Surse de Degradare a Aerului, a Apei Si Masuri de Prevenire In Drobeta Turnu Severin

CUPRINS

1.Poluarea aerului. Sursele de degradare si principalii poluanti atmosferici

2.Poluarea apei

3. Masuri de prevenire asupra degradarii aerului si a apei

3.1.Masuri de combatere a poluarii aerului

3.2. Masuri de combatere a poluarii apei

Anexe

Surse de degradare a aerului,a apei si masuri de prevenire in

Drobeta Turnu-Severin

Fenomenul de poluare a însoțit umanitatea încă de la apariție, insa principalele modificari în sens negativ a componentelor mediului au aparut în ultimele decenii datorită activităților industriale intr-un stadiu continuu de dezvoltare, fapt ce a condus la intensificarea fenomenului de poluare.

1.Poluarea aerului. Sursele de degradare si principalii poluanti atmosferici.

Factorul antropic are un impact major asupra atmosferei ce poate modifica compozitia naturala si calitatea aerului prin constructiile uzinelor, fabricilor, termocentralelor , autovehiculelor ce au loc in cadrul municipiului Drobeta Turnu-Severin.

In Drobeta , principalele surse de poluare a aerului sunt determinate de prezenta emisiilor de noxe gazoase – oxizi de carbon (CO2, C6), oxizi ai sulfului (SO2, SO3), hidrogen sulfurat (H2S), oxid de azot (NO), pulberi in suspensie si sedimentabile (fumul,cenusa,praful, pulbere radioactive carbine) zgomot și vibrații produse de traficul rutier și feroviar care sunt repartizate privind criteriul de mobilitate in surse fixe ( locuinte particulare,depozite de deseuri) si mobile ( tipuri de transport rutier,feroviar si naval).

In categoria surselor de poluare fixe pot fi incadrate urmatoarele: termocentrala de la Halanga (ROMAG-TERMO) –prin cantitatile sale de CO2,SO2 si NOx si pulberi in suspensie emise in atmosfera , contribuie la distribuirea noxelor in tot judetul; fabrica de anvelope ( ROTRAS S.A.); uzina de vagoane (MEVA-TRINITY);combinatul de celuloza si hartie ( CELROM S.A). Mai putem aminti si prezenta sobelor din casele locuibile ce functioneaza in urma utilizarii combustibilului solid.

Una dintre cele mai importante surse de poluare a aerului se bazeaza pe traficul rutier ce se manifesta prin emisii de oxizi de azot,diferite particule solide (45%) si plumb (30%) si prin oxidul de carbon; toate acestea rezulta prin arderea incompleta a combustibililor folositi in motoare de diferite tipuri.

Pe langa acest aspect, circulatia rutiera aduce deasemenea importante semnificatii cu privire la intensificarea poluarii atmosferice prin reziduurile solide si prin praful mineral spulberate de pe suprafata solului .Zgomot poluant se constată și de magistrala de cale ferată pe faleza Dunării pentru locuințele învecinate.

Cel mai nociv poluant este hidrogenul sulfurat, emis de instalațiile de schimb izotopic ale Romag Drobeta, pentru care se prevede o ,,zona laterală’’ de 11 km în care se constată concentrații toxice de H2 S .

În zona urbană poluează cu oxizi de carbon ( CO2, CO ), mirosuri și zgomote Fabrica de paine din zona centru civic, Fabrica de bomboane din vecinătatea Hotelului Traian, de la centralele termice proprii și emisii specifice procesului tehnologic.Pot apare poluări în aer cu emisii de amoniac ( NH 3 ) de la tratarea celulozei la Celrom și negru de fum de la Rotras ( anvelope ) și mirosuri de la Mecarex – ecarisaj.

Printre cei mai importanti poluanti din aceasta zona sunt: monoxidul de carbon, oxizii de sulf si azot, ozonul, fumul si particulele solide, radioactivitatea si hidrogenul sulfurat.

2.Poluarea apei.

