booth le-a procurat prin închiriere (deoarece nu dispunea de fondurile necesare). Observând avantajele leasingului, el a pus bazele unei companii – United States Leasing Corp. – având capitalul social în jur de 20.000 USD. Dupa doi ani a reusit sa finanteze operatiuni de leasing pentru echipamente în valoare de 3 milioane USD. În prezent, aceasta firma este cunoscuta sub denumirea de U.S. Leasing International INC.0

„În anii 70, leasingul s-a raspândit foarte rapid în sfera afacerilor. Între anii 1970 si 1979, în tarile europene si Japonia leasingul a înregistrat un ritm de crestere de circa 800%. Spre sfârsitul decadei, a fost recunoscut ca o principala sursa de finantare a investitiilor.

În Japonia, produsul național brut a scăzut cu mai mult de 5% în anul calendaristic 1998. Multe alte economii importante din orientul îndepartat au înregistrat scaderi similare sau mai pronuntate în activitatea de productie. În cele mai multe din aceste tari, procesul investitional a cunoscut o scadere mult mai mare decât produsul national brut. În consecinta, cererea de leasing a fost astfel mult diminuata”.

Leasingul este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui contract specific, prin intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun în schimbul promisiunii de a plati chiria aferenta si, eventual, de a achizitiona în final bunul.

Sub aspect economic, leasingul reprezinta o sursa de finantare, pe baza unui contract specific, în care finantatorul asigura fondurile necesare pentru întreaga investitie. Pe întreaga durata a contractului, închiriatorul – proprietar permite utilizatorului – chirias sa utilizeze un anumit bun în schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plati (rate de leasing).

Veniturile obtinute prin leasing atât de catre finantator cât si de utilizator sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.

Termenul de "leasing" include o varietate de tranzactii de la cele în care leasingul reprezinta folosirea proprietatii închiriate pentru o scurta perioada de timp, pâna la cele în care leasingul este, de fapt, un mijloc de finantare a utilizatorului – chirias pentru a achizitiona  bunul închiriat.

Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezinta o operatiune de vânzare – cumparare cu plata în rate (daca bunul trece în proprietatea utilizatorului).

Participantii operatiunilor de leasing sunt:

Furnizorul – poate fi producatorul bunului sau o societate comerciala care l-a achizitionat de la producator;

Locatorul (finantatorul) – poate fi o companie financiara, un holding, o banca de investitii sau comerciala, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul. Sunt situatii în care acesta atrage si alte companii la finantarea operatiunii, daca valoarea bunului este ridicata.

În cazul în care locatorul este o banca, aceasta nu are controlul asupra întretinerii si exploatarii bunului, ea încasând doar contravaloarea ratelor restante din împrumutul acordat (daca la sfârsitul locatiei bunul reintra în posesia furnizorului).

Prin urmare, bunul va trebui protejat printr-un colateral (garantie). În acest caz, ratele de leasing vor fi mult mai ridicate întrucât bancile, spre deosebire de societatile de asigurare, nu urmaresc profituri din manevrarea unor bunuri, ci din manevrarea banilor care sunt mai "scumpi" deoarece, fiind lichizi, au o rotatie mai mare.

Locatarul (utilizatorul) – de regula este unic. Doar în anumite situatii, stipulate prin contractul de leasing, este posibila exploatarea bunului 

Istoria afacerilor de leasing, ca o activitate de servicii în domeniul finanțărilor de investiții de bunuri mobile și imobile, este relativ scurtă, dar cu implicații și consecințe foarte complexe și aproape imprevizibile în economia mondială. Leasingul, ca și celelalte multe activități și instrumente ale economiei de piață noi, introduse în practica comercială, în gândirea și cercetarea științifică, precum: franchising, factoringul, marketingul etc., își au izvorul istoric în una dintre cele mai dezvoltate țări din punct de vedere economic, aceasta fiind Statele Unite ale Americii.

Operațiunea de leasing își are punctul de plecare încă de prin anii '70 ai secolului al XlX-lea, când operațiunile de închiriere și de arendare din sfera bunurilor de consum și a celor imobiliare s-au extins și asupra bunurilor de investiții industriale. Această extindere a metodelor de investiții și finanțare a fost consecința gradului de dezvoltare a tehnicii și tehnologiei industriale și tendințelor de dominarea piețelor prin toate mijloacele moderne de finanțare, accentuând concurența pentru desfacerea rapidă a produselor industriale.

În această ordine de idei, pentru istoria dezvoltării leasingului este foarte semnificativ faptul că unele mari firme internaționale din Statele Unite ale Americii au fost deosebit de preocupate în perioada respectivă cu folosirea unor noi metode de finanțare, față de cele așa-zise clasice, care să asigure o evoluție ascendentă în desfacerea produselor fabricate și în reducerea stocurilor de produse finite existente în depozitele acestor societăți.

Dintre acestea în mod exemplificativ vor fi amintite, dintre primele societăți, două firme cu tendințe de dinamizare a leasingului prin aplicarea unor metode de închiriere în locul vânzărilor directe a bunurilor de investiții industriale:

„Ball Telephone Company" se enumără printre primele firme care a folosit metoda de finanțare prin închiriere a aparaturii și instalațiilor telefonice către comercianții din sfera comerțului en gross (cu ridicata);

„United Shoe Machinery Corporation" figurează printre primele firme de acest gen care a extins metodele de desfacere a produselor finite de mașini pentru fabricarea și repararea pantofilor prin închiriere.

Încercările întreprinzătoriale din ultimii zeci de ani de a găsi tot mai multe metode și instrumente de finanțare s-au amplificat și au generat variante de finanțare tot mai perfecționate și eficiente.

Progresul tehnic din a doua jumătate a secolului XX a impus necesitatea retehnologizării capacităților de producție, revoluționând formele clasice de procurare și finanțare a celor mai moderne mașini, utilaje și tehnologii. În contextul reînnoirii permanente în cercurile economice din perioada respectivă s-au discutat și studiat posibilitățile de a se putea închiria, în loc de a se cumpăra, bunurile de imobilizări corporale (mașinile și utilajele de producție și comerciale).

Ideea promovării sistemului de închiriere a fost determinată în primul rând de tendințele orientate în direcția folosirii capitalului propriu pentru finanțarea procesului direct de producție și nu pentru imobilizarea acestuia în mijloace fixe.

Viața economică a secolului nostru se caracterizează prin dinamism și complexitate. Apar de asemenea forme moderne de întreprinderi, cu un specific pronunțat în ce priveste combinarea factorilor economici (natura, capitalul, munca, întreprinzatorul). În acest context este cazul să mentionăm companiile multinationale, diversele societăți comerciale care îmbracă forma leasingului modern: leasing financiar, respectiv leasing operational.

Noțiunea de leasing în contextul vieții economice nu va fi nicidecum utilizată ca o interpretare unitară și din această cauză o definiție acceptată de toți teoreticienii nu se va găsi în literatura de specialitate. Spre exemplu, în doctrina franceză recentă, operațiunile de leasing sunt definite prin evidențierea funcțiilor economice ale acestuia. Astfel s-a reținut că leasingul reprezintă o finațare, în princiu integrala, a unei investiții productive, garantată de beneficiar cu însăși proprietatea investiției finanțate.

Din punctul de vedere al lui V.Gazman, „leasingul este o totalitate de relații economice care se derulează într-o operațiune bazată pe creditarea investiției care constă din procurarea și arenda ulterioară a activului”.

De asemenea în literatura economică, leasingul este examinat ca o formă de antreprenoriat, îndreptat la investirea resurselor financiare în bunuri, transmise în bază de contract, persoanelor fizice sau juridice pe un anumit termen, ca o acțiune din contul altuia, adică administrarea bunurilor străine din însărcinarea comitentului, ca o formă progresivă a relațiilor economice externe, ca un gen specific de arendă care îmbină elemente ale relațiilor de arendă obișnuite și elemente ale unei forme de finanțare a investițiilor de producție, alternativă a creditului bancar.

Această denumire provine din limba engleză (to lease) și poate fi tradusă prin cuvintele închiriere, respectiv arendare. Extinzând domeniul cunoașterii, trebuie de la bun început remarcat caracterul diferit al contractelor de leasing de cele ale contractelor de închiriere și de arendare, deoarece în multe puncte există diferențe esențiale între acestea și formele tradiționale ale contractelor de închiriere și de arendare.

Definirea leasingului în modul cel mai concludent s-ar putea face prin prezentarea diferențelor esențiale care există între contractele de leasing față de contractele tradiționale specifice de închiriere, arendare și vânzări de mărfuri cu plata în rate.

Volumul în limba germană Enzyklopădie des Betriebswirtschaftslehre prezintă o definiție a leasingului financiar. Această definiție în traducere conține următorul text: „ Leasingul este o afacere exprimată în formă juridică făcând parte din categoria similară a contractelor de închiriere și de arendare, îmbrăcată într-un sistem de plăți în rate".

Această definiție este dedusă din conținutul economic al contractelor de leasing și din opțiunea partenerilor contractuali de a finanța (în cazul locatorului) și de a accepta finanțarea (în cazul utilizatorului- locatarului).

Lexiconul economic german Fischer Wirtschaftslexicon evită să prezinte o definiție exactă, generală noțiunii de leasing. În interpretarea acestui lexicon se enunță următoarele mențiuni în încercarea de prezentare a unei definiții: „Leasingul este o formă (gen) deosebită de închiriere de bunuri de investiții și de consum”.

Leasing-ul s-a impus si la noi in țară, așa cum a facut-o peste tot in lume în primul rând prin simplitate. În condițiile în care mediul concurențial din țara noastră devine tot mai aspru, viteza de reacție a companiilor la schimbările din mediul extern este vitală.

Leasing-ul, prin operativitatea sa satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investiții a agenților economici. De asemenea, prin leasing, agenții economici evită procedurile complicate ale contractării de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societății sau cel privat pentru constituirea de garanții.

În momentul în care vrem să achiziționăm bunurile și/sau serviciile de care avem nevoie pentru afacere sunt mai multe posibilități. Pentru a stabili cu exactitate natura juridică a operațiunilor de leasing trebuie făcute delimitările de rigoare față de locațiune, credit, împrumut, contract de vânzare-cumpărare (în rate și la termen).

Leasing versus locațiune (închiriere)

Cea mai importantă delimitare trebuie făcută între leasing și o închiriere obișnuită aici făcându-se cele mai mari confuzii. Deși contractul de leasing poate fi considerat o variantă a contractului de locațiune, datorită scopului principal, acela de a beneficia de folosința unui bun fără a fi proprietar de drept, există însă o multitudine de deosebiri care conduc la concluzia că leasingul este o operațiune distinctă de o locațiune obișnuită. Printre acestea menționăm:

a) Dreptul de proprietate asupra bunului

în cazul contractului de locație, la sfârșitul perioadei, bunul închiriat nu poate trece în proprietatea chiriașului decât în baza unui contract separat de vânzare-cumpărare;

în cazul contractului de leasing, la sfârșitul perioadei de locație, bunul poate trece în posesia beneficiarului în baza redevențelor plătite și a unui preț rezidual

b) Dreptul  de opțiune

în contractul de locațiune, după încetarea locațiunii, locatarul trebuie să restituie bunul în starea în care a fost predat;

în contractul de leasing, locatarul are dreptul de a opta pentru cumpărarea bunului, prelungirea contractului de leasing ori încetarea raporturilor contractuale.

c) Numărul participanților la operațiune

la închiriere apar doi participanți: cel ce închiriază bunul și chiriașul;

la operațiunile de leasing participă de regulă trei părți: furnizorul, societatea de leasing și beneficiarul.

d) Clauza de reziliere

la închiriere, beneficiarul plătește chirie atâta timp cât are nevoie de bunul respectiv după care îl restituie, deci poate oricând revoca contractul;

la leasing, beneficiarul plătește chirie până la data prevăzută în contract, chiar dacă nu mai are nevoie de bunul respectiv; în timpul închirierii de bază, în toate formele de leasing, contractul de leasing nu poate fi revocat de nici una dintre părți.

Leasing versus credit

Leasingul în forma sa clasică se poate asemăna unui credit de investiții chiar dacă beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia. Din punct de vedere al finanțatorului „leasingul este un credit pe termen mediu și lung, garantat de un drept de proprietate”. „Din punct de vedere al beneficiarului, leasingul constituie o formă de creditare în cadrul căreia sumele necesare achiziționării bunului se obțin din exploatarea acestuia iar rambursarea lui se face eșalonat sub forma ratelor de leasing și în final al prețului rezidual. Creditul obținut este însă sub formă de echipamente și nu bănească”.

„Cele două noțiuni, însă, prezintă caracteristici diferite referitoare la:

a) Gradul de finanțare

la creditul tradițional beneficiarul contribuie cu 30 %-50 % din valoarea investiției;

la leasing se asigură finanțarea integrală a investiției.

b) Garanția

la creditul tradițional, investiția este grevată de o serie de sarcini reale (gaj, ipotecă);

la leasing garanția este constituită de chiar dreptul de proprietate asupra bunului închiriat.

c) Forma

la creditul tradițional creditul este acordat sub formă bănească;

la leasing creditul este sub formă de echipament.

d) Politica de creditare

la creditul tradițional creditarea se face după o analiză foarte complexă realizată de inspectorii de credite;

la leasing, politica de creditare a societății de leasing este mult mai dinamică, documentația cerută și analizele efectuate fiind mult mai simple.

Leasing versus vînzarea cu plata în rate

Diferențele între cele două metode pot fi privite prin prisma urmatoarelor caracteristici:

a) Dreptul de proprietate

În cazul leasingului, dreptul de proprietate rămîne locatorului (societății de leasing) și se cedează doar dreptul de folosință împreună cu toate riscurile și obligațiile;

Prin operația de vînzare cu plata în rate, un anumit bun este schimbat ca marfă obținîndu-se echivalentul bănesc, și deci este transferat astfel dreptul de proprietate, precum și toate riscurile către cumpărător.

b) Dobînda

În cazul vînzării cu plata în rate, la calculul ratelor se precepe o dobîndă relativ mică petntru ratele neplătine încă, care cuprinde implicit un mod de calcul și un conținut mult mai simplu decît în cazul leasingului.

c) Durata

Durata de vînzare cu plata în rate este de obicei mult mai scurtă pe cînd în cazul leasingului este mai mare, ideea fiind de finanțare a clientului.

d) Fiscalitatea

În cazul vînzării cu plata în rate, beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea ratelor ci amortismentul periodic calculat prin deducerea din masa impozabilă a unui procent anume stabilit de actele normative în vigoare;

În cazul leasingului beneficiarul poate include redevența direct pe cheltuieli.”

