Surse DE Poluanti Si Protectia Factorilor DE Mediu LA Exploatarea Miniera Pesteana Judetul Gorj

PROIECT DE LICENȚĂ

SURSE DE POLUANTI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU LA EXPLOATAREA MINIERĂ PEȘTEANA JUDEȚUL GORJ

APRECIEREA ECOLOGICĂ A NIVELULUI DE POLUARE TEHNOGENĂ

CUPRINS

Capitoul I

Generalități privind poluarea

Generalități asupra poluării

Poluarea solului

Definirea solului

Calitatea solului

Zone supuse degradării solurilor
Acțiuni desfărșurate pentru reconstrucția ecologică

Capitoul II

Deșeurile la nivel municipal si județean

Deșeuri – date generale

Gestionarea deșeurilor/depozite de deșeuri/tipuri de deșeuri

Impactul gestionării deșeurilor asupra mediului

Substanțe și preparate chimice periculoase

Aspecte privind eroziunea solulului

Capitolul III

Monitorizarea si analiza solului

Poluarea solului/clasificări/monitorizare

Impactul depozitelor de deșeuri

Supravegherea și controlul calității solului

Capitoul IV

Poluarea la nivel municipal și gestionarea acestora

Deșeuri municipale

Cantități de deșeuri municipale

Compoziția deșeurilor municipale

Colectarea și transportul deșeurilor

Valorificarea și tratarea deșeurilor

Concluzii

APRECIEREA ECOLOGICA A NIVELULUI DE POLUARE TEHNOGENA

LA NIVEL MUNICIPAL

Introducere

O analiză a perioadei actuale arată că societatea a ajuns la un nivel superior de dezvoltare științifică și tehnică. Setea continuuă de dezvoltare cu orice preț a condus la diferite probleme create mediului Lipsa de măsură, preocuparea ardentă pentru producții și randamente record , lăcomia, capcanele inteligenței egoiste și ale orgoliului, absența, uneori, a înțelepciunii și a prevederii, au făcut să se tulbure grav echilibrul milenar al naturii, să se calce legile acesteia, să se distrugă “puncte de sprijin” ale planetei, degradând factorii de mediu, respectiv aerul, apa și solul. Dintre acești factori, de prima importanță, este solul care, sub diferitele sale aspecte, este un “organism viu”, integrat în biosferă.

Solul, definit ca fiind formațiunea naturală cea mai recentă de la suprafața litosferei, este reprezentat printr-o succesiune de straturi (orizonturi) care s-au format și se formează permanent prin transformarea rocilor și a materiei organice, sub acțiunea conjugată a factorilor fizici, chimici și biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Solul reprezintă un factor de mediu vital atât pentru activitățile umane, cât și pentru dezvoltarea ecosistemelor, fiind considerat o resursă naturală practic neregenerabilă ce se degradează cu precădere datorită activităților antropice, dar și fenomenelor naturale. Solul se formează printr-un proces foarte lent și furnizează produse agricole, biomasă și materii prime. El servește ca o platformă pentru activitățile umane și peisaj și ca o arhivă culturală și joacă un rol esențial pentru habitat.

Solul depozitează, filtreză și transformă multe substanțe, incluzând apa, nutrienții și carbonul. Acesta este principalul suport al tuturor activităților socio-economice și constituie factorul de mediu expus cel mai ușor la poluare.

Contextul european și național în care preocupările pentru protecția solului, utilizarea durabilă a acestuia, conservarea și acolo unde este adecvat refacerea capacității acestuia de a îndeplini cât mai multe dintre funcțiile sale, este într-o evoluție ascendentă semnificativă. În cadrul acestui domeniu larg și complex, protecția solului la procesele de contaminare are abordări distincte. În interiorul acestora, România a început să-și creeze propria competență și experiență, ceea ce a condus la începerea soluționării corespunzătoare a situațiilor existente.
Siturile contaminate reprezintă o realitate a României de care începe să se țină seama. Pericolul potențial pentru om și mediu este primul motiv. Un al doilea motiv îl reprezintă numărul mare de terenuri contaminate unde funcțiunile și utilizările acestora se alterează, se restrâng sau chiar se pierd. Activitățile economice ale României au produs în timp o multitudine de tipologii de contaminări ale mediului geologic: contaminări cu țiței și produse petroliere, substanțe chimice periculoase, substanțe organice, pesticide, substanțe radioactive, etc. Ele au afectat solul cu rol pedologic, formațiunile geologice și acviferele, de la suprafața terestră, din apropierea suprafeței sau chiar la adâncimile mai mari până la care a ajuns activitatea umană. Activitățile economice recente sau actuale produc în continuare, accidental, contaminări ale mediului geologic.
România acordă atenție reutilizării terenurilor contaminate, cerințelor de securitate ecologică și siguranță de mediu pentru protecția populației și mediului. Se are în vedere atât promovarea gestionării siturilor contaminate, a tuturor activităților directe sau conexe acesteia cât și respectarea cerințelor legislative și a reglementărilor din domeniu. Guvernul, prin instituțiile specializate urmărește ca toate activitățile de gestionare a siturilor contaminate să fie strict reglementate și controlate și să se desfășoare la cele mai bune standarde tehnico-științifice și de securitate ecologică și siguranță de mediu.

Generalități privind poluarea
Prevenirea și combaterea poluării

Patrimoniul ecologic reprezintă ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a caror importanța și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, sanogenă, peisagistică, recreativă și cultural-istorică au o semnificație relevantă sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare.
Mediul se definește ca fiind sistemul fizic și biologic exterior în cadrul căruia trăiește omul și alte organisme într-o complexă interdependență. Acesta este constituit din totalitatea factorilor naturali și a celor creați prin activități umane, care în strânsă interacțiune, influențează echilibrul ecologic, determină condițiile de viață pentru om, de dezvoltare a societății.
Mediul în care trăim este biotopul nostru, iar oamenii împreună cu toate ființele aflate în mediu, alcătuiesc biocenoza respectivă.
Principalii factori naturali ai mediului sunt: aerul, apa, solul și subsolul, pădurile și orice altă vegetație terestră și acvatică, rezervațiile și monumentele naturii. Dintre acești factori, solul, sursa de viață, de abundență și fertilitate, are un rol fundamental în mediu, fără de care este de neconceput viața pe pământ.
În România, solurile sunt clasificate în 12 clase:
– protisoluri (litosol, regosol, psamosol, aluviosol, entiantroposol);
– cernisoluri (kastanoziomuri, cernoziomuri, faeziomuri, rendzine);
– andisoluri (andosol);
– cambioluri (eutricambosol, districambosol, entrocambosol rodic);
– spodisoluri (prepodzol, podzol, criptopodzol);
– luvisoluri (preluvosol, luvosol, planosol, alosol);
– umbrisoluri (nigrosoluri, humosiosol);
– pelisoluri (vertosol);
– hidrisoluri (gleiosol, limnisol, stagnosol);
– salsodisoluri (soloneț, solonceac);
– histisoluri (foliosol, histosol);
– antrisoluri (erodosol, antrosol).

Prin activitatea sa, omul a reușit să dea noi dimensiuni mediului său natural de viață, să realizeze un cadru nou putând realiza binefaceri, dar și daune incalculabile. Orice modificarea parametrilor solului cum ar fi creșterea acidității lui se răsfrânge asupra tuturor funcțiilor sale, creând așa zisul multi – impact care conduce implicit la necesitatea unor sisteme de protecție primară și secundară.
Protecția primară urmărește dezvoltarea unei politici europene de protecția solului în corelație cu: populația umană, dezvoltarea suprafețelor, turism, agricultură, transport, industrie/energie, evenimente naturale, minerit, schimbări climatice, lipsă de apă, emisii în aer, apă și în teren, consum al terenurilor, intensificarea agriculturii și practicile manageriale, incendiile.
Protecția secundară urmărește realizarea următoarelor instrucțiuni: privind nitrații, pentru canalizare, privind nitriții, pentru folosirea apei, măsuri de prevenire a poluării aerului, măsură de dezvoltare spațială sau folosirea terenului.
Poluarea reprezintă contaminarea mediului cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc).
Există două categorii de materiale poluante (poluanți):
– poluanții biodegradabili, sunt substanțe care se descompun rapid în proces natural;
– poluanții nondegradabili, sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural.
Poluarea este deosebit de evidentă și în cazul solului. Poluarea solului (fig. 1) constă în acele acțiuni antropice care, de regulă, conduc la dereglarea funcționării normale a acestuia ca suport și mediu de viață în cadrul diferitelor ecosisteme.

Solul poate fi poluat:
– direct, prin deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrășăminte și pesticide aruncate pe terenurile agricole;
– indirect, prin depunerea agenților poluanți ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenți poluanți “spălați” din atmosfera contaminată, transportul agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sola apelor contaminate.
În ceea ce privește poluarea prin intermediul agenților poluanți din atmosferă, se observă anumite particularități. Spre exemplu, ca regulă generală solurile cele mai contaminate sunt cele care se află în preajma surselor de poluare. Nivelul contaminării solului depinde și de regimul ploilor. Acestea spală în general atmosfera de agenții poluanți și îi depun pe sol, dar în același timp spală și solul, ajutând la vehicularea agenților poluanți spre emisari. Într-o oarecare măsură, poluarea solului, depinde și de vegetația care îl acoperă, precum și de natura solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenței pesticidelor și îngrășămintelor artificiale pe terenurile agricole.

Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vieții omenești se pare că sunt și cele mai afectate de acțiunile iresponsabile ale ființei omenești.

Solul, ca și aerul și apa este un factor de mediu cu influență deosebită asupra sănătății. De calitatea solului depinde formarea și protecția surselor de apă, atât a celei de suprafață cât mai ales a celei subterane.

Apa este un factor de mediu indispensabil vieții. Ea îndeplinește în organism multiple funcții, fără apă toate reacțiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple consecințe negative asupra omului și sănătății sale.

Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor component străine, numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sănătății, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esențiale vieții.

(Conferința Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972)

Din cuprinsul definiției se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecința activității mai ales social – economice a acestuia.

Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat și s-a diversificat pe măsura evoluției societății umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiștilor din diferite domenii ale științei e asupra omului și sănătății sale.

Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor component străine, numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sănătății, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esențiale vieții.

(Conferința Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972)

Din cuprinsul definiției se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecința activității mai ales social – economice a acestuia.

Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat și s-a diversificat pe măsura evoluției societății umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiștilor din diferite domenii ale științei și tehnicii, ale statelor și guvernelor, ale întregii populații a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut și crește neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan național și internațional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.

Poluarea,printre alte clasificări, este clasificată în poluare naturală si poluare artificială.

Sursele naturale principale ale poluării sunt erupțiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale pădurilor și altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substanțe organice.

Furtunile de praf sunt și ele un important factor în poluarea aerului. Terenurile afânate din regiunile de stepă, în perioadele lipsite de precipitații, pierd partea aeriană a vegetației și rămân expuse acțiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durată, ridică de pe sol o parte din particulele , care sunt reținute în atmosferă perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spălare exercitat de ploi, se poate produce la mari distanțe față de locul de unde au fost ridicate.

Incendiile naturale sunt o importantă sursă de fum și cenușă, care se produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicală, deși, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului.

Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:

– poluare industriala -20 – 25%

poluare casnică -50 – 60 %

poluare datorată mijloacelor de transport -20- 25 %

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scară mondială.

Procesele de producție industrială și producția de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluării atmosferice dar la acestea putem adăuga orice arderi din care rezultă substanțe poluante.

Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sănătății, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum și ploi acide ce distrug pădurile.

Praful, cenușa și fumul au o proporție destul de mare în totalitatea poluanților care există în atmosferă.

Sursele artificiale generatoare de praf, cenușă și fum cuprind, în general, toate activitățile omenești bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoși. O importanță sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)

Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanții devastatori.

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc.Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ și ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este amenințat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de seră ,încălzirea globală ,poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide.

Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reținand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergenților etc.,aceste gaze au ajuns în aer în cantități mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masură ce se ridică ,se descompun , și distrug stratul de ozon

O mare gaura in ozon (ilustrată la mijloc cu albastru inchis si gri) se dezvoltă deasupra Antarticii, timp de câteva luni, în fiecare an

Industria arde carburanții fosili, eliberând în atmosfera gazele de seră care încălzesc Pamântul .

Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic,rețin gazele infraroșii si le reflecta pe suprafața Pamântului. În consecință crește temperatura medie globala.

Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocanta, mai ales când nu exista vânturi care sa imprăștie poluanții. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitațiile, rezultând ploi acide care distrug clădiri și păduri și omoară peștii. Unii agenți poluanți ajung în stratosfera, distrugând ozonul natural care protejeaza animalele si plantele împotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui.

Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol, frunze si ace, iar acestea se îngălbenesc și mor. Aluminiul eliberat de ploi slăbește rădăcinile copacilor, favorizând distrugerea lor. Păduri întregi au disparut din aceasta cauza.

Este și mai rău daca ploaia acidă ajunge în râuri sau lacuri, pentru că acestea transportă otrava la distanță, omorând și cele mai mici organisme. Peștii sunt determinați de aluminiu să producă o mucoasă lipicioasă care le înfundă branhiile și îi “sufocă”, în cele din urmă. Apele acide distrug si icrele.

Ploile acide distrug culturile omoară peștii prin otrăvirea locurilor și farâmițează pietrele. Copacii isi pierd frunzele și, în final mor. Aceste păduri situate pe granițele ceho-poloneze arată parcă ar fi fost lovite de bomba atomică. Ele au fost distruse de ploile acide datorate poluării industriale din fostele țări comuniste.

Transporturile sunt, după cum bine știți, o altă importantă sursă de poluare

Autovehiculele care funcționează cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seamă. Orașele mari sau aglomerațiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe.

Gazul carbonic(CO2) , numit științific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv și aduce clorul pentru fotosinteză. CO2, sub formă de vapori de apă, lasă să treacă undele scurte ale radiației solare în atmosferă și absoarbe undele lungi ale radiațiilor Pământului, ceea ce provoacă o reâncălzire a aerului, efectul de seră.

Activitățile „casnice” sunt, fie că vrem, fie că nu, o sursă de poluare. Astăzi, în multe țări în curs de dezvoltare, așa cum este și țara noastră, lemnul de foc este la fel de vital ca și elementele, iar ca preț, în unele locuri, are un ritm de creștere mai mare decât alimentele. Cauza creșterii zi de zi a prețului este restrângerea suprafețelor de pădure. Multe țări care fuseseră cândva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, în măsura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier.

Substanțele poluante din atmosferă sunt substanțe gazoase, lichide sau solide, care îi modifică compoziția.

Pe măsură ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamântului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi, ploile acide, subtierea stratului de ozon, poluarea aerului, efectul de sera si incalzirea globala.

Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti.

Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.

De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii.

Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.

La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care sunt clasificate în:

Surse organizate:

– apele reziduale comunale, care rezultă din utilizarea apei în locuințe și instituții publice, bogate în microrganisme, dintre care multe patogene;

– apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricație sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea și spălarea materiilor prime, semifinite și finite, sau a ustensilelelor și instalațiilor, și au o compoziție heterogenă.

– apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizării apei în scopuri agricole (irigații), cât și pentru alimentarea animalelor și salubritatea crescătoriilor de animale.

Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zăpadă), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului sau cânepii).

Multitudinea și variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, împărțite în:

– elemente biologice, reprezentate, în principal, de microorganismele patogene;

– elemente chimice, reprezentate de substanțe chimice organice sau anorganice;

Ca măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corectă a sistemelor de canalizare și a instalațiilor locale, construirea de stații de epurare, construirea de stații sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de reținere și colectare a substanțelor radioactive din apele reziduale ale unităților unde se produc sau se utilizează radionuclizi, controlul depozitării reziduurilor solide;

Poluarea solului este considerată ca o consecință a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării și depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deșeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanțe chimice în practica agricolă. Ținând seama de proveniența lor, reziduurile pot fi clasificate în:

– reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuințe și localuri publice;

– reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare și au o compoziție foarte variată în funcție de ramura industrială și de tehnologia utilizată (în industria alimentară – predominant componente organice, pe când în industria chimică, metalurgică, siderurgică, minieră – predominant substanțe chimice organice sau anorganice);

– reziduuri agro – zootehnice, legate îndeosebi de creșterea și îngrijirea animalelor;

Elementele poluante ale solului sunt de două categorii:

– elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziți), eliminate de om și de animale, fiind în cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrantă din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);

– elemente chimice, sunt în cea mai mare parte, de natură organică. Importanța lor este multiplă: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni,insecte și rozătoare, suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate în sursele de apă, pe care le degradează etc.

Ca măsuri de prevenire și combatere a poluării solului sunt: colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente speciale, îndepărtarea organizată și la perioade cât mai scurte a reziduurilor colectate în afara localităților, depozitarea controlată sau tratarea corespunzătoare a reziduurilor îndepărtate prin neutralizarea lor, utilizarea în agricultură, ca îngrășământ natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea și reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.

Poluarea fizică este cea mai recentă și cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi în știință, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Pericolul deosebit al substanțelor radioactive în mediu și în potențialul lor nociv chiar la concentrații foarte reduse. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca și vibrațiile și ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă și de viață al omului modern, iar intensitățile poluării sonore sunt în continuă creștere. Supraaglomerarea și traficul, doi mari poluanți fonici, au consecințe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai mare de persoane din orașele aglomerate recurge la specialiștii psihiatri pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitații, amnezii neșteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). În sfârșit nu putem trece cu vederea poluarea termică, poate cea mai recentă formă de poluare fizică cu influențe puternice asupra mediului înconjurător, în special asupra apei și aerului, și, indirect, asupra sănătății populației. Marea varietate a poluării fizice, ca și timpul relativ scurt de la punerea ei în evidență, o face mai puțin bine cunoscută decât pe cea biologică și chimică, necesitând eforturi deosebite de investigare și cercetare pentru a putea fi stăpânită în viitorul nu prea îndepărtat

Protecția mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre, respectiv atunci când omul a cucerit întreg spațiu al Terrei, prielnic vieții. Acum, bogățiile și resursele de energie au fost afectate în așa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele condiții esențiale existenței umane, ca apa sau aerul, dau semne de otrăvire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii să fie pus sub semnul întrebării, dacă bineînțeles nu se iau măsuri energice de protecție a planetei. Omul a înțeles că face și el parte din natură, că Terra și resursele ei sunt limitate, că această planetă funcționează ca un sistem și că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un întreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunța însă la ritmurile înalte ale dezvoltării economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu menținerea unei bune calități a mediului, este exploatarea acestuia în așa fel încât să se poată regenera și conserva în permanență.

Primele inițiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariție. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Începând din 1970, au apărut semne clare de îmbolnăvire a planetei : subțierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului și a solului. Oamenii au început să înțeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil față de natură. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este atât individuală, dar mai ales colectivă: protecția naturii angajează colaborare și sprijin reciproc pe plan local, județean, național și mai ales internațional.

Construind fabrici și uzine, dezvoltând orașele și transporturile, defrișând pădurile pentru a folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsător în apă și în aer cantități mari de deșeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, așa încât uneori și-a pus în pericol însăși viața lui. În asemenea situație, ființa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a produs și să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecția mediului înconjurător, pentru menținerea în natură a unui echilibru normal între toți factorii care compun mediul.

Solul

Solul reprezintă pătura superficială de la suprafața litosferei, a cărei grosime medie naturală este aproximativ 1,5m și care s-a format pe un fond steril, mineral, sub acțiunea factorilor pedogenetici. Procesele de formare a solurilor se desfășoară la scară geologică astfel încât se apreciază că formarea unui centimetru de sol durează circa 10.000 de ani. Solurile:

– întrețin și dezvolta viața, prin proprietatea sa de a se regenera, de a filtra, absoarbe și de a transforma poluanții;

– condiționeză învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și a apelor subterane;

– reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționeză ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și substanțe chimice;

– determină producția agricolă și starea pădurilor;

Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt constituția si funcțiile lor, și reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali cât și antropici.

Îngrășăminte

Situația utilizării îngrășămintelor în județul Gorj

Situația utilizării produselor fitosanitare de-a lungul anilor în județul Gorj

Situația produselor fitosanitare în anul 2000-2009

8

7

6

5 fungicide

4

3 insecticide

2

1

0 erbicide

Produse pentru protecția plantelor (fitosanitare)

În această categorie se încadrează fungicidele, erbicidele și insecticidele. Rolul lor este acela de a asigura condiții cât mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin înlăturarea insectelor și plantelor dăunătoare și parazite.

Toate produsele de uz fitosanitar folosite în concentrații și doze optime recomandate conform certificatelor de omologare nu sunt fitotoxice și nu lasă reziduuri în sol.

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În județul Gorj funcționează un complex zootehnic, S.C. AVIINSTANT – creșterea păsărilor.

Situația solurilor afectate de reziduuri zootehnice

Pot fi întâlnite și alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale în gospodăriile populației, pe zone restrânse, fără a constitui un grad de pericol ridicat.

Calitatea solurilor

Repartiția terenurilor pe clase de calitate (să se specifice și tipurile de sol existente procentual pe clase)

Încadrarea solurilor pe clase de calitate și moduri de folosință

Calitatea terenurilor pe clase de soluri și moduri de folosință:

Clasa. Cernisolurilor

Clasa. Cambisolurilor

Clasa Spodisolurilor

Clasa. Hidisolurilor

Clasa. Protisolurilor

Clasa. Pelisolurilor

Complexe și asociații de soluri

Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: S.N.L. Oltenia

Inventarul siturilor contaminate

Pe județul Gorj s-au inventariat un nr. de 151 situri contaminate/potențial contaminate, dintre care 53 de situri au fost investigate.Realizarea bazei de date pentru situri contaminate/potențial contaminate la nivelul județului Gorj,( www.anpm.ro ).

Zonele critice sub aspectul degradării solurilor

ALUNECĂRI DE TEREN 2007 – 2008 – 2009

Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

În județul Gorj în anul 2009, au fost avizate 226 ha la Valea Mănăstirii, in vederea nivelării, modelarii, parcele de 84 ha și respectiv100 ha pentru redare ulterioară în circuitul agricol.La E.M.C. Jilț , etapa aII –a (recultivare și fertilizare) , redate în circuit definitiv 49 de ha la E.M. C. Jilt

În etapa 1 de modelare și nivelare s-au redat în circuit agricol 11,23 ha la E.M. Roșia și la Complexul Energetic Turceni 49,2 ha și respectiv 59,2 ha.

Modalități de investigare

Fiecare operator economic are obligația efectuării investigațiilor specifice, raportate la tipul de activitate pe care l-a desfășurat pe suprafețele ce fac obiectul investigației

Reconstrucția ecologică a solurilor

Investigarea și evaluarea a poluării solului și subsolului se realizează conform prevederilor HG 1408 din 23.11.2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, coroborate cu prevederile – H.G. 1403/26.11.2007-privind refacerea zonelor in care solul, subsolul și ecosistemele terestre care au fost afectate.

Deșeuri

Date generale

Una din stringentele probleme de mediu cu care se confrunta județul Gorj este nevalorificarea deșeurilor, care negestionate corespunzător atât in mediul rural, cat si in cel urban pot aduce atingeri grave factorilor de mediu si sănătății populației.

Datorită tehnologiilor și instalațiilor încă învechite din industrie, în cadrul cărora se face un mare consum de energie și materiale, în județ sunt generate anual mari cantități de deșeuri. Odată generate, deșeurile ar putea fi reutilizate în cadrul agentului economic generator, tratate, reciclate sau transferate către o stație de tratare în cazul deșeurilor periculoase sau către un incinerator pentru reducerea volumului acestora.

Deșeurile nerecuperate sunt de obicei depozitate, fiecare etapa din gestiunea acestora putând prezenta un potențial risc pentru mediu.

Mineritul, petrolul, industria energetică, agricultura și activitățile gospodărești sunt surse importante de generare a deșeurilor atât din punct de vedere cantitativ cât și din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Cunoașterea situației producerii de deșeuri si a practicilor curente de gestionare a acestora este importanta pentru cunoașterea potențialelor riscuri pentru mediu si sănătatea umana.

Deșeuri municipale

Cantități si compoziție

În cursul anului 2009 în județul Gorj s-au generat peste 182.705.759 mii tone (valoare aproximativă, întrucât ancheta statistică pentru gestiunea deșeurilor se încheie ulterior predării acestui document), din care aproximativ 0.05% reprezintă deșeuri colectate de municipalități și 99.96 % sunt deșeuri generate de minerit, industrie, agricultura, construcții s.a.

