Sugag Poarta Raiului

–

SUGAG-POARTA RAIULUI

CUPRINS:

CAP. I. OPȚIUNEA PENTRU TIPUL DE AMENAJARE- MOTIVAȚIA ALEGERII ZONEI RESPECTIVE

CAP.II. SELECȚIA ZONEI

2.1. LOCALIZAREA ZONEI;ISTORICUL LOCALITATII

2.2. POTENTIALUL TURISTIC AL ZONEI

2.2.1. RESURSELE NATURALE:

2.2.2. RESURSELE ANTROPICE

2.2.3. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

2.2.4. INFRASTRUCTURA

2.2.5 ECHIPAMENTUL DE CULTURĂ ȘI ODIHNĂ

2.2.6. LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE ȘI PROTECȚIA ZONEI

CAP. III DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL ZONEI

CAP. IV DETERMINAREA ARIEI DE ATRACȚIE

CAP.V. DETERMINAREA CAPACITĂȚII OPTIME DE PRIMIRE ȘI A NECESARULUI DE CONSTRUIT

CAP. VI. CONCEPTIA DE AMENAJARE A ZONEI

BIBLIOGRAFIE

CAP. I. OPȚIUNEA PENTRU TIPUL DE AMENAJARE

1.1 Motivația alegerii zonei respective ,tipul de amenajare

Am ales această temă datorită zonei care este de o frumusețe orbitoare, de aceea a fost denumită, localitatea Șugag- Poarta Raiului ,așezată într-un cadru pitoresc și bogat cu numeroase facilități pentru amenajarea unei stațiuni turistice ,se pot practica pe timp de sezon activități specifice stațiunilor montane .Zona dispune de o calitatate a aerului foarte bună fiind recunoscută pentru puritatea acestuia se poate practica pescuitul sportiv,iarna se practica diferite sporturi pe vaile și pantele abrupte ale munților, schi extrem, săniuș, trasee de alpinism, , trasee turistice pentru drumeție; grosimea stratului de zăpadă se menține ridicată aproape nouă luni pe an favorizând practicarea sporturilor de iarnă… În cadrul turismului montan găsim o paletă largă a formelor de turism, ceea ce îi revine un loc aparte acestuia, fiind în acelasi timp o destinatie preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte nevoi socio-culturale.

Studiul de cercetare constă în studierea amenajării turistice montane a localități Șugag. Aceasta dispune de drumuri de acces ( DN 67C Transalpina ) , rețea de telecomnicații, Infrastructură tehnnico-edilitară ,în satul Dobra există o sursă de alimentare cu apă potabilă din Valea Șugag, o stație de tratare a apei în vederea potabilizării și o rețea de distribuție în lungime de 12 km, rețea de canalizare, deși există sistem centralizat de distribuție apă potabilă, instalatii de curent electric. Comuna Șugag prezintă o zonă de mare interes turistic , rezultată atât din potențialul natural cât și din cel antropic. Precum domeniul schiabil Șureanu, tradiții populare

("Zii bade cu fluiera"- Sărbătoarea păstoritului de pe Valea Sebeșului este o continuare în timp și spațiu a nedeilor de odinioară, care marchează începutul primăverii și urcatul oilor la munte), lacurile de acumulare Oasa si Tau, lacuri construite in scop hidroenergetic pot fi folosite si in scop touristic peisaje de un farmec deosebit ,dar cu o ofertă scăzută de cazare în localitate aflându-se un număr scăzut de capacitate de cazare .Toate aceste vin să întregească necesitatea creeării unei statiuni montane la standarde internationale.

Tipul de amenajare: Se dorește a se realiza o amenajare de tip montan, plurivocă, complexa

CAP.II. SELECȚIA ZONEI

2.1. Localizarea zonei;Cai de acces

De un farmec aparte, Valea Sebeșului a fost din vremuri străvechi vatră de așezări umane. Renumită prin frumusețile sale naturale, prin bogăția și varietatea florei și faunei, Valea Sebeșului reprezintă o zonă de mare atracție turistică, aflată la confluența dintre zonele etnofolclorice Țara Moților și Mărginimea Sibiului. Zona aleasa pentru amenajare se afla în perimetrul comunei Șugag, (comuna este alcătuită din 7 sate și anume : Șugag , satul de reședință a comunei, Arți, Bîrsana, Dobra, Jidoștina, Mărtinie și Tău-Bistra.) situată în partea de sud a județului Alba, la granița cu județul Sibiu, la poalele Muntilor Șureanu, pe cursul superior al râului Sebeș. Cele mai apropiate orașe sunt Sebeș (27 km), Sibiu (54 km) și Alba Iulia (62 km). Distanța până la București este de 430 km.

Vedere Varful Sureanu – Poarta Raiului

Perimetrul ales se numește Poarta Raiului, iar localizarea sa în mijlocul naturii, într-o zona depărtata de zgomotul cotidian, în Munții Șureanu, creează premiza amenajării unei stațiuni turistice montane. Situată la o altitudine de 740m, stațiunea va avea circa 1500 locuri, fiind destinată sporturilor de iarnă și în timpul anotimpului estival odihnei, recreerii, turismului montan, de sport și agrement, fiind oportună funcționarea sa permanentă.

Comuna Șugag împreună cu satele componente constituie o zonă de mare interes folcloric și etnografic remarcându-se prin arhitectura și interioarele țărănești, dar mai ales prin sculptura populară în lemn. În satul Șugag se păstrează elemente de arhitectură țărănească tradițională și se continuă arta încrustării lemnului.Comună veche de ciobani, Șugagul, este găsit în documentele vremii , de abia spre sfârșitul sec. al XVI – lea, în 1575, când au fost donate Săsciorul, Sebeșul și Șugagul județului crăiesc. În 1871, șugăgenii , punând mână de la mână au cumpărat întregul teritoriu.

După datele și informațile nescrise precum și după urmele existente, anul 1400 este considerat anul înființării comunei Șugag, primul document scris care se cunoaște până în prezent și care amintește numele comunei este cuprins în revista retorică Studii și comunicări nr. 8 din 1958, pag. 6, în subtitlul Ceramica de Săsciori, de Cornel Irimie și Herbert Hoffman, document care se găsește la muzeul Brukenthal din Sibiu, din care reiese că Șugagul exista în anul 1575

Valea Sebeșului a fost din cele mai vechi timpuri drumul de legătură între românii așezați pe cei doi versanți ai Carpaților, iar până la construirea Transfăgărășanului, era cea mai înaltă șosea transcarpatică, care lega orașul Sebeș de localitatea Novaci din Oltenia .