Leasing versus vânzare cu plata la termen

De asemenea leasingul se deosebește și față de contractul de vânzare – cumpărare cu plata la termen prin caracteristica  principală dreptul de proprietate astfel:

în cazul contractului de vânzare-cumpărare cu plata la termen beneficiarul intră în posesia dreptului de proprietate imediat, o dată cu plata contravalorii bunului la termen;

în cazul contractului de leasing beneficiarul nu devine automat proprietar la sfârșitul perioadei de referință ci are posibilitatea de a opta în privința achiziționării bunului.

„În lumina celor prezentate definim leasingul ca operațiunea în care o parte (locator) se obligă, la cererea unei alte părți (locatar), să îi asigure posesiunea și folosința temporară a unui bun, contra unei plăți periodice (rată de leasing), achiziționat sau produs de locator, iar la expirarea contractului să respecte dreptul de opțiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face să înceteze raporturile contractuale”.

Criterii de clasificare și funcțiile leasingului

„Formele leasingului sunt multiple și diverse, acestea se pot deosebi prin diferite criterii de apreciere, care stabilesc încadrarea lor în paleta bogată a leasingului existent în viața economică mondială”.

Criteriile de clasificare a formelor de leasing:

Conform calității (poziției) locatorului care transmite dreptul de folosință asupra

bunului:

Leasing direct;

Leasing indirect.

În cazul leasingului direct locatorul/finanțatorul este și producătorul de bunuri, contractul de leasing fiind încheiat între acesta și utilizatorul bunurilor. Societatea producătoare își desface prin leasing produsele fabricate.

În cazul leasingului indirect o societate de leasing cumpără de la producător bunurile care fac obiectul contractului de leasing pe care îl închiriază utilizatorului de leasing (beneficiarului).

Conform condițiilor contractuale în privința riscului economic al bunului închiriat și a dreptului de reziliere a contractului de leasing:

1.Leasing operațional;

2.Leasing financiar.

În cazul leasingului operațional riscul economic al investiției (al obiectului de leasing) este suportat de către locator și ambii parteneri contractuali pot rezilia contractul de leasing în termen scurt.

Leasingul financiar se caracterizează prin faptul că riscul economic al investiției (al obiectului de leasing) este suportat de către utilizator și contractul de leasing se încheie pe o durată determinată și nu poate fi reziliat. În contractele de leasing financiar o importanță deosebită o au opțiunile exprimate cu privire la situația obiectului de leasing după expirarea duratei contractului. În această ordine de idei opțiunile contractuale pot să reprezinte următoarele trei forme principale:

Contract de leasing financiar fără opțiune;

Contract de leasing financiar cu opțiune de drept de cumpărare a obiectului de

leasing;

Contract de leasing financiar care conține opțiunea privind dreptul de prelungire

a duratei contractului.

Conform naturii obiectului de leasing contractat:

Leasing de bunuri mobile;

Leasing de bunuri imobile.

„În cazul leasingului de bunuri mobile utilizatorul dobândește un drept contractual de închiriere pentru obiectele aparținând clasei de bunuri mobile. în practica afacerilor de leasing paleta categoriei de bunuri mobile s-a diversificat foarte mult, cuprinzând: mașinile de birou, aparatură electronică pentru prelucrarea datelor, produse ale industriei electronice, mijloace de transport, ca, de exemplu – autoturisme, camioane, mașini pentru producție, utilaje agricole, tehnică de informații, de semnalizare, aparatură de măsură și control, aparatură medicală și multe altele.

Leasingul de bunuri imobile se caracterizează prin faptul că utilizatorul dobândește dreptul contractual de a închiria bunuri imobile. Astfel de bunuri imobile specifice acestor contracte sunt, în general, următoarele: clădiri pentru producție, hale pentru magazii și depozite, clădiri administrative, spații comerciale pentru desfacerea mărfurilor etc”.

În dependență de cerințele pieței au mai apărut alte forme de leasing :

Lease-back – reprezintă o formă mascată de finanțare a unei societăți comerciale:utilizatorul vinde un bun companiei de leasing pe care îl închiriază de la aceasta, treptat achitînd creditul acordat;

Leasing experimental- reprezintă închirierea bunurilor pe perioade scurte de timp, dupa care are loc vînzarea acestora;

Time-sharing- reprezintă o închiriere pe un timp prestabilit și deseori este întîlnit în turism prin închirierea bunurilor imobile, tehnicii de calcul sau a mijloacelor de transport ;

Leasingul de personal- închirierea angajaților pe o perioadă scurtă de timp( o zi sau mai multe), lucru temporar;

Funcțiile leasingului:

Operațiunile de leasing conțin următoarele patru etape importante:

Figura 1.1. Etapele operațiunile de leasing

Sursa: Elaborat de autor în baza proiectului BIZPRO leasingul în Moldova

Funcțiile locatorului la etapa de pregătire a tranzacției de leasing :

• „Conceperea și pregătirea prealabilă a tranzacției de leasing în comun cu ceilalți participanți include efectuarea unei expertize referitor la realizarea tehnologică a tranzacției, unei argumentări economico-financiare, analiza aspectului organizatorico-administrativ, estimarea eventualelor riscuri de management, evaluarea consecințelor tehnico-economice și financiare ale tranzacției de leasing

• Analiza riscurilor tranzacției de leasing și elaborarea schemei de realizare, elaborarea schemei de asigurare financiară a tranzacției, estimarea eficienței economice a tranzacției de leasing; aprecierea și evaluarea avantajelor/dezavantajelor fiscale; expertizarea normelor juridice referitoare la leasing

• Aprecierea solvabilității financiare a locatarului și a gradului de asigurare a tranzacției cu resurse financiare, organizatorice, legislative, umane și tehnicomateriale

• Elaborarea schemelor de asigurare și prezentarea garanțiilor necesare pentru tranzacția de leasing

• Selectarea și pregătirea tranzacției de leasing.”

La etapa de organizare a tranzacției de leasing:

• „Estimarea patrimoniului locatarului

• Estimarea veridicității evidenței contabile prezentate de locatar

• Coordonarea condițiilor de cumpărare-vînzare a obiectului d e leasing cu furnizorul, coordonarea condițiilor de exploatare a obiectului de leasing cu furnizorul și locatarul

• Participarea la negocieri cu furnizorul și elaborarea condițiilor acceptabile de cumpărare a obiectului de leasing: mărimea av ansului, eșalonarea achitărilor, gar anțiile suplimentare din partea furnizorului, posibilitatea de răscumpărare a obiectului de leasing de către furnizor

• Alegerea intermediarului pentru efectuarea tranzacției

• Elaborarea pentru locatar a schemelor fiscale și contabile ale tranzacției

• Elaborarea contractului de leasing între locator și locatar, a acordurilor adiționale la contract și a contractelor conexe ale tranzacției: acordul general, acordul de creditare, contractul de gajare a patrimoniului locatarului, garanția bancară pentru achitarea plăților de leasing, contractul de asigurare pe diverse cazuri de asigur are, contractul de vînzare- cumpărare a obiectului de leasing, contractul de cesiune a drepturilor și alte tipuri de contracte în funcție de necesitate

• Încheierea contractului de leasing cu locatarul referitor la furnizarea obiectului de leasing

• Încheierea contractului de creditare cu investitorul/creditorul referitor la finanțarea

tranzacției

• Perfectarea comenzii de furnizare a obiectului de leasing

• Încheierea contractului d e cumpărare/vînzare cu furnizorul

• Controlul livrării obiectului de leasing de către furnizor în conformitate cu condițiile

contractului de cumpărare/vînzare și a contractului de leasing

• Perfectarea și semnarea actului de primire a obiectului de leasing de la furnizor

• Achitarea plăților către furnizor conform contractului de cumpărare/vînzare a obiectului

de leasing.

La etapa de administrare a tranzacției de leasing:

• Monitorizarea achitării plăților de leasing de către locatar conform contractului de leasing

și respectarea de către locatar a acordurilor adiționale

• Analiza la necesitate a rapoartelor financiare (trimestriale și anuale) ale locatarilor și a

informației curente și financiare solicitate suplimentar de la locatar

• Monitorizarea condițiilor de exploatare a obiectelor de leasing de către locatar

• Monitorizarea și analiza indicilor economici ai tranzacției de leasing”.

La etapa de finalizare a tranzacției de leasing:

• Monitorizarea finală a onorării obligațiunilor contractuale de către locatar

• Monitorizarea corespunderii sumei plăților de leasing achitate efectiv și celor preconizate, evaluarea sumei plăților de leasing cu termen expirat și a amenzilor conform condițiilor contractuale

• Aprecierea obligațiilor neonorate de către locatar

• Monitorizarea achitării de către locatar a obligațiilor neonorate conform contractului și

confirmarea contabilă a respectivelor achitări

• Perfectarea raporturilor juridice referitor la utilizarea ulterioară a obiectului de leasing la

expirarea termenului contractului.

„Operațiunea de leasing a devenit un instrument important pentru realizarea investițiilor. Evoluția leasingului se datorează mai multor factori, cum ar fi: necesitatea agenților economici pentru a procura echipamente moderne și performante, indisponibilitatea beneficiarilor de a achiziționa utilaje, care s-ar putea deprecia moral în scur timp, precum și sporirea flexibilității în finanțarea comercială. Leasingul a devenit soluția pentru problemele legate de garanții și preocuparea băncilor de a obține garanții mai sigure pentru creditele acordate”.

Pe parcursul analizei detaliate a operațiunulor de leasing și a documentelor aferente acestei operațiuni, am descoperit careva beneficii ale leasingului și anume:

-leasingul presupune imobilizarea unor sume mai mici de bani prin plata ratelor de leasing decît prin achiziționarea bunurilor cu plata imediată.

-sumele necesare achiziționării bunului se obțin din exploatarea acestuia.

-finanțarea bunului este garantată prin însăși bunul achiziționat, nefiind necesară garantarea cu alte bunuri ale utilizatorului.

-ratele de leasing și termenele de plata sunt cunoscute încă de la semnarea contractului, ceea ce permite efectuarea unor previziuni corecte privind cash flow-ul.

-în leasing, atît graficele de plăți, cît și sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate situației și necesităților fiecărui client.

-procedura de obținere a unei finanțări în sistem leasing e mai simplă și mai accesibilă decît în cazul procedurilor clasice de creditare.

În concluzie menționez că leasingul este metoda care contribuie, în mod efectiv, la promovarea și creșterea vînzărilor; asigură colaborarea cu noi parteneri, pătrunderea pe noi piețe, permanentizarea relațiilor comerciale prin desfacerea îndelungată a unor produse.

CAPITOLUL II. APRECIEREA ACTIVITĂȚII COMPANIILOR DE LEASING ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Aprecierea activitățăii de leasing în Republica Moldova

La moment, piața serviciilor de leasing din Republica Moldova este una destul de tânără, în plină dezvoltare, continuă și progresivă, fiind marcată, pe parcursul evoluției sale, de câteva etape importante.

„Premise pentru lansarea activității în sectorul prestării serviciilor leasing în Republica Moldova au apărut în anul 1996, atunci când a fost aprobată prima lege a leasing-ului. Legea însă era una „mai puțin” acceptabilă, inclusiv din cauza că anumite norme stabilite de aceasta nu stimulau dezvoltarea leasing-ului. Din aceste considerente următoarea etapă ce a marcat evoluția pieței serviciilor leasing, s-a lăsat așteptată. Tocmai peste 6 ani, și anume în iulie și respectiv septembrie 2002, au apărut primele companii cu servicii exclusiv de leasing – societățile Euroleasing și MAIBLeasing. Ulterior, în iulie 2003 și-a lansat activitatea și cel de-al 3-lea operator, BS-Leasing Grup, iar în anul 2004, servicii de leasing a început să presteze și compania IM și Compania Consulting Grup sub brandul IMC Leasing. Tot în acest an se lansează societățile ExcelentLeasing și Galas-Leasing.

Următoarea etapă în dezvoltarea pieței serviciilor de leasing poate fi asociată cu adoptarea, în anul 2005, a noului pachet legislativ cu privire la leasing. În acea perioadă în piață erau deja prezenți 7 jucători. Adoptarea noii Legi cu privire la leasing și amendamentele respective la Codul Fiscal, Codul Civil etc., au fost principala realizare a anului 2005”.

Extinderea naturii subiecților și obiectelor de leasing, echivalarea dobânzii de leasing cu rata dobânzii stabilită de băncile comerciale, sunt principalele prevederi ce au creat o situație favorabilă atât pentru companiile de leasing, cât și pentru clienții acestora. Noua legislație a avut un efect catalizator, astfel că pe parcursul anului 2006 au apărut patru companii noi de leasing, trei dintre care au la bază capital sută la sută străin și în calitate de fondatori – grupuri investiționale cu o vastă experiență în domeniu (OptimaLeasing, Top Leasing și Total Leasing).

Privite în ansamblu, companiile de leasing, direct sau indirect, reprezintă obiectul afilierii cu instituții sau grupuri financiare naționale și internaționale și ar putea fi clasificate convențional în 3 categorii:

Grupul companiilor afiliate băncilor este reprezentat de către EuroLeasing, MAIB-Leasing, BS-Leasing și Electrosistem. Ele au fost primele care au început valorificarea acestui sector și prezintă un interes separat, deoarece, fiind într-un fel sau altul afiliate băncilor comerciale, companiile de leasing vizate au acces la resursele băncilor, pentru a le utiliza în activitatea de creditare, câștigând, astfel, în competitivitate. Aceste avantaje sunt valabile și pentru băncile-proprietare, care își măresc portofoliul de credite, minimizând riscurile și descentralizând activitatea de creditare.

Companii care au ca fondatori grupuri financiare și investiționale străine ce includ și structuri specializate în domeniul leasingului. Aici se înscriu așa companii ca IMC Leasing, Total Leasing, Top Leasing, Optima-Leasing, Geyer & Buchegger Leasing și cel mai proaspăt operator Raiffeisen Leasing. Dintre acestea, Optima-Leasing este afiliată grupului german SIXT, axat pe servicii de arendă a automobilelor, leasing financiar și operațional. Pe piața națională au intrat, astfel, grupuri financiare regionale ca Broadhurst Investment Limited – unul din cele mai mari fonduri de investiții din România, care a investit în ultimii 12 ani peste 250 mil. dolari în piața românească de capital. Alt operator important din această categorie – Total Leasing – a fost creată prin subscrierea majoritară a Emerging Europe Leasing and Finance B.V., companie regională de leasing aflată în portofoliul fondului privat de investiții Balkan Accession Fund. Companiile din această categorie au apărut ca efect al Legii din 2005.

