Studiu Privind Mangementul Integrat al Deseurilor Menajere In Municipiul Campia Turzii

Studiu privind mangementul integrat al deșeurilor menajere în municipiul Câmpia Turzii

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEȘEURILOR

1.1. DEFINIREA CONCEPTELOR DIN SISTEMUL DE MANAGEMENT AL

DEȘEURILOR

1.2. OBIECTIVELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL

DEȘEURILOR

1.3 IMPORTANȚA EDUCAȚIEI ECOLOGICE A POPULAȚIEI

CAPITOLUL II: COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR.

CADRUL LEGISLATIV

2.1 COLECTAREA SELECTIVĂ

2.2 TIPUL DEȘEURILOR CARE FAC OBIECTUL COLECTĂRII SELECTIVE 5

2.3 CADRUL LEGISLATIV NAȚIONAL PRIVIND COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR

2.4 CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND STADIUL IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI

2.5 COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR MENAJERE (CORELAREA

CU POLITICA DE MEDIU)

CAPITOLUL III: COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR

STUDIU DE CAZ „ECO CÂMPIA TURZII”

3.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL ”ECO CÂMPIA TURZII”

3.2 DESCRIEREA INVESTIȚIEI

3.2.1 NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA INVESTIȚIEI

3.2.1.2 OBIECTIVE SPECIFICE

3.2.2 DIRECȚIILE PRINCIPALE PRIN CARE ACȚIONEAZĂ ACEST

PROIECT

3.2.3 DATE PRIVIND TIPURILE ȘI CANTITĂȚILE DE DEȘEURI GENERATE

3.3 DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

3.3.1 ZONA ȘI AMPLASAMENTUL

3.3.2 GEOMORFOLOGIA ȘI GEOLOGIA ZONEI

3.3.3 RESURSELE DE APĂ

3.3.4 ELEMENTE DE CLIMĂ

3.4 DESCRIEREA FUNCȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ

3.4.1 OBIECTELE PROIECTULUI

3.4.2 SCENARII TEHNICO-ECONOMICE

3.5 DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE ALE INVESTIȚIEI

3.5.1 PLANUL DE ACTIVITATE

3.5.1.1 DIAGRAMA GANTT (VEZI TAB. 3.8)

3.6 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI

3.6.1 VALOAREA TOTALĂ

3.6.2 EȘALONAREA COSTURILOR

3.7 BENEFICIILE ȘI RISCURILE PROIECTULUI “ECO CÂMPIA TURZII”

3.7.1 BENEFICIILE PROIECTULUI

3.7.2 IDENTIFICAREA RISCURILOR

CAPITOLUL IV: CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Integrarea României în Uniunea Europeană presupune și abordarea într-un nou

context a problemelor legate de mediu și de calitatea vieții.

Deșeu-orice substanță sau orice obiect din categoriile stabilite de legislația specifică privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl aruncă, are intenția sau obligația de a-l arunca.

Deșeuri periculoase-deșeurile încadrate generic, conform legislației specifice privind regimul deșeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deșeuri și care au cel puțin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase.

Deșeuri reciclabile-deșeuri care pot constitui materie primă într-un proces de producție pentru obținerea produsului inițial sau pentru alte scopuri.( Oroian, I., Vârban, D., L. Paulette, Proorocu, M., Ranta, O., 2009).

Deșeurile reprezintă o problemă din ce în ce mai mare la nivel global, de aceea se caută soluții pentru reducerea acestora.

Colectarea selectivă a deșeurilor este soluția la îndemâna tuturor și presupune depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Conform Hotărârii de Guvern nr.621/2005 – completată și modificată prin H.G. nr. 1872/2006

– instituțiile publice, asociațiile, fundațiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în locuri special accesibile cetățenilor.

Reciclarea reprezintă colectarea, separarea și procesarea unora dintre componențele deșeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare.

Este important să reciclăm deoarece:

 se protejează natura și resursele naturale

 se reduce poluarea solului, apei, aerului

 se reduce poluarea mediului înconjurător

 se economisește energie

Mare parte din gunoiul pe care îl aruncăm poate fi reciclat. Există și materiale care nu pot fi reciclate, unele dintre ele toxice: uleiuri, vopsele sau alte substanțe chimice. Pentru a proteja mediul acestea trebuie adunate și arse în locuri special destinate deșeurilor periculoase.

În încercarea de a ne alinia la directivele europene și prioritățile prevăzute de Planurile Naționale și Regionale de Gestionare a Deșeurilor, Consiliul Local Câmpia Turzii a implementat proiectul “ECO Câmpia Turzii”.

Direcțiile principale în care acționează acest proiect sunt:

 dezvoltarea unui sistem de colectare separată a deșurilor în punctele de colectare pe categorii de deșeuri;

 asigurarae transportului deșeurilor în condiții de siguranță

 creșterea calității serviciilor de salubrizare și implicit a stisfacției

beneficiarilor;

 asigurarae celei mai bune obțiuni pentru colectarea și transportul deșeurilor;

 promovarea unui sistem de informare și conștientizare a populației ;

 realizarea compostului în curte-prin amplasarea recipienților de compost;

 asigurarea posibilităților de a valorifica materialele reciclabile.

Prin implementarea proiectului ECO Câmpia Turzii se va realiza reducerea volumului de deșeuri depozitate și acesta va avea un impact pozitiv atât asupra mediului cât și asupra sănătății populației.

CAPITOLUL I: ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEȘEURILOR

1.1.DEFINIREA CONCEPTELOR DIN SISTEMUL DE MANAGEMENT AL

DEȘEURILOR

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (MID) reprezintă o combinație de factori – fluxul de deșeuri, colectarea deșeurilor, metode de tratare și eliminare – care are ca obiectiv obținerea unor beneficii de mediu, optimizarea economică și acceptabilitatea socială. Toate acestea formează un sistem durabil de manangement al deșeurilor ce trebuie adaptat fiecărei țări în parte.

Cea mai importantă definiție a managementului integrat al deșeurilor a fost dată în

1991, atunci când un comitet de acțiune al Comisiei Economice pentru Europa a publicat un Plan de Strategie Regional în care acest concept era definit ca “un proces de schimbare la care conceptul de management al deșeurilor este lărgit treptat pentru a include în cele din urmă și controlul necesar al fluxurilor de material solide, lichide și gazoase în mediu uman”.

Integrarea sistemului de management al deșeurilor a apărut ca un principiu încă din perioada mișcărilor ecologiste din anii 1960–1970. Era o perioadă economică prosperă pentru țările dezvoltate și industria nu a fost forțată, nici din punct de vedere economic și nici legislative pentru a implementa o astfel de idee de gestionare a deșeurilor. Abia în perioada de recesiune din anii 1980, un nou concept a început să fie implementat și a devenit general aplicat în țările dezvoltate.

Deși teoretic, conceptual pare ușor realizabil, în practică se întâmpină dificultăți în implementarea sa sub toate aspectele. Mai ales, în țările în curs de dezvoltare, din cauza bugetelor limitate și a altor factori socio–economici și politici, managementul deșeurilor se realizează destul de diferit și numai parțial organizat.

Operațiunile din cadrul oricărui sistem de management al deșeurilor sunt interconectate. De exemplu, alegerea metodei de sortare și colectare va influența capacitatea de recuperare a materialelor sau de producere a compostului. Recuperarea materialelor din fluxul de deșeuri poate afecta viabilitatea procedeelor de recuperare a energiei. Pentru aceasta, este necesară o abordare holistică (ecologistă) a întregului sistem de manangement al deșeurilor. Rezultatul trebuie să fie un sistem complet și viabil din punct de vedere economic și de mediu.

Abordarea sistemului în totalitate este esențială, cu toate că managementul deșeurilor este adesea împărțit pe diferite segmente. Colectarea deșeurilor municipale intră de obicei, în responsabilitatea autorităților locale, deși pentru aceasta pot fi angajate societăți private de management al deșeurilor. La fel, evacuarea poate fi efectuată de o altă autoritate sau societate. Mai mulți operatori îsi pot aduce aportul la activitățile de reciclare, iar în cazul centrelor de colectare a materialelor, aceștia pot fi chiar producătorii de materiale.

1.2. OBIECTIVELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR

Deșeurile reprezintă un produs inevitabilal al societății noastre. Modalitățile practice de gestionare a deșeurilor solide au fost inițial elaborate cu scopul de a evita efectele adverse asupra sănătății umane, efecte produse de cantitațile tot mai mari de deșeuri solide care se eliminau fără o eliminare sau o evacuare corespunzătoare.

O gestionare tot mai eficientă a deșeurilor reprezintă azi o cerință pe care societatea este obligată să o ia în considerare. Pe rând, ineficiența sistemelor de gestionare a deșeurilor conduce la o impresie nefavorabilă pentru investitorii străini și pentru turiști, cu implicații majore descurajarea investițiilor și diminuarea veniturilor ce pot fi obținute din investiții.

Obiectivele sistemului de management integrat al deșeurilor urmăresc :

 prevenirea cantităților de deșeuri

 colectarea selectivă a deșeurilor la sursa de generare si valorificarea acestora

 protecția sănătații publice și protecția mediului înconjurător

 utilizarea resurselor naturale într-o manieră durabilă

Obiectivele proiectului:

 reducerea volumului de deșeuri depozitate și creșterea gradului de colectare selctivă a deșeurilor în Regiunea Nord-Vest ca punct de plecare în realizarea unui sistem articulat de adresare a problemelor legate de mediu, calitatea vieții și cea a mediului de afaceri;

 implementarea unui sistem complet, eficient, simplu și durabil în sectorul gestionării deșeurilor în zona țintă a proiectului;

 crearea serviciului de salubrizare;

 derularea unei campanii de promovare, informare și publicitate a noului sistem implementat;

1.3 IMPORTANȚA EDUCAȚIEI ECOLOGICE A POPULAȚIEI

Educația ecologică trebuie să fie un proces care să implice cetățenii în protejarea comunitaților lor, nu doar sa impună politici de mediu de la nivel înalt și politici care au șanse mici de succes fără interesul și responsabilitatea tututror cetățenilor. În felul aceasta, implementarea educației ecologicede la vârste fragede ar avea mai mult succes.