Numele comunei provine de la valea numită Șugage, care astăzi se numește valea Groseștilor. Această vale, ca și altele ce-și varsă apele în râul Sebeș, precum și râul Sebeș, venind repezi peste bolovani fac spume albe, care se numesc șugăgi, cuvânt de la care se crede că provine numele comunei Șugag.

Denumirea de șugăgeni, echivalând în limbajul arhaic al vremurilor cu " ape spumoase căzute în gălăgioase și albe cascade". Apele Sebeșului au fost folosite din timpuri străvechi pentru punerea în funcțiune a morilor de apă și a pivelor de postav – Dobra.

Imagini zona Muntilor Sureanu ,Poarta – Raiului

2.2. Potentialul turistic al zonei

Cel mai important element care susține dezvoltarea turismului în zona Șugag – Poarta Raiului este reprezentat de resursele naturale care atrag prin peisaje montane, alpine de mare pitoresc, circuri glaciare care adăpostesc lacuri spectaculoase, fond cinegetic și piscicol reprezentativ, bioclimat tonic stimulent puternic aeroionizat negativ, rezervații și monumente ale naturii cu valoare științifică aparte. Îmbinarea elementelor menționate anterior pot duce la conturarea unei oferte turistice și agroturistice reale în zona studiată, comparabilă din punct de vedere competitiv cu alte zone cu tradiție îndelungată.

2.2.1. Resursele naturale:

Relieful – În acest spațiu al Munților Șureanu, relieful este reprezentat printr-o succesiune de culmi prelungi ce coboară treptat din vârfurile situate la peste 2000 m altitudine (vf. Șureanu – 2059 m) până la aproximativ 650 – 700 m. Acestea sunt separate de o rețea numeroasă de văi, ce au dat naștere unor versanți slab ori puternic înclinați. În Munții Șureanu se află trei circuri glaciare, și anume Aușelu, Șureanu și Cârpa, ultimele două având și lacuri glaciare de dimensiuni restrânse. Forma de relief predominantă o constituie însă văile, care sunt foarte numeroase și ale căror versanți prezintă o gamă variată de înclinări. La înălțimi de peste 1750 m se întâlnesc văi glaciare, cu profil transversal în formă de U, ce coboară în prelungirea circurilor glaciare Aușelu, Șureanu și Cârpa. În contrast cu acestea, văile fluviatile au profilul în formă de V, foarte pronunțat la izvoare și la ieșirea râurilor din munte. Fiind adânc sculptate în masa șisturilor cristaline, multe din ele au caracterul unor defilee și chiar de chei însoțite de versanți abrupți și de stânci golașe. Unele porțiuni au de-a dreptul forme curioase și atrag atenția, așa cum este masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei, acestea fiind totodată declarate monumente ale naturii. Tot în cuprinsul spațiului montan, între localitățile Dobra și Căpâlna, Valea Sebeșului se lărgește puțin părăsind aspectul de defileu, creând un număr de 25 de terase. Pe acestea sunt răspândite gospodăriile izolate ale localităților Șugag, Mărtinie și Căpâlna, înconjurate de grădini sau semănături de porumb ori livezi și fânețe. Acest spațiu se remarcă prin naturalețea și lipsa poluării de orice fel, fiind ideal pentru amenajarea unei stațiuni turistice.

Clima – Poziția geografică a Văii Sebeșului, în jumătatea de vest a țării, pe versantul nordic al Carpaților, determină existența unui climat continental moderat, cu slabe nuanțe de excesivitate în regiunile depresionare și de podiș și cu nuanțe mai umede în regiunile montane. Temperatura medie a aerului în zona studiata este cuprinsă între 6°-8°C. Iarna temperatura medie a aerului coboară până la -10°C în etajul alpin al munților. Foarte frecvent se produc inversiuni de temperatură, datorită faptului că aerul rece se adună în văi și depresiuni, astfel că temperatura minimă absolută poate să scadă până la –33,9°C (ianuarie 1963 la Sebeș). În schimb, pe culmile înalte din munți este cald și soare, ceea ce favorizează desfășurarea turismului și practicarea sporturilor de iarnă. Numărul zilelor cu ninsoare este de 50 – 60 la munte. Stratul de zăpadă se menține până la 150 zile la înălțimi de peste 1600 m. Grosimea medie a stratului de zăpadă în ianuarie și februarie este de 30 – 45 cm la înălțimi de aproximativ 1500 m.

Hidrografia – Existența precipitațiilor abundente și a rocilor cristaline a favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice foarte bogate. Albia Sebeșului își păstrează aspectul îngust, cu numeroase și pronunțate cotituri, care pe anumite sectoare sunt adânc încrustate în stâncă, dând naștere la impunătoare defilee, până la ieșirea răului din munți. Alături de apele curgătoare, în etajul subalpin din imediata vecinătate a Văii Sebeșului se întâlnesc câteva lacuri glaciare deosebit de pitorești, iar de-a lungul Sebeșului s-au construit lacuri de acumulare cu funcții hidroenergetice și de alimentare cu apă. Lacul de acumulare Nedeiu (cu 3 km înainte de satul Șugag) – s-a format pe vatra fostei localități Mărtinie. Lacul are un volum de 0,5m³ și o suprafață relativ mică. Este populat cu pește.

Lacul de acumulare Tău (la 4 km amonte de comuna Șugag) – Lacul aflat la 740 m altitudine, are un volum util de 81,0 milioane m³, o suprafață de 81 ha. La coada lacului Tău se află zona hidroenergetică Gâlceag (150 MW), ale cărei turbine sunt puse în mișcare de apele din lacul principal Oașa, precum și din lacul secundar Cugir. Lacul este populat cu pește.

Lacul de acumulare Oașa (la 8 km amonte de Șugag) – s-a format la confluența văii Frumoasei cu valea Sălanelor. Lacul de acumulare are un volum util de 126 milioane m3 si o suprafață de 400 ha. Lacul este populat cu pește. În apropiere se află casele lui Mihail Sadoveanu și Ionel Pop (pasionați vânători).Punct de plecare în munții Șureanu (Iezerul și cabana Șureanu), vârful Frumoasa (2.160 m), vârful Cindrelul (2.244 m), vârful Oașa Mare (1.732 m).