Compoziția deșeurilor

Distribuția cantităților de deșeuri total generate, 2009

TOTAL Deșeuri generate 85.340

Deșeuri municipale generate în anul 2009

Deșeuri biodegradabile

În general, ca urmare a lipsei de amenajări și a exploatării deficitare, depozitele de deșeuri actuale, se numără printre obiectivele determinante cu impact și risc pentru mediu și sănătatea populației.

Modificările de peisaj și disconfortul vizual, poluarea aerului cu mirosuri neplăcute cât

și a apelor de suprafață sunt principalele forme de impact determinate de acestea.

În anul 2009 au fost colectate de către municipalități 85.3 mii tone (valoare aproximativă).

După proveniența lor deșeurile urbane au inclus :

 deșeuri menajere de la populație ;

 deșeuri menajere de la agenții economici ;

 deșeuri din servicii municipale (stradale, piețe, grădini, parcuri și spații verzi) ;

 deșeuri din construcții și demolări ;

Ponderea deșeurilor urbane este de 52 % deșeuri menajere de la populație și 48 %

deșeuri menajere de la agenți economici.

Colectarea selectiva a deșeurilor menajere este în faza incipientă, în principalele orașe ale județului.

De aceea aproximativ 27% din componentele deșeurilor menajere reprezentând materiale reciclabile (hârtie, carton, materiale plastice, sticlă ) nu se recuperează ci se elimina prin depozitare finală împreună cu celelalte deșeuri urbane. Începând cu trimestrul II, după punerea în exploatare a depozitului conform, s-a început colectarea selectivă.

De asemenea ținând cont ca 95% din populația urbană beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor menajere și de faptul că în zona rurală în general nu există servicii specializate pentru colectarea și transportul deșeurilor se pot estima următoarele date :

 Total deșeuri menajere generate în mediul urban 84.9 mii tone din care colectate

81.3mii tone și necolectate 3.6 mii tone.

 Total deșeuri tip menajer generate (urban si rural estimativ) 114.4 mii tone, diferența de 25.8 % o reprezintă cantități depozitate ilegal în locurile destinate acestui proces.

Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje

Pentru a stopa inflația de gunoaie și a controla distrugerea sau reciclarea acestora, s- a stabilit ca cel care produce este și cel care reciclează și este obligat să adune o parte dintre deșeurile rezultate din produsele sale și sa le recicleze.

Toți suntem răspunzători de calitatea vieții noastre, fiecare cetățean are obligația de a selecta gunoiul menajer și a-l depozita în pubele speciale. Reciclarea reprezintă procesarea unora dintre componentele deșeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Pentru a nu ocupa prea mult spațiu, sticlele de plastic se compactează sau se taie fâșii, iar apoi se vind firmelor care se ocupa cu reciclarea acestui material.

Scopul Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, este de a armoniza măsurile naționale privind managementul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau minimizării impactului asupra mediului. Directiva urmărește, de asemenea, eliminarea barierelor în calea liberei concurente pe piața unică europeană.

Directiva 94/62/EC stabilește măsuri care au ca scop în primul rând:

 prevenirea producerii de deșeuri de ambalaje,

 creșterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

 creșterea gradului de reciclare a deșeurilor de ambalaje;

 creșterea gradului de valorificare a acestor deșeuri.

Aceste măsuri includ cerințe esențiale pentru materialele din care sunt produse ambalajele și obiective pentru valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje.

Modalități de gestionare:

Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deșeurilor de ambalaje se pot realiza:

a)individual, de către operatorii economici, prin gestionarea deșeurilor de ambalaje generate si a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață;

b) prin transferarea responsabilității către un operator economic autorizat de Ministerul

Mediului.

Gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje trebuie să fie astfel organizată încât să nu introducă bariere în calea comerțului.

Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale

În anul 2009 au fost valorificate 533 t plastic si 742 t hârtie și carton. În județul Gorj , în anul 2009 nu s-a făcut tratarea deșeurilor municipale .

Eliminarea deșeurilor municipale

În județul Gorj , nu se face eliminarea deșeurilor, ci doar depozitarea acestora.

Depozite de deșeuri

Depozite de deșeuri municipale

În anul 2009 până la data de 16.07.2009 existau depozite de deșeuri urbane în localitățile: Novaci, Bumbești-Jiu, Tg Cărbunești, Țicleni, Turceni, Motru. Conform cerințelor

Directivei 1999/31/CEE, a H.G nr. 348/2005 și având în vedere tipul deșeurilor depozitate, care se încadrează în clasa “b” (depozite de deșeuri nepericuloase) s-au întocmit bilanțuri de mediu nivel I și II în vederea închiderii și s-au emis obligații de mediu pentru închidere.

În anul 2009 au fost construite stații de transfer în localitățile Turceni, Rovinari, Novaci, Motru și se afla în construcție stația de transfer din localitatea Tg Cărbunești.

Începând din luna martie 2009 s-a pus în exploatare depozitul conform pentru deșeuri menajere UEG MEDIU in localitatea Tg Jiu, str Carierei nr.1 unde se depozitează deșeurile din județul Gorj.

Depozite de deșeuri industriale

Deșeurile industriale generate de activitățile agenților economici din județul Gorj sunt depozitate în mare parte pe teren descoperit în depozite proprii: iazuri, halde, platforme, bazine.

Aceste stații de depozitare nu au fost realizate conform cerințelor H.G. nr. 349/2005 nici din punct de vedere al deșeurilor admise si nici din punct de vedere constructiv.

Cele mai importante dintre acestea sunt:

 Haldele de zgură si cenușă de la C.E. TURCENI (Turceni si Valea Ceplei) care sistează activitatea de depozitare la 31.12.2012;

 Halda de zgura și cenușă Cicani Beterega , care urma să sisteze activitatea la

31.12.2008. Conform avizului de mediu nr. 1/02.2008 emis de ARPM Craiova s-a avizat soluția de închidere a depozitului, acoperirea cu un strat subțire din zgura și cenușă. Este în curs de realizare noul depozit Gârla având ca tehnologie de transport și depozitare metoda fluidului dens autoîntăritor.

Anumite categorii de deșeuri periculoase, respectiv uleiurile uzate sunt stocate în condiții de siguranță la agenții economici colectori în vederea valorificării acestora.

Deșeurile de proveniență anorganică (nămoluri de la tratarea apelor industriale) sunt stocate în condiții de siguranță la agenții economici producători în vederea găsirii unor soluții pentru valorificare sau eliminare fără riscuri pentru mediu.

Gestionarea deșeurilor periculoase din deșeuri municipale

Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau întreprinderile mici. Foarte toxice, deșeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc pe terenurile de depozitare, mai târziu contaminează solurile și fac ca tratarea lor să fie mai dificilă, si/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafață.

Deșeurile periculoase din deșeurile municipale necesită o colectare specială în puncte de colectare diferite de cele utilizate în general pentru deșeurile solide municipale. Ele sunt sortate cu atenție în vederea aplicării soluțiilor specifice de tratare.

Catalogul European de Deșeuri transpus în legislația românească prin H.G. nr.

856/2002 este vast. În general aceste deșeuri sunt toxice pentru mediu și sănătatea umană.

Acestea includ substanțe sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infecțioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deșeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substanțe care posedă aceste proprietăți. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate în gospodărie, detergenți, lichide de curățare, medicamente, pesticide, vopsele uleiuri și alte lichide.

Conform art. 2 alin (3) lit. a din Legea serviciilor publice de salubrizare a localităților nr. 101/2006 modificată cu O.U.G. nr. 92/2007, serviciul public de salubrizare cuprinde precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv a deșeurilor toxice și periculoase din deșeurile menajere, cu excepția celor cu regim special.

În prezent, doar cantități mici de deșeuri menajere periculoase sunt colectate. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite (în stațiile service, benzinarii, etc) și acumulatorii uzați proveniți de la populație și din centrele de reparare a mașinilor. Cea mai mare parte a acestui tip de deșeuri este eliminată împreună cu deșeurile solide municipale și de aceea apar probleme semnificative la depozitare și nu se pot cunoaște cantitățile generate.

Gestionarea deșeurilor din construcții și desființări

Deșeurile din construcții și demolări sunt rezultate în urma reabilitării infrastructurii existente, în urma demolării și construirii de clădiri noi, respectiv în urma reconstruirii și extinderii rețelei de transport, denumite în continuare activității de construcții.

Deșeurile din activități de construcții reprezintă deșeurile rezultate în urma activităților de construire și/sau desființare specificate în art.2, alin.1 în conformitate cu Lista Europeana a Deșeurilor transpusă prin H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, în care se regăsește la codul 17.

Deșeurile din activitatea de construcții sunt clasificate astfel:

– Deșeuri generate din demolări;

– Deșeuri generate de realizarea unor noi construcții;

– Deșeuri generate de renovarea unor construcții;

– Deșeuri generate de activități de reparare a drumurilor;

– Deșeuri generate de activități de reparare a podurilor;

– Deșeuri generate de dezastre naturale;

În prezent doar o mică parte din deșeurile provenite din construcții și demolări este raportată, în special cea provenită de la cetățenii care solicită Autorizații de construire pentru renovări/demolări/construcții noi. Cele mai mari cantități, constând de regulă în resturi de betoane, cărămida sau mixte (cărămidă sau mortar) provin însa din zona societăților de construcții, care însă de regulă nu le declară, întrucât fie le concasează și le reutilizează la amenajarea drumurilor de acces în șantier sau pentru umplerea gropilor de pe drumurile comunale, fapt mai mult sau mai puțin legal, fie le depozitează de cele mai multe ori în locuri neautorizate de Agenția de mediu, dar acceptate de autoritățile administrative locale.

În ceea ce privește alte componente cum ar fi lemnul rezultat din înlocuirea tocurilor de uși și ferestre, a ușilor, a parchetului sau dușumelelor, a reparațiilor la acoperișuri, acesta se recuperează în proporție de 95% de către oamenii săraci, care îl utilizează ca și combustibili.

Metalul, constă în bare de armare din oțel beton care rezultă în special după

concasarea blocurilor de beton armat și este valorificat prin unitățile de tip REMAT.

În această etapă materialele plastice nu reprezintă un procent semnificativ, dar se așteaptă ca în perioada următoare (2010-2012) această componenta care va proveni în special din tâmplăria PVC uzată (a cărei durată de viață nu depășește 10-12 ani, dacă a fost nouă și mai puțin dacă a fost procurată la mana a doua) să devină o problemă. Trebuie avut în vedere că în acest moment 90% din tâmplăria construcțiilor noi este din PVC și mai puțin din lemn natural sau lemn stratificat.

Sticla, este o componentă care datorită faptului că este foarte casabilă, de cele mai multe ori se amestecă și se elimină odată cu deșeurile menajere, atunci când provine de la populație sau cu deșeuri mixte atunci când provine de la societățile de construcții.

Deșeurile provenite din construcții și demolări au fost identificate ca o prioritate a fluxului de deșeuri de către UE. Datorită volumului mare al acestei categorii de deșeuri, este necesar un spațiu mare de depozitare. Aceste deșeuri necesită resurse și tehnologii în general accesibile și puțin costisitoare pentru separare și recuperare.

O reciclare eficientă necesită o separare la sursă. În sistemele avansate de management al deșeurilor aceste aspecte sunt reglate prin taxe de eliminare/depozitare care sunt de 10 ori mai ridicate pentru deșeurile în amestec față de cele separate.

Din partea minerală, necontaminată se poate recicla betonul în proporție de peste

90%. În cazul construcțiilor de cărămida, aceasta ar putea fi refolosită în construcții, însa costurile legate de timp și plata forței de muncă fac această refolosire din ce in ce mai puțin utilizată.

În prezent, datorită inexistenței depozitelor speciale pentru deșeuri inerte, deșeurile din construcții și demolări sunt depozitate pe actualele depozite vechi, neconforme.

Deșeuri de producție

Deșeuri de producție periculoase

Deșeurile periculoase reprezintă o problemă de importanță deosebită, atât prin cantitățile de deșeuri generate, cât și datorită diversității compoziției. Cantitatea de deșeuri industriale periculoase generată a scăzut în ultimii ani datorită încetării activității unor unități economice.

În județul Gorj au fost identificate peste 1759 tone utilizând noua listă a deșeurilor cca. 15 tipuri de deșeuri periculoase.