Implementarea de programe ecologice privind conștientizarea elevilor și studenților, cadrelor didactice și, de fapt, conștientizarea tuturor cetațenilor asupra importanței protecției mediului este o problema esențială. Generația tânără preferă să-și petreacă timpul mai mult în fața computerului si televizorului decât în mijlocul naturii. Pentru a stimula elevii, mulți profesori, mai ales din străinătate își țin orele in aer liber, astfel aceștia se simt mai aproape de natură.

Scopul programelor de educație ecologică este de a ajuta cetățenii să-și dezvolte capacitatea de a gândi atât critic cât si creativ. Acțiunile de salubrizare a spațiilor verzi desfășurate în numeroase orașe ale țării de către elevi urmăresc crearea unor atitudini dezaprobatoare față de cei care nu respectă legile naturii, ei suportând de fapt pedeapsa care ar trebui aplicată celor care au generat deșeuri. În modul acesta, participanții la acțiune își vor revizui comportamentul față de mediu si față de cei care nu-i valorifică resursele. Pentru ca mesajul transmis prin aceste acțiuni sa aibă o

receptivitate mai ridicată, la salubrizarea zonelor participă în mod activ cadre

didactice și reprezentanți ai administrației publice.

Spre exemplu, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), împreună cu Ministrul Educației, Cecetării si Tineretului, precum și unele Inspectorate Școlare Județene, au demarat proiecte ecologice în scopul educării elevilor în domeniul colectării și valorificării deșeurilor menajere,în principal a deșeurilor de ambalaje.

Scopul educției ecologice este de a crea atitudini pozitive față de mediul înconjurător. Educația ecologică îi ajută pe cetățeni să înțeleaga influența comportamentului lor asupra calitații mediului. Ea se bazează pe cunoștințele referitoare la sistemele sociale si ecologice,dar are și o componentă protecției mediului este o problema esențială. Generația tânără preferă să-și petreacă timpul mai mult în fața computerului si televizorului decât în mijlocul naturii. Pentru a stimula elevii, mulți profesori, mai ales din străinătate își țin orele in aer liber, astfel aceștia se simt mai aproape de natură.

Scopul programelor de educație ecologică este de a ajuta cetățenii să-și dezvolte capacitatea de a gândi atât critic cât si creativ. Acțiunile de salubrizare a spațiilor verzi desfășurate în numeroase orașe ale țării de către elevi urmăresc crearea unor atitudini dezaprobatoare față de cei care nu respectă legile naturii, ei suportând de fapt pedeapsa care ar trebui aplicată celor care au generat deșeuri. În modul acesta, participanții la acțiune își vor revizui comportamentul față de mediu si față de cei care nu-i valorifică resursele. Pentru ca mesajul transmis prin aceste acțiuni sa aibă o

receptivitate mai ridicată, la salubrizarea zonelor participă în mod activ cadre

didactice și reprezentanți ai administrației publice.

Spre exemplu, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), împreună cu Ministrul Educației, Cecetării si Tineretului, precum și unele Inspectorate Școlare Județene, au demarat proiecte ecologice în scopul educării elevilor în domeniul colectării și valorificării deșeurilor menajere,în principal a deșeurilor de ambalaje.

Scopul educției ecologice este de a crea atitudini pozitive față de mediul înconjurător. Educația ecologică îi ajută pe cetățeni să înțeleaga influența comportamentului lor asupra calitații mediului. Ea se bazează pe cunoștințele referitoare la sistemele sociale si ecologice,dar are și o componentă afectivă: domeniul responsabilității,sistemul de valori, atitudinile dezvoltării unei societăți durabile.

CAPITOLUL II: COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR.

CADRUL LEGISLATIV

2.1 COLECTAREA SELECTIVĂ

Problematica gestionării deșeurilor este una dintre cele mai mari provocări pentru secolul XXI și reprezintă testul de bază pentru țările guvernamentale și populația globului, în vederea respectulti față de sine și mediul înconjurător. Este arhicunoscut că performanța unei economii, gradul de civilizașie al unei țări reprezintă modul de gestionare de orice fel. Pentru autoritățile locale și populație, colectarea selectivă a deșeurilor demestice (menajere, casnice) este marea responsabilitate și preocupare. În țările dezvoltate și civilizate populația este educată din școală referitor la colectarea selectivă, care este o sursă de materii prime extrem de facilă (Prorocu, M.).

Colectarea selectivă a deșeurilor este soluția la îndemâna tuturor și presupune depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Conform Hotărârii de Guvern nr.621/2005-completată și modificată prin H.G. nr. 1872/2006- instituțiile publice, asociațiile, fundațiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje in containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în lociri special accesibile cetățenilor.

Reciclarea reprezintă colectarea, separarea și procesarea unora dintre componentele deșeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare.

Fiecare dintre noi, conștient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabilă. De fapt, putem spune ca avem o gândire durabilă atunci când aruncăm deșeurile din plastic sau hârtie în locurile special amenajate. Recuperarea deșeurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex și în rândul românilor, dar este un proces de durată. Să nu uităm că dezvoltarea durabilă este, de asemenea, un concept foarte “tânăr”. La nivel industrial, lucrurile s-au mișcat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deșeuri drept combustibil, iar în anumite localități se încearcă implementarea unor sisteme de încalzire casnică pe baza arderii deșeurilor.

Companiile sunt primele care au conștientizat importanța economică (dar și ecologică) a recuperării și refolosirii deșeurilor.

2.2 TIPUL DEȘEURILOR CARE FAC OBIECTUL COLECTĂRII

SELECTIVE

Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunității, are puterea și obligația de a influența procesul de ecologizare a propriului oraș sau a zonei unde își petrece vacanța. Soluția este la îndemâna noastră și constă în depozitarea selectivă a deșeurilor. Mai precis, trebuie să depozităm deșeurile în locurile special amenajate și, pe cât posibil, pe următoarele categorii:

 Hârtie și cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenți, de cereale etc.),

ce pot fi vândute la tonetele special amenajate;

 Ambalaje PET și alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de

la produse cosmetice și de curățenie etc.), ce pot fi reciclate;

 Sticle și cioburi, vânzarea ambalajelor din sticlă la anumite centre;

 Deșeuri feroase (fier, tablă ș.a) și doze metalice;

 Deșeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).

Principalul avantaj al reciclării este dat de reducerea consumului resurselor naturale neregenerabile (petrol, apă, energie), precum și al nivelului emisiilor nocive în aer. Spre exemplu:

Hârtia – materie refolosibilă

Materiile prime utilizate pentru fabricarea hârtiei sunt: lemnul, celuloza, hârtia veche. Hârtia reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate și a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de hârtie albă. De asemenea, prin reciclarea deșeurilor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar producerii hârtiei albe.

Sticla – materie refolosibilă

Sticla se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarț, calcarul, soda (produs poluant) ș.a. Reciclarea sticlei menajează mediul și economisește în timp bogățiile naturale, apa și electricitatea. Reciclarea presupune separarea și colectarea materialelor în vederea transformării lor în produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hârtia sau oțelul folosite astăzi în întreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla și oțelul pot fi reciclate nu doar o dată, ci de nenumărate ori. Reciclarea aluminiului și oțelului utilizat la cutiile de băuturi, a hârtiei și cartoanelor, a sticlei, precum și a anumitor mase plastice constituie peste tot în țările occidentale o industrie înfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunităților să reducă costurile de depozitare a deșeurilor. Consumul de energie este și el influențat pozitiv de reciclare.

2.3 CADRUL LEGISLATIV NAȚIONAL PRIVIND COLECTAREA

SELECTIVĂ A DEȘEURILOR

Cadrul legislativ general pentru protecția mediului în România este reprezentat prin:

 Legea protecției mediului 137/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare (MO505/14.07.2033);

 Ordonanța de Urgență a Guvernului 243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin Legea 655/2001 (MO

773/04.12.2001);

 Ordonanța de Urgență a Guvernului 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea 426/2001 (MO

411/25.07.2001);

 Hotarârea de Guvern 918/2002 (MO 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

 Ordonanța de Urgență 34/2002 (MO 223/03.04.2002) privind prevenirea,

reducerea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificari prin Legea

645/2002 (MO 901/12.12.2002);

 Hotarârea de Guvern 856/2002(MO 659/05.09.2002) privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

Legislația română mai cuprinde o serie de acte normative ce conțin prevederi referitoare la gestionarea deșeurilor, după cum urmează:

• Ordonanța Guvernului 87/2001(MO 543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localităților, aprobată prin Legea 139/2002 (MO 233/08.04.2002) cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța Guvernului 21/2002 (MO 86/01.02.2002) privind gospodărirea localităților urbane si rurale aprobată cu modificări și completări prin Legea

515/2002 (MO 578/05.08.2002);

• Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare

(MO584/30.06.2004);

• Hotarârea de Guvern 188/2002(MO 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

• Ordin 536/1997 (MO140/03.07.1997) al Ministrului Sănătății, pentru aprobarea

Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației;

• Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitațile medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind

deșeurile Ordin 219/2002 (MO386/06.06.2002) al Ministrului Sănătății și Familiei pentru aprobarea rezultate din activitățile medicale;

• Legea 98/1994 (MO317/16.11.1994) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igiena și sănătate publică cu modificările și completările ulterioare;

• Hotarârea de Guvern 170/2004(MO 160/24.02.2004) privind gestionarea

anvelopelor uzate;

• Ordonanața de Urgență a Guvernului 16/2001 (MO 104/07.02.2002) privind

gestionarea deșeurilor industriale reciclabile aprobată cu modificari prin Legea

465/2001 (MO422/30.07.2001) și modificată prin Ordonanța de Urgență a

Guvernului 61/2003(MO 461/28.06.2003);

• Ordinul Comun al Ministrului Industriei și Resurselor și Ministrului Administrației Publice 265/503/2001 (MO566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizației de colectare a deșeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice și a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizației de valorificare a deșeurilor industriale reciclabile;

• Ordin Comun al Ministerului Mediului și Gospodaririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor si Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei și Comertului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare și control al transportului deșeurilor pe teritoriul Romaniei;

• Hotarârea de Guvern 228/2004(MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în țară a deșeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecționării active și a tranzitului.