Imagini padurea de foioase din Muntii Sureanu,Lacul Oasa ,zona Sugag

Flora și fauna – perimetrul ales pentru amenajarea stațiunii Poarta Raiului se afla la întretăierea etajului pădurilor de gorun, care ocupă dealurile piemontane, precum și treapta inferioară a Munților Șureanu și Cindrel cu etajul pădurilor de foioase în amestec cu rășinoase. Larga desfășurare a tuturor etajelor de vegetație a permis existența unei faune cinegetice bogate. Astfel, în pădurile de stejar și de gorun trăiesc: iepurele, vulpea, dihorul, mistrețul, căpriorul. Avifauna Frumoasa (2.160 m), vârful Cindrelul (2.244 m), vârful Oașa Mare (1.732 m).

Imagini padurea de foioase din Muntii Sureanu,Lacul Oasa ,zona Sugag

Flora și fauna – perimetrul ales pentru amenajarea stațiunii Poarta Raiului se afla la întretăierea etajului pădurilor de gorun, care ocupă dealurile piemontane, precum și treapta inferioară a Munților Șureanu și Cindrel cu etajul pădurilor de foioase în amestec cu rășinoase. Larga desfășurare a tuturor etajelor de vegetație a permis existența unei faune cinegetice bogate. Astfel, în pădurile de stejar și de gorun trăiesc: iepurele, vulpea, dihorul, mistrețul, căpriorul. Avifauna este reprezentată prin: prepeliță, potârniche, fazan, etc. În pădurile de fag și molid din Munții Cindrel și Șureanu trăiește un număr apreciabil de mamifere ca: mistrețul, cerbul, căpriorul, ursul, lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică, jderul. Dintre păsări se remarcă: cocoșul de munte, ierunca, gaița de munte. În zona alpină ajung lupii și urșii atrași de numărul mare al turmelor de oi ce vin vara. În căldarea Iezerul Mic din Munții Cindrel, se găsește o colonie de capre negre care provine din Munții Lotru. Apele repezi de munte sunt populate de păstrăvi indigeni, mrene, păstrăv curcubeu (întâlnit în lacurile glaciare Iezerul Mare și Șureanu). Pe cursul mijlociu și inferior al Sebeșului predomină lipanul, moioaga, nisiparnița, etc. În dreptul iezerelor și izvoarelor din căldările glaciare trăiesc broasca roșie de munte, salamandra, tritonul.

Rezervații și monumente ale naturii – Rezervațiile geologice „Masa Jidovului”, „La Grumaji” și „Stânca Grunzii” se află pe versantul drept, abrupt, al Sebeșului, la circa 10 km sud de comuna Șugag și se desfășoară pe o suprafață de 4,5 ha. Rezervație în suprafață de 0,5 ha aflată la altitudinea de 600 m reprezintă o zonă stâncoasă calcaroasă, pe piscurile căreia vegetează un interesant pinet, relict din perioada post glaciară.

. La circa 200 m în amonte se pot vedea mai multe stânci izolate și proeminente, numite de localnici „La Grumaji” și „ Stânca Grunzii”, constituite tot din șisturi cristaline. Rezervația botanică Tinoavele din Luncile Prigoanei – pe cursul superior al pârâului Prigoana, la altitudinea de 1380 – 1450 m se desfășoară, pe o suprafață de 15 ha, șapte areale de mlaștini oligotrofe. În cuprinsul lor sunt conservate diferite relicte glaciare caracteristice Văii Sebeșului, care au existat înainte pe suprafețe mult mai întinse, dar care au rămas pe fundul lacurilor de acumulare de la Oașa și Tăul Bistrei. Rezervația complexă Iezerul Șureanu cuprinde lacul și mlaștina pe o suprafață de 20 ha, situate în circul glaciar de pe versantul estic al vârfului Șureanu la altitudinea de 1750 m. În apele lacului se păstrează aproximativ 300 de specii de diatomee endemice, ce dăinuiesc din timpul glaciațiunii cuaternare și o microfaună alpină tipică. Lacul a fost populat mai mulți ani la rând cu puieți de păstrăv indigen și cu păstrăvi aduși din râul Frumoasa. Întregul circ glaciar este acoperit cu un covor aproape continuu de jnepeni, ienuperi și afini.

Protecția mediului : În zona respectivă nu s-au înregistrat acțiuni de degradare a aerului, solului sau subsolului, din acest punct de vedere situația fiind normală ,se are în vedere în continuare programe de investitii cu privire la protejarea mediului .

Prezența și extinderea redusă a așezărilor umane în teritoriul analizat, cât și intervenția antropică limitată, a contribuit la menținerea unui mediu curat, lipsit de factori de poluare.

Activitățile cu profil economic și cu impact negativ asupra zonei, sunt:

¾ exploatările forestiere, uneori necontrolate, care pun în pericol stabilitatea versanților;

¾ vânătoarea și braconajul;

¾ pășunatul excesiv, cu sălașele de vară (locuințe temporare) aferente;

¾ turismul – având în vedere numărul scăzut de structuri turistice (cabane) și implicit de locuri de cazare, este un domeniu cu activitate mai mult sezonieră și restrânsă în jurul cabanelor Șureanu, Poarta Raiului și Oașa; printr-o dezvoltare haotică poate deveni însă un factor de poluare a mediului;

¾ exploatarea potențialului hidroenergetic al râurilor Sebeș și Cugir (cinci lacuri de acumulare antropice, centrale hidroenergetice, construcții de șantier, birouri, transport auto).

2.2.2.RESURSELE ANTROPICE

Monumente de artă și arhitectură : Fenomenul contopirii relațiilor dintre străvechea viață a satelor și aceea a orașelor care este de origine mai nouă, se remarcă bine pe Valea Sebeșului, unde el s-a suprapus vechii noastre origini daco-romane care s-a păstrat datorită continuității fondului de viață tradițională. Zona Vaii Sebeșului este bogată în resurse antropice, ce pot fi considerate adevărate resurse turistice. Cele mai importante, care pot deveni destinații pentru drumeții, sunt:

Manastirea Oasa este o manastire relativ noua, aflata in comuna Sugag din judetul Alba Iulia ,manastirea este o oaza de liniste. Vietuitorii duc o viata de obste, in munca si rugaciune.

Imagine aeriana Mănăstirea Oașa – Sugag

Mănăstirea Oașa (de maici), cu biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a romancierului Mihail Sadoveanu, cu picturi executate în anii 1987-1988.

Schitul de maici Tet este asezat in comuna Sugag. Lacasul de cult isi are originile in anul 1952, cand Parintele Ghenadie Marciu, calugarit de catre Arsenie Boca a inceput sa ridice schitul ce mai tarziu avea sa poarte hramul "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe".

Castrul roman de la Vf. lui Pătru, comuna Șugag – epoca romană

Casa memorială a meșterului popular de sculptură în lemn, Nicolae Cernat (1892-1962), cu exponate diferite (unelte de sculptură în lemn, icoane pe sticlă, blidare, blide etc.)