Majoritatea deșeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare. Principalele tipuri de deșeuri periculoase generate in anul 2009 au fost :

 Deșeuri din industria petrolului 1158 tone

 Uleiuri uzate 300 tone

 Deșeuri anorganice din chimie 20 tone

 Deșeuri de la fabricarea azbestului 281 tone.

Gestionarea deșeurilor de producție nepericuloase

În anul 2009 cantitatea de deșeuri industriale generate de minerit, industrie, agricultură și construcții a fost de 182.624.089 mii tone din care 178.877.956 tone sunt deșeuri rezultate din activitățile de extracție (minerit) – steril minier.

Activitatea economică în cadrul căreia s-au produs cele mai mari cantități de deșeuri in anul 2009, cu excepția industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea combustibililor fosili.

Principalele categorii de deșeuri industriale generate și gestionate în cursul anului 2009 au fost :

Deșeurile valorificate în cea mai mare măsură au fost :

 Deșeurile metalice (feroase și neferoase)

 Deșeurile din hârtie si PET

 Deșeurile lemnoase

Din raportările lunare de deșeuri pe anul 2009 ale agenților economici rezultă

următoarele tipuri de deșeuri :

Gestionarea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari

În categoria deșeurilor periculoase intră echipamentele care conțin compuși desemnați (PCB –bifenil policlorurați) .

În județul Gorj mai sunt în funcțiune 177 condensatori la S.C. ARTEGO S.A. Tg. Jiu si

79 la S.C. GRIMEX S.R.L. Tg Jiu.

Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalinii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii conțin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic. Fiind reciclate în instalațiile de topire a metalelor neferoase, implică costuri ridicate. Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conținutului de mercur din baterii, cu mai mult de 100 ppm până la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Se recomandă organizarea activității de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către întreprinderile sau firmele specializate de reciclare

Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori portabili

Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori auto și industriali

Acumulatori uzați (baterii auto): Reciclarea bateriilor auto este ieftina din punct de vedere economic și de obicei se realizează manual sau automatizat, prin unități specializate. În general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vând apoi acumulatorii uzați unor firme specializate de reciclare și colectare. Colectorii neautorizați colectează de asemenea, acumulatori uzați pentru revinderea lor către reciclatori.

Reciclarea acumulatorilor uzați pe canale neoficiale, ar trebui să fie descurajata deoarece:

– poluează mediul înconjurător;

– expune sănătatea și igiena umană unor riscuri mari;

– subminează firmele autorizate de reciclare, care au investit în măsuri de protecție a mediului și sănătății umane.

Deșeuri generate de activități medicale

În județul Gorj există 9 unități spitalicești, care în cursul anului 2009 au generat 71.9 t deșeuri medicale periculoase spitalicești.

În anului 2009, in județul Gorj nu mai funcționează nici unul dintre incineratoarele spitalicești, deșeurile rezultate fiind transportate în vederea incinerării la S.C.GUARDIAN S.R.L.

Spitalele care au încetat activitatea de incinerare au făcut contracte pentru predare în vederea incinerării și transportul deșeurilor medicale periculoase cu firme autorizate.

• Spitalele Bumbești Jiu,Novaci,Tg.Carbunesti, Spitalul de Pneumoftizilogie Dobrița,

Rovinari, Motru cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare , iar pentru

transportul deșeurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu ;

• De asemenea au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul

județului Gorj și au fost consiliate în ceea ce privește obligația de a încheia contracte

cu societăți autorizate în vederea transportului și incinerării deșeurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie, cu obligația transmiterii cantităților predate, în vederea monitorizării acestora la nivelul A.P.M. Gorj.

Nămoluri

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești

În județul Gorj există 4 stații de epurare a apelor menajere : în municipiul Tg Jiu, municipiul Motru ,comuna Mătăsari și Drăguțești.

Nu există o evidența a cantității de nămoluri rezultate de la stațiile de epurare și nu se realizează valorificarea acestora .

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Din activitatea de creștere a suinelor rezultă ape uzate , care sunt epurate, iar nămolurile sunt evacuate pe platformele de uscare .

Deșeuri de echipamente electrice și electronice

Impactul asupra mediului produs de deșeurile de echipamente electrice și electronice este îngrijorător, aceste deșeuri conțin substanțe deosebit de periculoase:Hg, Pb, Cr, Br, CFC care diminuează stratul de ozon. Fiind atât de periculoase aceste deșeuri nu trebuie să ajungă la groapa de gunoi, trebuie colectate separat și reciclate UE a dat directive care obligă fabricanții să organizeze reciclarea și să producă aparate ecologice cu o durată de viată mai mare.

În județul Gorj, s-au stabilit locațiile pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice și pentru distribuirea ulterioară către reciclatori și producători. Au fost stabilite două locații pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

În anul 2009 in județul Gorj au fost colectate 22,450 t deșeuri de echipamente

electrice și electronice.

Vehicule scoase din uz-agenți economici autorizați pentru colectarea și tratarea

VSU, număr de autovehicule colectate și dezmembrate

VSU sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deșeurilor periculoase din cauza substanțelor chimice pe care le conțin, fiind toxice. Se degradează într- o perioadă lungă de timp, iar substanțele eliberate poluează solul, apele și aerul. Depozitarea bateriilor auto trebuie făcută în containere speciale, rezistente le coroziune.

Reciclarea deșeurilor de cauciuc este necesara pentru valorificarea materiei prime pe care o conțin, valorificarea energiei prin ardere în industrie fără eliberare de gaze toxice.

Județul Gorj are o rețea de societăți comerciale distribuite pe tot teritoriul, care și-au dezvoltat activitățile de colectare și recuperare vehicule scoase din uz. Activitatea este viabilă din punct de vedere economic daca reciclarea se concentrează pe recuperarea oțelului datorită prețului ridicat și cererii de oțel recuperat din vehicule scoase din uz (aproximativ

60% din greutate este oțel). Topitoriile vând oțelul recuperat către turnătorii fie ele în România sau peste graniță.

În cursul anului 2009, județul Gorj a generat 663 vehicule scoase din uz.

Uleiuri uzate

Uleiurile fac parte din categoria deșeurilor periculoase pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor. Uleiurile uzate sunt puțin degradabile și distrug flora și fauna dacă sunt deversate fără discernământ. Ars în spațiu deschis degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer și cu impact cancerigen asupra sănătății umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos pentru sănătatea oamenilor, după ploaie substanțele conținute de ulei ajung în sol și contaminează pânza freatică. Reciclarea uleiurilor se face în rafinării.

La nivelul județului au fost inventariați agenții economici care colectează ulei uzat și lunar cantitățile de ulei uzat generate, colectate, valorificate și stocurile sunt raportate la Agenția Regională de Protecție a Mediului Craiova în raportările lunare a fluxurilor de deșeuri speciale.

Agenții economici generatori de ulei uzat s-au conformat cu legislația în vigoare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Impactul activităților de gestionare a deșeurilor asupra mediului

Practicile actuale de colectare/transport a deșeurilor industriale nefiind tocmai performante generează un impact negativ asupra factorilor de mediu și facilitează înmulțirea și diseminarea agenților patogeni și a vectorilor acestora.

Ca urmare a lipsei de amenajări și a exploatării deficitare, depozitele de deșeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact și pentru mediu și sănătatea publică.

În ordinea în care formele de impact și risc sunt percepute de populație acestea sunt:

 modificări de peisaj și disconfort vizual ;

 poluări ale aerului și apelor de suprafață ;

 modificări ale fertilității solurilor ;

 modificări ale compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate;

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute și cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orășenești actuale. În cazul depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafață, scurgerile de pe versanții acestora contribuie la poluarea acestora cu substanțe și suspensii.

Depozitele de deșeuri urbane neimpermeabilizate sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitriți și nitrați și cu alte elemente poluante.

Atât exfiiltrațiile cât și apele scurse de pe versanții depozitelor influențează calitatea solurilor înconjurătoare.

Terenurile pe care sunt amplasate depozite sau ar urma să fie construite, sunt scoase din circuitul natural sau economic pe o perioada de timp a cel puțin două generații (3 ani amenajare, cca 30 ani exploatare si 20 ani refacere ecologica și postmonitorizare ).

Gestionarea deșeurilor în județul Gorj se confruntă cu următoarele probleme importante:

 depozitarea pe teren descoperit aleasa ca singura cale de eliminare finala a deșeurilor

;

 amplasamentele necorespunzătoare ale actualelor depozite: fie în apropierea locuințelor, fie a apelor de suprafață sau subterane, fie a zonelor de agrement ;

 depozitele actuale nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului fapt ce conduce la poluarea apelor și solului din zonele respective ;

 neoperarea corespunzătoare a actualelor depozite orășenești (necompactarea deșeurilor, neacoperirea cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, neîntreținerea corespunzătoare a căilor de acces în depozite s.a) ;

 colectarea deșeurilor de la populație se efectuează neselectiv în mare parte dintre deșeurile reciclabile ajunse pe depozit pierzând parțial sau total potențialul lor util ; Gestiunea deșeurilor din considerentele de mai sus necesita adoptarea unor măsuri

specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor in mediu.

Inițiative adoptate pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului

Pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului este necesar ca legislația să

încurajeze reducerea cantitativă a deșeurilor la sursă, reutilizarea și reciclarea acestora.

De asemenea, este necesar ca reglementările să asigure stocarea, tratarea și depozitarea deșeurilor în condiții de siguranță pentru mediu, ca și activarea inițiativelor de refacere a terenurilor contaminate de deșeuri.

Pentru stabilirea strategiei de gestionare a deșeurilor se va ține cont de principiile de bază, și anume:

 principiul prevenirii la sursă ;

 principiul “poluatorul plătește” (costurile legate de tratarea și eliminarea deșeurilor sunt suportate de generatorii de deșeuri) ;

 principiul precauției (măsurile luate trebuie să anticipeze efectele negative ale acestora asupra mediului);

 principiul proximității (deșeurile trebuie gestionate cât mai aproape de sursa de generare) ;

Toate măsurile posibil a fi luate pentru o gestionare corespunzătoare a deșeurilor trebuie să țină cont de principalele opțiuni pentru gestionarea deșeurilor, cu următoarea prioritate:

1. minimizarea / reducerea deșeurilor;

2. refolosirea, recuperarea, reciclarea deșeurilor;

3. tratarea deșeurilor;

4. depozitarea deșeurilor.

Îmbunătățirea calității managementului deșeurilor

În vederea îmbunătățirii calității managementului deșeurilor este necesară întocmirea unei baze de date pentru colectarea selectivă a deșeurilor , pentru valorificare prin reciclare, neutralizare:

– selectarea locației pentru stațiile de sortare , procesare și pretratare în zonele de generare a deșeurilor;

– minimizarea distantelor de transport prin utilizarea stațiilor de transfer; Pentru îmbunătățirea calității managementului deșeurilor sunt necesare :

– organizarea și susținerea de programe de educare și conștientizare a populației ;

– îmbunătățirea sistemului de colectare , prelucrare și analizare a datelor și informațiilor și raportarea privind gestiunea deșeurilor ;

– reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate ;

În afara centrelor de colectare, funcționarea sistemului de management al deșeurilor implică existența unui depozit ecologic de deșeuri unde sunt aduse deșeurile ce nu pot fi reciclate. O astfel de rampa este un spațiu unde poți arunca orice. Depozitul ecologic trebuie să corespundă normelor europene.

Pentru colectarea deșeurilor din județ s-au făcut proiecte cu finanțare din fonduri PHARE, în vederea construirii stațiilor de transfer în Rovinari, Turceni, Motru, Tg. Cărbunești, Novaci unde se va face selectarea deșeurilor, iar la depozit vor fi aduse numai

deșeurile biodegradabile.

Substanțe și preparate chimice periculoase

Responsabilitatea verificării agenților economici în ceea ce privește respectarea legislației în domeniul substanțelor și preparatelor chimice periculoase revine Agenției Naționale pentru Substanțe și Preparate Chimice Periculoase. Producătorii și importatorii au obligația de a furniza Agenției Naționale pentru Substanțe și Preparate Chimice Periculoase toate informațiile despre proprietățile substanțelor și preparatelor care pot pune în pericol sănătatea omului sau mediului înconjurător.