Drept imbold pentru operatorii în cauză au servit și rezultatele financiare favorabile obținute de companiile din prima grupă, precum și lipsa resurselor financiare bancare pentru creditarea companiilor de profil afiliate băncilor. Afilierea la grupurile străine prezintă avantaje evidente. În primul rând, facilitează accesul la resursele, relativ mai ieftine, ale fondatorilor săi, dar și la liniile creditare ale altor finanțatori, datorită imaginii grupului la care se subordonează. În al doilea rând, operatorii naționali moștenesc de la fondatorii săi experiența în domeniul leasing-ului, reprezentată prin know-how, produse standardizate, marketing, etc. provenită din activitatea exercitată în segmente similare pe piețe financiare mult mai avansate.

Companii afiliate grupurilor financiare locale independente din care fac parte ExcelentLeasing și Galas Leasing. Ultima este afiliată companiei de asigurări Galas, iar ExcelentLeasing formează un grup financiar cu Excelent-Microfinanțare. Tot aici, ca operator independent poate fi atribuit și Status Leasing. Companii captive sau „de buzunar”, care apar complementar celor axate pe comercializare – dealerilor de automobile, vânzătorilor de utilaj și echipament etc.

Din sistematizarea informației cu privire la activitatea desfășurată de companiile de leasing și din discuțiile cu operatorii pieței estimăm că piața este în creștere în mediu cu 70-80% anual. Aceste ritmuri intense de creștere sunt înregistrate, în special, începând cu anul 2005, până atunci creșterea fiind mai temperată, constituind până la 50%.” În aceste condiții, se estimează că volumul pieței serviciilor de leasing în anul 2007 a atins circa 1,2 mlrd. lei, față de 695 mil.lei în 2006. Majorarea de circa 80% a volumului finanțărilor în leasing în 2007 se explică prin faptul că în acest an au devenit operaționali Top Leasing, Total Leasing, Status Leasing ș.a. Spre, exemplu numai Total Leasing, în baza informației prezentate de companie, a reușit să asimileze creditul de 5 mil. euro acordat de banca olandeză de investiții Nederlandse Financierings-Maatschappij voor Ontwikkelingslanden N.V. (FMO). Extinderea pieței de leasing din punct de vedere calitativ și cantitativ a influențat și cotele de piață ale companiilor. Venirea noilor companii evident a avut impact în sensul reducerii cotelor semnificative de piață deținute de MAIB-Leasing și EuroLeasing în anii 2003 – 2004. Începând cu 2005, au început să-și întărească pozițiile IMC Leasing, Total Leasing și Status Leasing. Totuși, în pofida acestui fapt, MAIB-Leasing reușește să se mențină printre liderii pieței”.

Companiile de leasing oferă un spectru larg de produse în leasing, de la tehnică de birou până la utilaje și tehnică agricolă, precum și automobile, autobuse, imobil. Structura portofoliului de produse a fiecărei companii este variată, după cum urmează:

Tabel 2.1

Oferta produselor în leasing ale companiilor autohtone

Sursa: elaborat de către autor în baza informației companiilor de leasing,2012.

Disponibil: http://www.statistica.md

Se observă astfel că lider la capitolul produse propuse în leasing este MAIB-Leasing, urmat de EuroLeasing și IMC Leasing. Numărul redus de produse pentru alte companii, unele limitându-se doar la automobile, se datorează specificului cererii pe piața națională. Chiar dacă nu este făcută publică informația despre structura portofoliului de credite, numai după amploarea publicității în domeniul leasing-ului automobilelor, devine clar care produs se află în topul cererii și a ofertei. O altă explicație în acest context ar fi faptul că, leasing-ul celorlalte produse, în special al imobilului, necesită resurse financiare mai mari, de care majoritatea companiilor pur și simplu nu dispun.

Cu ofertă interesantă vin companiile Top Leasing și Excelent-Leasing, care spre deosebire de celelalte companii, oferă în leasing, pe lângă camioane (doar Top Leasing) și automobile noi, și vehicule de mâna a doua.

În anul 2012 a fost creată asociația companiilor de leasing din Republica Moldova, după exemplul internațional al multor altor țări.

În funcțiile deținute de această organizație necomercială intră și apărarea intereselor și drepturilor membrilor acesteia în instituțiile de stat și organizațiile obștești din Republica Moldova și de peste hotare.

În figura de mai jos este reprezentată evoluția capitalului propriu a companiilor fondatoare a Asociației, de unde putem concluziona că pe piața de leasing în anul 2012 a crescut nesemnificativ, ceea ce este oricum un lucru pozitiv, avînd în vedere scăderea importantă a sectorului din 2010.

Figura 2.1. Evoluția capitalului propriu al companiilor membre (mil. euro)

Sursa: elaborat de către autor Raportul Asociației companiilor de leasing din Republica Moldova pe perioada 2010-2013.

În aceste condiții, analizînd tabelul 2.1., se constată o sporire a capitalului propriu în anul 2011 față de anul 2010 cu 2,49 mil.euro și din nou o creștere în anul 2013 față de anul 2012 cu 1,01 mil.euro.

Asociația Companiilor de Leasing din Moldova a pregătit un raport public privind ramura de leasing și activitatea membrilor Asociației, portofoliul acestora la situația din 2010-2013.

Figura 2.2 Portofoliile companiilor fondatoare a Asociației

Sursa: elaborat de către autor în baza raportului Asociației companiilor de leasing din Republica Moldova pe perioada 2010-2013

De menționat că din portofoliul total al companiilor de leasing 12,39 mil. euro fac parte împrumuturile, iar 30,96 mil.lei din structura lui este compusă din operațiunile de leasing. Durata finanțării cea mai răspîndită pe piață este de peste 5 ani, ceea ce demonstrează tendința actuală a pieței și competitivitatea sistemului de leasing cu cel de creditare. Cele mai puține finanțări și împrumuturi se efectuează pentru o perioadă între 2 și 5 ani.

În figura următoare este prezentată destinația finanțărilor din leasing de către companiile membre, în perioada 2010-2013:

Figura 2.3 Destinația finanțărilor din leasing

Sursa: elaborat de către autor în baza raportului Asociației companiilor de leasing din Republica Moldova pe perioada 2010-2013

Viitorul portofoliului creditar pare a se modifica și asta în detrimentul automobilelor. Dacă în prezent automobilele și camioanele ocupă mai mult de jumătate din produsele acordate în leasing, se estimează o ”migrare” a cererii către echipamentul industrial, imobil și tehnică agricolă. Leasingul imobilului va deveni popular numai în cazul unor produse mai competitive decât a băncilor. Acest proces poate fi cauzat de potențialul pe care îl arată piața și de afluxul resurselor financiare din partea grupărilor financiare căror le aparțin companiile de leasing.

În condițiile în care economia Republicii Moldova are nevoie de resurse pentru reînnoirea activelor fixe, leasing-ul ar fi o ieșire din situație, însă resursele financiare limitate a companiilor de leasing autohtone frânează dezvoltarea acestui segment. În prezent, puțini operatori pot oferi servicii de leasing pe perioade mai mare de 5 ani, printre ei fiind doar MAIB-Leasing și IMC Leasing. În aceste condiții companiile sunt în căutarea unor ”bani mai lungi” și în condiții mai avantajoase. Condițiile de leasing, de regulă, sunt asemănătoare pentru toate companiile și se încadrează în limitele următoar

Analiza ofertelor principalilor competitori de pe piața de leasing a Moldovei denotă faptul că, în mare parte, condițiile pentru tranzacțiile de leasing sunt asemănătoare. Prețul de achiziție cuprinde toate cheltuielile suportate la achiziția obiectului, transportarea și punerea în funcț iune. Condițiile de livrare prevăd obligatoriu un avans, asigurarea bunului, un comision unic la semnarea contractului de leasing și dobânda, care este la discreția locatorului.

Tabelul 2.2

Condițiile de finanțare prin leasing furnizat de principalii competitori, 2012

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de companiile de leasing aflate în top, 2012.

În anul 2012 condițiile de finanțare prin leasing au devenit mai atractive, micșorându-se puț in dobânda, dar pentru a-și minimiza riscurile companiile de leasing au mărit procentul necesar a fi achitat în calitate de avans. De asemenea, s-au modificat termenele de acordare a obiectelor prin sistemul de leasing.

Principala sursă de finanțare pentru companiile autohtone de leasing este atragerea creditelor de la băncile comerciale. De aceea mărimea ratei dobânzii este influențată de valoarea resurselor creditare atrase.

În scopul asigurării unei competiții raționale între sursele de finanțare a investiț iilor, se propune ca dobânda tranzacț iilor de leasing să nu fie mai mare decât dobânda bancară medie. Această mărime ar putea fi calculată și anunțată de Banca Națională a Moldovei.

Analiza condițiilor contractuale de leasing constată unele costuri ascunse. Motivul este modul de calcul al dobânzii și, deseori, lipsa de negociere a comisioanelor și a clauzelor din contractele semnate. Adesea aceste cheltuieli sunt disimulate prin supraevaluarea altor categorii de cheltuieli sau a altor elemente componente ale ratei de leasing.

În prezent nu există niște standarde pentru calcularea ratelor de leasing, de aceea fiecare companie de leasing își stabilește individual propriul principiu de calcul.

Biroul Național de Statistică anunță că, în anul 2013 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1136,8 mil. lei, sau cu 320,7 mil. lei mai mult decît în anul 2012. Partea preponderentă a mijloacelor fixe acordate în leasing au constituit mijloacele de transport în valoare de 961,5 mil. lei.

Tabelul 2.3

Structura mijloacelor fixe acordate în leasing de către companiile asociate:

Sursa: Elaborat de autor, în baza documentului “Activitatea companiilor de leasing în anul 2013”. [online]. [citat 15 aprilie 2015].

Disponibil: <http://www.statistica.md>

Conform datelor prezentate în tabelul 2.3, se observă că mijloacele de transport în anul 2013 dețin cota cea mai înaltă, peste 80 la sută din volumul total de mijloace fixe. Mașinile și utilajele se regăsesc în proporție de 9% fiind în creștere față de anul 2012, iar clădirile și construcțiile speciale în proporție de 7 %.

În figura ce urmeaza este prezentată structura mijloacelor fixe acordate în leasing în anul 2013.

Figura 2.4 Structura mijloacelor fixe acordate în leasing.

Sursa: Elaborat de autor în baza documentului “Activitatea companiilor de leasing în anul 2013”. [online]. [citat 15 aprilie 2015].Disponibil: http://www.statistica.md

După valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing topul primelor cinci companii de leasing (în ordine descrescătoare) s-a plasat în felul următor:

pentru anul 2013:

SRL "Finanțe Leasing Company",

SA "MAIB Leasing"

SA "Total Leasing"

SRL „Capital Leasing”

SRL "Victoria Leasing", care au acordat 72% din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing;

pentru anul 2012:

SA "MAIB Leasing",

SRL „Capital Leasing”,

SA "Total Leasing",

SRL "Raiffeisen Leasing"

SRL "Victoria Leasing”, care au acordat 67% din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing.

De menționat faptul că conform Biroului Național de Statistică în anul 2013 au activat 21 companii.

„În anul 2013 valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing întreprinderilor și organizațiilor a constituit 644,0 mil. lei; persoanelor fizice – 491,0 mil. lei”.

Tabelul 2.5

Mijloacele fixe acordate în leasing după tipul locatarilor:

Sursa: Elaborat de autor, în baza documentului “Activitatea companiilor de leasing în anul 2013”. [online]. [citat 15 aprilie 2015].

Disponibil: <http://www.statistica.md>

În general, leasingul este perceput în Moldova ca un instrument financiar destul de scump, în comparație cu ofertele băncilor comerciale sau ale companiilor de microfinanțare. La moment, nu există cerere pentru finanțarea în leasing a bunurilor cu valoarea mai mare de 2 mil. euro. Iar companiile locale de leasing nu pot finanța și nici nu prea au interesul de a se implica în proiecte mari din cauza unui risc financiar sporit. Puțin probabil că o companie locală de leasing și-ar permite să finanțeze bunuri în valoare de câteva milioane de euro.

Indicatorii de evaluare a leasingului

Pentru evaluarea și aprecierea mai amănunțită a leasingului în Republica Moldova vom analiza un sistemului de indicatori, care îi vom testa în baza datelor prezentate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.

Astfel evidențiem indicatori de nivel, de structură și de dinamică.

Indicatorii de nivel ne oferă informații cu privire la amploarea operațiunilor de leasing, volumul serviciilor acordate de societățile de leasing și venitul sub formă de dobînzi obținute de acestea etc.

Cota leasingului în PIB.

în care:

– cota leasingului în PIB;

VDCL – venitul obținut sub formă de dobînzi de companiile de leasing, mil. lei.

Cota leasingului în PIB ne arată care este ponderea venitului sub formă de dobînzi obținute de companiile de leasing în PIB .

Tabelul 2.6

Cota leasingului în PIB

Sursa:elaborat de catre autor în baza datelor de pe http://www.statistica.md/

Disponibil: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=3709&idc=168

Ponderea venitului sub formă de dobînzi obținute de companiile de leasing în PIB, sau cota leasingului în PIB pentru anul 2011 constituie 14 % iar pentru anul 2012 constituie 23 %. Deși indicatorul este în creștere în anul 2012 față de anul 2011, considerăm că rezultatul obținut este relativ mic în ambele perioade, din cauza multitudinilor deficiențe în funcționarea leasingului care nu pot asigura condițiile necesare pentru dezvoltarea segmentului respectiv, în special absența unui organ reglementativ(vezi figura 2.5 )

Figura 2.5 Cota leasingului în PIB pentru perioada 2011-2012

Sursa:elaborat de autor în baza datelor din tabelul 2.6

Ponderea mijloacelor fixe acordate în leasing în valoarea totală a investițiilor în mijloace fixe.

în care:

– ponderea mijloacelor fixe acordate în leasing în valoarea totală a investițiilor în mijloace fixe, %;

– valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing, mil. lei;

– valoarea investițiilor în mijloace fixe, mil. Lei.