Ruinele Cetății dacice de la Căpâlna –la18 km de orașul Sebeș, cu o bună poziție strategică, situată la 610 m altitudine și dominând Valea Sebeșului se înalță vestigiile unei puternice cetăți dacice (sf. sec. 2 î.Hr.-106 d.Hr.). Cetatea cu ziduri de piatră a fost înălțată de Burebista și făcea parte din sistemul de apărare a capitalei Daciei, Sarmizegetusa Regia. Ea a durat până la cucerirea romană și, se pare că a servit drept reședință a unui nobil dac și avea caracter militar.

Muzeul local al lemnului Șugag – cu exponate ce ilustrează măiestria localnicilor în această artă;

Comuna Șugag, alături de Săsciori și Jina reprezintă centre folclorice și etnografice de mare interes, remarcându-se prin arhitectura și interioarele țărănești, costume populare tradiționale, manifestări și obiceiuri folclorice.

Pe Valea Sebeșului se mai păstrează și astăzi câteva instalații tehnice străvechi, cum ar fi vâltorile din satele Dobra și Laz, morile de apă din Laz, Căpâlna și Petrești, torcătorii, piue pentru bătut stofele, teascuri pentru ulei și struguri. Pe Valea Sebeșului există o adevărată civilizație a lemnului, care include secole de istorie. În zonă se prelucrează artistic lemnul, se pictează icoane pe lemn, dar este dezvoltat și olăritul (Săsciori – ceramica roșie nesmălțuită în exterior) și pictura icoanelor pe sticlă.

Comuna Șugag este și un renumit centru folcloric – rapsozi populari, dansuri populare, formație de fluierași, serbare folclorică păstorească “Zi bade cu fluiera” (la mijlocul lunii mai), obiceiuri tradiționale calendaristice (Urcatul oilor la munte; Chemarea la porunci) și familiale (nunți).

Ansamblul Folcloric de fuierasi din Șugag, Alba

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial.-Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în centrul comunei Șugag, fiind ridicat în anul 1935, de către localnici, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial.

Muzeul traditiilor populare- Sugag

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial – Sugag

Obeliscul, realizat din calcar, are o înălțime de 4,5 m, având la bază un postament în trepte. La coronament se află o acvilă din bronz, cu aripile deschise. În plan frontal sunt înscrise numele a 34 de eroi români.

Creație artistică populară: cusăturile, țesăturile și confecționarea portului popular sunt tradiții păstrate de sute de ani, neschimbate, înfrumusețând interioarele caselor și îmbrăcămintea localnicilor în zile de sărbătoare, arta cioplitului și prelucrării artistice a lemnului, se întâlnește în toate satele de pe Valea Sebeșului, un spațiu etnocultural de interferență între zonele etnografice consacrate Mărginimea Sibiului și Țara Moților.

Șugag, jud. Alba; Construcție Stâna Șugag

Centre etnografice: centrul etnografic Șugag, caracterizat prin arhitectură populară (gospodării țărănești tradiționale specifice zonelor montane), artă populară (port popular mobilier țărănesc, obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare), rapsozi populari, dansuri populare, formație de fluierași și grup folkloric, organizarea de serbări folclorice păstorești

2.2.3.Cadrul socio-economic

Sate componente:Arți, Bârsana, Dobra, Jidoștina, Mărtinie, Șugag, Tău Bistra

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șugag se ridică la 2.726 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.239 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,4%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,45%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.Sugag (2726 locuitori din care de sex masculin 1407 locuitori iar de sex feminin 1319 locuitori)

Populația zonei supuse amenajării este formată în mare parte din persoane de vârsta a II-a și a III-a, fiind evident un exod al tinerilor către orașele învecinate (Sebeș, Sibiu, Alba Iulia, Deva, Orăștie). Amenajarea turistică a stațiunii Poarta Raiului ar crește numărul locurilor de muncă pe plan local și astfel mai mulți tineri ar fi tentați să rămână în satele din jur, contribuind astfel la dezvoltarea economică și socială a acestora. În prezent, principalele activități în zonă sunt creșterea animalelor, prelucrarea lemnului și agricultura.

Industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului:Principala bogăție naturală a comunei Șugag este pădurea .La lucrările de exploatare a masei lemnoase și transportul acesteia este concentrată forță de muncă locală, la care se adaugă și forța de muncă provenită din alte județe .În noua conjunctură prin aplicarea Legii nr. 18/ 1991 și a Legii nr. 1/2000 privind fondul funciar, exploatarea masei lemnoase se desfășoară și în gospodăriile individuale ale cetățenilor beneficiari de aceste legi .

Energie electrică: SC HIDROELECTRICA SA, Sucursala Sebeș este unul din principalii furnizor de energie electrică. Pe raza comunei Sugag își desfășoară activitatea 2 hidrocentrale de interes republican: Gîlceag și Sugag , cu o putere instalată de 150 MW , fiecare. Anual aceste hidrocentrale produc în medie 260 GMW/oră.Ele sunt conectate la sistemul energetic național.

Construcții:SC HIDROCONSTRUCȚIA S.A. , Sucursala Sebeș și-a desfășurat activitatea pe raza comunei Șugag o dată cu începerea lucrărilor de amenajare hidroenergetică a râului Sebeș, care s-au declanșat în anul 1972 . Obiectivele principale construite au fost barajele cu lacurile de acumulare , uzinele electrice și aducțiunile. Intreaga conducere a S.C.Hidroconstrucția S.A.Sebeș se află actualmente în municipiul Sebeș.

Agricultura: Așezarea comunei într-o regiune de munte cu condiții de climă mai aspre și precipitații abundente, cu soluri sărace, cu caracteristici acide favorabile pășunilor și fânețelor, a permis dezvoltarea agriculturii cu ramura ei de bază – creșterea animalelor și mai puțin cultura plantelor .

Creșterea animalelor este ramura de bază a agriculturii comunei Șugag. Altitudinea ridicată, de peste 750 – 800 m, pe care se desfășoară terenuri agricole favorizează dezvoltarea creșterii animalelor, îndeletnicire practicată din timpuri străvechi pe aceste meleaguri . Ponderea deținută de pajiștile naturale determină o mare dezvoltarea a zootehniei, baza furajeră fiind asigurată de pășunile alpine și de cele 12 goluri de munte, pe timpul verii, iar pe timp de iarnă de fânul provenit din fânețele naturale.