În județul Gorj , societățile care dețin substanțe chimice și preparate periculoase sunt:

• S.C. UM SADU S.A.,

• S.C. ARTEGO S.A.,

• SNP PETROM S.A. – Sucursala Tg. Jiu, COMPLEX ENERGETIC ROVINARI,

În ceea ce privește deșeurile periculoase, în județul Gorj există un depozit la Schela Țicleni, pentru șlam petrolier, cantitatea depozitata fiind de 1.986 t, intr-o haldă împrejmuită, în incinta Parcului Mare Țicleni, care la sfârșitul anului 2006 a fost închis, iar acest șlam va fi procesat până în anul 2010.

Alte deșeuri periculoase mai sunt și la U.M. SADU S.A. :

– nămoluri cu conținut de mercur 17 t ;

– deșeu cu conținut de cianura 0.7 t ;

– clorura de metilen 3.5 t

Importul și exportul anumitor substanțe și preparate periculoase

În cursul anului în județul Gorj nu au fost importat substanțe și preparate chimice periculoase.

Substanțe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

În cursul anului , unitățile care au desfășurat activități cu substanțe reglementate de

Protocolul de la Montreal sunt:

• S.C. OVIFRIG SERVICE S.R.L. Tg. Jiu

• S.C. ROTOTEL S.R.L. Tg. Jiu,

• SOCIETATE MESTESUGAREASCA PRESTACOM Tg. Jiu

• SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MOBILTEX Tg. Jiu

• SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCĂ MESTESUGARUL Tg.Jiu

• S.C. INIDAN S.R.L. Tg. Jiu

• S.C. ARCTIC S.A. punct de lucru Tg. Jiu

Aceste unități au folosit agentul frigorific pentru service. În cursul anului 2009 s-au consumat 1209,68 kg agent frigorific.

Regulamentul 1005/2009/CE privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

Prin Regulamentul 1005/2009/CE Comunitatea Europeană pune în practică obligațiile sale ca parte a Convenției de la Viena și din Protocolul de la Montreal, mai exact:

• să elimine producția de ODS

• să interzică plasarea pe piață și utilizarea de ODS

• să furnizeze un sistem de licențiere pentru importurile și exporturile de ODS

Domenii de activitate care intra sub incidenta Regulamentului 1005 / 2009 / CE:

1. Sectorul refrigerare

2. Sectorul solvenți

3. Aplicații în agricultura

4. Sectorul stingerea incendiilor

Substanțe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite

gaze fluorurate cu efect de seră

Prin Protocolul de la Kyoto privind schimbările climatice , au fost stabilite un grup de șase gaze cu efect de seră. Dintre acestea fac parte și hidrofluorocarburile(HFCs), substanțe folosite în instalațiile frigorifice de uz casnic și industrial.

Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide și pentru protecția plantelor

Poluanți organici persistenți

Poluanții organici persistenți sunt substanțe chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanțurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătății omului si mediului înconjurător.

Principalele tipuri de POP sunt :

• pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex,

toxafen, DDT, etc.;

• substanțe sintetice: bifenili policlorurați ;

• produse secundare: dioxine și furani ;

Metalele grele – mercur, nichel, cadmiu, plumb

În județul Gorj, unitățile care utilizează mercur sunt :

– U.M. SADU S.A. , utilizează mercur pentru fabricarea explozivilor ;

– S.N.P. PETROM S.A. utilizează mercur pentru completarea acestuia în manometre;

– C.E. TURCENI și C.E. ROVINARI utilizează chituri pentru determinări în laborator, acestea conținând mercur

Introducerea pe piața a detergenților ( nu se tratează de APM)

Prevenirea, reducerea și controlul poluării mediului cu azbest

În conformitate cu H.G. nr.124/2003 în scopul protecției sănătății populației și a mediului, de la 1.01.2007 au fost interzise toate activitățile de comercializare și utilizare a azbestului și a produselor care conțin azbest.

În județul Gorj, S.C. LAFARGE S.A. Tg Jiu a încetat toate activitățile de comercializare și utilizare a azbestului și a produselor cu azbest, întrucât nu a dispus de posibilități financiare pentru a înlocui fabricarea produselor care conțin azbest cu produse non azbest.

ASPECTE GENERALE PRIVIND EROZIUNEA SOLULUI

Eroziunea solului reprezintă un tip de poluare fizica a solurilor, care consta in desprinderea, transportul și depunerea particulelor de sol, sub acțiunea apei și a vântului. Factorii determinanți ai eroziunii solului sunt: clima, relieful, proprietățile solului, roca, vegetația si activitatea antropică. Tipurile de eroziune a solului sunt: eroziunea prin apă (eroziune prin picături, eroziune prin scurgere, eroziune prin irigații ) si eroziunea prin vint. Pentru a evidentia poluarea fizica a solurilor din judetul Gorj, datorita eroziunii prin apa si prin vint, a fost efectuat un studiu de caz, care a avut la baza clasificarea tipurilor de sol din judet, suprafetele de sol din fiecare localitate si suprafetele de sol degradate de eroziunea prin apa si prin vint, aferente fiecarei localitati.

Poluarea fizica a solului este

reprezentata de orice actiune care cauzeaza degradarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata, a ecosistemelor naturale si antropice.

Tipurile de poluare fizica a solului sunt:

compactarea

o formarea de crusta

o uscarea solului

o surparea solului

o excesul de umiditate

o degradarea solului prin lucrari

de excavare

o alunecari de teren

o eroziunea solului

Eroziunea solului reprezintă procesul de desprindere, transport și depunere a particulelor de sol, sub acțiunea apei și a vântului.

Factorii determinanți ai eroziunii solului sunt:

clima – determină intensitatea procesului prin intermediul precipitațiilor atmosferice, temperaturii și vântului

relieful – condiționează intensitatea de manifestare a proceselor de eroziune prin pantă, lungimea, forma și expoziția versanților

proprietățile solului – determină rezistența pe care solul o opune manifestării procesului de eroziune prin intermediul texturii, gradului de structurare și stabilitate hidrică a structurii, conținutului de humus, porozității și coeziunii

roca – influențează prin duritate pentru că pe roci dure solurile au o profunzime mică și o capacitate redusă de infiltrație a apei și eroziunea crește, iar în cazul solurilor dezvoltate pe roci friabile, care sunt profunde și au capacitate mare de reținere a apei, eroziunea este slabă

vegetația – are rol protector pentru învelișul de sol, prin reținerea picăturilor de ploaie pe aparatul foliaceu, reducerea vitezei de scurgere a apei la suprafața solului, îmbunătățirea structurii și porozității solului, fixarea solului prin intermediul rădăcinilor

activitatea antropică – activitatea industrială și urbanizarea modifică caracterele locale ale climei, iar lucrările agricole modifică proprietățile solului și echilibrul biologic.

Tipurile de eroziune a solului sunt:

– eroziune prin apă – afectează cele mai mari suprafețe de sol. După modul în care se exercită acțiunea dinamică a apei asupra suprafeței solului, există:

– eroziune prin picături – are ca efect sfărâmițarea, mărunțirea, transportul

agregatelor structurale și aterizarea particulelor de sol. Intensitatea eroziunii depinde de:

– energia cinetică a picăturilor

– valoarea unghiului format de traiectoria picăturii cu planul suprafeței solului în punctul de impact

– proprietățile solului

– caracteristicile covorului vegetal

a) eroziune prin scurgere – este la randul ei de două feluri:

– scurgere dispersată de suprafată – apa provenită din precipitații și din topirea zăpezii, care nu se infiltrează în sol, se scurge în cazul în care terenul este înclinat

– scurgerea concentrată de suprafață – apare la creșterea intensității și duratei ploii, prin unirea firișoarelor de apă în șuvoaie, scurgerea concentrându-se doar pe anumite trasee.

b) eroziune prin irigații – apare în cazul suprafețelor irigate necorespunzător, pe terenurile cu pantă mai mare de 1%

¾ eroziune prin vânt – se manifestă în regiunile de câmpie secetoase și afectează suprafețe mai mici decât eroziunea prin apă. Factorii care influențează eroziunea eoliană sunt:

– intensitatea și durata vântului

– configurația terenului

– proprietățile solului

– gradul de acoperire cu vegetație

POLUAREA FIZICĂ A SOLURILOR DATORITĂ EROZIUNII SOLULUI

Pentru a evidentia poluarea fizica a solurilor din judetul Gorj, datorita eroziunii prin apa si prin vint, a fost efectuat un studiu de caz, care a avut la baza clasificarea tipurilor de sol din judet si ponderea suprafetelor ocupate de acestea ( tabelul 1).

Tipurile de sol existente in judetul Gorj si suprafetele ocupate de acestea

(%)

În tabel este prezentată situația localităților din județul Gorj, suprafata totala de sol pentru fiecare localitate si comparativ, suprafata afectata de eroziunea prin apa si prin vint.

T Situatia privind localitățile din județul Gorj poluate fizic datorită eroziunii prin apa si vint

Analizind datele din tabel, s-a demonstrat ca localitățile din judetul Gorj, care prezintă risc din punct de vedere al eroziunii solului sunt: Albeni, Alimpești, Baia de Fier, Bălănești, Bengești-Ciocadia, Bumbești Pițic, Bustuchin, Cătunele, Glogova, Licurici, Mătăsari, Negomir, Peștișani, Progoria, Roșia de Amaradia, Samarinești, Runcu, Schela, Scoarța, Stoina și Sivilești. De asemenea, s-a demonstrat ca din suprafata totala de sol aferenta tuturor localitatilor din judet ( 250.268 ha), 106.579 ha sol sunt afectate de eroziune prin apa si prin vint, ceea ce reprezinta un procent de 42, 59%

Poluarea solului

Criterii de Performanță:

■ Identificarea surselor de poluare a solului

■ Identificarea agenților poluanți ai solului

■ Interpretarea modului de dispersie a poluanților solului

■ Evaluarea impactului poluării solului asupra mediului

Obiective:

– să identifice agenții poluanți ai solului în funcție de sursele de poluare

– să interpreteze modul de dispersie a agenților poluanți

– să evalueze impactul poluării solului asupra organismului uman și asupra mediului

Solul este reprezentat de stratul de la suprafața scoarței terestre format din particule minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Procesul de formare al solului (PEDOGENEZA) are loc sub influenta factorilor pedogenici: climă, microorganisme, vegetație și relief.

Poluarea solului – orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul eosistemelor naturale sau antropizate.

Principalele functii ale solului:

❖ producerea de hrană/biomasă

❖ depozitarea, filtrarea și transformarea multor substanțe

❖ sursă de biodiversitate, habitate, specii și gene.

❖ servește drept platformă/mediu fizic pentru oameni și activitățile umane

❖ sursă de materii prime, bazin carbonifer

❖ patrimoniu geologic și arheologic

Solul este locul unde se intalnesc toti poluantii, pulberile din aer, gazele toxice transformate de ploaie in atmosfera, astfel ca solul este cel mai expus efectelor negative ale acestor substante. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

Solul poate fi poluat :

> direct prin deversari de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrășăminte și pesticide aruncate pe terenurile agricole

> indirect, prin depunerea agenților poluanti ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanți "spălați" din atmosfera contaminată, transportul agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Poluarea solului este strâns legată de: poluarea atmosferei, hidrosferei, datorită circulației naturale a materiei în ecosferă. Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea (Figura 2).

Principalele procese de degradare a solului sunt:

> eroziunea

> degradarea materiei organice

> contaminarea

> salinizarea

> compactizarea

> pierderea biodiversității solului

> scoaterea din circuitul agricol

> alunecările de teren și inundațiile

Tipuri de poluare a solului, dupa natura poluantilor:

> biologică cu organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele sunt parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale);

> chimică cu poluanti in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza;

> fizică care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive.

Eroziunea solului este un proces geologic complex prin care particulele de sol sunt dislocate și îndepărtate sub acțiunea unor factori externi, dintre care cei mai activi sunt apa și vântul, ajungând în mare parte în resursele de apă de suprafață.

Legislație

Hotărâre de Guvern nr. 1408 / 23.11.2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului;

Hotărâre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 privind refacerea zonelor în care solul,subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate;

Deșeuri de producție-rezultate din procesele tehnologiceindustriale sau agricole.

Deșeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în:

Clasa 1 Deșeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.

Clasa 2 Deșeuri industriale nepericuloase și netoxice.

Clasa 3 Deșeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcții.

Clasa 4 Deșeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.

Clasa 5 Deșeuri industriale produse în cantități foarte mari, de exemplu cenușile produse de termocentralele care funcționează pecărbune.

Deșeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură și, în special, din zootehnie Deșeuri speciale, categorie în care intră explozibilii și substanțele radioactive.

Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de gunoi, pubele (pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții economici)

Transportul deșeurilor. Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care incep dupa colectarea deseurilor si se incheie cu predarea acestora la instalatiile de reciclare, tratare si sau eliminare a acestora.

Transportul deseurilor este de doua feluri: transport la distanta mica si transport la distanta mare. Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza transportul la distanta mica la instalatia de reciclare tratare si/sau eliminare a deseurilor care se gaseste in apropiere sau la o statie de transfer. De la statia de transfer deseurile ajung prin transportul la distanta mare la o instalatie centrala de reciclare, tratare si/sau eliminare.

Din punct de vedere al originii și al administrării deșeurile pot fi: urbane si industriale.

Activitățile economice mari generatoare de deșeuri sunt următoarele:

> industria extractivă

> producerea energiei

> metalurgie

> rafinarea țițeiului

> industria chimică

> industria de mașini,

> produse metalice

> agricultură, zootehnie

> industria alimentară

Recipiente pentru incinerarea și depozitarea deșeuri medicale

Monitorizează regimul deșeurilor din sectorul industrial

Criterii de performanță:

■ Identificarea deșeurilor provenite din industrie

■ Controlul modului de colectare, transport si depozitare

■ Supravegherea procesului de valorificare a deșeurilor industriale

Obiective:

– să identifice conform criteriilor de performanță deșeurile din sectorul industrial

– să aprecieze conform criteriilor de performanță modul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor

– să indice conform criteriilor de performanță metodele de valorificare a acestor deșeuri

Realizati un proiect pe tema „Monitorizarea regimului deșeurilor din sectorul industrial X" (industrie: extractivă, energetică, metalurgică, rafinarea țițeiului, chimică, auto, alimentară, agricultură, zootehnie), tinand cont de urmartoarele coordonate:

S Modul de colectare: la agenți economici

S Modalitatea de transport: auto, feroviar, naval si transfrontalier S Modul de depozitare: pe sol, la agentul economic

S Modul de valorificare: imprăștiere pe sol, recuperare metale din zgură, șpan, recuperare substanțe organice textile si hârtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in vederea reciclării

Monitorizează regimul deșeurilor periculoase

Criterii de performanță:

■ Identificarea deșeurilor periculoase

■ Controlul modului de colectare, transport și depozitare

■ Supravegherea procesului de valorificare a deșeurilor periculoase

■ Urmărește aplicarea legislației în vigoare privind regimul substanțelor și deșeurilor periculoase precum și a altor deșeuri

Obiective:

■ să identifice conform criteriilor de performanță deșeurile periculoase

■ să aprecieze conform criteriilor de performanță modul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor.

■ să indice conform criteriilor de performanță metodele de valorificare a acestor deșeuri

■/ Deșeuri periculoase: bifenil policlorurații, pesticide, lichid de frână, nămoluri Deșeurile periculoase conțin constituenți cu proprietați explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corozive, infecțioase, teratogene, mutagene, ecotoxice. Deseurile sunt periculoase ca atare sau în contact cu alte substanțe.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

In 2003, în România, au fost identificate 145 de tipuri de deșeuri periculoase, din totalul de 237 înscrise în Catalog European de Deseuri. Toate aceste tipuri au însumat o cantitate generata de peste 2,2 milioane tone de deșeuri, ceea ce reprezintă 3% din totalul deșeurilor produse în 2003, inclusiv sterilul minier.

Depozitarea deseurilor se poate face numai în spatii speciale. Depozitele de deseuri pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

> dupa tipul deseului: depozite pentru deseuri inerte, depozite pentru deseuri nepericuloase, depozite pentru deseuri periculoase, depozite pentru deseuri radioactive.

Depozitele pentru deseuri radioactive se executa in conformitate cu normele Comisiei Europene de control si activitatii nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane. Depozitele subterane se realizeaza inmine abandonate si constau in betonarea matricilor de inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor. Straturile de beton pentru inchiderea galeriei sau a puturilor cu grosime de 1m. Pentru asemenea depozite se recomanda folosirea betonului foarte greu.

La nivel european exista o Strategie privind Gestionarea Deseurilor, domeniu reglementat de acquis prin Directiva 12CE din 2006, transpusa în legislatia româneasca. Sistemele de colectare selectiva difera de la stat la stat în Uniunea Europeana.

> în functie de starea de agregare a deseului la depunerea in depozit: depozite cu deseuri solide,depozite cu deseuri in suspensie, deseuri lichide.

Legislație

■/ Legea 137 / 1995 Cap.II, secțiunea a2-a

Deșeuri periculoase (wikipedia.org).

Impactul depozitelor de deșeuri asupra mediului

Criterii de performanță:

■ Identificarea modificărilor de peisaj și disconfort vizual

■ Controlul gradului de poluare al aerului

■ Controlul gradului de poluare al apelor de suprafață și subterane

■ Controlul modificărilor de fertilitate a solului

■ Evaluarea modificărilor de biodiversitate

Obiective:

– să identifice modificările de peisaj

– să interpreteze gradul de poluare al aerului folosind indicatorii de calitate și

buletinul de analiză

– să interpreteze gradul de poluare al apelor de suprafață și subterane folosind indicatorii de calitate și buletinul de analiză

– să interpreteze fertilitatea solului folosind indicatorii de calitate și buletinul de analiză

– să aprecieze conform criteriilor de performanță modificările de biodiversitate

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, sunt:

■ modificari de peisaj si disconfort vizual;

■ poluarea aerului;

■ poluarea apelor de suprafata;

■ modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Proiectarea depozitelor trebuie să țină cont de categoria și cantitatea de deșeuri ce vor fi depozitate, de caracteristicile spațiului și de posibilitățile de reconstrucție și utilizare a terenurilor pe care au fost amplasate depozitele. Alegerea amplasării depozitelor se face pe baza unei analize ce cuprinde: criterii geologice, pedologice și hidrogeologice, climatice, economice și unele criterii suplimentare, criterii importante din punct de vedere al reducerii impactului asupra mediului

Conform EEA (European Environment Agency), impactul depozitelor asupra mediului este reprezentat de:

> poluarea solurilor prin emisii de nutrienți, metale grele, compuși toxici rezultați din levigatul depozitelor de deșeuri;

> reducerea suprafețelor de teren din cauza construcțiilor depozitelor;

> poluare prin emisiile de gaze cu efect de seră datorate atât tratării deșeurilor din depozit cat și rezultate din diferite tehnici neconforme;

> poluarea apelor subterane datorate scurgerilor din depozitele de deșeuri la care se adaugă poluarea terenurilor invecinate;

> intensificarea utilizării vehiculelor mari pentru transportul deșeurilor.

Depozitarea deșeurilor este cea mai poluantă metodă de gestionare a deșeurilor, in ceea ce privește potențialul de încălzire globală-GWP, potențialul de acidifiere-PA și potențialul de eutrofizare, atât la nivel local, cât și la nivel global, deoarece generează emisii de diferite tipuri (CH4, H2S, HCl, N și P și diferiți compuși anorganici) (Cherubini et al., 2008).

SUPRAVEGHEREA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII SOLULUI

1. Interpretarea caracteristicilor solului Criterii de performanță :

■ Interpretarea fenomenului de formare a părții minerale a solului

■ Interpretarea fenomenului de formare a părții organice a solului

■ Identificarea principalelor tipuri de sol

■ Corelarea între organismele vii din sol și proprietățile acestuia

Obiective:

– să interpreteze fenomenul de formare a părții minerale a solului conform criteriului de performanță

– să interpreteze fenomenul de formare a părții organice a solului conform criteriului de performanță

– să identifice principalele tipuri de sol, conform criteriului de performanță

– să coreleze proprietățile solului cu organismele vii care trăiesc în acesta

■/ Tipuri de sol: cernoziom, brun roșcat, brun, podzol, solonceac, soloneț, sol aluvial, sol turbos

■/ Parte minerală: procese de dezagregare și alterare compoziție mineralogică roci magmatice, metamorfice, sedimentare

■/ Parte organică: descompunerea resturilor organice prin hidroliză, oxido-reducere și mineralizare totală și formarea humusului

Solul este reprezentat printr-o succesiune de strate (orizonturi) care s-au format si se formeaza in permanenta prin transformarea rocilor si materialelor organice, sub actiunea conjugata a factorilor fizici, chimici si biologici, in zona de contact a atmosferei cu litosfera.

Solul este un sistem heterogen, multifazic constituit dintr-o faza solida, scheletul mineral, o faza lichida, apa —solutii apoase ale diferitelor substante anorganice si diversilor componenti biologici si o faza gazoasa, aerul.

Solul reprezinta un amestec neomogen de substante minerale provenite din dezagregarea rocilor- si oraganice rezultate in urma descompunerii substantei organice moarte.

Clasificarea solurilor:

Tipuri de soluri:

• Cernoziomuri;

• Soluri brun roșcate si brune de padure (tipice sau podzolite, inclusiv podzoluri secundare);

• Soluri brune acide tipice sau podzolite (inclusiv podzolurile primare si solurile pajistilor alpine);

• Rendzinele pe calcare si pseudorendzinele pe marne;

• Solurile alcaline si saline;

• Solurile de mlastina

> Ord.519 8 Aug. 2003 – Ministerul Agriculturii, Padurii, Apelor si Mediului SISTEMUL ROMAN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS – ICPA Bucuresti).

Determinarea caracteristicilor fizice ale solului

Criterii de performanță :

■ Determinarea umidității solului

■ Determinarea compoziției granulometrice și a texturii solului

■ Determinarea capilarității solului

■ Determinarea densității și a densității aparente a solului

Obiective:

– să determine umiditatea solului , conform criteriului de performanță

– să determine compoziția granulometrică și textura solului

– să determine capilaritatea solului , conform criteriului de performanță

– să determine densitatea și densitatea aparentă a solului

Fisa de lucru

Numele și prenumele candidatului : Timp de lucru :

Sarcini de lucru:

1. Determinați umiditatea solului (probe de sol, creuzet de porțelan, spatulă, balanță, etuvă, clește de laborator)

• Aducerea creuzetului la masă constantă

• Cantărirea probei de sol umed

• Uscarea probei de sol pană la masă constantă

• Cantărirea probei de sol uscat

• Calculul umidității

Determinarea compoziției granulometrice și a texturii solului (probă de sol uscat, set de site, spatulă, sticlă de ceas, balanță)

• Cântărirea probei de sol

• Cernerea probei de sol prin site cu ochiuri din ce în ce mai mici

• Cântărire fracțiunilor de sol

• Calculul compoziției granulometrice

Determinarea capilarității solului (de sol, tuburi de sticlă, spatulă, stativ, vas cu apă)

• Umplerea tuburilor cu diferite tipuri de sol

• Fixarea tuburilor in stativ, cu capătul inferior in vasul cu apă

• Măsurarea inălțimii pană la care se ridică apa in fiecare tub

• Aprecierea capilarității fiecărui tip de sol

Determinarea densității și densității aparente a solului (proba de sol, picnometru, cilindru gradat, balanță, spatulă)

• Cântărirea probei de sol

• Măsurarea volumului probei de sol

• Calculul densității

Determinarea indicatorilor chimici de calitate a solului

Criterii de performanță:

■ Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice

■ Întocmirea fișei de recoltare a probelor

■ Determinarea reacției solului

■ Determinarea gradului de saturație a solului cu îngrășăminte chimice

■ Determinarea gradului de infestare a solului cu pesticide

■ Determinarea cantitativă a microelementelor și elementelor de ordin secundar din sol

■ Interpretarea rezultatelor

Obiective:

– să recolteze probe de sol , conform criteriului de performanță

– să întocmească fișa de recoltare a probelor

– să determine reacția solului

– să determine gradul de saturație a solului cu îngrășăminte chimice

– să determine gradul de infestare a solului cu pesticide

– să determine cantitativ microelementele și elementele de ordin secundar din sol

– să interpreteze rezultatele determinărilor

Sarcini de lucru:

Determinarea indicatorilor chimici de calitate a solului:

Probe de sol: simple, medii , de adâncime, de suprafață

Fișă de recoltare: numele și prenumele celui care recoltează probele, data și ora recoltării probelor, locul recoltării probelor, tipul probei, condiții meteo în momentul recoltării, scopul recoltării ■ Instrumente: sonda agrochimică ■ Reacția solului: pH, alcalinitate , aciditate ■ Îngrășăminte chimice: azot , fosfor total , potasiu ■Microelemente: Mn ■ Elemente de ordin secundar: Ca, Mg, Fe

■Interpretare: indicatori de calitate .