Pentru a obține un profit mai mare, este necesar ca întreprinderile să efectueze investiții în mijloacele fixe proprii, sau în altele noi. Acest indicator ne arată în ce măsură întreprinderile privesc leasingul ca o formă de finanțare pentru mijloacele noi necesare.

Tabelul 2.7

Ponderea mijloacelor fixe acordate în leasing în valoarea totală a investițiilor în mijloace fixe

Sursa:elaborat de catre autor în baza datelor de pe http://www.statistica.md/

Disponibil: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=3709&idc=168

Din calculul de mai sus, observăm că ponderea mijloacelor fixe acordate în leasing în valoarea totală a investițiilor în mijloace fixe este de 5,09 % pentru anul 2011 și 4,92 % pentru anul 2012, acest lucru ar însemna că 5,09 % și 4,92% din total investiții în mijloace fixe, au fost efectuate prin intermediul creditării prin leasing.

Indicatorii de structură ne arată care este ponderea diferitor categorii de mijloace fixe, în volumul total al operațiunilor de leasing sau analiza cererii de mijloace fixe în cadrul pieței leasingului. Indicatori utilizați sunt:

Ponderea mijloacelor de transport acordate în leasing în total mijloace fixe acordate în leasing.

în care:

– ponderea mijloacelor de transport acordate în leasing în total mijloace fixe acordate în leasing, %;

– valoarea mijloacelor de transport acordate în leasing, mil. lei;

– valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing, mil. lei;

Acest indicator arată ponderea mijloacelor de transport (automobile, camioane etc.) în totalul mijloacelor fixe acordate în leasing. În țările în curs de dezvoltare, automobilele au ponderea cea mai mare, față de celelalte mijloace fixe acordate în leasing.

Tabelul 2.8

Ponderea mijloacelor de transport acordate în leasing în total mijloace fixe acordate în leasing

Sursa:elaborat de catre autor în baza datelor de pe http://www.statistica.md/

Disponibil: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=3709&idc=168

Conform rezultatelor obținute de acest indicator, observăm că ponderea mijloacelor de transport acordate în leasing în total mijloace fixe în anul 2011constituie 79,03% iar în anul 2012- 87,29%. Indicatorul respectiv în anul 2012 a crescut cu 8,26% față de anul 2011 ( vezi figura 2.6)

Figura 2.6 Ponderea mijloacelor de transport acordate în leasing în total mijloace fixe acordate în leasing pentru perioada 2011-2012

Sursa:elaborat de autor în baza datelor din tabelul 2.8

Ponderea echipamentelor și utilajelor acordate în leasing în total mijloace fixe acordate în leasing.

în care:

– ponderea echipamentelor și utilajelor acordate în leasing în total mijloace fixe acordate în leasing, %;

– valoarea echipamentelor și utilajelor acordate în leasing, mil. lei;

– valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing, mil. lei;

Indicatorul respectiv reflectă cota parte a echipamentelor și utilajelor în total mijloace fixe acordate în leasing. De obicei acest procentaj este mai mic decît cel deținut de mijloace de transport și mai mare ca ponderea celorlalte mijloace fixe acordate în leasing.

Tabelul 2.9

Ponderea echipamentelor și utilajelor acordate în leasing în total mijloace fixe acordate în leasing

Sursa:elaborat de catre autor în baza datelor de pe http://www.statistica.md/

Disponibil: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=3709&idc=168

Conform rezultatului obținut de acest indicator, observăm că ponderea echipamentelor și utilajelor acordate în leasing în total mijloace fixe constituie 11,27% în anul 2011 și 7,95 % în anul 2012. Abaterea absolută fiind de 3,32% aceasta fiind influiențată negativ de reducerea valoarii echipamentelor și utilajelor acordate în leasing în anul 2012 față de anul 2011.

Concluzie generală de scris

Aprecierea situației financiare a I.C.S Raiffeisen Leasing SRL

În economia de piață, fiecare întreprindere urmărește să fie performantă cu scopul de a se menține și crește valoarea de piață pe care o deține și deasemenea de a putea face față concurenței. Astfel, aceasta ar presupune utilizarea unui anasamblu de indicatori care să permită evaluarea performanțelor realizate și compararea acestora cu performanțele obținute de întreprinderile concurente. Din categoria celor mai importanți indicatori de calculare a performanțelor financiare a întreprinderii fac parte indicatorii care măsoară rentabilitatea și profitul.

Punctul de plecare în diagnosticarea profitului ICS Raiffeisen Leasing SRL va fi analiza în dinamică și structurală a profitului brut. Cunoaștem că profitul brut ocupă ponderea principală în rezultatul activității operaționale, de aceea este necesar la următoarea etapă de analiză să examinăm cît mai profund mărimea absolută și relativă al acestui indicator și efortul propriu al colectivului de muncă în obținerea lui.

Astfel, analiza se începe cu aprecierea evoluției structurii profitului brut obținut pe tipuri de activități operationale. De obicei, mărimea profitului brut poate fi obținută de întreprindere din vânzarea produselor finite, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiuni de arendă sau executarea lucrărilor de construcție. Această analiză o putem observa în tabelul de mai jos:

Tabelul 2.10

Aprecierea dinamicii și structurii profitului brut pe tipuri de activități operaționale

Sursa: elaborat de autor în baza datelor din anexă la raportul de profit și pierdere ale ICS Raiffeisen Leasing SRL.

În continuare este determinat modificarea relativă a profitului brut al întreprinderii:

Perioada 2013/ 2012: ∆relativă = -257001/ 1883 100% – 100% = -48,78%

Din datele prezentate anterior în tabelul 2.1 se remarcă că ICS Raiffeisen Leasing SRL, în perioada 2012-2013, a obținut profit numai din vânzarea mărfurilor. Mărimea profitului brut în anul de 2013 s-a micșorat cu 258884 lei sau cu 48,78 % față de anul 2012. Această micșorare a fost determinată de reducerea profitului brut din vânzarea mărfurilor cu 258884 lei.

Următoarea etapă aferentă formării profitului la întreprindere constă în aprecierea dinamicii rezultatului din activitatea operațională, care se determină în baza următoarei formule:

RAO = PB + AVO – CC – CGA – ACO (2.5)

unde:

RAO – rezultatul din activitatea operațională;

PB – profitul brut;

AVO – alte venituri operaționale;

CC – cheltuieli comerciale;

CGA – cheltuieli generale și administrative;

ACO – alte cheltuieli operaționale.

Tabelul 2.11

Aprecierea dinamicii rezultatului din activitatea operațională al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din rapoartele financiare ale ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013.

Δ % RAO 2013/2012 = x 100% -100% = 43,82 p.p.

Conform calculelor efectuate în tabelul 2.2., se constată că ICS Raiffeisen Leasing SRL a obținut în toate cele trei perioade de gestiune analizate și profit și pierdere din activitatea operațională (vezi figura 2.7.).

În dinamică, se observă o tendință pozitivă de majorare a indicatorului rezultativ în perioada 2011-2013. În același timp, se observă că în anul 2013 rezultatul din activitatea operațională s-a majorat față de anul 2012 cu 9148761 lei în mărime absolută sau cu 43,82 puncte procentuale în mărime relativă.

O influență negativă a avut micșorarea profitului brut și alte cheltuieli operaționale, ceea ce a contribuit la micșorarea profitului din activitatea operațională cu 258884 și 2910081 lei.

Figura 2.7 Aprecierea dinamicii rezultatului din activitatea operațională al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din rapoartele financiare ale ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013.

Rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să se constate că întreprinderea dispune de rezerve de majorare a mărimii profitului din activitatea operațională, în primul rînd, pe seama reducerii cheltuielilor comerciale care au diminuat indicatorul rezultativ în măsură semnificativă, urmată de reducerea cheltuielilor generale și administrative, și altor cheltuieli operaționale.

În continuare, în contextul analizei formării profitului la întreprindere, este necesar să se aprecieze dinamica rezultatului obținut de către întreprindere din activitatea de investiții, care după cum s-a menționat deja se calculează ca diferență dintre veniturile obținute de către întreprindere din activitatea de investiții și cheltuielile suportate din aceeași activitate.

Tabelul 2.12

Aprecierea dinamicii rezultatului din activitatea de investiții al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din rapoartele financiare ale ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013.

În baza datelor obținute în tabelul 2.12., la ICS Raiffeisen Leasing SRL se constată o tendință de creștere în activitatea de investiții.

Astfel, dacă în anii 2011 și 2012 întreprinderea a reușit să obțină un profit din activitatea de investiții în mărime de 42527 lei și respectiv 139267 lei, atunci în anul 2013, rezultatul obținut de întreprindere din aceeași activitate s-a dovedit a fi 487511 (vezi figura 2.8.).

Figura 2.8. Aprecierea dinamicii rezultatului din activitatea de investiții al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.12.

În același context, de o importanță la fel de majoră devine și apreciarea dinamicii rezultatului din activitatea financiară a întreprinderii, care se va calcula ca diferență dintre veniturile obținute de întreprindere din activitatea financiară și cheltuielile suportate de către aceasta din aceeași activitate.

Tabelul 2.13

Aprecierea dinamicii rezultatului din activitatea financiară al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din rapoartele financiare ale ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013.

Analizînd datele obținute în tabelul 2.13., la ICS Raiffeisen Leasing SRL se constată o tendință de reducere a rezultatului din activitatea financiară în ultimii doi ani de activitate analizați.

Astfel, dacă în anii 2011 și 2012 întreprinderea a obținut un profit din activitatea financiară în mărime de 18816707 lei și respectiv 7994414 lei, datorită faptului că nu au fost înregistrate cheltuieli din activitatea financiară, atunci în anii 2013, din motivul că cheltuielile din activitatea financiară, mai exact cele privind diferențele de curs valutar depășesc semnificativ veniturile din aceeași activitate, întreprinderea a obținut pierderi din activitatea financiară în mărime de 6264768 lei (vezi figura 2.9).

Figura 2.9. Aprecierea dinamicii rezultatului din activitatea financiară al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.13

La următoarea etapă, în baza rezultatelor obținute de către întreprindere din toate cele trei activități analizate mai sus, devine necesară calcularea rezultatului din activitatea economico – financiară a întreprinderii.

Din motivul că întreprinderea analizată nu a înregistrat un rezultat excepțional, se observă că rezultatul din activitatea economico – financiară este egal cu rezultatul perioadei de gestiune pînă la impozitare. De aceea, la această etapă se va trece direct la aprecierea dinamicii profitului pînă la impozitare. Formula generală pentru determinarea acestui indicator este:

PPI = RAO ± RAI ± RAF ± RE (2.6)

unde:

PPI – profitul pînă la impozitare;

RAO – rezultatul din activitatea operațională;

RAI – rezultatul din activitatea de investiții;

RAF – rezultatul din activitatea financiară;

RE – rezultatul excepțional.

Tabelul 2.14

Aprecierea dinamicii profitului pînă la impozitare al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din rapoartele financiare ale ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013.

În baza datelor obținute în tabelul 2.5., se constată că ICS Raiffeisen Leasing SRL a reușit să obțină în toate cele trei perioade de gestiune analizate un rezultat financiar pozitiv (vezi figura 2.5.). În dinamică, se observă o tendință pozitivă de majorare a indicatorului rezultativ în perioada 2011-2013. Și anume în anul 2013 acest indicator s-a majorat cu 3232237 lei față de anul 2012.

Figura 2.10. Aprecierea dinamicii profitului pînă la impozitare al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.14

Examinînd structura profitului pînă la impozitare se constată că ponderea cea mai mare în mărimea totală a indicatorului rezultativ în toate cele trei perioade de gestiune analizate îi revine rezultatului din activitatea operațională.

În același context, este necesar să se menționeze că rezultatele din activitatea de investiții si cea financiară înregistrează ponderi nesemnificative, ceea ce semnifică faptul că conducerea întreprinderii trebuie să ia măsuri cu privire la majorarea acestor rezultate, studiind minuțios veniturile obținute și cheltuielile suportate din aceste activități.

Ultima etapă aferentă formării profitului la întreprindere constă în aprecierea dinamicii profitului net, care rămîne la dispoziția întreprinderii după calcularea cheltuielilor sau economiilor privind impozitul pe venit.

Tabelul 2.15

Aprecierea dinamicii profitului net al ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013, lei

Sursa: elaborat de autor, în baza datelor din rapoartele financiare ale ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru perioada 2011-2013.

Conform datelor din tabelul 2.15, se constată că în cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL profitul net înregistrează diferite valori.

Așadar, în dinamică se observă o tendință pozitivă de majorare a profitului net în anul 2013 față de anul 2012 cu 2724081 lei .

O concluzie generală aferentă formării profitului la ICS Raiffeisen Leasing SRL pornește de la ideea că profitul este, de fapt, un indicator fundamental care exprimă posibilitățile de dezvoltare și extindere a activității întreprinderii.

Analizînd toate calculele efectuate și datele de care dispunem, se observă că activitatea desfășurată de întreprinderea respectivă este una eficientă și profitabilă, deoarece a reușit să obțină rezultate pozitive în toate cele trei perioade de gestiune analizate, cu excepția rezultatului din activitatea financiară, care a înregistrat valori negative în anii 2012 și 2013. În ceea ce privește rezultatul din activitatea de investiții, întreprinderea trebuie să ia niște măsuri de îmbunătățire și stabilizare a situației.

Prin urmare, deși în unele cazuri s-au înregistrat diminuări a mărimii profitului, totuși, activitatea desfășurată poate fi considerată una productivă, dat fiind faptul că întreprinderea a fost în stare să obțină și cîștiguri, nu doar pierderi.

Analiza rentabilității la întreprindere și factorii de influență asupra activității acestea.

Rentabilitatea reprezintă indicatorul eficienței, care reflectă capacitatea întreprinderii de a genera profit. Astfel rentabilitatea se calculează ca raportul dintre efectele economice și financiare obținute de entitate și eforturile depuse pentru realizarea acestora. Formula de bază a calculului rentabilității este următoarea:

Rentabilitatea= (2.7)

Rentabilitatea poate căpăta diferite forme în funcție după cum are loc modificarea părților componente ale formulei de bază. Astfel în calitate de efect economic și financiar, se utilizează profitul, dividendele etc., pe cînd în calitate de efort se aplică costul vânzărilor, activele totale, capital propriu și altele.

Rentabilitatea veniturilor din vânzări exprimă capacitatea entității de a obține profit ca rezultat al comercializării produselor finite, mărfurilor, prestării serviciilor, adică reflectă mărimea profitului obținut la un leu venituri din vânzări.