Autoritatea competentă careia îi revin atribuții și responsabilități pentru gestionarea deșeurilor este Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. Alte autorități publice cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor sunt: Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor si Turismului, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale.

2.4 CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND STADIUL

IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI

În conformitate cu Directiva Cadru si Directiva 1996/61/EC (IPPC) s-a realizat o prima Strategie Nationala de Gestionare a Deșeurilor ce a înglobat strategiile sectoriale ale ministerelor implicate. De asemenea, începand din 2001, s-au realizat Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor. Pe baza Strategiei Naționale și a Planurilor Județene a fost elaborat primul Plan Național de Gestionare a Deșeurilor, plan național de etapă, ce a fost adoptat prin HG 123/2003. Aceste documente național pentru gestiunea deșeurilor au fost apoi îmbunatățite în cadrul unor grupuri de lucru lărgite, formate din reprezentanți ai autorităților centrale, asociațiilor patronale și profesionale, ai unor asociații ale autorităților locale, reprezentanți ai universităților și ONG-uri, precum și experți germani, francezi, englezi și japonezi, implicați în programe PHARE de twinning și în programul de asistență tehnică acordata de JICA.

Dupa elaborarea Strategiei și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, vor fi elaborate până în 2007, Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor pe baza unui Ghid de elaborare a Planurilor Regionale a Deșeurilor. În ceea ce privește implementarea Directivei nr.99/31/EC privind depozitarea deșeurilor s-au realizat următorii pași:

 s-a creat cadrul legislativ prin adoptarea Hotarârii Guvernului 162/2002 și

prin aprobarea Ordinelor Ministrului Apelor și Protecției Mediului 867/2002 si

1147/2002;

 s-au atribuit responsabilitățile pentru planificare și autorizare catre instituțiile administrației publice;

 s-au identificat, inventariat și clasificat depozitele existente de deșeuri municipale și industriale;

 s-a planificat închiderea și condiționarea depozitelor existente de deșeuri municipale și construirea altora;

 s-au evaluat tipurile și cantitățile de deșeuri existente în depozitele

industriale.

Directiva2004/12/CE transpusă în legislația românească prin H.G. 899/2004 are ca

scop:

 stabilirea obiectelor de reciclare pentru fiecare material deșeu;

 realizarea unei coorente a pieței interne pentru reciclarea acestor materiale. Pentru implementarea Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor s-a realizat:

 crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotarârii Guvernului 128/2002 si aprobarea Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului 1215/2003;

 stabilirea autorităților competente;

 stabilirea unui sistem în concordanță cu prevederile Directivei pentru

acordarea de autorizații pentru instalațiile de incinerare;

 identificarea și inventarierea stațiilor de incinerare și co-incinerare existente și potențiale pentru valorificarea/eliminarea deșeurilor municipale, din activități medicale și industriale;

 examinarea situației incineratoarelor existente;

 stabilirea unui sistem eficient de predare-primire a deșeurilor ;

 stabilirea conditiilor de functionare a instalatiilor de incinerare;

 stabilirea metodelor de calcul a concentrațiilor și valorilor și măsurarea emisiilor.

Cadrul Directivei 2008/98/CE A Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile presupune:

 până în 2020, pregătirea pentru reutilizarea, reciclarea și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, a deșeurilor nepericuloase provenind din activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din CED, se mărește la un nivel minim de 70 % din masă.

În cadrul procesului de implementare a Directivei nr. 94/62/EC privind ambalajele

si deseurile de ambalaje s-a realizat:

 crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotarârii Guvernului 349/2002

precum și prin aprobarea Ordinului Ministrului Apelor și Protecției Mediului

1190/2002 și a Ordinului Ministrului Economiei și Comertului 128/2004;

 stabilirea unui sistem eficient pentru reutilizare/colectare și

reciclare/valorificare a ambalajelor post-consum și a deșeurilor de ambalaje;

 monitorizarea proiectelor pilot și diseminarea rezultatelor;

 adoptarea standardelor privind conținutul anumitor metale grele în

materialele de ambalaje;

 adoptarea standardelor europene armonizate ale caror prevederi se referă la ambalaje și deșeuri de ambalaje

 obligativitatea agenților economici implicați în sectorul ambalajelor de raportare a datelor relevante catre autoritatea competentă;

 realizarea unei baze de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje, în conformitate cu cerintele Deciziei Comisiei 97/138/EC.

 constituirea unei persoane juridice legale ECO-ROM Ambalaje S.A. în scopul organizarii unui sistem de recuperare și reciclare a deșeurilor de ambalaje, prin transferul de responsabilitate al agenților economici care pun pe piață produse ambalate.

2.5 COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR MENAJERE

(CORELAREA CU POLITICA DE MEDIU)

Programul guvernamental stabilește principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene și internaționale, asigurând protecția și conservarea naturii, a diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

În anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborata Strategia Protecției Mediului. Acest document stabilește ca principii generale:

 conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;

 dezvoltarea durabilă;

 evitarea poluării prin masuri preventive;

 conservarea diversității biologice și reconstrucția ecologică a sistemelor

deteriorate;

 conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;

 principiul “poluatorul plătește”;

 stimularea activității de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecției mediului sunt:

 menținerea și îmbunatățirea sănătății populației și a calității vieții;

 menținerea și îmbunătățirea capacității productive și de suport a sistemelor

ecologice naturale;

 apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor;

 respectarea prevederilor Convențiilor internaționale și ale Programelor

internaționale privind protecția mediului;

 maximizarea raportului beneficiu / cost;

 integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt pâna în anul 2005, obiective pe termen mediu pâna în anul 2010 și obiective pe termen lung până în 2013. În Planul Național de Gestionare a Deșeurilor sunt cuprinse pe lânga obiectivele stabilite în strategie și țintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri precum și măsurile pentru atingerea acestora.

Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare – 233 de proiecte corespunzatoare obiectivelor pe termen scurt și 53 de proiecte corespunzatoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse și o serie de proiecte referitoare la gestiunea deșeurilor.

CAPITOLUL III: COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR STUDIU DE CAZ „ECO CÂMPIA TURZII”

Integrarea României în Uniunea Europeana presupune și abordarea într-un nou

context a problemelor legate de mediu și calitatea vieții.

În încercarea de a ne alinia la directivele Europene și prioritațile prevăzute de Planurile Naționale și Regionale de Gestinare a Deșeurilor, Consiliul Local Câmpia Turzii a implementat proiectul „ECO Câmpia Turzii”.

3.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL ”ECO CÂMPIA TURZII”

Prin implementarea proiectului de investiții „ECO Câmpia Turzii” s-a avut în veder realizarea unui sistem complet, eficient, simplu, și durabil de gestinare a deșeurilor. Grupul țintă este reprezentat de populația municipiului, unitățile socio-economice, personalul implicat în operarea noului sistem de management al deșeurilor și înterprinzătorilor (atât cei existenți cât și cei potențiali).

Direcțiile principale în care acționează acest proiect sunt:

 dezvoltarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor în condiții de siguranță

 asigurarea unui număr mare de gospodării (case și blocuri) și instituții

publice;

 creșterea calității serviciilor de salubrizare și implicit a satisfacției

beneficiarilor;

 asigurarea celei mai bune opțiuni pentru colectarea și transportul deșeurilor;

 promovarea unui sistem de informare și conștientizare a populației

 realizarea compostului in curte-prin amplasarea recipientilor de compost

 asigurarea posibilității de a valorifica materialele reciclabile.

Prin implementarea proiectului s-a urmărit colectarea selectivă a deșeurilor în cele 25 de puncte de colectare special amenajate cu platform betonate, împrejmuite și dotate cu eurocontainere, în care deșeurile sunt colectate selective pe categorii:

 hârtie și carton(albastru);

 sticlă, pet-uri, și metale (galben);

 deșeuri organice de bucătărie(gri);

 textile, lemn, cauciuc, metale ceramice(maro).

În cadrul proiectului s-a achiziționat o autogunoieră compactoare de 18mc, pentru a asigura transportul deșeurilorspre noua stație de sortare, care reprezintă o construcție metalică, amplasată pe o platform betonată și este dotată cu utilaje necesare pentru procesarea deșeurilor reciclabile.Până la amenajarea unei stații de transfer, deșeurile nevalorificabile vor fi transportate din punctele de colectare direct la suprafața de depozitare actuală.

De asemenea, prin proiect s-au achizitionat europubele și recipienți de compost, care eu fost reparzați gratuit populației în vederea colectării selective a deșeurilor din gospodărie.

Investiția mai cuprinde o campanie de informare și conștientizare a grupului țintă, care s-a realozat prin:campanie în media locală(machete în presa scrisă și difuzată de spoturi publicitare radio), expedierea de scrisori tuturor locuitorilor Municipiului Câmpia Turzii, distribuirea de broșuri, fluturași, amplasarea de afișe, bannere, organizarea de concursuri în școli (pe teme de colectare selectivă a deșeurilor, prin care s-a realizat importanța colectării selective a deșeurilor și a reciclării).