Determinarea indicatorilor microbiologici ai solului

Criterii de performanță :

■ Pregătirea instrumentelor și echipamentelor specifice în vederea recoltării probelor și analizei microbiologice

■ Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice

■ Întocmirea fișei de recoltare a probelor

■ Determinarea microorganismelor

■ Interpretarea rezultatelor

Obiective:

– să pregătească instrumentele și echipamentele specifice în vederea recoltării probelor și analizei microbiologice

– să recolteze probe de sol, conform criteriului de performanță

– să întocmească fișa de recoltare a probelor de sol

– să determine microorganismele din sol, conform criteriilor de performanță

– să interpreteze rezultatele analizelor microbiologice

Indicatorii microbiologici ai solului:

o numărul total de germeni o numărul bacteriilor coliforme o numărul bacteriilor sulfito-reducătoare o numărul bacteriilor termofile etc.

Se recomandă ca interpretare a valorii numărului total de germeni: o sol curat <10000 germeni / g sol; o sol slab poluat >10000 germeni / g sol; o sol poluat – 100000 germeni/g sol; o sol foarte poluat – 1000000 /g sol

Sarcini de lucru:

Determinarea indicatorilor microbiologici ai solului

■/ Pregătește: sterilizare cu soluții , prin flambare, încălzire la roșu, în autoclavă ■/ Probe: simple, medii, de suprafață, de adâncime ■/ Instrumente: sonda agrochimică

■/ Fișă de recoltare: numele și prenumele celui care recoltează proba , data și ora recoltării, locul

■/ recoltării, tipul probei, condiții meteo în momentul recoltării, scopul recoltării ■/ Microorganisme : bacterii, ciuperci ■/ Interpretare: indicatori de calitate a solului

Determinarea radioactivității solului

Criterii de performanță :

■ Recoltează probe de sol

■ Măsoară radioactivitatea solului cu aparate speciale

■ Monitorizează și interpretează rezultatele determinărilor

Obiective:

– să recolteze probe de sol, conform criteriului de performanță

– să măsoare radioactivitatea solului, conform criteriului de performanță

– să monitorizeze și interpreteze rezultatele determinărilor

Radioactivitatea (lat. radius = rază, radiație) reprezintă fenomenul de emisie spontană de particule subatomice și/sau radiații electromagnetice (fascicole de fotoni) de către radionuclizi (atomi cu nucleu instabil, care au proprietatea de a se dezintegra).

Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puțin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. Recoltarea probelor se execută cu sonde agrochimice. Sonda propriu-zisă este formată dintr-o tijă metalică prevăzută, pe adâncimea de 0-20 și 20-40 cm, cu un canal în care se colectează proba o dată cu introducerea sondei în sol.

Adâncimea de recoltare este diferită: 0-10 cm pentru pășuni și fânețe, 0-20 cm pentru terenurile arabile, sere și solarii și 0-20 cm și 20-40 cm în plantațiile de pomi și viță de vie.

Poluarea radioactiva a solului este determinata de depunerile radioactive si depozitele pe sol a reziduurilor cu continut bogat in izotopi. Cei mai preiculosi radionuclizi sunt cei cu viata lunga ca: strontiu 90 (26 de ani) si cesiu 137 (30 de ani), dar importanta au si iodul 131, ruteniu 160 si altii emisi de reactoarele nucleare si care contribui la radiatia gama globala.

Strontiu radioactiv se concentreaza in sol in cantitate mai mare, ca urmare a precipitatiilor abundente. El este mentinut in straturile superioare prin forte electrostatice de unde este antrenat prin procesele de eroziune.

Recoltarea probelor de sol se realizeaza cu sonda agrochimica. Aceasta este formată dintr-o tijă metalică prevăzută, pe adâncimea de 0-20 și 20-40 cm, cu un canal în care se colectează proba o dată cu introducerea sondei în sol.

Detectarea radiațiilor prin mijloace fizice este bazată pe efectele produse la interacția radiațiilor cu substanța, efecte care pot fi: electrice (ex. ionizarea mediilor străbătute), optice (scintilații, luminiscența), chimice (influența cineticii reacțiilor, radiocatalizarea lor), fotochimice (impresionarea emulsiilor fotografice) etc.

Aparate speciale:

Contorul Geiger- Muller este format dintr-un cilindru din sticla (cu un strat conductor pe interior) sau metal (subtire) în centrul caruia se un electron central (anod) din tungsten în interiorul caruia se afla un gaz cu molecule care au o afinitate slaba pentru electroni (heliu, neon, argon si un amestec argon 90% jsi 10% alcool etilic).

Detectorul cu scintilație are la bază fenomenul de scintilație a unui cristal sub acțiunea radiațiilor.

D e ș e u r i p e r i c u l o a s e d i n d e ș e u r i l e d e t i p municipal

. Tipuri de deșeuri periculoase din deșeurile municipale

Conform Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, pentru sectorul municipal următoarele tipuri de deșeuri sunt considerate a fi deșeuri municipale periculoase și fac obiectul planificării:

Tipuri de deșeuri periculoase din deșeurile municipale

Situația actuală a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale

Situația actuală în domeniul gestionării deșeurilor periculoase din deșeurile municipale arată că nu există colectare separată a acestor deșeuri, practic ele sunt colectate în amestec cu deșeurile municipale. Ca urmare, nu există date privind cantitățile generate și nici pentru cantitățile colectate.

In acest sens, Metodologia de elaborare a planurilor regoinale și județene propune o estimare a acestor cantități folosind indicatori de generare, respectiv:

 mediul urban: 2,5 kg/loc/an;

 mediul rural: 1,5 kg/loc/an.

Prognoza generării deșeurilor periculoase din deșeurile municipale

Sursa: PRGD Regiunea 4, 2006

.

Colectarea deșeurilor periculoase din deșeurile municipale

Din punct de vedere al colectării deșeurilor periculoase din deșeurile municipale, conform obligațiilor legale, trebuie asigurată colectarea separată a acestor deșeuri, precum și transportul, valorificarea și eliminarea finală.

Există mai multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separată a deșeurilor

menajere periculoase. Cele mai frecvente sunt:

 colectarea mobilă cu ajutorul unor mașini speciale; acest sistem de colectare se desfașoară sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Exista două variante de colectare: prin orare de colectare specifice pentru fiecare zonă în parte sau la cerere.

 puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale) si

 sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzați, deșeuri provenite din uleiuri și medicamente.

N ă m o l u r i r e z u l t a t e d i n s t a ț i i l e d e e p u r a r e o r ă ș e n e ș t i

Deoarece în județul Gorj nu există stație de epurare funcțională, cantitățile de nămol generate în prezent sunt nesemnificative. Cu toate acestea, județul Gorj prezinta rate de acces scazute la servicii acceptabile de apa si canalizare comparative cu media pe tara. 16 localitati au mai mult de 2 000 locuitori si numai trei mai mult de 10 000 locuitori.

In scopul asigurarii realizarii scopului propus privind numarul de bransamente in sectorul canalizarii chiar si localitatile mai mici trebuie luate in considerare. Aceasta inseamna ca in judetul Gorj vor fi necesare mari investitii pentru cresterea semnificativa a numarului de bransamente.

Studiul de Fezabilitate pentru proiectul de investiții „Reabilitarea și extinderea Sistemelor de

Alimentare cu Apă și Canalizare în Județul Gorj„ prevede punerea în operare între anii

2010 – 2015 a stațiilor de epurare a apelor uzate menajere în următoarele localități:

o Târgu – Jiu

o Motru

o Bumbești – Jiu ,

o Târgu Cărbunești ,

o Țicleni.

Toate cele 5 stații de epurare vor avea iazuri de uscare a nămolului iar timpul de retenție al nămolului putând varia de la trei ani în cazul stațiilor de epurare din Târgu – Jiu și Motru, până la opt ani pentru celelalte stații; astfel este clar determinat orizontul de timp pentru identificarea unor soluții de tratare și eliminare a acestor nămoluri.

Pentru opțiunea utilizării nămolului de epurare în agricultură, trebuie respectate conditiile

stabilite prin Ordinul comun al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și al Ministerului Agriculturii nr. 344/2004 privind aprobarea Normelor Tehnice pentru protecția mediului și în special a solului atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în agricultură.

Conform prevederilor acestui ordin, condițiile care trebuie îndeplinite de nămolurile de epurare în vederea utilizării în agricultură sunt reprezentate de:

 concentrațiile de metale grele în nămolurile care urmează a fi utilizate în agricultură;

 concentrațiile de metale grele în solurile pe care urmează să se aplice nămolurile;

 cantitatile maxime anuale de metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinație

agricolă;

 conținutul de compuși organici și/sau anorganici toxici – caz în care nu este permisă

utilizarea în agricultură (se poate considera opțiunea de valorificare energetică).

In ceea ce privește opțiunea de valorificare energetică sau de co-incinerare a nămolului de epurare, este necesar ca aceasta să aibă o anumită putere calorifică. Astfel, se recomandă pre-tratarea nămolului prin reducerea umidității namolului brut, dar și evitarea stabilizării aerobe sau a fermentării anaerobe, care ar diminua puterea calorifică a nămolului.

D e ș e u r i d i n c o n s t r u c ț i i ș i d e m o l ă r i

. Tipuri de deșeuri din construcții și demolări

Conform Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, pentru sectorul municipal următoarele tipuri de deșeuri sunt considerate a fi deșeuri din construcții și demolări :

:

Tipuri de deșeuri din construcții și demolări

Cantități de deșeuri din construcții și demolări

Cantități de deșeuri din construcții și demolări

Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări

Principala metodă ce va fi utilizată pentru tratarea si eliminarea deșeurilor provenite din construcții și demolări este reciclarea, cu o rată de reciclare de peste 80 % .

În prezent, doar o parte din deșeurile provenite din construcții și demolări este raportată. De exemplu, aceste deșeuri se utilizează ca material de umplutură, fapt mai mult sau mai putin legal.

Datele statistice privind generarea anuală a deșeurilor provenite din construcții și demolări

lipsesc.

Multe din deșeurile provenite din construcții și demolări sunt reciclabile și pot fi reutilizate în producerea de balast pentru drumuri, sau refolosite în producerea de ciment, daca există facilități adecvate.

Inainte de eliminare, deșeurile din construcții și demolări trebuie sortate în deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase. Pentru depozitare, deșeurile nepericuloase pot fi eliminate pe depozite de deșeuri inerte (clasa c, conform HG 349/2005), iar cele periculoase pe depozite de deșeuri periculoase (clasa a, conform HG 349/2005).

Generarea deșeurilor

Administrația de mediu din România, prin ANPM și APM de la nivel județean colectează date privind gestionarea deșeurilor încă din anul 1991, primul set de date complet la nivel național datând din anul 1995. Până în anul 2003, colectarea de date privind gestionarea deșeurilor s-a realizat de către APM pe baza de chestionare statistice, datele fiind prelucrate de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului – ICIM București în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). În anul 2004, în cadrul proiectului de asistență tehnică PHARE 2003, a fost realizată o cercetare statistică pilot pentru deșeuri, fiind astfel îmbunătățita metodologia de colectare a datelor, pe care se bazează cercetarea statistică anuală efectuată din anul 2005 de către ANPM împreună cu INS.

În ceea ce privește deșeurile municipale, ancheta statistică se realizează exhaustiv, pe baza a două chestionare:

1) AS-GD-MUN „Cercetare statistică pentru primarii sau unități specializate în servicii de

salubritate”;

2) AS-GD-TRAT „Cercetare statistică privind tratarea deșeurilor”.

Conform explicațiilor din publicația statistică privind deșeurile, calitatea datelor este influențată în mare măsură de o serie de constrângeri externe care se manifestă chiar de la nivelul primar de raportare:

 Lipsa cântarelor la depozitele de deșeuri;

 Deficiențe la scara respectivă (locală) a sistemului de gestiune a deșeurilor, care permit

înregistrarea de date eronate;

 Insufiecientul interes sau lipsa instruirii în rândul persoanelor responsabile cu completarea chestionarelor statistice.

Cantități de deșeuri municipale generate

Luând în considerare problemele de mai sus, datele de bază privind generarea deșeurilor municipale sunt furnizate în principal de către operatorii de salubritate și provin în general din estimări și nu din date precise, prelevate prin măsurători directe (cântăriri).