Fluviul DUNĂREA : – colector al apelor din Europa Centrală și de Vest, este supus unei diversități de poluanți peste care se suprapun emisiile poluante din zona municipiului Drobata Turnu Severin, rezultate din zona urbană și platformelor industriale și efectele de biogeneze acvatice ale lacurilor Porțile de Fier I și II.

Caracteristic pentru poluarea fluviului Dunărea, este calitatea apei de Dunăre ca sursă pentru apa potabilă pentru orașul Drobata Turnu Severin, în continuă degradare prin creșterea continuă a deficitului de oxigen, care justifică renunțarea la apa de Dunăre ca sursă potabilă și trecerea la surse noi.

Principalele surse poluante ale fluviului Dunărea pe zona municipiului Drobata Turnu Severin, sunt următoarele :

navigația pe Dunăre cu scăpări de uleiuri, combustibili și diverse alte

substanțe poluante folosite pentru salubrizarea navelor ;

biogeneze specifice lacurilor de acumulare, consumatoare de oxigen,

generatoare de noxe, generatoare de suspensie, etc. ;

vărsare resturi de ape poluante, mai ales râul Topolnița deosebit de

poluant prin deversări nocive de la Romag, CET Halînga, suspensii de haldă de zgură prin pârâul Pleșuva.

deversări de ape menajere uzate fără epurare prealabilă evacuării în

emisar, în orașul Drobata Turnu Severin, Vodița, Bahna, Gura Văii cu stație epurare fără treaptă biologică ;

deversări de ape industriale neepurate sau parțial epurate, pe

platformele Sud – Vest, sau parțial epurate ( Celrom ) ;

evacuări ape pluviale de pe ogașele Aluniș și Craiovița prin colectare

amplasate sub platforma Sud-Vest, fără decantare debit solid;

devarsari de petrol.

3.Masuri de prevenire asupra degradarii aerului si a apei.

3.1.Masuri de combatere a poluarii aerului:

-reducerea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul unor filtre si a unor tehnologii moderne aplicate in industrie;

-plantarea unor spatii verzi in vederea protectiei degradarii aerului;

-construirea de vehicule cat mai putin poluante;

-reducerea transportului rutier personal si inlocuirea lui cu transportul in comun sau incurajarea ciclismului;

-dotarea intreprinderilor cu anumite dispozitive care epureaza si neutralizeaza substantele poluante .

3.2.Masuri de combatere a poluarii apei:

-instalarea unor statii de epurare a apelor uzate provenite de la populatie;

-construirea unor bazine de colectare a deseurilor si rezidurilor;

-nedepozitarea pe maluri a deseurilor;

Bibliografie:

Albulețu, I. (1975), “Zona turistică Porțile de Fier”, Editura Sport-Turism, București;

Antipa, Gr. (1921), “Dunărea și problemele ei Ștințifice, Studiu de cercetare”, Academia Română, București;

ANEXE

Fig.1. Termocentrala de la Halanga

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://saptamana.net/img/articles_imgs/4758_image_article.jpg%253Fv2&imgrefurl=http://saptamana.net/articol/4758-contractele-cu-baietii-destepti-au-dus-la-insolventa-raan&h=440&w=658&tbnid=tKCVjWmw1zyeoM:&zoom=1&docid=OZ6PDKBxDsMZIM&ei=UJxAVbjYAtfVauqdgJgE&tbm=isch&ved=0CCkQMygLMAs

Fig.2. Deseuri in Dunare la Drobeta

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2009/11/24/50a883d77c42d5a6636f4a6c/400×200.jpg&imgrefurl=http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/pagina-455.html&h=200&w=400&tbnid=WS83jtzFaJjb_M:&zoom=1&docid=yFFRbPMtWdoyyM&ei=6p9AVda-OZCWaoLIgdgP&tbm=isch&ved=0CBEQMygJMAk4ZA