În practica analitică, sunt aplicate mai multe metode de calcul al rentabilității veniturilor din vânzări în funcție de mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea nivelului rentabilității. Respectiv, pot fi calculați patru indicatori ai rentabilității veniturilor din vânzări:

Rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului brut :

Rvv = *100% (2.8)

Această rată reflectă mărimea profitului brut obținut la un leu venituri din vânzări, care poate fi îndreptat la acoperirea cheltuielilor perioadei sau la formarea profitului din activitatea operațională.

Rentabilitatea vânzărilor calculate în baza profitului din activitatea operațională:

Rvv= (2.9)

Această rată reflectă cât profit din activitatea operațională a realizat întreprinderea la un leu venituri din vânzări și permite analiza mai exactă a eficienței gestiunii vânzărilor în rezultatul activității de bază a entității.

3.Rentabilitatea vânzărilor determinată în baza profitului până la impozitare:

Rvv= (2.10)

Nivelul acestui indicator indică mărimea profitului până la impozitare obținut la un leu venituri din vânzări.

4. Rentabilitatea vânzărilor, determinat în baza profitului net:

Rvv = (2.11)

Rentabilitatea vânzărilor, determinată în baza profitului net, reflectă indicatorul final în sistemul indicatorilor rentabilității veniturilor din vânzări și exprimă mărimea profitului net obținut de întreprindere la un leu venituri din vânzări.Analiza se va începe cu aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilității veniturilor din vânzări .

Tabelul 2.16

Aprecierea dinamicii rentabilității vînzărilor

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Raportul Financiar pentru anul 2012-2013 din cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL.

În baza calculelor efectuate în tabelul 2.16, se constată că la ICS Raiffeisen Leasing SRL rentabilitatea vînzărilor calculată în baza profitului brut exprimă o tendință de reducere, în timp ce rentabilitatea vînzărilor calculată în baza profitului din activitatea operațională, profitului pînă la impozitare și a profitului net exprimă o tendință de majorare. În particular, rentabilitatea vînzărilor calculată în baza profitului brut s-a redus cu 123,41 puncte procentuale. Astfel, dacă în perioada precedentă întreprinderea la fiecare leu venituri din vînzări a obținut un profit brut în mărime de 0,40 bani, atunci în perioada de gestiune întreprinderea nu a obținut profitului brut. Profitul din activitatea operațională obținut de întreprindere la un leu venituri din vînzări în perioada de gestiune a constituit 1575,28 bani, mai mult față de perioada precedentă cu 331,26 puncte procentuale. Rentabilitatea vînzărilor calculată în baza profitului pînă la impozitare s-a majorat în anul 2013 cu 2153,26 puncte procentuale. Prin urmare, dacă în perioada precedentă întreprinderea la fiecare leu venituri din vînzări a obținut un profit contabil în mărime de 483,32 bani, atunci în perioada de gestiune mărimea profitului contabil obținut la un leu venituri din vînzări a constituit 2636,58 bani. O situație similară de majorare s-a constatat și în cazul calculării rentabilității vînzărilor în baza profitului net, care a crescut în aceeași proporție, cu 1821,53 puncte procentuale, de la 412,74% în anul 2012 pînă la 2234,27% în anul 2013 (vezi figura 2.11).

Figura 2.11 Dinamica rentabilității vînzărilor calculată în baza profitului brut, profitului din activitatea operațională, profitului pînă la impozitare și profitului net în perioada 2012-2013.

Sursa : elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.16

Rentabilitatea față de resursele consummate (Rcost) Producerea de bunuri competitive reprezintă principalul factor care determină evoluția pozitivă a acestui indicator și situarea pe o treaptă superioară față de concurenți. Astfel, realizarea rentabilității competitive din vânzarea producției, mărfurilor constituie o problemă managerială fundamentală, care determină caracterul actvității întreprinderii în viitor. Acest indicator se determină după relația ce urmează:

Rcost = (2.8.)

Tabelul 2.8.

Aprecierea dinamicii rentabilității față de resursele consumate în cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Raportul Financiar pentru anul 2012-2013 din cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL.

Conform calculelor efectuate în tabelul 2.8, se constată că la ICS Raiffeisen Leasing SRL rentabilitatea față de resursele consumate are o tendință de reducere cu 54,76 puncte procentuale. Astfel, dacă în perioada precedentă întreprinderea investind un leu în costul vînzărilor a reușit să obțină un profit brut în mărime de 0,40 bani, atunci în perioada de gestiune mărimea profitului brut obținut la un leu investit în costul vînzărilor a constituit 55,16 bani (vezi figura 2.6).

Figura 2.6. Dinamica rentabilității față de resursele consumate în perioada 2012-2013.

Sursa : elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.8

Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obținut de fiecare leu al mijloacelor investite în activele curente ale întreprinderii. Deasemenea acest indicator exprimă interesele utilizatorilor interni pentru aprecierea capacității întreprinderii de a-și utiliza cît mai eficient activele. Rentabilitatea activelor curente se determină după următoarea relația:

Ra=% (2.9.)

unde:

PPI- reprezintă profitul perioadei de gestiune pîna la impozitare;

TA- total active.

În continuare în tabelul 2.9. va avea loc analiza dinamicii a nivelului rentabilității activelor în cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL

Tabelul 2.9

Aprecierea dinamicii rentabilității activelor

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Raportul Financiar pentru anul 2012-2013 din cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL.

În baza calculelor efectuate în tabelul 2.9, la ICS Raiffeisen Leasing SRL se observă o tendință pozitivă de majorare a rentabilității activelor calculată atît în baza profitului din activitatea operațională, cît și în baza profitului pînă la impozitare. În particular, rentabilitatea activelor calculată în baza profitului din activitatea operațională s-a majorat cu 4,2 puncte procentuale, ceea ce semnifică o creștere a eficienței utilizării activelor. Astfel, dacă în perioada precedentă la fiecare leu investit în activele întreprinderii nu s-a obținut un profit din activitatea operațională, atunci în perioada de gestiune mărimea profitului din activitatea operațională obținut la un leu investit în activele întreprinderii constituie 1,41 bani. O creștere a eficienței utilizării activelor cu 1,27 puncte procentuale se observă și în cazul calculării rentabilității activelor în baza profitului pînă la impozitare, care s-a majorat de la 1,09 % în anul 2012 pînă la 2,36 % în anul 2013 (vezi figura 2.6).

Figura 2.6. Dinamica rentabilității activelor calculată în baza profitului din activitatea operațională și a profitului pînă la impozitare în perioada 2012-2013.

Sursa : elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.9

Rentabilitatea mijloacelor fixe (Rmf), reflectă nivelul profitului obținut de fiecare leu al mijloacelor investite în mijloacele fixe ale întreprinderii indiferent de sursa de finanțare a acestora. Formula de calcul al acestui indicator este:

Rmf= (2.9.)

unde:

PPI- profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare;

VMF- valoarea mijloacelor fixe.

Tabelul 2.10.

Aprecierea dinamicii rentabilității mijloacelor fixe

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Raportul Financiar pentru anul 2012-2013 din cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL).

În conformitate cu datele obținute în tabelul 2.10, se constată că în cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL nivelul rentabilității mijloacelor fixe s-a majorat în perioada de gestiune față de perioada precedentă cu 264,43 puncte procentuale. Astfel, mărimea profitului contabil obținut de întreprindere dintr-un leu investit în mijloace fixe a crescut de la 207,5 bani în anul 2012 pînă la 471,93 bani în anul 2013. Această majorare a fost determinată de influența pozitivă a sporirii profitului pînă la impozitare în anul de gestiune față de anul precedent cu 3232237 lei (vezi figura 2.7).

Figura 2.7. Dinamica rentabilității mijloacelor fixe în perioada 2012-2013.

Sursa : elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.10.

Rentabilitatea capitalului propriu reflectă eficiența utilizării capitalului propriu în procesul activității economice al întreprinderii, sau altfel spus caracterizează mărimea profitului ce poate fi obținută pentru fiecare leu investit în capitalul propriu.

Formula de calcul a rentabilității capitalului propriu poate fi prezentată astfel:

Rcp = * 100 % (2.10.)

unde:

Rcp- reprezintă rentabilitatea capitalului propriu;

PN– reprezintă profitul net;

CP – capitalul propriu.

Tabelul 2.11.

Aprecierea dinamicii rentabilității capitalului propriu

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Raportul Financiar pentru anul 2012-2013 din cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL.

În conformitate cu datele obținute în tabelul 2.11, la ICS Raiffeisen Leasing SRL se observă o tendință de majorare considerabilă a rentabilității capitalului propriu în perioada de gestiune față de perioada precedentă. Astfel, rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului pînă la impozitare, cît și în baza profitului net s-a majorat cu 19,1 puncte procentuale în anul 2013 față de anul 2012, iar rentabilitatea capitalului propriu în baza profitului net s-a majorat cu 16,04 puncte procentuale . Așadar, dacă în perioada precedentă întreprinderea la fiecare leu investit în surse propii a obținut un profit în mărime de 24 bani, atunci în perioada de gestiune mărimea profitului obținut la un leu capital propriu s-a majorat pînă la 43,10 bani.

Rentabilitatea față de resursele consummate (Rcost) Producerea de bunuri competitive reprezintă principalul factor care determină evoluția pozitivă a acestui indicator și situarea pe o treaptă superioară față de concurenți. Astfel, realizarea rentabilității competitive din vânzarea producției, mărfurilor constituie o problemă managerială fundamentală, care determină caracterul actvității întreprinderii în viitor. Acest indicator se determină după relația ce urmează:

Rcost = (2.11.)

Tabelul 2.12.

Aprecierea dinamicii rentabilității față de resursele consumate

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Raportul Financiar pentru anul 2012-2013 din cadrul ICS Raiffeisen Leasing SRL.

Conform calculelor efectuate în tabelul 2.12, se constată că la ICS Raiffeisen Leasing SRL rentabilitatea față de resursele consumate are o tendință de reducere cu 54,76 puncte procentuale. Astfel, dacă în perioada precedentă întreprinderea investind un leu în costul vînzărilor a reușit să obțină un profit brut în mărime de 0,40 bani, atunci în perioada de gestiune mărimea profitului brut obținut la un leu investit în costul vînzărilor a constituit 55,16 bani (vezi figura 2.8).

Figura 2.8. Dinamica rentabilității față de resursele consumate în perioada 2012-2013.

Sursa : elaborat de autor, în baza datelor din tabelul 2.12

Ca rezultat, efectuarea acestei analize economico-financiare, și obținerea rezultatelor respective îi oferă suficiente temeiuri întreprinderii ICS Raiffeisen Leasing SRL pentru dezvoltarea unei politici financiare adecvate, care are o influență deosebită asupra constituirii, repartizării și folosirii profitului în scopul realizării programelor economice curente și de dezvoltare, a creșterii eficienței ciclurilor operaționale și de investiții precum și a întregii activități.

În linii generale remarcăm faptul că întreprinderea ICS Raiffeisen Leasing SRL, este o firmă prosperă, cu multe perspective pe viitor în ce privește derularea activității de producere a mobilei, atât pe piața autohtonă cât și cea străină.

CAPITOLUL III. TENDINȚELE DEZVOLTĂRII PIEȚEI LEASINGULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Experiența internațională în dezvoltarea operațiunilor de leasing

Analiza experienței unor țări dezvoltate referitor la utilizarea leasingului ca formă de investire permite evidențierea atât a efectelor pe care le generează fiecare tip de leasing în activitatea investițională, cât și a premiselor de dezvoltare.

În Statele Unite ale Americii, sistemul de leasing a apărut la începutul anilor ‘50, iar în anii ‘60 a început să se utilizeze și în țările din Europa Occidentală, în primul rând, în Franța, Italia, Elveția, Austria, ulterior în țări asiatice, precum Japonia, Coreea de Sud și în alte țări, în cazurile în care lipsa de capital se compensa din contul împrumuturilor.

Este indiscutabil că industria americană de leasing este cea mai veche și mai dezvoltată din lume. Această stare a fost influențată, în mod semnificativ, de politica fiscală practicată de această țară. Legislația anterioară din domeniul taxelor penaliza locatorul, care, prin contract permitea locatarului să cumpere echipamentul închiriat la sfârșitul termenului de închiriere, contra unei sume nerezonabil de mici și impunea dispoziții contractuale cu privire la preț, care trebuiau să reflecte valoarea de piață a bunului. Potrivit noilor reglementări, aceste dispoziții au devenit mai flexibile și au lăsat mai mult loc manifestării libertății de voință a părților implicate în operațiunea de leasing.

În dreptul american, condițiile necesare, pentru ca o operațiune de leasing să fie calificată drept leasing financiar, sunt, de asemenea, prevăzute prin lege (Codul Comercial Uniform 2A – 103 (1)(g):

– locatorul nu selectează, produce sau furnizează bunurile.

Statutul de locator într-o operațiune de leasing veritabil presupune beneficierea de avantaje pentru impozitul pe proprietate, adicăposibilitatea de a deprecia valoarea proprietății, în conformitate cu reglementările impozitelor pe tipul respectiv de proprietate. Aceasta presupune căun anumit procent din costul proprietății poate fi scăzut din venitul impozabil, pe un anumit număr de ani, la o ratăanumită, care poate depăși, în unele cazuri, o ratăîn “ linie dreaptă“ cu 200% în primul an al perioadei de leasing. Un locator într-un leasing calificat drept vânzare deghizatănu poate beneficia de astfel de avantaje ale impozitelor.

– locatorul primește bunurile fie dreptul de posesie a acestora, fie dreptul de utilizare a lor, în legăturăcu închirierea, dacăintervine una din următoarele situații:

a) Locatarul primește o copie a contractului prin care locatorul a achiziționat bunurile sau dreptul de posesie și folosințăa bunurilor înainte de semnarea contractului de locațiune.

b) Aprobarea contractului de către locatar, prin care locatorul dobândește bunuri sau drepturi de posesie și folosințăa acestora, este o condiție pentru eficiența contractului de închiriere.

c) Locatarului, înainte de a semna contractul de închiriere, i se înmâneazăo declarație completăîn care sunt menționate angajamente și garanții, exonerări de garanții, limitare sau modificare a reparării sau eliminării pagubelor, inclusiv a celor produse de un terț, ca, de pildă, producătorul bunurilor date locatorului de persoana care furnizează bunurile, în legăturăcu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobândește bunurile sau dreptul de posesie și folosință a acestora sau dacă încheierea nu privește un bun de consum, locatorul, înainte ca locatarul să semneze contractul, îl informează pe acesta din urmă, în scris, despre:

• identitatea persoanei care furnizează bunurile către locator, cu excepția cazului în care locatarul a selectat persoana și a indicat locatorului să dobândească bunurile sau dreptul de posesie și folosință asupra acestora de la acea persoană;

• împrejurarea în care locatarul este îndreptățit, potrivit acestui articol, la drepturi și garanții, inclusiv cele ale unui terț, date locatorului de către persoana care îi furnizează bunurile în legăturăcu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobândește bunurile sau dreptul de posesie și folosințăal acestora;

• faptul călocatarul poate săcomunice cu persoana furnizorului bunurilor către locator și săprimeascăo declarație completăcu privire la aceste drepturi și giranții, inclusiv orice exonerare și limitare a acestora sau cu privire la modalități de reparare a pagubelor.