Deșeurile municipale generate cuprind atât deșeurile generate și colectate (în amestec sau selectiv, pentru care se asigură servicii de colectare și transport de către operatori specializați sau prin serviciu organizat în cadrul administrației publice locale), cât și deșeurile generate și necolectate.

În tabelul următor sunt prezentate cantitățile de deșeuri municipale generate la nivel de județ, conform datelor reieșite din PRGD pentru Regiunea IV Sud Vest Oltenia și PJGD realizat în anul 2005, precum și alte date existente la nivelul APM Gorj. În ceea ce privește cantitățile de deșeuri municipale colectate selectiv, la cantitățile declarate de operatorii de salubritate au fost adăugate și cantitățile de deșeuri colectate de la populație de către agenții economici autorizați pentru colectarea deșeurilor reciclabile.

Evoluția deșeurilor municipale solide în ultimii 5 ani față de anul de referință

2005 în județul Gorj

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Gorj și operatori de salubritate

Indice de generare a deșeurilor municipale

Indicele de generare a deșeurilor reprezintă un parametru important în analiza datelor istorice privind cantitățile de deșeuri generate la nivelul județului, precum și în prognozarea cantităților care urmează a fi generate în perioada de planificare (orizontul de timp acoperit de PJGD) și pentru care trebuie determinate necesități (din punct de vedere tehnic, organizațional, economic) de colectare, transport, tratare și eliminare a deșeurilor.

Indicele de generare a deșeurilor este exprimat prin cantitatea de deșeuri generate de un locuitor în decursul unui an: kg/locuitorxan.

Desigur, acest parametru, ca și ceilalti parametri care influențează sistemul de gestionare a deșeurilor, variază funcție de mai mulți factori (atitudinea individului, posibilitățile economice, venitul mediu, capacitatea de plată). Evoluția acestui parametru, ca și element de prognoză, este prezentată în cadrul capitolului IV.1.2.

Zonele rurale ale regiunii sunt zone în care serviciile de colectare a deșeurilor nu sunt asigurate în același grad ca în cazul zonelor urbane.

Fără statistici raportabile sau insuficiente, calculul deșeurilor necolectate, atât pentru zonele rurale cât și pentru cele urbane, se bazează pe doi indici de generare utilizați în cadrul PNGD și PRGD. Aceștia sunt:

 0,9 kg/locuitor/zi în zonele urbane; (3285 t/loc/an),

 0,4 kg/locuitor/zi în zonele rurale (0,146 t/loc/an)

Evoluția indicatorilor de generare, rezultați în urma calculelor estimative, atât pentru deșeuri menajere generate, cât și pentru cele municipale și asimilabile din comerț, industrie, instituții (kg/ loc x an) este rezumată în tabelul și în graficul de mai jos.

Pentru alte tipuri de deșeuri municipale, situația cantităților generate se prezintă astfel:

Cantități totale de deșeuri generate în județul Gorj

Compoziția deșeurilor menajere

Importanța prezentării datelor privind compoziția deșeurilor rezidă în determinarea potențialului de valorificare a deșeurilor, precum și la stabilirea opțiunilor de colectare. Avand in vedere simplitatea fluxului de deseuri practicata pana in anii recenti (colectare si transport catre spatii de depozitare), nu exista multe date si informatii legate de acest subiect.

Datele disponibile și prezentate până în prezent de către operatorii de salubritate și de către agențiile de mediu sunt în general date estimative.

In vederea îmbunătățirii sistemelor de gestionare a deșeurilor, luând în considerare și necesarul investițional care va trebui acoperit și care va trebui să se dovedească fezabil economic, acestea vor trebui să se bazeze pe date actualizate cât mai curând posibil.

Actualizarea datelor va trebui realizată prin măsurători și determinări, cu ajutorul operatorilor de salubritate, ale cantităților si compoziției deșeurilor generate și colectate pentru fiecare mediu în parte – urban și rural.

In ceea ce privește ponderea și compoziția deșeurilor de ambalaje din deșeurile menajere, nu există date statistice în acest sens.

Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale

Acest parametru este important din perspectiva planificării și proiectării instalațiilor de tratare a deșeurilor biodegradabile în vederea reducerii cantităților de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare.

Deșeurile biodegradabile din deșeuri municipale sunt reprezentate de: deșeuri alimentare și de gradină, deșeuri de hârtie și carton, textile, lemn, precum și alte deșeuri biodegradabile conținute în deșeurile colectate.

Până în momentul elaborării PJGD, în județul Gorj nu s-au făcut măsurători pentru determinarea ponderii de deșeuri biodegradabile din deșeurile municipale și nici a provenienței acestora (ca și tip de deșeu). Datele prezentate referitoare la aceste elemente sunt estimative.

Colectarea și transportul deșeurilor municipale

Aria de acoperire cu servicii de colectare a deșeurilor nu acoperă întreaga suprafață a județului Gorj. Gradul de acoperire este reprezentat de populația pentru care se asigură servicii de colectare a deșeurilor și populația întregului județ. Pe baza calculelor estimative realizate în baza parametrilor furnizați de PRGD pentru Regiunea IV Sud Vest Oltenia și pornind de la unele date din versiunea PJGD Gorj 2006, se poate afirma ca până la nivelul anului 2006, gradul de acoperire a cunoscut o creștere modestă, atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul județului

Gorj.

Sursa: PJGD Gorj 2006 și estimări pe baza datelor din PRGD pentru Regiunea IV Sud Vest

Olteni

Cantități de deșeuri colectate separat până în 2003

Valorificarea și tratarea deșeurilor

Sortarea deseurilor municipale

In prezent, în județul Gorj, nu există nici o stație de sortare. Prin proiectele Phare CES aprobate și aflate în derulare sunt propuse stații de sortare, unele din acestea fiind organizate pe același amplasament cu stațiii de transfer.

Lista proiectelor aprobate și în curs de implementare este prezentată în cadrul secțiunii VI.1.

Valorificarea deșeurilor municipale

Pentru deșeurile reciclabile, la nivelul județului Gorj există agenți economici care asigură servicii de colectare și tratare primară (balotare, presare) a acestora. Tipurile de deșeuri vizate sunt reprezentate de metale (feroase și neferoase), hârtie și carton, PET și plastic.

Deșeuri reciclate în județul Gorj, tone – evoluția în perioada 2003 -2005

Sursa: APM Gorj

Compostarea deșeurilor biodegradabile

In prezent, în județul Gorj nu există nici o instalație de compostare și nici nu este prevăzută

a se realiza prin proiecte Phare CES.

Eliminarea deșeurilor

Eliminarea deșeurilor, la nivelul județului Gorj se efectuează prin depozitare. La nivelul anului 2005, există în proiectare în județ un singur depozit conform, depozitele neconforme urmând a fi inchise etapizat, conform HG 349/2005.

Din punct de vedere al cantităților depozitate și raportate, în perioada 2001– 2003, s-a înregistrat o scădere a acestor cantități, iar pentru perioada 2003-2005 a fost estimată o ușoară creștere.

Cantități de deșeuri depozitate anual și capacități disponibile în anul 2003 în

județul Gorj

Date privind depozitele existente neconforme

Conform planului de implementare pentru depozitare și Hotarârii de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, în județul Gorj existau, la nivel de 2004, 8 depozite neconforme clasa „b” de deșeuri municipale. Termenele limită de sistare a activității acestor depozite sunt date în tabelul de mai jos, precum și capacitățile proiectate și disponibile de depozitare pentru aceste depozite sunt sintetizate sub forma tabelului de mai jos.

Capacitatea de depozitare a depozitelor neconforme din județ și anii prevăzuți pentru inchiderea acestora.

Sursa: APM Gorj

Astfel, prin comparație cu datele PRGD pentru Regiunea IV Sud Vest Oltenia la nivelul anului 2003 exista o capacitate disponibilă de depozitare, pentru întreg județul Gorj un de

739.000 m3, aceasta scăzând la nivelul anului 2006 la 513.970 m3.

In ceea ce privește evoluția cantităților depozitate în depozitele neconforme din Județ, în ultimii 5 ani față de anul de referință 2005, acestea sunt următoarele.

In zona rurală a județului Gorj există deasemenea un număr semnificativ de depozite neautorizate. Pentru acestea, sistarea activității este stabilită clar, urmând ca, o dată cu implementarea activității de transfer (existentă, în momentul de față, în stadiul de proiect), spațiul rural să fie arondat unor stații de transfer.

Astfel, au fost inventariate un număr de peste 61 de depozite comunale necontrolate, având o suprafață de cca. 40.54 ha, care produc o cantitate semnificativă de levigat.

Date privind depozitul conform

Depozit conform pentru deșeuri menajere Târgu Jiu – amplasament Dealul Calului, în apropierea orasului, în zona Bârsești.

. Locația pentru depozitul Târgu Jiu o reprezintă fostă carieră de piatră a societății Lafarge. In această locație a fost exploatată materia primă necesară pentru producerea cimentului. Suprafața totală ocupată de depozitul conform pentru deșeuri menajere este de379.000 m2, din care 115.700 m2 vor fi ocupați de depozitul propriu-zis și 10.525 m2 de aria de servicii. Depozitul este proiectat pentru o capacitate de 1.925.310 m3

Concluzii

1) Poluarea se produce practic în toate verigile circuitului tehnologic.

2) Cauzele poluării sunt cel mai adesea accidentale și subordonat voluntare, iar într-o măsură mult mai redusă, infracționale.

3) Nu se poate spera la anihilarea totală a poluării, deoarece ea se datorează industriei care este inerentă modului nostru de viață. Se poate spera doar la o ameliorare a acesteia, în sensul de a fi ținută sub control pentru a nu depași pragurile vitale – de suportabilitate – în limita cărora se desfășoară viața oamenilor, animalelor și plantelor.

4)Eroziunea solului reprezintă un tip de poluare fizica a solurilor, care consta in desprinderea, transportul și depunerea particulelor de sol, sub acțiunea apei și a vântului.

5) Factorii determinanți ai eroziunii solului sunt: clima, relieful, proprietățile solului, roca, vegetația si activitatea antropică.

6)Tipurile de eroziune a solului sunt: eroziunea prin apă (eroziune prin picături, eroziune prin scurgere, eroziune prin irigații ) si eroziunea prin vint.

7) Pentru a evidentia poluarea fizica a solurilor din judetul Gorj, datorita eroziunii prin apa si prin vint, a fost efectuat un studiu

de caz, care a avut la baza clasificarea

tipurilor de sol din judet, suprafetele de sol din fiecare localitate si suprafetele de sol degradate de eroziunea prin apa si prin vint, aferente fiecarei localitati.

Bibliografie

Cioroi M., Chemical analysis of water and soil, Ed. Evrika, Brăila, 2000

Moțoc M., Munteanu St., Băloiu V., Mihai Gh, Soil erosion control methods, Ed. Ceres, București, 1975

Obrejanu Gr., Iuliana Serbanescu, A.

Canarache, O. Munuca, Research methods of soil, Editura Academiei RPR, 1964

Bacov A., Amenajărilor hidrotehnice de hillslopes pentru controlul eroziunii solului, Editura Mirton, Timisoara, 1996

Grecu F., Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București, 2006

Popa R. G., Știința solului, Universitatea

„Constantin Brâncuși” din Tg.jiu, Facultatea de Inginerie, note de curs, 2010

.http://www.teaching- soil.eu/ro/toolbox_abcsoil.php

Deșeuri periculoase (wikipedia.org).

www.anpm.ro

Bibliografie

Cioroi M., Chemical analysis of water and soil, Ed. Evrika, Brăila, 2000

Moțoc M., Munteanu St., Băloiu V., Mihai Gh, Soil erosion control methods, Ed. Ceres, București, 1975

Obrejanu Gr., Iuliana Serbanescu, A.

Canarache, O. Munuca, Research methods of soil, Editura Academiei RPR, 1964

Bacov A., Amenajărilor hidrotehnice de hillslopes pentru controlul eroziunii solului, Editura Mirton, Timisoara, 1996

Grecu F., Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București, 2006

Popa R. G., Știința solului, Universitatea

„Constantin Brâncuși” din Tg.jiu, Facultatea de Inginerie, note de curs, 2010

.http://www.teaching- soil.eu/ro/toolbox_abcsoil.php

Deșeuri periculoase (wikipedia.org).

www.anpm.ro