În ceea ce privește componența de instruire a personalului care utilizează echipamentele achiziționate, s-au derulat cursuri de instruire in vederea desfășurării, prin care s-a prezentat importanța activității din cadrul stației de sortare.Costurile proiectului „ECO Câmpia Turzii” s-au ridicat la suma de 719.898,00 Euro.

Prin implementarea proiectului „ECO Câmpia „ se va realiza reducerea volumului de deșeuti depozitate și acesta va avea un impact pozitiv atât asupra mediului cât și asupra sănătății populației.

3.2 DESCRIEREA INVESTIȚIEI

Investiția constă în conceperea, proiectarea, realizarea și implementarea unui sistem ecologic de gestionare a deșeurilor în municipiul Câmpia Turzii .Aplicarea unui sistem durabilprivind gestionare deșeurilor implică schimbări majore în practicile actuale. Implementarea unor astfel de schimbări se va putea realiza cu succes numai prin implicarea întregii comunități locale: personae fizice, în calitate de utilizatori, înterprinzători, institute socio economice și autorități publi ce.

3.2.1 NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA INVESTIȚIEI

În conformitate cu Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și cu Planul Județean pentru Gestionarea Deșeurilor, în vederea conformării legislative și a alinierii la cerințele europene, Consiliul Local al municipiului Câmpia Turzii a implementat un sistem de gestionare a deșeurilor.

Prin implementarea proiectului se vor atinge prioritățile prevăzute în planul Regional de Gestionare a Deșeurilor astfel:

 crește cantitatea de deșeuri reciclabile valorificate;

 se reduce cantitatea de deșeuri depozitate prin intermediul valorificării. Necesitatea realizării proiectului este susținută de următoarele:

existența unei colectări neselective determină o cantitate foarte mare depozitată;

 eliminarea prin depozitarea unei cantități însemnate de deșeuri valorificabile;

 poluarea cauzată de actuala rampă de deșeuri;

 obligativitatea închiderii actualei rampe de gunoi până în anul 2012.

3.2.1.1 OBIECTIVE GENERALE

Reducerea volumului de deșeuri depozitate și creșterea gradului de colectare

selctivă a deșeurilor în Regiunea Nord-Vest, în cadrul implementării măsurilor și prioritătilor identificate în Planurile Nationale și Regionale de Gestionare a Deșeurilor, ca punct de plecare în realizarea unui sistem articulat de adresare a problemelor legate de mediu, calitatea vieții și cea a mediului de afaceri.

3.2.1.2 OBIECTIVE SPECIFICE

1. Implementarea unui sistem complet, eficient, simplu și durabil în sectorul gestionării deșeurilor în zona țintă a proiectului.

2. Crearea serviciului de salubrizare, propriu autorității publice locale

3. Derularea unei campanii de promovare, informare și publicitate a noului sistem implementat.

3.2.2 DIRECȚIILE PRINCIPALE PRIN CARE ACȚIONEAZĂ ACEST

PROIECT

Direcțiile principale în care acționează acest proiect sunt:

 dezvoltarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor în condiții de siguranță;

 asigurarea unui număr mare de gospodarii(case și blocuri) și instituții publice;

 creșterea calității serviciilor de salubrizare și implicit a satisfacției

beneficiarilor;

 asigurarea celei mai bune opțiuni pentru colectarea și transportul deșeurilor;

 promovarea unui sistem de informare și conștientizare a populației;

 realizarea compostului în curte-prin amplasarea recipientilor de compost;

 asigurarea posibilității de a valorifica materialele reciclabile.

3.2.3 DATE PRIVIND TIPURILE ȘI CANTITĂȚILE DE DEȘEURI

GENERATE

În vedere stabilirii necesității unui nou sistem s-a realizat un studiu cu privire la cantitatea și compoziția deșeurilor în municipiul Câmpia Turzii. Datele primare pentru studiu a fost populația, astfel: (vezi tab.3.1)

Tabel 3.1

Numărul locuitorilor în prezent și în perspectivă

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Tipurile de deșeuri codificate conform H.G. 856/2002 sunt redate în cele ce

urmează:

02.Deșeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare și

pescuit, de la prepararea și procesarea alimentelor

0201 deșeuri din agricultură horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare și

pescuit

020103 deșeuri din țesuturi vegetale

020110 deșeuri metalice

03.Deșeuri de la prelucrarea lemnului și producerea plăcilor și mobile pastei de

hârtie, hârtie și cartonului

0301 deșeuri de la procesarea lemnului și producerea plăcilor și mobile

030104 rumeguș, talaș, așchii, resturi de scânduri și furnir cu conținut de substanțe periculoase

08.Deșeuri de la producerea, prepararea, furnizarea și utilizareastraturilor de

caoperire a adezivurilor cleiurilor tipografice

0801deșeuri de la PPFU vopselelor și lacurilor și îndepărtatrea acestora

080118deșeuri de la îndepărtarea vopselelor și lacurilor, altele decât cele specific

la 080117

15.Deșeuri de ambalaje material absorbante, materiale de lustruire, filtrante și îmbrăcăminte de protecție, nespecificate în altă parte

1501 ambalaje

150101 ambalaje de hârtie și carton

150102 ambalaje de materiale plastice

150103 ambalaje de lemn

150104 ambalaje metalice

150105 ambalaje de material compozite

150106 ambalaje amestecate

150107 ambalaje de sticlă

150109 ambalaje din material textile.

Cantitatea de deșeuri

Calculul cantității de deșeuri generate în arealul studiat s-a făcut în conformitate cu literatura de specialitate.

Cantitatea medie zilnică de deșeuri menajere rezultate de la gospodăriile populației, de la agenții economici, capacități de cazare și de la institușiile din zonă se calculează cu relația:

Qzimed=N*Im*0,001(t/loc.zi) în care:

-N-număr de locuitori

-Im-indicele mediu de producer a deșeurilor menajere este stabilit conform STAS

13400/1998, pentru generatorii de deșeuri astfel:

-locuitori în zona de locuințe tip bloc Im =0,80-1.20 kg/loc zi

-locuitori în zona de locuințe la case Im=0,50-0,90 Kg/loc zi

-elevi-școli, gradinițe Im= 0,11-0,15kg/loc zi

-salariati instituții Im =0,04-0,05kg/loc zi

Deșeurile de materiale de construcții sunt deșeuri care se produc în cantități reduse, ele provenind din demolări și din alte lucrări de reparații în construcții.

Cantitatea de deșeuri s-a calculate pe baza indicelui de generare:

Im=0,125gk/loc zi (numai în perioada de primaveră-vară-6 luni).

Calculul cantității de deșeuri se prezintă în tabelele următoare atât în situația actuală cât și în situația de perspectivă 2013.

Cantități de deșeuri menajere generate în prezent

Determinarea cantității de deșeuri asimilabile în prezent. (vezi Tab. 3.2) Tabel 3.2

Cantități de deșeuri asimilabile în prezent

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Determinarea cantităților de deșeuri de construcții în prezent.(vezi Tab.3.3.)

Tabel 3.3

Cantități de deșeuri de construcții în prezent

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Cantitatea totală de deșeuri generată în prezent în municipiul Câmpia Turzii (vezi

Tab.3.4)

Tabel 3.4

Cantitatea totală de deșeuri

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Cantități de deșeuri generate în perspectivă 2013

Determinarea cantitățiilor de deșeuri asimilabile perspectivă 2013. (vezi Tab. 3.5) Tabel 3.5.

Cantitatea de deșeuri asimilabile perspectivă 2013

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Determinarea cantitățiilor de deșeuri de construcții perspectivă 2013 (vezi Tab.3.6).

Tabel 3.6

Cantitățiilor de deșeuri de construcții perspectivă 2013

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Cantitatea totală de deșeuri generată in perspectivă 2013 în localitatea Câmpi Turzii

(vezi Tab.3.7).

Tabel 3.7

Cantitatea totală de deșeuri

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Beneficiile unui astfel de sistem de gestionare a deșeurilor sunt atât din puct de vedere al protecției mediului cât și beneficii financiare și în plan social.

3.3 DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

3.3.1 ZONA ȘI AMPLASAMENTUL

Amplasamentul stațiri de sortare este situat în partea de nord- vest a municipiului Câmpia Turzii, str.Laminoritilor FN., pe malul drept al râului Arieș în imediata apropiere a digului de protectie (la cca 20 m de acesta), conform Planului de încadrare în zonă anexat.

Municipiul este traversat de drumul național DN 15 Turda – Tg. Mureș și de calea ferată Războieni – Apahida.

3.3.1.1 SITUAȚIA OCUPĂRILOR DEFINITIVE DE TEREN

Suprafețele ocupate prin implementarea proiectului ECO Câmpia Turzii vor fi:

 permanent pentru realizarea incintei statiei de sortare și a punctelor de colectare ;

 statie de sortare: 1000 mp ;

 intravilan din care 400 mp existen si 600mp propus ;

 25 puncte de colectare:319,2 mp – intravilan.

Total: 1319,2 mp – intravilan

 temporar: pentru realizarea platformelor de colectare a deșeurilor și pentru organizarea de șantier și a punctelor de lucru, pe durata execuției lucrărilor. Total: 200 mp – intravilan

3.3.2 GEOMORFOLOGIA ȘI GEOLOGIA ZONEI

Municipiul Câmpia Turzii este așezat în lunca Arieșului, în depresiunea Turda – Câmpia Turzii.