Creșterea ovinelor este favorizată de existența unor condiții naturale prielnice păstoritului. În zona comunei Șugag predomină oile de rasă țurcană, cu lână grosieră și fir lung, rezistentă la condițiile climatice din această zonă a țării .Pe raza comunei Șugag silvicultura oferă locuitorilor locuri de muncă, atât în perioada de iarnă cât și în perioada de vară, la centrele de colectat fructe de pădure .

2.2.4.Infrastructura

Accesul rutier se realizează pe DN 67 C: Sebeș – Petrești – Săsciori – Șugag – Oașa – Obârșia Lotrului – Novaci (Transalpina). Starea proastă a drumului de acces, DN 67 C, constituie unul dintre impedimentele majore în dezvoltarea activității turistice.

Infrastructură de transport: Localitatea Șugag se află situată la 44 km sud -est de municipiul Alba Iulia, reședința județului, accesul făcându-se pe drumul național DN 1 până în Sebeș apoi pe DN 67 C. Acesta traversează comuna Șugag pe direcția nord-sud spre direcția Novaci.

Denumita altfel si “Drumul Regelui“, Transalpina este puntea de legatura dintre Oltenia si Transilvania si reprezinta drumul cel mai inalt din Romania

Zona nordica a comunei Sugag este traversata de drumul judetean DJ 709 K care leaga drumul judetean DJ 704 cu cabana Sureanu si asigura legatura cu judetul Hunedoara spre localitatea Petrila

Comuna Șugag este legată de comuna Jina, din jud. Sibiu prin drumul județean DJ 106 E, care urmărește Valea Dobrei, traversând culmea muntoasă spre bazinul Cindrelului.

In lung comuna este strabatuta si de DJ 704 :DN 7 (Sibot) – Cugir – Sureanu – Prigoana – Valea Mare -DN 67 C (in dreptul lacului Oasa)

Celelalte localități sunt legate de centrul de comună astfel:

♦ DN 67 C , face legătura localităților Mărtinie și Tău -Bistra cu centrul comunei, situându-se pe cursul râului Sebeș.

♦ DJ 106 E, leagă localitatea Dobra de centrul comunei, situându-se pe cursul Vaii Dobra.

-Celelalte localități sunt situate pe culmile muntoase de pe malul stâng al râului Sebes și leagă centrul de comună prin drumuri locale de pământ sau parțial împietruite astfel:

♦ Drum comunal DC 215: DN 67 C – Arți -de cca. 12 km lungime:

♦ Drum comunal Șugag DC 214: DN 67 C (Șugag) – Bârsana -de cca. 15 km lungime:

♦ Drum comunal DC 216: DN 67 C – Mărtinie -de cca. 3 km lungime:

♦ Drum comunal DC 217: sat Tău Bistra – Curmătura – de cca. 8 km lungime

Accesul feroviar se realizează pe magistrala București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Podu Olt – Sibiu – Sebeș – Alba – Simeria – Arad – Curtici. Cea mai apropiată gară este Sebeș (27 km).

Accesul aerian – cel mai apropiat aeroport este cel din municipiul Sibiu aflat la 54 km de orașul Sebeș pe E 68.

Zona este racordată la rețeaua de energie electrică și la cea de telefonie, o parte din case fiind racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă. Un pas important în dezvoltarea viitoare a turismului s-a făcut prin realizarea unei documentații de urbanism – PUZ Luncile Prigoanei, beneficiară fiind Primăria Șugag.

2.2.5.Echipamentul de cultură și odihnă

Poarta Raiului este o poiană situată între vârfurile Șureanu, Pătru șiCanciu,zonă deosebit de pitorească, descrisă în povestirile lui de marele romancier Mihail Sadoveanu. Configurația geomorfologică, atractivitatea peisagistică deosebită, accesibilitatea și poziția geografică îi conferă un potențial mare de dezvoltare turistică, Valea Frumoasei și se constituie într-un amplasament optim pentru amenajarea unei stațiuni montane pentru sporturi de iarnă.

În prezent, oferta turistică a comunei este precară pe toata aria se inregistreaza un numar de 199 locuri de cazare iar majoritatea acestora sunt pensiuni.

Sursa : Capacitati de cazare turistica existente anul 2011

Structuri turistice pentru alimentație existente anul 2011: bar, discotecă,restaurant.

Structuri turistice pentru agrement : teren de sport (baschet, volei),pârtie de schi

2.2.6.LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE ȘI PROTECȚIA ZONEI

Amenajarea din punct de vedere turistic a stațiunii Poarta Raiului se va face ținând cont de reglementările tuturor legilor ce privesc protecția mediului și amenajarea și sistematizarea teritoriului: Legea 50/1991 – privind autorizarea executării construcțiilor, Legea 10/1990 privind calitatea construcțiilor, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea 137/1995 – Legea protecției mediului, Legea 18/1991 – Legea fondului funciar, Legea 5/2000 – Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, HG 77/1996 pentru aprobarea normelor privind atestarea stațiunilor turistice, HG 31/1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentației de urbanism privind zone și stațiuni turistice.

LEGEA Nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III- a – zone protejate

lndicele de atractivitate de 2,85 este cuprins între (0,20-1), și depășește jumătatea interva1ului de unde rezultă că în zona aleasă se poate realiza o amenajare în condiții optime.

1,00 Comuna Șugag, satul Dobra Pintenii din Coasta Jinei 2.4.

0,20 Comuna Săsciori, satul Tonea și comuna Pianu Oul Arșiței 2.5.

0,20 Comuna Șugag, satul Tău Bistra Masa Jidovului 2.6.

0,20 Comuna Șugag, satul Tău Bistra Stânca Grunzii 2.7.

Resursele naturale dețin ponderea cea mai mare pentru că ele sunt cele mai importante elemente care justifică deplasarea turiști1or către această zonă. Prin implantarea diferitelor obiective se încearcă reținerea acestora cât mai mult timp în zona vizitată.

Cap. III Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Indicele de atractivitate se calculează astfel:

I = Σqici – trebuie sa fie mai mare de 2,5 pentru a se justifica alegerea zonei ce urmează a fi amenajată în scopuri turistice.

qi – ponderea fiecărui element de atracție la unitate

ci – nivelul calitativ al ofertei, exprimat pe o scala de 5 trepte

Indicele de atractivitate este de 2,85 este cuprins intre [1;4],si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca zona poate fi amenajată din punct de vedere turistic.

Cap. IV Determinarea ariei de atracție

Stațiunea Poarta Raiului va funcționa permanent, pe toată durata anului. Principalele orașe emițătoare de turiști sunt Sebeș (27 km) și Sibiu (54 km) Alba etc., precum si turisti romani si straini care vor veni in zona prin programe turistice oferite de agentii de turism sau pe cont propriu. Se vor construi zone de agrement cu un standard ridicat de calitate pentru turisti ce vor sosi in aceasta zona,se v-a realiza un clip de promovare turistica a zonei ,care se va difuza la cele mai importante televiziuni,vor avea loc diferite programe culturale,festivitati,etc.