Fig.3.Poluare de petrol in Portul Drobeta Turnu-Severin

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/13874367/2/poluare-pe-dunare-1-oana-mitu.jpg%253Fheight%253D454%2526width%253D604&imgrefurl=http://www.mediafax.ro/social/poluare-pe-dunare-in-portul-drobeta-turnu-severin-foto-13874367&h=454&w=604&tbnid=JBjkMyflG0b9iM:&zoom=1&docid=dPsOAnLrAUYIVM&ei=H6RAVaWANdfUapy8gLgO&tbm=isch&ved=0CB4QMygAMAA

Similar Posts

  • Rolul Carnii de Porc Si a Subproduselor In Alimentatie

    CUPRINS Introducere PARTEA TEORETICĂ Capitolul I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII Rolul cărnii de porc și a subproduselor în alimentație Avantajele și dezavantajele consumului cărnii de porc Structura morfologică și compoziția chimică a cărnii de porc Factorii care pot influența calitatea cărnii Factorii senzoriali Factorii nutritivi Factorii tehnologici Factorii igienici sau de inocuitate I.5. Transformări care…

  • Tratamentul Chirurgical al Cancerului de Col Uterin. Rezultate Imediate Si Tardive

    Tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin rezultate imediate și tardive CUPRINS INTRODUCERE PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL 1 EPIDEMIOLOGIA ȘI FACTORII DE RISC PENTRU APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA CANCERULUI COLULUI UTERIN 1.1. Epidemiologia cancerului colului uterin 1.2. Factorii de risc pentru apariția și dezvoltarea cancerului colului uterin 1.2.1. Infecția cu virusul papilomatozei umane (HPV) 1.2.2. Tabagismul ca…

  • Teoria Asigurarilor

    Teoria asigurarilor CAPITOLUL 1 TEORIA ASIGURARILOR Teoria generala a asigurarilor Asigurarea este definita ca fiind operatia financiara ce decurge dintr-un contract de asigurare sau dintr-o obligatie prevazuta de lege, prin care asiguratorul se oblige ca in schimbul unei sume primite periodic sa despagubeasca pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar putea suferi in urma…

  • Teroristmul Sinucigas

    CUPRINS Pagina Introducere …………………………………………………………………..……………………… 5 Considerații generale privind atentatul sinucigaș………………….………………………….…6 Auto-sacrificiul……………………………..…………………………………………..………..…7 Martirajul …………………………………………………………………………..………………..………..11 Evoluție și caracteristici ……………………………………………………………………..12 Aspecte psihosociologice ale atentatului sinucigaș……………………………………………17 Profilul teroristului sinucigaș ……………………………………………………………….18 Motivații care generează proliferarea fenomenului terorist ……………………………..…19 Motivații psihologice …………………………………………………………….……20 Motivații culturale ……………………………………………..…………………..…20 Motivații politice ………………………………………………………………………21 Motivații personale ……………………………………………………………………21 Motivații organizaționale …………………………………………………………….24 Atacul sinucigaș …………………………………………………………………………………..……..…….27 Avantajele pentru organizația teroristă…

  • Spitalului Clinic de Urgenta “sf. Pantelimon” Bucuresti

    CUPRINS Introducere Cap. 1. Organizarea și funcționarea Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” București 1.1. Scurt istoric 1.2. Obiect de activitate 1.3. Organizare internă 1.3.1. Componente organizatorice 1.3.2. Structura de personal 1.3.3. Organigrama 1.4. Competente la nivelul structurii organizatorice cu referire la principalele funcții de conducere 1.5. Relații cu exteriorul 1.5.1. Relația cu Ministerul Sănătății…

  • Vortexul Polar Si Impactul Meteorologic Asupra Incalzirii Stratosferice

    Vortexul polar este un ciclon persistent și de mare anvergură situat la cei doi poli ai unei planete. Pe Pământ, vortexurile polare se află în troposfera medie și superioară, ajungând până la stratosferă. Este o componentă a frontului polar. De altfel, până în anii '70 conceptul de vortex polar era substituit cu genericul front polar….