Din punct de vedere fizico-geografic, depresiunea Turda – Câmpia Turzii face parte din Câmpia Transilvaniei, ca o subunitate a acesteia. Depresiunea este sculptată în formatiuni sedimentare neogene formate din depozite toroniene (gipsuri, sare, tufuri, gresii), bugloviene și volhinian-bessaraoiene (gresii, marne, nisipuri). Tectonic, depresiunea este străbătută de la nord la sud de o fâșie de anticlinale și sinclinale care apartin zonei marginale a bazinului Transilvaniei. În boltirile anticlinalelor apar masive de sare. Mai importante sunt cele de la Băile Sărate care apar la nordul municipiului Turda, în anticlinalul care trece prin centrul acestuia și masivul de sare al Ocnei, apartinând anticlinalului Mihai Viteazu – Valea Sărată.

Relieful rezultat în urma proceselor de denudatie se caracterizează prin câteva categorii de forme. Vatra propriu-zisă a depresiunii este formată din lunca largă a Arieșului orientată vest – est. Lunca este asimetrică, Arieșul tăind malul stâng și lăsând pe dreapta un evantai de terase bine dezvoltate. Lunca este formată din două niveluri: albia majoră (2 – 3 m), supusă frecvent inundatiilor și înmlăștinărilor temporare; al doilea nivel, de 4 – 6 m, slab diferentiat, neinundabil, are caracteristicile unei terase. Urmează, în ordine, terasele de 10 –

12 m, 20 – 25 m, 35 – 40 m și 50 – 55 m. Ultima se desfășoară aproape neântrerupt de la ieșirea Arieșului din defileu până la confluenta cu Mureșul. Terasele superioare de 75 – 80 m și 110 m, apar numai fragmentar, pe malul stâng al Arieșului, contactul cu lunca fiind făcut printr-un abrupt afectat de procese deluvio – coluviale.

Solurile și covorul vegetal din depresiune au un caracter de tranziție de la rama muntoasă învecinată la câmpia colinară a Transilvaniei. Regiunea deluroasă a cadrului depresionar aparține zonei cernoziomurilor levigate și solurilor brune de pădure pe care se dezvoltă o vegetație caracteristică de silvostepă antropică. Zona studiată este caracterizată printr-un factor seismic 7 pe scara MSK 64

(Medvedev – Sponheur – Karnik). Cele două foraje geotehnice efectuate în anul

2002 în cadrul Studiului geotehnic al zonei, au traversat următoarea succesiune litologică :

 umplutură (deșeuri menajere, moloz, pământ, etc.) pe grosimi de 0,70 –

1,10 metri;

 praf argilos cafeniu închis plastic moale, interceptat pe intervalul 0,70-1,70 metri;

 nisip argilos plastic moale, interceptat pe intervalul 1,70 – 2,00 metri;

 pietriș cu bolovăniș, nisip și liant interceptat pe intervalul 2,00 – 4,80 metri având următoarea compoziție granulometrică : bolovăniș 18 -24 %, pietriș 41 – 52

%, nisip 22 – 24 %, praf + argilă 8 – 11 %;

 argilă marnoasă cenușie tare, interceptată în ambele foraje la adâncimea de 4,60 – 4,80 metri.

3.3.3 RESURSELE DE APĂ

Din punct de vedere hidrogeologic zona municipiului se situează la limita vestică a raionului hidrogeologic al dealurilor și depresiunilor marginale din Podișul Transilvaniei, mai exact în zona de luncă și de terasă ce mărginesc în vest golful bazinului transilvănean pe cursul inferior al Arieșului. Reteaua hidrografică a depresiunii este tributară Arieșului. Caracteristica principală a acestei rețele este ramificația slabă, deci densitatea scăzută (0,50 km/km2) și, mai ales, panta redusă

de scurgere atât pentru Arieș cât și pentru afluenții acestuia din regiunea de diapir.

Arieșul prezintă, în depresiune, o pronunțată tendință de eroziune în malul stâng, ceea ce are ca urmare o pronunțată asimetrie a văii prin extinderea teraselor pe malul drept. În această zonă râul prezintă o pantă de scurgere scăzută cca 1,86 ‰ la ieșirea din Turda și de numai 0,33‰ In zona Câmpii Turzii. Condițiile locale de scurgere ale apelor (panta scăzută alternantă a pietrișurilor cu mâlurile fine depuse în timpul revărsărilor) și nivelul ridicat al apelor freatice (1,20 – 2,60 m) favorizează apariția înmlăștinărilor locale, mai cu seamă în sectorul de luncă și pe terasele inferioare. Resursa totală de apă este estimată la 70 l/s.

Parametrii hidrologici au valori bine diferențiate pe luncă și pe terase :

 permeabilitatea (k) este relativ mare, în luncă variază între 150 – 300 m3/zi acviferul de terasă este între 20 – 50 m3/zi.

Transmisivitatea (T) este de 600 – 1500 m/zi pentru terase. Apa freatică are un caracter bicarbonat – calcic. Granulometria grosieră facilitează un schimb rapid și intens cu apa de suprafață. Infiltrațiile intense din râul Arieș din curgerea areală asigură o strânsă legătură între calitatea apei subterane și a celei de suprafată. Fiind lipsite de protecție naturală de acoperiș, sistemul acvifer freatic prezintă o vulnerabilitate mare la poluare atât în zona de luncă cât și pe tarasă.

Apa subterană apare sub formă de pânză în stratul aluvionar de pietriș cu nisip și liant și s-a ridicat în forajele geotehnice realizate în 2002 până la adâncimea 2,40 metri respectiv 2,60 metri.

3.3.4 ELEMENTE DE CLIMĂ

Zona în care este amplasat municipiul Câmpia Turzii se încadrează în sectorul cu climă temperat continentală cu nuanțe excesive, tip Nord – Vestic Transilvănean de adăpost. Pe fondul influențelor vestice (cu o frecventă de 20 -22%) în circulați atmosferică se remarcă pătrunderea relativ ușoară a maselor de aer de tip atlantic traversând Munții Apuseni, provocând fenomenul de fohn însă mult atenuat.

Al doilea fenomen important al circulației este invazia aerului rece urmată de acumularea lui în Depresiunea Transilvană, determinând o răcire prin radiație, însotită de inversiuni termice profunde (1 – 1,5 km). Această invazie se produce în cadrul formațiunilor barice anticiclonale de pe traiectoriile polare și ultrapolare (scandinav, groenlandez, siberian).Media anuală a presiunii atmosferice la stația Luna este de 1019,7 hPa.Din analiza datelor medii multianuale (furnizate de Stația Turda) se constată că valoarea normală a temperaturii aerului de 8,6 grade C este caracteristică părții vestice a Podișului Transilvaniei. Mai exact, aceasta este specifică temperaturilor mai crescute din culoarul depresionar de la poalele Munților Apuseni, fapt care se poate constata și prin compararea cu alte stații vecine, aflate aproximativ la aceeași înălțime și

latitudine, dar în condiții de topoclimat asemănător.Compararea acestor valori confirmă faptul că, din punct de vedere termic, bazinul depresionar Turda – Câmpia Turzii este mai favorabil, având temperaturi mai crescute decât la stațiile așezate pe aceeași latitudine, în interiorul Podișului Transilvaniei. În luna ianuarie, diferențele termice sunt mai slab exprimate din cauza fenomenului de inversiune termică, în schimb acest fenomen este mult mai pronunțat în luna iulie.Din punct de vedere al regimului zilnic și anual, caracteristic pentru regiunea studiată este faptul că valorile umidității relative ale aerului sunt relativ scăzute, specifice zonelor adăpostite de la periferia sud – estică a Munților Apuseni.

Variatia anuală se caracterizează prin două maxime: unul principal în decembrie, determinat de temperaturile scăzute, dar și de prezența unui coțtinut ridicat de vapori, al doilea maxim, secundar, apare în iunie și este determinat de frecvența crescută a aerului atlantic umed pe continent. Valoarea mai redusă al celui de-al doilea maxim corespunde temperaturilor mai crescute din perioada de maxim termic. Valorile medii anuale cele mai mici apar primăvara și toamna. Minima principală din luna aprilie se datorează mișcărilor descendente cu caracter de fohn iar minima s ecundară din iulie – august corespunde temperaturilor crescute de vară.

Dintre factorii naturali, care influențează regimul nebulozității, foarte important este circulația locală de tip fohnic din culoarul depresionar Turda – Câmpia Turzii. Reducerea nebulozitășii în vatra culoarului depresionar comparativ cu regiunile vecine este un fenomen constant, chiar și în cazul valorilor medii lunare. Grupate pe intervale de valori, datele asupra nebulozității indică o frecvență mai crescută a zilelor cu cer acoperit, urmate de cele cu cer noros și senin.

Din datele medii multianuale rezultă o dependență între frecvența vântului și topografia regiunii, în interacțiune cu circulația generală. Frecventa dominantă a vântului se produce pe direcția nord – vest, direcția secundară fiind cea de sud – est. Regimul anual se caracterizează printr-o creștere a frecvenței vântului pe direcțiile dominante amintite, fără a avea loc o schimbare a poziției acestora. Creșterea mai pronunțată pe direcția nord-vest în timpul primăverii și verii este

determinată de intensificarea circulației maselor de aer atlantic. Toamna și iarna, frecvența scade pe toate direcțiile, fiind păstrată proporția între debite. Caracteristic pentru zonă este starea de calm atmosferic, valoarea medie fiind de aproximativ

60%, repartiția pe anotimpuri fiind de 72,7% iarna și de 52,3% vara. În cursul anului, frecvența maximă a vântului se realizează în aprilie – mai, iar a calmului în decembrie – ianuarie, pentru orele de zi; pentru orele de noapte se conturează mai multe perioade cu vânt în alternanță cu calm atmosferic.