Cap.V. Determinarea capacității optime de primire și a necesarului de construit

Valențele turistice în teritoriu precum și poziția geografică favorizează promovarea unor forme variate de turism, unele specifice acestei zone. Amplasamentul stațiunii Poarta Raiului într-o zonă muntoasă permite, în principal, amenajarea de trasee pentru drumeții montane și alpinism, și amenajarea pârtiilor de schi și a instalațiilor pentru sporturi de iarnă. Datorită faptului că zona este înconjurată de trei masive muntoase, există posibilități multiple pentru practicarea drumeției montane în pădurile neamenajate din împrejurimi, pe cele 12 trasee montane existente. Alpinismul are largi perspective de manifestare în ariile glaciare. De asemenea sporturile de aventură (deltaplan, parapantă, mountain bike, rafting, canoeing) și paint-ball-ul. Turismul rural și agroturismul pot fi dezvoltate în zona stațiunii, satele de pe Valea Sebeșului reprezentând adevărate tezaure păstrătoare de tradiție și frumos. Gospodăriile aflate în cadrul unor peisaje pitorești nepoluate, pot asigura în perspectivă sejururi pentru turiști, oferind posibilități de cazare și masă și cu dotări tehnico-edilitare adecvate. Cadrul natural al Văii Sebeșului, precum și aria montană limitrofă, oferă condiții propice pentru dezvoltarea turismului de odihnă și recreere (picnic). Este vorba de Valea Frumoasei până la Lacul Oașa, Poiana Poarta Raiului, Luncile Prigoanei și cabanele Oașa și Șureanu. Tot aici va fi amenajat și un centru ecvestru, pentru practicarea plimbărilor cu cai de agrement. Turismul pentru vânătoare și pescuit sportiv beneficiază de resurse reprezentative. Astfel, fondul cinegetic este deosebit de bogat și valoros, atât economic, dar și ca structură și trofee, iar cel piscicol de mare interes (păstrăv, lipan, etc.) se găsește pe toate râurile de munte afluenți ai Sebeșului sau Frumoasei.

Activitățile și suprafețele repartizate acestora sunt:

Capacitatea optimă de primire se calculează utilizând formula:

Q =

S – suprafața supusă amenajării

k – coeficientul de utilizare

N – norma de suprafață pentru o persoană

Pentru SPORTURI DE IARNĂ, capacitatea optimă de primire a pârtiilor se calculează utilizând formula:

Q=DXL/Z/H

D – debitul mediu orar

L – coeficient de corecție a debitului în funcție de lățimea pârtiei

Z – diferența medie de nivel pe care o coboară un schior într-o zi, în funcție de tehnica și performanțele sale

H – diferența de nivel a pârtiei luată în calcul.

În stațiunea montană Poarta Raiului se vor amenaja 4 pârtii de schi alpin în zona vf. lui Pătru – versantul nordic – valea superioară a Prigoanei, însumând circa 7500 m lungime.

I – Pârtia centrală = 2.500 m – diferență de nivel 400 m, pârtie dificilă

II – Pârtia vestică = 3.000 m – diferență de nivel 380 m, pârtie cu grad de dificultate mediu

III – Pârtia estică = 1.200 m – diferență de nivel 310 m, pârtie ușoară

IV – Pârtia intermediară = 800 m – diferență de nivel 290 m, pârtie usoară

Nu se pune problema lățimii pârtiilor, datorită situării acestora în golul alpin, acesta constituind de fapt un stadion de zăpadă.

Suprafața schiabilă va fi de aproximativ 225 ha.

Aceste pârtii vor fi deservite de 3 instalații de transport pe cablu și anume:

1. telegondolă – Poarta Raiului (1.560 m) – valea superioară a Prigoanei (golul alpin, circa 1.720 m), lungime = 1.800 m, diferență de nivel = 160 m

2. telescaun – valea superioară a Prigoanei (1.720 m) – vf. lui Pătru (2.130 m), lungime = 2.400 m, diferență de nivel = 410 m.

3. teleschi – limita golului alpin (1.810 m) – vf. lui Pătru (2.130 m), lungime = 900 m, diferență de nivel = 320 m

Telegondola servește la transportul turiștilor din stațiune la baza pârtiilor. La coborâre, turiștii pot coborî și pe schiuri, pe sub telegondolă, panta medie fiind de circa 10 %. Telescaunul servește pârtiile I și II, iar teleschiul pârtiile III și IV. De la baza pârtiilor III și IV se poate coborî pe schiuri paralel cu liziera pădurii până la stația telegondolei.

Se consideră lățimea convențională a pârtiei de 30 m, și se calculează capacitatea medie de primire pentru fiecare pârtie în parte:

Pârtia centrală

D = 2500, L= 1, z = 3500, H = 400, capacitatea optimă de primire va fi:

Q=2500X1/3500/400 = 285 schiori

Q = 285 persoane

Pârtia vestică

D = 1750, L= 1, z = 2700, H = 380, capacitatea optimă de primire va fi:

Q= 1750 X 1 /2700/380=246 schiori

Q = 246 persoane

Pârtia estică

D = 1100, L = 1, z = 1400, H = 310, capacitatea optimă de primire va fi:

Q=1100X1/1400/310=244 schiori

Q = 244 persoane

Pârtia intermediară

D = 1100, L = 1, z = 1400, H = 290, capacitatea optimă de primire va fi:

Q=1100×1/1400/290=228 schiori

Q = 228 persoane

Q persoane schiori =285+246+244+228= 1003

Qtotal = 2478 +285+246+244+228= 3481

Total capacitate de primire pentru sporturi de iarnă va fi 1003 persoane. Deci, în total, stațiunea Poarta Raiului va avea o capacitate optimă de primire de 3481 persoane.

Suprafata construita este de 47 (ha amenajare turistica) + 225 (ha amenajare partii schi ) = 272 ha

CAP. VI. CONCEPTIA DE AMENAJARE A ZONEI

6.1.Amenajarea echipamentelor de cazare,alimentatie,agrement,tratament

Stațiunea Poarta Raiului va avea circa 2000 locuri de cazare, fiind destinată sporturilor de iarnă și în anotimpul estival odihnei, recreeri, turismului montan, de sport și agrement.