Prin mecanismul celor trei cerințe (interdependente) impuse de lege se garantează faptul că, într-o operație de leasing financiar, locatorul care este proprietar rămâne, în fapt, un terț (outsider) în ceea ce privește bunurile contractate și este implicat în tranzacție numai ca bancher al locatarului.

În practica americană, s-a demonstrat importanța pe care o are fluxul de numerar. Fluxul de numerar reprezintă o componentă esențială aoricărei decizii investiționale, din acest punct de vedere leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu o cumpărare directăa unui activ. Astfel, investitorul nu își imobilizează deodată fondurile proprii pentru achiziționarea acelui activ, ci va plăti ratele de leasing în timp, fluxul său de numerar nefiind astfel influențat negativ in momentul achiziționării activului cu toată valoarea acestuia, ci în timp, treptat, pe măsura plăților de leasing. În al doilea rând, este necesară evidențiere a impactului uzurii morale, adică pierderile datorate tehnologiilor necorespunzătoare din punct de vedere tehnologic. Datorită faptului că profitul este generat, în principal,de utilizarea echipamentului, clienții care dețin un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot să îl reînnoiască, leasingul oferind această oportunitate.

Cerințele financiare mai puțin stringente reprezintă, de asemenea, un motiv important pentru cei care aleg leasingul. Specialiștii apreciazăcăbăncile, spre deosebire de societățile de leasing care sunt mult mai maleabile, preferăsălucreze cu sume mari pentru care solicităgaranții solide, toate acestea dupăo serie de analize riguroase care, de asemenea, necesitămult timp.

Al patrulea motiv pentru care este ales leasingul este acela că firmele de leasing sunt mult mai flexibile decât băncile. Companiile de leasing sunt familiarizate cu echipamentul, în multe dintre cazuri, nișele în care aceste firme activeazănefiind înțelese nici măcar de celelalte firme de leasing. Studiul experienței americane relevă importanța scăzută a “deductibilității cheltuielilor“ aferente leasingului. O explicație pentru poziția acestui factor în SUA ar putea fi asociată cu existența unei legislații fiscale stabile, cu neutralitatea fiscalăa leasingului comparativ cu achiziționarea directăa unui activ, precum și de o înțelegere mai bunăa metodelor de finanțare de către investitori.

În Regatul Unit al Marii Britanii, legislația civilă prezintă unele lacune în ceea ce privește leasingul, acesta fiind reglementat în legislația contabilă prin “United Kingdom Consumer Credit Act” înființatăîn 1974. Leasingul, în această țară, nu este privit ca fiind un contract comercial viabil, în cele mai multe cazuri capitalul alocat de companii este redus de la 100% la 25 %. Operația de leasing este cunoscută drept „double-dip” lease. Această formă de leasing constă în faptul că finanțatorul britanic oferă în locațiune un bun unui utilizator din Statele Unite ale Americii. Finanțatorul își păstrează titlul de proprietate, fiind îndreptățit să acorde 25% „credit-dip no.1”. Cu toate acestea, dacă utilizatorul american optează pentru reînnoirea contractului la valoarea nominală, va fi considerat, de autoritățile fiscale americane, adevăratul proprietar al bunului și va putea să pretindă investirea taxei de „credit–dip no.2”. Astfel, reglementarea autorităților fiscale din ambele state este contradictorie.

Finanțatorul britanic este considerat adevăratul proprietar al bunului, în timp ce organele fiscale ale Statelor Unite ale Americii îl consideră pe utilizatorul american proprietarul de drept.

„Piața leasingului în țările din Uniunea Europeană. Caracterul modern al leasingului, ca o importantă metodă nouă de finanțare, datează mai ales din perioada celui de-al II-lea Război Mondial, când s-a dezvoltat o adevărată industrie a acestor operațiuni și au fost create societăți independente de leasing. Aceste firme aveau un rol analog cu cel al băncilor și altor instituții financiare independente, dar acționau mai ales prin cumpărare urmată de închirierea echipamentului de către clienții lor”.

În ultimele decenii, nivelul leasingului în țările din Uniunea Europeană se caracterizează printr-o dinamică ascendentă de dezvoltare, având o structură flexibilă în ceea ce privește domeniile de aplicare”. Piața Uniunii Europene a serviciilor de leasing se caracterizează printr-o concentrare teritorială considerabilă. Astfel, Marea Britanie, Germania, Italia și Franța dețin 80% din volumul total al industriei de leasing. Activitățile de leasing sunt, în mod frecvent, împărțite în leasing de bunuri imobiliare și leasing de echipamente.

Tranzacții de leasing cu echipamente (aparatele și echipamentele industriale, autovehiculele de transport rutier , birotica și tehnica de calcul și “big tickets” (avioane, nave, căi ferate).

Tranzacții de leasing cu bunuri imobiliare.

Rata de penetrare a operațiunilor de leasing. În vederea estimării importanței relative a activităților de leasing la nivelul național și la nivelul Uniunii Europene, se calculează o rată de penetrare a operațiunilor de leasing ca raport între volumul total al bunurilor finanțate prin leasing și volumul total al investițiilor.

Regimul juridic, circumstanțele și taxele aplicabile de la țară la țară au făcut ca operațiunile de leasing să fie, mai mult sau mai puțin, folosite în unele țări decât în altele. În multe țări membre ale Uniunii Europene, nu există o lege specială care să reglementeze regimul juridic aplicabil operațiunilor de leasing. Cu toate acestea, leasingul este o tehnică comercială frecvent folosită în relațiile comerciale, având la bază norme de drept civil sau comercial, ori reguli aplicabile anumitor contracte numite, avându-se în vedere, de asemenea, legislația fiscală și contabilă privind leasingul.

Țări, precum Franța, Austria, Grecia și Italia, stabilesc relațiile de leasing plecând de la concepția proprietarului juridic, restul țărilor din Uniunea Europeană fiind adepte ale concepției proprietarului economic. În fiecare țară, reglementarea activității de leasing are particularitățile sale. Acolo unde leasingul este o funcție specifică a băncilor (Italia, Franța, Grecia, Portugalia, Spania), acestea reglementează nu numai activitatea bancară, dar ele controlează și tranzacția de leasing.

În Belgia, Spania, Portugalia, una din condițiile obligatorii pentru contractul de leasing este comercializarea bunurilor după expirarea termenului valabilității contractului contra unui cost, în prealabil, acceptat.

În Italia, legislația prevede condiții speciale pentru mecanismul de leasing. Contractele de leasing trebuie înregistrate în instituțiile judiciare în scopul informării unor persoane, specificate de legislația cu privire la proprietatea bunurilor, date în leasing.

În Marea Britanie, Germania, Danemarca, Olanda, activitatea de leasing, de regulă, nu se reglementează și nu se limitează. În alte țări, gestiunea activității de leasing, în comparație cu operațiunile bancare, este simplificată considerabil. Experiența europeană demonstrează că existența unei legislații specifice nu este un factor determinant pentru dezvoltarea leasingului. Primordiali sunt factorii macroeconomici din economia țării, suportul din partea statului pentru activitatea de investiții și de leasing.

Cele mai favorabile condiții pentru piața serviciilor de leasing sunt create în Marea Britanie, Germania, Irlanda, Norvegia. De exemplu, în Irlanda, pentru stimularea acestei tehnici de finanțare, statul acordă companiilor de leasing subvenții și oferă posibilitatea de a folosi regimul accelerat de amortizare ș.a.

În Asia leasingul este mai puțin cunoscut, singurul stat în care acesta își face simțită eficiența financiară fiind Japonia. Prima companie japoneză de leasing a fost înființată în 1963. În anii ’60, perioada cu cel mai înalt ritm de creștere economică, nevoia tot mai mare de capital pentru investiții a firmelor japoneze, în raport cu ritmul lent de creștere în furnizarea capitalului dă naștere unui nou mijloc de finanțare, leasingul, care curând a ajuns să finanțeze investiții la o scară mult mai mare decât s-a estimat vreodată. În Japonia, sunt cunoscute trei forme de leasing: leasingul financiar, leasingul operațional și leasingul de întreținere

Leasingul oferă toate avantajele unei finanțări, ca rapiditatea și accesibilitatea, posibilitatea finanțării pe termen mediu și lung, fără a afecta structura financiară a firmei, ceea ce permite păstrarea capacității de îndatorare pentru obținerea și a altor surse de finanțare (credite). Procedura de obținere a unei finanțări în sistem de leasing este mai simplă și mai accesibilă, decât în cazul altor forme de finanțare. În special, în perioada actuală, când băncile au tendința de a acorda facilități de finanțare pe termen cât mai scurt, soluția de leasing devine singura și cea mai convenabilă alternativă de finanțare pe termen mediu și lung, o alternativă flexibilă și accesibilă unei largi categorii de societăți comerciale.

3.2. Modalități de dezvoltare a pieței de leasing în Republica Moldova

Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finantare a investitiilor productive, oferind un plus de siguranta detinatorului de capital. Statele au încurajat finantarile prin intermediul leasingului a unor investitii de interes general.

Prin acest mijloc se încurajeaza întreprinderile rentabile, capabile sa aduca profitul necesar achitarii redeventelor. Aceasta forma de finantare ofera  creditorului drept garantie însusi dreptul de proprietate, fapt ce da creditorului un grad de risc scazut.

Leasingul accentueaza tendinta moderna a capitalismului de a face o disociere între cei care detin capitalul si cei care folosesc în mod activ acest capital. De asemenea, aduce atingere conceptiei traditionale de proprietate si afecteaza serios mitul proprietatii în planul doctrinelor economice.

Piața leasingului pe teritoriul țării noastre, este una tînără și în continuă dezvoltare. O primă încercare în implementarea acestui tip de servicii a avut loc în anul 1996, atunci cînd a fost aprobată prima lege cu privire la leasing. Această lege, cu părere de rău nu a adus rezultate fructuoase, deoarece anumite norme stabilite de aceasta nu încurajau dezvoltarea leasingului. Timp de 20 de ani, din momentul apariției operațiunilor de leasing în Republica Moldova și pînă în prezent, au avut loc multe evenimente ce au marcat dezvoltarea acestui sector.

Baza cadrului legal care reglementează operațiunile de leasing îl constituie Legea cu privire la leasing nr. 58 din 28 aprilie 2005. În comparație cu cadrul legislativ al altor țări, prezenta lege este mai restînsă, cuprinzînd 19 articole. Legea nu specifică aspecte e țin de impozitarea, reglementarea valutară și vamală, care se reglementează de alte acte normative. Pe lîngă prezenta lege, mai există și alte acte de bază care reglementează leasingul, acestea fiind:

Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 6 iunie 2002 dă caracteristica juridică generală a raporturilor de leasing.

Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 din 24 aprilie 1997 tratează locatarul ca proprietar al mijloacelor fixe primate în leasing financiar. Stabilește facilitățile pentru această formă de leasing.

Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149 din 20 iulie 2000 a stabilit, că mărfurile introduse în Republica Moldova în baza unui contract de leasing internațional se plasează sub regim vamal de admitere temporară, cu unele facilități.

Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova nr. 225 din 30 mai 2003 prevede posibilitatea pentru locator de a revendica obiectul leasingului conform procedurii simplificate.

Legea cu privire la asigurări nr. 407 din 22 decembrie 2006 are aplicabilitate în cazul asigurării bunului dat/luat în leasing.

Conform legii cu privire la leasing nr. 59 din 28.04.2005, leasingul este definit ca o totalitate de raporturi ce iau naștere în scopul și în cadrul realizării unui contract de leasing. Contractul de leasing la rîndul său este un contract în a cărui bază o parte (locator) se obligă, la cererea unei alte părți (locatar), să-i asigure posesiunea și folosința temporară a unui bun, achiziționat sau produs de locator, contra unei plăți periodice, iar la expirarea contractului să respecte dreptul de opțiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.

După cum cunoaștem deja, societățile de leasing sunt societăți comerciale care au ca obiect principal de activitate defășurarea operațiunilor de leasing și al căror capital minim, subscris și revărsat integral în numerar la înființare, depinde de forma de organizare a societăți. În cazul SRL-urilor capitalul minim este 5400 lei, iar în cazul societăților pe acțiuni, 20000 lei.

Formele leasingului pe care le pot desfășura societățile de leasing pe teritoriul Republicii Moldova sunt:

leasingul financiar, operațiune care trebuie să îndeplinească cel puțin una din următoarele condiții:

riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului, obiect al leasingului, să fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de

leasing.

suma ratelor de leasing să reprezinte cel puțin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing.

contractul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate

asupra bunului, obiect al leasingului, către locatar la expirarea contractului.

perioada de leasing să depășească 75% din durata de funcționare utilă a bunului, obiect al leasingului.

leasingul operațional, operațiune care nu îndeplinește nici una din condițiile contractului de leasing financiar.

leasing barter, operațiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este.

leasing compensațional, operațiune în cadrul căreia locatarul primește în contul ratelor de leasing marfa produsă cu utilajul, obiect al leasingului.

lease-back, operațiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părți proprietatea unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing.

leasingul de consum, operațiune în cadrul căreia locatarul are calitatea de consumator, definită în legislația privind protecția consumatorului.

leasing direct, operațiune în cadrul căreia locatarul întrunește concomitent și calitatea de furnizor al bunului.

leasing intern, operațiune în cadrul căreia toate subiectele sunt rezidenți ai Republicii Moldova.

leasing internațional, operațiune în cadrul căreia locatarul sau locatorul nu este

rezident al Republicii Moldova.