Roza vânturilor prezintă aceeași valoare crescută pe direcția nord – vest, media anuală fiind egală cu 5 – 6 m/s, în timp ce pe direcția sud – est valorile medii se reduc de două ori. Vitezele cele mai scăzute (1 – 2 m/s) apar în sectorul estic, mai puțin expus circulației maselor de aer. Vitezele sunt destul de scăzute (2 – 3 m/s) și pe direcția sud – vest sau nord – est, acestea conduc la concluzia că zona se poate înscrie în domeniului de valori ale vântului mici și foarte mici, fiind dominantă clasa 0 – 2 m/s.Variația anuală a vitezei vântului prezintă un maxim de primăvară (aprilie – mai) și un minim de toamnă (octombrie – noiembrie). Oscilațiile valorilor între maxima de primăvară și minima de toamnă sunt mici, în jur de 1- 2 m/s.

În privința distribuției intervalelor de viteză pe direcțiile cardinale, se constată

ca și în acest caz direcția dominantă este cea de nord – vest, urmată de direcția sud

– est. Mai mult, vitezele foarte mari, de peste 15 m/s nu apar decât pe direcțiile nord – vest, nord și vest, lipsind cu desăvârșire de pe celelalte direcții.

Condițiile de adăpostire oferite de rama montană a Trascăului precum și procesele foenice explică reducerea precipitatiilor atmosferice.Zona este încadrată în izolinia de 600 mm anual. Variațiile lunare ale cantităților de precipitații sunt caracteristice climatului temperat continental, cu minima în februarie și maxima în iunie. Din analiza cantităților de precipitatii căzute, rezultă o variație neperiodică a anilor ploioși cu cei secetoși.

3.4 DESCRIEREA FUNCȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ

Conform obiectivelor proiectului „Eco Câmpia Turzii” se prevede colectarea selectivă a deșeurilor prin recipienți separați de colectare, pentru categoriile de deșeuri nereciclabile și deșeuri reciclabile.

Colectarea selectivă a deșeurilor urmarește în special următoarele aspecte:

 sursele de deșeuri urbane;

 cantitatea și calitatea materialelor refolosibile conținute în unitatea de volum a deșeurilor urbane;

 costurile de cloectare selectivă și de prelucrare;

 posibilitășile de refolosire;

 existența unor tehnologii de colectare selectivă și refolosire a deșeurilor;

 eficiența metodei din punct de vederen al reducerii cantității totale de deșeuri urbane și rutale;

 impactul colectării selective a deșeurilor urbane și rurale asupra medeiului și a calității populației.

În urma colectării, deșeurile sun transportate din punctele de colectare la stația de sortare unde se relizează sortarea pe categorii a deșeurilor.

Proiectul implementat este un proiect de investiții pentru realizarea unui sistem complet, eficient, simplu și durabil de gestionare a deșeurilor comunitare pentru aria municipiului Câmpia Turzii, în vederea creării unui cadru funcțional de intervenție, al autorităților de administrașie publică locală, în sectorul protecției mediului în zona țintă.

Implementarea sistemului propus prin prezentul proiect, determină conformarea cu normele și legislația de mediu în vederea protecției mediului în general, și de gestionare eficientă a deșeurilor în special.

În cadrul proiectului fluxul tehnologic este următorul:

a) colectarea separată a deșeurilor menajere în containere și pubele ecologice prin

punctele de colectare special amenajate;

b) transportul deșeurilor valorificabile cu autogunoiere la stația de sortare;

c) preluarea deșeurilor valorificabile în cadrul stației de sortare prin:

 cântărirea vehicului de transport încărcat la intrarea pe amplasamentul stației de

sortare;

 descărcarea deșeurilor reciclabile și depozitarea în containere special amenajate dispuse în apropierea posturilor de sortare, ampalsate de o parte si de alta a liniei de sortare;

 compactarea deșeurilor recilabile.Aici deșeurile sunt presate cu o anumită presiune până la atingerea unei densități adecvate transportului economic;

 depozitarea temporară și transportul acestora în cadrul haldei de sortare;

d) valorificarea deșeurilor către diversi beneficiari care vor folosi deșeurile ca materie primă în fluxul lor tehnologic.

3.4.1 OBIECTELE PROIECTULUI

Soluția propusă prin proiect cuprinde următoarele obiecte:

Ob.1 Colectare și transport deșeuri

Colectarea selectivă se realizată prin recipienți separați (eurocontainere) de colectare ce sunt amplasați pe platform betonate și împrejmuite cu gard metalic.

Sunt amenajate punctele de colectare existente, componența fiecărui punc:

 1 eurocontainer metalic pentru deșeuri organice de bucătărie cu V=1100 l;

 1 eurocontainer metallic pentru deșeuri de hârtie și catron V=1100 l;

 1 eurocontainer metalic prntru deșeurile din plastic, sticlă si metale cu V =1100l;

 1 eurocontainer metalic pentru alte tipuri de deșeuri menajere;

 (reziduuri textile,lemn, cauciuc, materiale ceramice) cu V=1100 l.

Fiecare container este marcat și inscripționat corespunzător categriilor de deșeuri

pentru care este destinat.

Pentru transportul deșeurilor din punctele de colectare a fost prevazută o autogunoieră compactoare cu capacitatea de 18 mc.

Pentru gospodăriile în care se cresc animale și în care suprafața permite deșeurile verzi precum și dejecțiile animale sunt prevazuți 200 recipienți compost.În acest mod se înlătură de la depozitare o cantitate importantă a funcțiilor biodegradabile a deșeurilor prin promovarea compostării în curte.

Colectarea deșeurilor în zonele de cospodării se realizează în cele 19 puncte de

colectare de la zona de blocuri.

Ob.2 Stație de sortare

Principalele activități din cadrul stației de sortare se desfășoară într-o hală cu o suprafață totală 58,00*12,80m ce este o construcție metelică realizată din panouri termoizolante tip sandwich pentru denumirea pierderilor de căldură și asigurarea unui climat corespunzător desfășurării activității în aceasta.

În stația de sortare sunt procesate numai deșeuri reciclabile, cele nevalorificabile fiind transportate direct la suprafața de depozitarae actuală până la stabilirea locației stației de transfer la care va fi arondat municipiul Câmpia Turzii.

Tot în cadrul halei tehnologice este amenajat un compartiment administrativ prevăzut cu birouri, vestiar cu sușuri și 2 grupuri sanitare.

Deșeurile sortate valorificabile urmează trasee diferite în funcție de tipul acestora după cum urmează:

 hârtia și cartonul sunt impachetatae în baloți și comercializate cătrre firme

specializate;

 sticlele întregi sunt vândute unităților care îmbuteliază băuturi;

 plasticul tare este tăiat manual cu ajutorul unui cuțit special iar granulele mari de plastic astfel rezultate vor putea inlocui combustibiile solzi în diverse aplicații- fabrici de ciment, centrale termice etc.sau poate fi reutilizat în procese devfabricație a obiectelor din plastic nepretențioase;

 obiectele din plastic, sticlele de diverse mărimi, cutiile sunt balotate și comercializate terților în vedere fabricării de exemplu a sacilor menajeri;

 foliile din plastic sunt impachetate în baloți și comercializate terșilor în

vederea reutilizării lor la producerea diferitelor obiecte din plastic;

 obiectele din sticlă sunt vândute pentru refolosire la fabricarea obiectelor din sticlă;

 metelele sunt comercializate terților în vederea reutilizării lor.

Buncărul de descărcare este constitui dintr-o construcție semi îngropată din beton aramat și un echipament tip bandă transportoare ce preia deșeurile din mijloacele de transport autocompactor și le introduce pe banda de sortare amplasată în interiorul halei de sortare.

Ob.3 Echipament stație de sortare

Latura tehnologică a sistemului de sortare cuprinde echipamentele specifice de transport, sortare, presare, balotare și depozitare temporară. Se separă în compartimente speciale categoriile de deșeuri recuperabile transportate de la punctele colectare hârtie , carton, sticle întregi, sticlă și obiecte din sticlă, plastic, obiecte din plastic, PET-uri și metale.

Deșeurile reziduale rămase după sortare sunt considerate fractii negative și sunt colectate la capătul benzii transportoare, în recipienți adecvați și transportate la rampa de gunoi a municipiului Câmpia Turzii. În momentul în care în depozitul de edeșeuri sortate s-au acumulat suficiente astfel de deșeuri, acestea vor fi transportate la linia de presare și balotare care este un compartiment al halei tehnologice.

Linia de presare și balotare a deșeurilor reciclabile selectate este prevăzută cu un porferetor de PETuri, o bandă transportoare orizontală și o presă de presat și balotat hârtia, cartoane și PET-uri. În momentul în care sunt aduse pentru presare și balotate PETuri, acestea sunt descărcate în perforator. În momentul în care sunt aduse pentru presare și balotare hârtia și cartoanele, acestea sunt descărcate direct pe banda de alimentare a presei după perforatorul pentr PETuri.

Baloturile de hârtie și cartoane realizate după presare sunt depozitate in spațiul acestei linii de presare și balotare, iar baloturile de PETuri sunt depozitate în interiorul halei.

Atât metelele, sticlele cât și baloturle de hârtie, cartoane si de PETuri sunt preluate

de la stația de sortare către agenții economici care valorifică aceste materiale. Pentru

o evidență clară a cantităților de deșeuri la intrarea și ieșirea din stația de sortare este achiziționat un cântar auto.

Ob.4 Rețele tehnoligice apă-canal

Rețeaua de alimentarea cu apă asigură necesarul de apă:

 în scop igienico sanitar a personalului;

 în scop tehnologic pentru spălarea pardoselilor halei respectiv a autospecialilor și containnelelor;

 pentru stingerea incendiilor.

Deoarece pe amplasamentul stației de sortare există un cămin brașament apă și o reștea de alimentare realizată din conducte PEHD 75 mm, Pn 6 bari, pentruasigurarea necesarului de apă sunt realizate racordurile la rețeaua existentă. Pentru asigurarea împotriva incendiilor s-a prevăzut o instalație cu hidranți interiori și exteriori.