Structurile de cazare totalizează 2000 locuri, repartizate pe unități astfel:

Vom construi in primul rand doua Hoteluri 4* insumand un numar 2 x 200 locuri = 400 locuri.Acestea vor fi constriute la intrarea in statiune intr-o arhitectura care sa se integreze perfect in cadrul natural acestea se vor numi „HOTEL SUREANU”si „HOTEL POIANA RAIULUI”,vor semana identic ca si arhitectura,vor avea 7 etaje ca inaltime camerele vor fi repartizate astfel:la parter se va afla receptia acestora si restaurantele unde se vor servi micul dejun,cina,pranzul,vor fi dotate cu Sali de fitness,Sali de conferinte,Sali de aerobic,sauna uscata si umeda,piscina deasemenea se afla tot la parterul hotelurilor,camerele vor fi repartizate astfel cate 28 de camere pe etaj cu cate 2 locuri ,iar la etajul 7 se vor gasi 4 apartamente amenajate luxos pentru clientii mai pretentiosi ai hotelului.Culorile dominante ale hotelurilor vor fi alb cu verde,verdele va fi dat de cuverturile de pe pat avand imprimate pe ele frunze de diferite dimensiuni mochetele de pe holuri vor fi vezi cu chenare pe margini ,mobilierul va fi alb,iar hotelul pe afara va fi de culoarea maro cu diferite aplicatii in dreptul ferestrlor jos semnificand zona traditionala in care se afla de prelucrare a lemnului.Receptia hotelurilor va fi la intrare central ,in hol se va gasi si un bar ,unde se va putea servi cafea,ceaiuri etc.,de la ultimil etaj al hotelului din aparatamentele de lux se va putea admira privelijtea ,pe holuri se vor expune ghivece cu flori naturale ,lifturile vor fi in numar de trei iar unul va fi panoramic din care se va putea admira privelistea,camerele vor fi prevazute cu carduri de acces in camera ,paturile vor fi prevazute cu saltea relaxa, un birou se va afla in dreptul ferestrei,2 veioze in lateralul patului si pe birou,dulapuri pentru haine ,apartamentele vor avea un living in care se vor instala doua canapele de culoare visinie,baile vor avea un jacuzzi propriu.Toate camerele si apartamentele vor fi izolate termic si fonic acestea vor avea balcoane ,televizoare LCD,cate un grup sanitar propriu (faiantat cu faianta de culoare verde cu alb),in salile de conferinte se pot organiza receptii,banchete,congrese,conferinte,discoteci cu ringuri de dans ce ofera stiluri de muzica diferite ,orga de lumini,sala de biliard,bar se vor servi diferite tipuri de bauturi alcoolice si nealcoolice,un restaurant clasic care va servi un larg sortiment de preparate culinare.

Urmatoarele constructii vor fi 2 hoteluri de 3 * – (2 x 200) 400 de locuri ,2 hoteluri 2* – (2 x 100)200 locuri ,sat de vacanță 3 stele – 500 locuri ,20 vile 4 stele capacitate de primire 10 persoane x20 = 200 locuri ,cabana 2*,3* circa 60 ,iar restul de 240 de locuri se vor gasi in satele cele mai apropiate de viitoarea statiune,deasemenea se vor amplasa pentru vanzatorii de obiecte si souveniruri traditionale spatii special amenajate .

Hoteluri 3* – HOTEL ALBA,HOTEL TRIUMF ,vor totaliza 400 de locuri de cazare,fiecare va avea 200 de camere ,vor fi amplasate la poalele Muntelui Sureanu,intr-o zona plina de paduri de foioase,acestea vor avea 10 etaje ,pe fiecare etaj se vor gasi cate 20 de camere (camere cu pat single 130,pat dublu 80 ),arhitectura exterioara a acestora va fi de forma conica ,cu structura pe fier beton si de-o parte si de alta fatadele cladiriilor va fi de sticla ceea ce va permite captarea luminii naturale ,vor avea Sali de conferinte,lobby cu bar 24 de ore,se vor gasi biciclete de inchiriat pentru drumetii,interioarele vor fi ornate cu tapet sintetic cu diferite modele avangardiste,meniul,micul dejun si cina vor fi servite in restaurantul hotelurilorcu o capacitate de 400 de locuri,camerele vor fi amenajate in stil avangardist,cu obiecte si decoratiuni moderne,sisteme de incalzit,aer conditionat,etc.

Hotelurile de 2* se gasesc in aproprierea statiunii ,acestea vor avea acces catre pistele de schi ,fiind amplasate mai aproape de telegondola,teleschi,telescaun,vor fi amenajate in stil clasic,vor avea 100 de camere dintre care ,120 de camere single,80 de camere duble,acestea vor fi pentru fumatori si nefumatori,vor avea holuri spatioase,camerele vor avea cam 20 de mp.,un pat ,birou,tv.,mocheta de culoare visinie,tapet pe pereti de culoarea crem,receptia va fi la parter la fel si restaurantul,hotelurile se vor numi :HOTEL BRAD si HOTEL PIN, vor oferi centru de inchiriere echipamente de schi,vor avea un parc pentru copii amenajat in spatele hotelurilor cu leagane,tobogane,carusel,etc.

DOTARI UNITATI HOTELIERE ZONA SUGAG-POARTA RAIULUI LA 4*SI 3*

FACILITATILE HOTELURILOR de 4*CE VOR FI CONSTRUITE IN ZONA SUGAG-POARTA RAIULUI

Se propune amenajarea în comună a circa 60 pensiuni turistice, cu circa 120 locuri, situate în principal în cele 3 sate cu acces direct din DN 67 C: Dobra, Șugag și Mărtinie.

Pensiunile se vor amenaja în cadrul gospodăriilor celor mai bine dotate, atât ca fond construit cât și ca utilități, fiind preferate cele care sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă și au sistem individual de canalizare Fiecare cabana sau vila este dotata cu Tv, antena satelit, frigider, baie cu dus, etc.. Pentru ca atmosfera sa fie ideala acestea vor pune la dispozitie un living dotat cu semineu, bar, masina de gatit, precum sio terasa exterioara unde se poate servi micul dejun . Fiecare camera are baie proprie si este dotata cu televizior, DVD, receptor satelit. Acestea vor pastra arhitectura tradidional a zonei fiind in cvea mai mare parte construite din materialul zonei “lemnul”vor avea camerele decorate cu motive traditionale, obiecte sculptate din lemn și artizanat , olărit , țesături, împletituri din nuiele etc.,.camere cu bai proprii,living, bucatarie, sala de mese Mai dispun si de gradini cu livada; leagan; foisor; gratar, pastravarie; parcare in curte. Seara se pot organiza focuri de tabara cu diferite activitati mestesugaresti,dansuri populare,petreceri cu diferite tematici.,meniurile servite vor fi in ceea mai mare parte din preparate traditionale :preparate din pește, mezeluri preparate după rețete tradiționale, ciorbe specifice locului, dar și dulciuri preparate în casă. În plus, acestea au pregătite pentru oaspeti programe de muzica populara in costumele tradiționale . Pentru ca ambianta sa fie perfecta se imbina peisajul pitoresc cu , scaldatul, drumetiile, plimbarile cu Atv-urile, cu inaltul confort care va asteapta in fiecare pensiune.