Oricare din aceste forme ale leasingului poate fi organizată în baza contractului de leasing. Anume contractul de leasing face dovada existenței raporturilor juridice dintre locatar și locator. Acesta fiind foarte voluminos (uneori poate ajunge și pînă la 38 de foi) conține răspunsul la orice întrebare care poate apărea din partea locatarului.

Stuctura unui contract de leasing este următoarea:

“condiții special, care conține informația generalizatoare a contractului. Condițile special încorporează rechizitele locatorului, locatarului, al fidejusorului (doar în cazul în care tranzacția are un fidejusor), denumirea obiectului de leasing și furnizorul de la care urmează a fi achiziționat bunul respective, date generale cu privire la: valoarea de intrare a bunului, avansul utilizatorului, valoarea finanțată, valoarea totală a contractului, dobînda anuală, dobînda unică de leasing, tarifele Casco, data achitării primei rate etc. La fel aici găsim informația cu privire la persoanele cu drept de folosință solicitate de beneficiar”.

condițiile generale, prezintă clientului informația generală cu privire la întregul proces de finanțare, drepturile ambelor părți, obligațiile acestora, acțiunile posibile de întreprins de locatar pe parcursul perioadei de leasing etc.

anexa A la contractul de leasing, reprezintă specificația obiectului de leasing, prezentată de beneficiar sau furnizor, însoțită neapărat de prețul bunului.

anexa B la contractul de leasing sau scadențarul plăților este partea cea mai importantă a contractului, care prezintă cel mai mare interes pentru utilizator. Scadențarul plăților reprezintă graficul plăților ce urmează a fi achitate de client.

anexa F sau condițiile de asigurare, cuprinde informația cu privire la denumirea companiei de asigurare aleasă de client plus contractul de asigurare încheiat între societate de leasing și respective companie de asigurare.

anexa G, este o parte componentă a contractului de leasing doar în cazul cînd clientul este o persoană fizică iar scopul acesteia este de a asigura clientul că datele sale personale, deținute de societatea de leasing, nu vor fi divulgate persoanelor terțe.

Contractul de leasing poate fi reziliat atît de locatar cît și de locator. Temeiurile de reziliere pentru locator sunt: încălcarea esențială a clauzelor contractului și decizia de a se dizolva sau împotriva sa este intentat un process de insolvabilitate. Locataru la fel are temeiurile sale de rezilierea a contractului, acestea sunt: bunul nu a fost furnizat în termenul stipulat în contractual de leasing, sau acesta nu corespunde calității, ori locatorul încalcă esențial alte clauze contractuale.

Locatorul are dreptul la revendicarea incontestabilă a bunului dat în leasing în cazul în care locatarul utilizează bunul cu încălcarea esențială a clauzelor contractuale sau contrar destinației acestuia; limitează accesul locatorului la bun; nu achită rata de leasing în termen de 30 zile calendaristice de la scadența contractuală sau nu restituie obiectul leasingului dacă acest fapt este prevăzut în contract.

Avantajele leasingului sunt următoarele:

Modern: Leasingul este o soluție modernă de finanțare a necesităților dumneavoastră.
Economic: Leasingul presupune rate lunare mici. Vă rămîn prin urmare disponibilități pentru alte proiecte.
Flexibil: Durata contractului și nivelul ratelor de leasing sunt adaptate necesităților dumneavoastră.
Plăcut: Prin abordarea profesionistă, atentă și prietenoasă se asigură că fiecare client al său va beneficia nu doar de o soluție optimă de finanțare ci și de o experientă placută.

Investiție fără capital:

prin sistemul de leasing, Utilizatorul își asigură achiziționarea unui bun cu tehnologie ridicată, la nivelul tehnicii mondiale, printr-un mod avantajos de plată;

sistemul de leasing favorizează concentrarea resurselor Utilizatorului asupra activității profitabile prin protejarea capitalului de lucru.

Avantaje fiscale:

dobînda de leasing, cheltuielile de asigurare și de administrare a contractului de leasing se înregistrează pe costuri, diminuînd astfel venitul anual impozabil;

permite economisiri fiscale: TVA-ul se plătește progresiv pe parcursul perioadei de leasing;

bunul achiziționat în sistem de leasing financiar este amortizat de către Utilizator, acesta avînd posibilitatea de a alege regimul de amortizare dorit , conform legislatiei in vigoare;

oferă protecție împotriva efectelor inflaționiste în cazul contractelor pe termen lung.

Eșalonarea resurselor financiare:

eșalonarea ratelor de leasing – care rămîn fixe – pe baza graficului de rambursare, permite o bună gestionare a lichidităților societății, cu efecte pozitive asupra indicatorilor economico-financiari ai societății;

cash-flow pozitiv, rata de leasing fiind platită de obicei din utilizarea bunului.

Operativitate în achiziționarea bunului

flexibilitatea oferită de finanțarea în sistem leasing facilitează achiziționarea rapidă și usoară a bunului optim activității și cerințelor clientului.

Pentru persoane juridice:

Reînnoirea parcului auto fără cheltuieli însemnate.Restul mijloacelor bănești le puteți uitliza intr-o activitatea care sa vă aducă profit.

Vă oferim o gamă largă de servicii. La încheierea contractului de leasing,compania trebuie să acționeze în baza legii, în conformitatea cu condițiile de livrare, vămuire, asigurare, documentare etc.

Optimizarea rapoartelor financiare. Primind obiectele de leasing ca active, indicatorul de echilibrul de lichiditate se îmbunățește, în așa caz puteți obține credite și împrumuturi suplimentare.

Accesibilitatea. Leasingul este o modalitate accesibilă de finanțare, ratele de leasing sunt cunoscute pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului de leasing. De asemenea prin leasing, întrebările referitor la achiziționarea și finanțarea activelor se soluționează simultan.

Simplitatea în întocmirea dosarului de leasing. Contractul de leasing se încheie foarte ușor: decizia preliminară se adoptă în baza formularului de leasing, pachetul de documente este minim și nu necesită autentificare la notar. Implică durata minimă de examinare a chestionarului. Concomitent, leasingul soluționează un șir de probleme suplimentare, care în comparație cu alte posibilități de procurare ocupă mai puțin timp – asigurare, înregistrare, revizie tehnică, evaluare, etc.

Pentru persoane fizice:

Viteza. Chestionarul pentru dobîndirea bunului îi leasing este examinat intr-o perioadă foarte scurtă.

Simplitatea. Întregul proces constă doar din alegerea bunului și completarea chestionarului.

Accesibilitatea. Formularul de solicitare se completează direct în salonul auto.

Pachet minim de documente. Buletin de identitate, documente de la locul de muncă.

Sinteza rezultatelor și concluziile realizate în cadrul cercetării permit formularea

următoarelor recomandări:

1. Aderarea la Federația Europeană a Asociațiilor Naționale ale Companiilor de Leasing „Leaseurope”va permite o dezvoltare mai acceleratăa acestui sector în R. Moldova.

2. Pentru consolidarea și dezvoltarea pieței de leasing, se propune stabilirea obligației pentru companiile de leasing de a dispune de un capital social cel puțin de 500 mii lei, iar ponderea valorii achiziționate pentru un locatar sănu depășească 10% din capitalul propriual companiei de leasing.

3. La stabilirea unui plafon minim al capitalului social pentru companiile de leasing în Moldova trebuie săse ținăcont de gradul de capitalizare a acestora, media rentabilității capitalurilor proprii fiind de aproximativ 25-30% pe an, fără luarea în calcul a profiturilor distribuite sub formăde dividende.

4. Un stimulent pentru investiții ar constitui reglementarea dobânzii tranzacțiilor de leasing, astfel încât aceasta să nu fie mai mare decât dobânda bancară medie.

5. Pentru a susține investițiile în industria autohtonă, propunem ca utilajul (de import și de proveniență moldovenească) achiziționat de locatorul autohton, în scopul livrării serviciilor de leasing să fie scutit de TVA, iar plata TVA pentru obiectul procurat în leasing săfie achitată de locatar la sfârșitul perioadei de leasing la valoarea reziduală.

6. Contractul de leasing trebuie negociat de părți, astfel întreprinderile care activează în producere ar putea beneficia de un grafic de plăți în funcție de randamentul de producere, de posibilitatea achitării ratelor de leasing după obținerea beneficiului sau prin prestarea anumitor servicii.

7. Un avantaj deosebit pentru întreprinderile cu caracter sezonier ar fi extinderea termenului de achitare a ratelor de leasing, iar achitarea va fi efectuată după finalizarea sezonului.

8. În scopul selectării variantei optime de leasing, se propune dea calcula și a compara valoarea absolutăa cheltuielilor necesare de achitat pentru obiectul cerut în leasing, care va ține cont de rata dobânzii, comisioane și taxele de asigurare.

9. Pentru o evaluare mai completă a ofertei, se recomandă aplicarea indicatorului general de sintezăa ofertei de leasing, care este egal cu suma indicatorului general de ofertă cantitativă și a indicatorului general de ofertă calitativă.

10. Pentru a alege varianta optimăde investire: credit bancar sau utilizarea leasingului, se propune discontarea cheltuielilor în baza teoriei valorii actualizate nete pentru fiecare variantă prin aducerea valorilor la data prezentă.

11. O altă posibilitate de dezvoltare pentru piața serviciilor de leasing este expansiunea

leasingului operaționalal echipamentului industrial, care poate fi o soluție optimă pentru extinderea afacerii.

12. La momentul actual oportunități pentru întreprinderile din Moldova ar prezenta implementarea următoarelor tipuri de leasing: leasingul de personal, leasingul în bază de timp, leasingul furnizor și leasingul cu capital de risc. Extinderea gamei de servicii oferite de companiile de leasing utilizatorilor va menține și suscita interesul acestora față de leasing.

13.Crearea unui sistem de gestionare a riscurilor în cadrul întreprinderilor. Acesta ar include următoarele etape:

Identificarea riscului, depistarea factorilor de risc

Monitorizarea nivelului de expunere a companiei riscului ( monitoringul curent, controlul postfactum, etc.)

Raportarea

14.Propunem următoarele amendamente la Codul Vamal:

„Să fie indicat în mod expres faptul că regimul vamal de admitere temporară pentru marfă introdusă în baza contractului de leasing internațional (cu excepția leasingului operațional) poate fi încheiat doar prin regimul vamal de import.

Să fie revăzut art. 73 alin. (2) al Codului Vamal prin indicarea expresă a faptului că locatarul din Moldova este obligat să pună obiectul leasingului în liberă circulație la finalizarea termenelor pentru admiterea temporară prevăzute de art. 69 al Codului Vamal. De asemenea, să fie prevăzute express consecințele pentru locatar în cazul în care regimul vamal de admitere temporară nu este încheiat în termenele prevăzute.

Termenul de aflare a mărfurilor (introduse în baza contractului de leasing internațional financiar) în regim vamal de admitere temporară să fie redus de la 7 ani pînă la 3 ani, așa cum prevede regula generală stabilită de art. 69, alin. (1) al Codului Vamal.

Termenul de aflare a mărfurilor (introduse în baza contractului de leasing internațional operațional) în regim vamal de admitere temporară să fie redus de la 7 ani pînă la 1 an.

15. Acordarea micro- împrumuturilor fără gaj cu dobîndă pentru sectorul întreprinderilor micro și întreprinzătorilor individuali”.

16. O posibilitate de dezvoltare a pieței leasingului este expansiunea leasingului operațional. Deși în Republica Moldova nu sunt companii care utilizează acest tip de leasing sunt agenți economici mari care doresc să procure utilaj prin leasingul operațional, dar aceștia recurg la serviciile companiilor internaționale care prestează acest gen de activitate.

17. Identificarea noilor oportunitati de dezvoltare pentru afacerea clienților si oferirea solutiilor optime de satisfacere a necesitatilor acestora. 

Analiza tendințelor de evoluție a leasingului este strâns legată de evoluția tehnologiilor industriale, a politicilor fiscale și monetare, precum și de evoluția în ansamblu a economiei mondiale. Toți acești factori au o evoluție specifică la nivelul fiecărei țări, motiv pentru care piața leasingului cunoaște particularități pe țări, regiuni sau continente.

In ceea ce privește activele ce fac obiectul operațiunilor de leasing întrevedem o continuare a expansiunii leasingului de autovehicule în strânsă corelare cu politicile fiscale șievoluția performanțelor tehnice ale acestora. Insuficient de dezvoltat este leasingul imobiliar care presupune facilități aparte dar care permite îndeplinirea obiectivelor guvernelor pe linia construcției de locuințe sociale. Din acest considerent în perioada imediat următoare leasingul imobiliar va cunoaște un ritmascendent.

Un alt produs care va cunoaște expansiune pe piata leasingului este software-u1 de aplicații. Din nefericire prezentul nu evidențiaza un aflux de investiții în acest domeniu, dar  pe măsura dezvoltării comerțului electronic și a comunicațiilor prin Internet, întreprinderile vor fi tot mai dependente de produse informatice performante, adaptabile cerințelor utilizatorilor.

Indiferent de evoluția economiei leasingul de nișă va constitui o oportunitate pentru investitor pe orizonturi mai mici de timp dar cu un pachet de produse diversificat. In plus,achizițiile realizate de instituțiile publice vor cunoaște în viitorul apropiat o tendință deevoluție ascendentă pe măsura creșterii gradului de autonomie teritorială.Sursele de finanțare își pun amprenta în mod decisiv asupra pieței leasingului, motiv pentru care pe măsura dezvoltării pieței de capital, creditul obligatar ar putea substitui cusucces creditul bancar.In perspectivă întrevedem apariția unor noi forme de leasing (derivate din celeexistente) precum și noi domenii în care va penetra acesta.

CONCLUZII

Cercetările efectuate privind activitatea companiilor de leasing în Republica Moldova au permis formularea următoarelor concluzii:

1. Una dintre problemele principale pe care le întâmpină agenții economici din Republica Moldova este găsirea surselor de investiții avantajoase.

2. Creditul bancar este una din modalitățile de satisfacere a necesităților financiare în scop investițional, dar această posibilitate nu este accesibilă multor întreprinderi din cauza unor condiții stricte, cum ar fi gajul. În aceste circumstanțe o altă sursă financiară, leasingul, poate deveni un suport important pentru atragerea investițiilor.

3. Pe piața serviciilor de leasing a Republicii Moldova sunt active aproximativ 30 companii. Aproximativ 90% din piață este deținută de 10-11 operatori, din care lidere sunt companiile Euroleasing, MAIB Leasing, Raiffeisen Leasing, Total Leasing, Top Leasing.