Rețeaua de hidranți exteriori este alimentată prin conducte PHDE Dn 75 mm, cu o lungime de 150 m. Conducta ce alimentează cu apă interiorul haldei de sortare este realizată din conducte PHDE Dn 50mm cu o lungime de 100m. Rețeaua de canalizare va funcționa în sistem separativ:

 apele uzate menajere(de la pavilionul administrativ din cadrul halei de sortare) și cele tehnologice sunt colectate și evacuate în rețeaua de canalizare de pe amplasament printr-o conductă Dn 200mm din PVC.Lungimea totală a acestei conducte este de 80m.

Pentru colectarea apelor de spălare din interiorul halei tehnologice sunt prevăzute 4 sifoane de pardoseală cu grătar ce este racordat la o conductă de evacuare PVC Dn

125mm ce are o lungime de 90m.

Apa uzată rezultată de la spălrea autospecialeleor și apele pluviale sunt colectate printr-un sistem de rigole, trec printr-un separator de hidrocarburi, după care sunt evacuate în rețeaua de canalizare existentă

Ob.5 Racord electric și iluminat exterior

Rețelele electrice asigură necesrul de forță, iluminat interior și exterior pentru toate obiectele stației de sortare. Alimentarea cu energie electrică a tuturor obiectelor stației și asigurarea funționării acestora se realizează de la postul de transformare de pe amplasament cu puterea 160 KVA care asigură un raport de transformare 20/0,4

KV și tabloul de distribuție aferent.

Ob.6 Platformă betonată

Platforma betonată are o suprafață de 600mp, are o grosime de 20 cm si este realizată prin săpătură până la cota stratului bun de fundare.Este realizată o pernă de ballast de

1 m cu un gard de compactare de 95-98%.

Platform servește la următoarele:

 amplasarea haldei de sortare de deșeuri și a echipamentelor aferente acesteia

inclusive cântar auto;

 asigură staționarea și manevrarea în condiții de siguranță a mijloacelor de transport deșeurișeuri;

 asigură direcșionarea apelor pluvial și a celor d spălare autogunoiere către rigole ce au descărcarea în separatorul de hidrocarburi.

3.4.1.1 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCȚIILOR

Construcțiile realizate în cadrul proiectului sunt reprezentate de

 25 platforme de colectare selectivă a deșeurilor ce vor fi răspândite pe raza

municipiului Câmpia Turzii;

 platforma aferentă stației de sortare propusă;

 hala de sortare.

a) Puncte de colectare

Cele 25 puncte de colectare sunt existente și urmează a fi reamenajate.Construcțiile aferente platformelor vor avea regim de înălțime platformă realizată din beton armat și vor fi imprejmuite cu gard metalic.Dimensionarea acestora a fost realizată conform temei de proiect.Accesul pe platforme sunt amplasate la distanțe și orientări optime

față de căile de acces și respectând distanțele minime legale față de clădirile înconjutătoare.

 categoria de importană „D” redusă;

 clasa de importanță IV;

 zona seismică „F”, K =0,08; Tc=0,7 sec (conform Normativei P 100/92).

b) Hală de sortare

Construcția proiectată este de tip hală și este destinată sortării, prelucrării și depozitării deșeurilor menejere dimensiunile de bază ale construcției, dictate de considerente tehnologice și impuse prin tema de proiectare sunt:

 lungime ( între axele stâlpilor) 58,00m

 lațime totală (cu inchideri longitudinale) 12,80m

 număr de travee: 8 travee de 6,00m cu înălțimea maximă de 5,10 (deschiderea între axele stâlpilor 12m) și 2 travee de 5,00m cu înălțimea maximă de 5,10 (deschiderea între axele stâlpilor de 12 m).

Hala este dezvoltată la parter.

Parametrii de calcul specifici ampalsamentului sunt următorii:

 pentru încărcări seismive, zona F, Ks=0.008 ;I Tc=0,7s, conform normativului P

100-92;

 categoria de importanță a cladirii este C;

 clasa de importanță conform STAS 10100/0-75 este IV.

Construcțiile proiectate sunt fundate numai pe teren natural, după îndepartarea umpluturilor.Adancimea de îngheț în zona considerată este de 1,10m.

c) Platforma betonată

Are o suprafață de 600mp și este realizată prin săpatură până la cota stratului bun de fundare.Se va realiza o pernă de balast de 1 m cu un grad de compostarevde

95+98%.Perna este realizată în straturi de 10 30cm cu udarea fiecărui strat conform cu specificațiile din caietul de sarcini.

După aducerea la cotă se va turna o șapă de egalizare C 4/5 (B75) de 10 cm pentru un contact cât mai uniform Intre platformă și pernă de balast.

Placa va avea o grosime de 20 cm se va realiza din C16/20 (B250). Armarea se va

realiza cu plase sudate P 8×100/8×100 dispuse la 5 cm de partea inferioară a plăcii. Se va avea î n vedere turnarea corespunzătoare și crearea de pante conform planșelor cu trasarea colectoarelor pluviale și a celor uzate tehnologice.

3.4.1.2 SITUAȚIA UTILITĂȚILOR ȘI ANALIZA DE CONSUM

În prezent există toate utilitătile necesare desfășurării In bune conditii a activitătilor pe amplasament.

Alimentarea cu energie electrică se realizează din postul de transformare existent care satisface necesarul pentru alimentarea echipamentelor și asigurarea iluminatului interior și exterior. Puterea transformatorului electric este de 160 KVA și asigură un raport de transformare 20/0,4 KV.

Pe amplasamentul stației de sortare există un cămin de branșament prin care se asigură alimentarea cu apă printr-o conductă PEHD Dn 75mm. Nu este necesară realizarea unui nou branșament, conducta existentă satisfăcând necesarul de apă pentru consumatorii stației de sortare.

Rețeaua de canalizare este proiectată în sistem separativ, traseul apelor fiind după

cum urmează:

 apele uzate menajere și cele tehnologice de la spălarea interiorului halei de sortare sunt colectate și transportate gravitational, printr-o conductă din material PVC Dn 125 mm la rețeaua de canalizare existentă pe amplasament.

Debitele pluviale colectate de pe platforma stației de sortare precum și cele tehnologice rezultate de la spălarea autovehiculelor sunt colectate printr-un sistem de rigole și transportate la un separator de hidrocarburi pentru o preepurare locală. De la separator apele urmează traseul către rețeaua de canalizare existentă pe amplasament.

Descărcarea apelor uzate rezultate de pe amplasament se realizează în rețeaua de canalizare interioară existentă (executată din conducte PVC Dn200), cu traseul de descărcare în rețeaua de canalizare stradală existentă cu Dn 300mm de pe

drumul de acces spre rampa de gunoi. Drumul de acces este realizat prin amenajarea drumului existent pe o lungime de 200m.

3.4.2 SCENARII TEHNICO-ECONOMICE

Variantele posibile sunt evaluate pe baza faptelor de proiectare din prezentul studiu. În corespondența cu particularitățiile geografice, economice, sociale legale și de mediu ale zonei s-au analizat următoarele scenarii:

Scenariu 1. Investiția minimă

Constă în colectarea deșeurilor de la populație neselectiv și transportarea lor la rampa

de gunoi municipiului.

Această alternativă nu corespunde cu strategia de mediu în domeniul gestiunii deșeurilor și cu aspectele juridice ce derivă din directivele UE, aspecte bine definite și în planul Regional de Gestiune a Deșeurilor. Potrivit strategiei eleborate rampa de gunoi a municipiului va fi inchisă în anul 2012.

Scenariu 2. Colectarea selectivă la sursă și valorificarea deșeurilor reciclabile

Această alternativă presupune colectarea selectivă a următoarelor fractiuni de deșeuri reciclabile PET-uri, sticlă, hârtie, carto, metale și transportullor la un punct central de valorificare.La punctul de valorificare se propune și transportul voluntar de către generatorii de deșeuri a deșeurilor din construcții și voluminoase.

Alternativa este în conformitate cu Planul și Strategia Naționala de Gestionare a Deșeurilor prin reducerea cantității de deșeuri depozitate în pribcipal prin încurajarea selectării la sursă.Prevedera unei facilități pentru valorificarea deșeurilor colectate selectiv va contribui la reducerea cantității de deșeuri depozitate.

Alternativa 2 prezintă avantaje în comparație cu alternativa 1 dar prezintă în același timp și o serie de dezavantaje din punct de vedere a solului, a impactului vizual și olfactiv.

Scenariu 3 –recomandat presupune introducerea unui sistem ecologic de gestiune a deșeurilor cu puncte de colectare selectivă a deșeurilor și stație de sortare a deșeurilor valorificabile.

Avantajele scenariului recomandat:

 îmbunătățirea activității de colectare selectivă a deșeurilor prin amenajarea corespunzătoare a 19 puncte de colectare pentru blocuri și case si 6 puncte de colectare pentru instalații.Optimizarea transportului deșeurilor , atât prin achiziționarea unor autovehicule specializate, cât și prin activitățile de sortare, compactre balotare, depozitare ce se vor desfășura pe amplasamentul stației de sortare;

 alinierea la normativele Uniunii Europene în ceea ce privește activitatea de gestionare a deșeurilor și implicit protecția mediului;

 creșterea cantității de deșeuri colectate selectiv;

 îmbunătățirea gradului de valorificare a deșeurilor atât prin construcția halei de sortare, cât și prin extinderea bazei tehnico materiale existente și de sortare, cât și prin extinderea bazei tehnico materiale existente și dotarea cu echipamente specifice bamdă de sortare, cântar, presă pentru PET –uri și hârtie;

 îmbunătățirea parametrilor calitativi ai deșeurilor prin sortare pe tipuri și culori ;

 creșterea gradului de educare și responsabilizare a populației cu privire la gestionarea corespunzătoare a deșeurilor.