Harta geografica a zonei Sugag- Poarta – Raiului

Alimentație

Pensiunile turistice propuse vor trebui să asigure prepararea hranei pentru turiștii cazați, servind cu prioritate alimente ecologice din propria gospodărie.

Stațiunea montană Poarta Raiului va avea structuri de alimentație ce vor totaliza 1670 locuri în 22 unități diversificate de categorii diferite: lux, I și a II-a.

Profilul unităților acoperă o plajă largă de tipologii: restaurant clasic, restaurant de lux cu profil de bucătărie internațională, restaurant cu specific pescăresc și vânătoresc, restaurant italian, braserie, cramă, fast-food, berărie, patiserie, cofetărie-gelaterie, bar de zi, cafenea, bar de noapte, terase acoperite și descoperite.

Agrement

În zona poienii Oașa se va amenaja un complex sportiv în suprafață de circa 4 ha, cuprinzând 2 terenuri de sport multifuncționale (baschet -volei) și 4 terenuri de tenis. Stațiunea Poarta Raiului va dispune de o ofertă diversificată de agrement de interior, exterior și sportiv, în unități independente sau componente ale unităților de cazare: săli de fitness, saune, piscine, squash, biliard, bowling, săli de jocuri, terenuri de sport multifuncționale, minigolf, paint ball, discoteci, patinoar, pârtii de schi alpin și nordic. În zona împădurită din sudul stațiunii se va delimita și amenaja un teren pentru paint-ball, având la intrare un pavilion cu vestiare, dușuri, grupuri sanitare și un spațiu de depozitare. Urmatoarea constuctie va fi un magazin care va comercializa si inchiria articole sportive (rucsaci,corzi,schiuri,manusi,placi de snowboard,saniute).Vanzatorul va inchiria la preturi accesibile echipamentele ,peretii centrului de inchirieri va fi tapetat cu imagini montane ,aici se vor face inscrieri pentru cursurile de schi destinate incepatorilor.

Amenajarea domeniului schiabil

Se vor amenaja într-o primă etapă 4 pârtii de schi alpin în zona vf. lui Pătru – versantul nordic – valea superioară a Prigoanei, însumând circa 7500 m lungime.

I – Pârtia centrală = 2.500 m

II – Pârtia vestică = 3.000 m

III – Pârtia estică = 1.200 m

IV – Pârtia intermediară = 800 m

Aceste pârtii vor fi deservite de 3 instalații de transport pe cablu și anume:

telegondolă – Poarta Raiului (1.560 m) – valea superioară a Prigoanei (golul alpin, circa 1.720 m), lungime = 1.800 m, diferență de nivel = 160 m

telescaun – valea superioară a Prigoanei (1.720 m) – vf. lui Pătru (2.130 m), lungime = 2.400 m, diferență de nivel = 410 m.

teleschi – nord – est – limita golului alpin (1.810 m) – vf. lui Pătru (2.130 m), lungime = 900 m, diferență de nivel = 320 m

Telegondola servește la transportul turiștilor din stațiune la baza pârtiilor. La coborâre, turiștii pot coborî și pe schiuri (pârtia de retragere – V), pe sub telegondolă, panta medie fiind de circa 10 %.

Telescaunul servește pârtiile I și II, iar teleschiul pârtiile III și IV,

De la baza pârtiilor III și IV se poate coborî pe schiuri paralel cu liziera pădurii până la stația telegondolei.

În zona de nord a stațiunii se va amenaja o pârtie pentru schi fond (nordic) și de plimbare (randonnée), și anume la altitudinea de circa 1.700 m prin pădure, pe curba de nivel ce înconjoară vf. Canciu.

Pentru diversificarea ofertei de agrement se propune amenajarea unui mini centru de echitație, organizându-se plimbări cu caii localnicilor pe dealurile înconjurătoare sau sania în timpul iernii.

6.3 Infrastructura

Prin planul de amenajare a stațiunii turistice Poarta Raiului se prevede modernizarea drumului forestier de acces (8km de la DN 67 C – podul peste lac) și reclasificarea acestuia la drum județean

In statiune se vor construi aleei de acces catre principalele hoteluri,pensiuni si magazinele ce vor fi amplasate iar pentru turisti care vor veni cu autoturismul ,locuri de parcare.

6.4. Alte servicii

În zona centrală a stațiunii se va realiza un complex comercial P+1 ce va reuni magazine diverse cu mărfuri alimentare și nealimentare, suveniruri, articole cosmetice sportive, etc. (circa 5-6 unități), cabinet medical, farmacie, poștă, bancă, centru salvamont. La intrarea în stațiune se va amplasa un centru de informare și documentare turistică. În apropierea stației inferioare a telegondolei se vor amplasa 2 centre de închiriere a materialelor sportive. În stațiune vor funcționa mici chioșcuri tipizate cu aspect de minicabane montane, ce vor comercializa răcoritoare, produse alimentare preambalate, suveniruri, ilustrate, presă, articole cosmetice, țigări, articole foto.

Harta localizare Sugag – Poarta Raiului

Schita viitoarei statiuni SUGAG – POARTA RAIULUI

(sunt reprezentate cu rosu = partiile de schi( Pârtia centrală = 2.500 m , Pârtia vestică = 3.000 m , Pârtia estică = 1.200 m,Pârtia intermediară = 800 m cu verde aceesul la partii cu telescaunul,telegondola,teleschi,cabana salvamontului reprezentata cu Crucea Rosie,cele 2 hoteluri de 4*,3*2* ,pensiunile si cabanele)

Bibliografie

Baltaretu Mihaela Andreea, Amenajarea turistica a teritoriului , Editura Universitara, Bucuresti 2013

www.turism.sugag.ro

3.www.alba.ro

4.www.primaria sugag.ro

Bibliografie

Baltaretu Mihaela Andreea, Amenajarea turistica a teritoriului , Editura Universitara, Bucuresti 2013

www.turism.sugag.ro

3.www.alba.ro

4.www.primaria sugag.ro