4. Sortimentul bunurilor oferite de companiile de leasing s-a diversificat puțin, totuși în prezent locul central este deținut de automobile, utilajul și echipamentul fiind pe locul doi.

5. Piața de leasing în țările UE denotă o creștere activă, chiar și în perioada de criză. Un imbold pentru dezvoltarea intensivă a pieței serviciilor de leasing în Europa a fost stabilirea unor reguli generale de derulare a tranzacțiilor.

6. Pe lângă condițiile economico-financiare, dezvoltarea lentă a operațiunilor de leasing în Moldova este cauzată de lipsa informațiilor despre activitatea companiilor de leasing, condiționată de fragmentarea activităților și a companiilor de leasing.

7. Cadrul legal și fiscal al Republicii Moldova a fost considerabil îmbunătățit prin adoptarea Legii nr.59-XVI din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing, dar mediul economic fluctuant conduce la necesitatea operării de modificări legislative în scopul facilitării operațiunilor de leasing.

8. Pe piața serviciilor de leasing a Republicii Moldova sunt active 24 companii. Aproximativ 90% din piață este deținută de 10-11 operatori, din care lidere sunt companiile Euroleasing, MAIB Leasing, Raiffeisen Leasing, Total Leasing, Top Leasing, care dețin 60%din volumul mijloacelor fixe acordate în leasing.

9. Analiza tendinței de evoluție a capitalului social al companiilor de leasing confirmă creșterea activității de leasing în Moldova. În același timp cercetările efectuate demonstreazăcă valoarea capitalului socialla majoritatea companiilor de leasing nu este suficientăpentru a-și menține poziția și a satisface cerințele pieței.

10. Sortimentul bunurilor oferite de companiile de leasing s-a diversificat puțin, totuși în prezent locul central este deținut de automobile, utilajul și echipamentul fiind pe locul doi,a căror pondere în totalul finanțărilor prin sistem leasing a variat, în perioada analizată, în limitele a 3-7%.

11. Piața de leasing în țările UE denotă o creștere activă, chiar și în perioada de criză. Un imbold pentru dezvoltarea intensivăa pieței serviciilor de leasing în Europa a fost stabilirea unor reguli generale de derulare a tranzacțiilor în scopul armonizării legislației statelor aderente.În SUA leasingul este mai bine dezvoltat decât în Europa de Vest, acestei țări revenindu-i aproape jumătate din circuitul mondial al mărfurilor livrate prin leasing.

12. Pe lângă condițiile economico-financiare, dezvoltarea lentă a operațiunilor de leasing în Moldova este cauzată și de nivelul redus de percepere a mecanismelor financiare în rândul potențialilor clienți, de lipsa informațiilordespre activitatea companiilor de leasing, condiționatăde fragmentareaactivităților și a companiilor de leasing.

13. Derularea tranzacțiilor de leasing presupun cheltuieli suportate la achiziționarea obiectului, transportarea și punerea lui în funcțiune. Condițiile de livrare prevăd obligatoriu un avans în mărime de 15-25% din costul total al obiectului, un comision unic plătit la semnarea contractului, iar costul asigurării obiectelor de leasing variază în funcție de bunul luat în leasing.

14. Analiza condițiilor contractuale de leasing constatăexistența unor costuri ascunse, condiționate de metodologia de calcul al dobânzii și lipsa de negociere a comisioanelor și a clauzelor din contractele semnate.

15. Cadrul legal și fiscal al Republicii Moldova a fost considerabil îmbunătățit prin adoptarea Legii nr.59-XVI din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing, dar mediul economic fluctuant conduce la necesitatea operării de modificări legislative în scopul facilitării operațiunilor de leasing.

BIBLIOGRAFIE

ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE

1. Codul Fiscal al Republicii Moldova: nr. 1163 din 24.04.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. ed. Spec. cap.2, art.26

2. Codul Civil al Republicii Moldova: nr. 1107 din 06.06.2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr. 82-82, art. 661, cap.10, art.923-930.

3. Codul Vamal al Republicii Moldova: nr. 1149 din 20.07.2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova . 2000, nr. 160, art. 1201, cap.11, art.67.

4. Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 291-XVI din 16.11.2005 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.164-167/810 din 09.12.2005.

5. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.92-94/429 din 08.07.2005.

6. Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova: nr. 225 din 30.05.2003. Monitorul Oficial al Republicii Moldova . 2003, nr. 111-115, art. 451, cap.2, art.344-354.

7. Legea cu privire la leasing: nr. 59 din 28.04.2005. Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2005, nr. 92-94, art. 429, cap. 1, art. 3.

8. Legea cu privire la asigurări: nr. 407 din 21.12.2006. Monitorul Oficial al Republicii Moldova . 2007, nr. 47-49, art. 213, cap.1, art.1..

9. Codul fiscal al Republicii Moldova și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia. Revista „Contabilitate și audit”, nr.1 2006, 2007.

LUCRĂRI DIDACTICE

Achim M. Leasing – o afacere de succes.– București : Editura Economică\\București\, 2005.- 541 p. – ISBN 973-590-994-4

Andreica M., Andreica C., Mustea-Șerban I., Mustea-Șerban R. Decizia de finanțare în leasing. București : Cibernetica, 2003.- 210 p.

Băncilă, N., Stratulat, O., Dascaliuc, D. Gestiunea financiară a întreprinderii. Chișinău: Î.M. CEP “Chișinău Prim”, 2005. 228 p. ISBN: 9975-934-57-9.

Bătrâncea, M., Bătrâncea, L.M. Analiza financiară a întreprinderii. Cluj-Napoca: Editura „RISOPRINT”, 2004. 268 p. ISBN: 973-656-762-1.

Botnari, N. Finanțele întreprinderii. Chișinău: Editerra Prim, 2008. 238 p. ISBN: 978-9975-9801-0-4.

BRAN, P. Finanțele întreprinderii. Gestionarea fenomenului microfinanciar. Ediția a II-a. București: Editura Economică, 2003. 470 p. ISBN: 973-590-887-5.

Clocotici D., Gheorghiu Gh. Operațiunile de leasing. Ediția a II-a, București, Lumina Lex, 2000. 263 p. – ISBN 973-588-085-7.

Decizia de finanțare în leasing. Cibernetică, București, 2003. 210 p. – ISBN 973-96916-0-9.

Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2006, Biroul Național de Statistică, Chișinău 2007. P 151.

Gheorghiu, Gh. Operațiunile de leasing. Ediția a II-a, Lumina Lex, București, 2000, 263 p. – ISBN 973-588-085-7.

GRIBINCEA L. Particularitățile contractului de leasing. Revista Națională de drept p 17-22

Hoanța N. Finanțele firmei– București, Ed. Continent, 1996. – 360 p. – ISBN 973-95256-0-10.

Koвалeв, B. Учeт, анализ лизингoвыx oпepаций: тeopия и пpактика/.– Mocква: Финанcы и cтатиcтика, 2005.- 512 p.

Leasingul în Moldova : situația actuală și oportunități de dezvoltare. Colectiv de autori:/- Chișinău : PRAG-3, 2002. – 80 p.

Leasingul în Moldova situția actuală și oportunități de dezvoltare. 2002. Chișinău. Proiectul BIZPRO Moldova. 80 p. – ISBN 9975-77-023-1.

Leasingul în Moldova: situația actuală și oportunități de dezvoltare. Lucrare. Colectiv de autori. Chișinău, BCI, USAID, 2002.

Roșca, P. Editura ULIM, Chișinău 2004. 280p. – ISBN 9975-934-38-2.

Stancu, I. Finanțe. București: Editura economică, 2002. 1056 p. ISBN: 973-590-512-4.

Stancu, I. Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară. București: Editura economică, 1996. 560 p. ISBN: 973-9198-15-5.

Țiriulnicova, N., Paladi, V., Gavriliuc, L., Chirilova, N., Furtună, D. Analiza rapoartelor financiare. Ediția a II-a revăzută. Chișinău: Asociația Obștească „ACAP RM”, 2011. 400 p. ISBN: 978-9975-78-995-0.

Voiculescu, D., Coraș, M. Leasingul. Teorie și practică. București, Editura Științifică. 1985. – ISBN 973-8446-93-7.

ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

Brumă, Inesa. Rolul leasingului financiar în cadrul activității investițională. Economica 2007, nr 2(58). – ISSN 1810-9136.

Munteanu Irena. Leasingul- alternativă de finanțare pe termen mediu și lung. Tribuna Economică, 2005, nr 8. – ISSN 1018-04.

Iosif, Gh. N. Analiza profitabilității întreprinderii. Tribuna economică. 2013, nr.45, p. 69-75. ISSN: 1018-0451.

RESURSE ELECTRONICE

Activitatea companiilor de leasing în anul 2013. Disponibil: <http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4388>.

BIZPRO Proiect. Leasingul în Moldova. Disponibil: <http://businessportal.md/>.

Avantajele leasingului. Disponibil: < http://www.eurialleasing.ro>.

4. Conținutul contractului de leasing. Disponibil: <http://www.raiffeisenleasing.md/ro/content/cadru-legal-legea-rm>

BIBLIOGRAFIE

ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE

1. Codul Fiscal al Republicii Moldova: nr. 1163 din 24.04.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. ed. Spec. cap.2, art.26

2. Codul Civil al Republicii Moldova: nr. 1107 din 06.06.2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr. 82-82, art. 661, cap.10, art.923-930.

3. Codul Vamal al Republicii Moldova: nr. 1149 din 20.07.2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova . 2000, nr. 160, art. 1201, cap.11, art.67.

4. Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 291-XVI din 16.11.2005 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.164-167/810 din 09.12.2005.

5. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.92-94/429 din 08.07.2005.

6. Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova: nr. 225 din 30.05.2003. Monitorul Oficial al Republicii Moldova . 2003, nr. 111-115, art. 451, cap.2, art.344-354.

7. Legea cu privire la leasing: nr. 59 din 28.04.2005. Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2005, nr. 92-94, art. 429, cap. 1, art. 3.

8. Legea cu privire la asigurări: nr. 407 din 21.12.2006. Monitorul Oficial al Republicii Moldova . 2007, nr. 47-49, art. 213, cap.1, art.1..

9. Codul fiscal al Republicii Moldova și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia. Revista „Contabilitate și audit”, nr.1 2006, 2007.

LUCRĂRI DIDACTICE

Achim M. Leasing – o afacere de succes.– București : Editura Economică\\București\, 2005.- 541 p. – ISBN 973-590-994-4

Andreica M., Andreica C., Mustea-Șerban I., Mustea-Șerban R. Decizia de finanțare în leasing. București : Cibernetica, 2003.- 210 p.

Băncilă, N., Stratulat, O., Dascaliuc, D. Gestiunea financiară a întreprinderii. Chișinău: Î.M. CEP “Chișinău Prim”, 2005. 228 p. ISBN: 9975-934-57-9.

Bătrâncea, M., Bătrâncea, L.M. Analiza financiară a întreprinderii. Cluj-Napoca: Editura „RISOPRINT”, 2004. 268 p. ISBN: 973-656-762-1.

Botnari, N. Finanțele întreprinderii. Chișinău: Editerra Prim, 2008. 238 p. ISBN: 978-9975-9801-0-4.

BRAN, P. Finanțele întreprinderii. Gestionarea fenomenului microfinanciar. Ediția a II-a. București: Editura Economică, 2003. 470 p. ISBN: 973-590-887-5.

Clocotici D., Gheorghiu Gh. Operațiunile de leasing. Ediția a II-a, București, Lumina Lex, 2000. 263 p. – ISBN 973-588-085-7.

Decizia de finanțare în leasing. Cibernetică, București, 2003. 210 p. – ISBN 973-96916-0-9.

Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2006, Biroul Național de Statistică, Chișinău 2007. P 151.

Gheorghiu, Gh. Operațiunile de leasing. Ediția a II-a, Lumina Lex, București, 2000, 263 p. – ISBN 973-588-085-7.

GRIBINCEA L. Particularitățile contractului de leasing. Revista Națională de drept p 17-22

Hoanța N. Finanțele firmei– București, Ed. Continent, 1996. – 360 p. – ISBN 973-95256-0-10.

Koвалeв, B. Учeт, анализ лизингoвыx oпepаций: тeopия и пpактика/.– Mocква: Финанcы и cтатиcтика, 2005.- 512 p.

Leasingul în Moldova : situația actuală și oportunități de dezvoltare. Colectiv de autori:/- Chișinău : PRAG-3, 2002. – 80 p.

Leasingul în Moldova situția actuală și oportunități de dezvoltare. 2002. Chișinău. Proiectul BIZPRO Moldova. 80 p. – ISBN 9975-77-023-1.

Leasingul în Moldova: situația actuală și oportunități de dezvoltare. Lucrare. Colectiv de autori. Chișinău, BCI, USAID, 2002.

Roșca, P. Editura ULIM, Chișinău 2004. 280p. – ISBN 9975-934-38-2.

Stancu, I. Finanțe. București: Editura economică, 2002. 1056 p. ISBN: 973-590-512-4.

Stancu, I. Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară. București: Editura economică, 1996. 560 p. ISBN: 973-9198-15-5.

Țiriulnicova, N., Paladi, V., Gavriliuc, L., Chirilova, N., Furtună, D. Analiza rapoartelor financiare. Ediția a II-a revăzută. Chișinău: Asociația Obștească „ACAP RM”, 2011. 400 p. ISBN: 978-9975-78-995-0.

Voiculescu, D., Coraș, M. Leasingul. Teorie și practică. București, Editura Științifică. 1985. – ISBN 973-8446-93-7.

ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

Brumă, Inesa. Rolul leasingului financiar în cadrul activității investițională. Economica 2007, nr 2(58). – ISSN 1810-9136.

Munteanu Irena. Leasingul- alternativă de finanțare pe termen mediu și lung. Tribuna Economică, 2005, nr 8. – ISSN 1018-04.

Iosif, Gh. N. Analiza profitabilității întreprinderii. Tribuna economică. 2013, nr.45, p. 69-75. ISSN: 1018-0451.

RESURSE ELECTRONICE

Activitatea companiilor de leasing în anul 2013. Disponibil: <http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4388>.

BIZPRO Proiect. Leasingul în Moldova. Disponibil: <http://businessportal.md/>.

Avantajele leasingului. Disponibil: < http://www.eurialleasing.ro>.

4. Conținutul contractului de leasing. Disponibil: <http://www.raiffeisenleasing.md/ro/content/cadru-legal-legea-rm>