3.5 DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE ALE

INVESTIȚIEI

Durata de realizare a investiției este de 9 luni.

3.5.1 PLANUL DE ACTIVITATE

3.5.1.1 DIAGRAMA GANTT (vezi Tab. 3.8)

Luna 1 și 2

 realizare Proiect tehnic (PTh) și Caiet de sarcini (CS).

Luna 2 și 3

 pregătirea și realizarea licenței pentru partea de execuție.

Luna 4

 începerea lucrărilor la OB.1-Colectare și transport deșeuri;

 începerea lucrărilor la OB.2-Stațe sortare;

 achitare avans pentru materiale 30%(OB.3 Echipament stațoe sortare).

Luna 5

 finalizarea lucrărilor la OB.1-Colectare și transport deșeuri;

 achitarea transa a doua pentru materiale 30%(OB.3 Echipament stație

sortare);

 continuarea lucrărilor la OB.2-Stație sortare.

Luna 6

 finalizarea lucrărilor la OB.2-Stație sortare.

Luna 7

 lichidare plăți pentru materiale(40%) OB.3 Echipament stație sortare;

 începerea lucrărilor la OB.4-Rețele tehnologice apă-canal;

 începerea lucrărilor la OB.5-Racord electric și iluminat exterior.

Luna 8

 continuarea lucrărilor la OB.4-Rețele tehnologice apă-canal;

 continuarea lucrărilor la OB.5-Record electric și iluminat exterior;

 începerea lucrărilor la OB.6-Platformă betonată.

Luna 9

 finalizarea lucrărilor la OB.4-Rețele tehnologice apă-canal;

 finalizarea lucrărilor la OB.5-Racord electric și iluminat exterior;

 finalizarea lucrărilor la OB.6-Platforma betonată.

Tabel 3.8. Diagrama Gantt

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

3.6 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI

3.6.1 VALOAREA TOTALĂ

Valoarea totală a devizului general este de 2.932.761,2 RON fără TVA, respectiv

766.735,0 Euro.

Detalierea devizului general este prezentată în anexele la prezentul studiu de fezabilitate.

3.6.2 EȘALONAREA COSTURILOR

Eșalonarea investitiei pe luni și activităti este următoarea:

Luna 1 și 2

– realizarea Proiect tehnic (PTh) și Caiete de sarcini (CS); (vezi Tab. 3.9)

Tabel 3.9

Eșalonarea costurilor luna 1 și 2

Sursa: Proiect „ECO Campia Turzii”

Luna 2 și 3

 pregătirea și realizarea licitatiei pentru partea de executie;

Luna 4

 Inceperea lucrărilor la Ob. 1 – Colectare și transport deșeuri;

 Inceperea lucrărilor la Ob. 2 – Statie sortare;

 achitare avans pentru materiale 30% (Ob. 3 Echipament statie sortare); (vezi Tab. 3.10)

Tabel 3.10

Eșalonarea costurilor luna 4

Sursa: Proiectul “ECO Campia Turzii”

Luna 5

 finalizarea lucrărilor la Ob. 1 – Colectare și transport deșeuri;

 achitare transa a doua pentru materiale 30% (Ob. 3 Echipament statie sortare);

 continuarea lucrărilor la Ob. 2 – Stație sortare; (vezi Tab. 3.11.)

Tabel 3.11

Eșalonarea costurilor luna 5

Sursa: Proiectul “ECO Campia Turzii”

Luna 6

 finalizarea lucrărilor la Ob. 2 – Statie sortare; (vezi Tab. 3.12)

Tabel 3.12

Eșalonarea costurilor luna 6

Luna 7

Sursa: Proiectul “ECO Campia Turzii”

– lichidare plăti pentru materiale 40% (Ob. 3 Echipament statie sortare)

– Inceperea lucrărilor la Ob. 4 – Retele tehnologice apa – canal;

– Inceperea lucrărilor la Ob. 5 – Racord electric și iluminat exterior; (vezi Tab. 3.13)

Tabel 3.13

Eșalonarea costurilor luna 7

Luna 8

Sursa: Proiectul “ECO Campia Turzii”

 continuarea lucrărilor la Ob. 4 – Retele tehnologice apa – canal;

 continuarea lucrărilor la Ob. 5 – Racord electric și iluminat exterior;

 Inceperea lucrărilor la Ob. 6 – Platformă betonată; (vezi Tab.3.14)

Tabel 3.14

Eșalonarea costurilor luna 8

Luna 9

Sursa: Proiectul “ECO Campia Turzii”

 finalizarea lucrărilor la Ob. 4 – Retele tehnologice apa – canal;

 finalizarea lucrărilor la Ob. 5 – Racord electric și iluminat exterior;

 finalizarea lucrărilor la Ob. 6 – Platformă betonată; (vezi Tab.3.15)

Tabel 3.15

Eșalonarea costurilor luna 9

Sursa: Proiectul “ECO Campia Turzii”

3.7 BENEFICIILE ȘI RISCURILE PROIECTULUI “ECO CÂMPIA TURZII”

3.7.1 BENEFICIILE PROIECTULUI

Beneficii economico-sociale

Beneficiile economico-sociale vor proveni din:

 creșterea de locuri de muncă;

 creșterea dezirabilității zonei pentru turiști și investitori.

Crearea de noi locuri de muncă pe perioada investiției

Pe perioada construcției a u f o s t angajate un număr de 12 persoane. Salariul mediu net s-a estimat la 200 euro/lună/persoană.

Crearea de noi locuri de muncă operaționale permanente

În perioada de exploatare sunt angajate un număr de 11 persoane. Salariul mediu net s-a estimat la 190 euro/lună/persoană.

Creșterea dezirabilității zonei pentru turiști și investitori

Acest lucru s-a realizat prin sistemul de gestionare a deșeurilor menajere în

municipiul Câmpia Turzii. Creșterea numărului de investitori aduce sume importante la bugetul local, iar creșterea numărului de turiști (se estimează că, cheltuiesc în jur de 450 RON/sejur/persoană) duce implicit la creșterea nivelului de trai al locuitorilor.

Beneficii de mediu

Beneficiile de mediu provin din:

 beneficii din economia de resurse energetice.

Prin folosirea de echipamente performante și agreate de Uniunea Europeană, consumul de energie electrică va fi redus la minim pentru sistemul de gestionare a deșeurilor.

3.7.2 IDENTIFICAREA RISCURILOR

Riscuri interne:

 întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare de servicii, bunuri sau lucrări.

Riscuri externe:

 interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect;

 interes scăzut al grupului țintă pentru folosirea noului sierviciu;

 nivel de calitate necorespunzător al serviciilor management al deșeurilor în zona țintă;

 posibile neconcordanțe între politicile locale și cele regionale în domeniul gestionării apelor uzate.

Elementul cheie de care depinde succesul unui proiect în domeniul managementului deșeurilor constă în mentalitatea generatorilor.

Dacă populația nu va putea fi educată prin campania de promovare și conștientizare prevăzută în proiect pentru a întelege necesitatea existenței unui sistem de management al deșeurilor există riscul ca obiectivul general să nu fie atins.

CAPITOLUL IV: CONCLUZII

Deșeurile municipale reprezintă una dintre cele mai mari problematici ale zilelor noastre datorită atât creșterii anuale a cantităților de reziduri cât și a impactului pe care acestea o au asupra comunității.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a acestor deșeuri implică dezvoltarea politicii regionale în vederea implicării unor sisteme integrate de gestionare a deșeurilor la nivelul fiecărui județ.

Chiar dacă, din punct de vedere legislativ, România se aliniază aproape în totalitate standardelor europene, țara noastră nu deține încă în totalitate resursele administrative și financiare pentru a le aplica.

În încercarea de a ne alinia la directivele Europene și prioritățile prevăzute de Planurile Naționale și Regionale de Gestinare a Deșeurilor, Consiliul Local Câmpia Turzii a implementat proiectul „ECO Câmpia Turzii”, care presupune colectarea selectivă a deșeurilor.

Colectarea selectivă a deșeurilor este soluția la îndemâna tuturor și presupune depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării, Conform Hotărârii de Guvern nr.621/2005 – completată și modificată prin H.G. nr. 1872/2006. Proiectul implementat este un proiect de investiții pentru realizarea unui sistem complet, eficient, simplu și durabil de gestionare a deșeurilor comunitare pentru aria municipiului Câmpia Turzii, în vederea creării unui cadru funcțional de intervenție, al autorităților de administrașie publică locală, în sectorul protecției mediului în zona țintă.

Beneficiile proiectului:

 creșterea de locuri de muncă;

 creșterea dezirabilității zonei pentru turiști și investitori.

 beneficii din economia de resurse energetice.

Dacă populația nu va putea fi educată prin campania de promovare și conștientizare prevăzută în proiect pentru a întelege necesitatea existenței unui

sistem de management al deșeurilor există riscul ca obiectivul general să nu fie atins.

La nivelul județului Cluj se află în derulare pregătirea proiectului privind “SISTEMUL INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR “, proiect finanșat de către M.M.D.D. prin măsura ISPA 2005/RO/16/p/PA 001-05 și care va fi derulat prin P.O.S. Mediu în cardul AXEI PRIORITARE 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea sistemelor istorice contaminate” și prevăzut a se finanța prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Se urmărește integrarea proiectului „ECO Câmpia Turzii„ în cadrul proiectului “SISTEMUL INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR „ după ce închiderea depozitului actual din municipiul Câmpia Turzii de depozitare a deșeurilor va fi închis.

BIBLIOGRAFIE

1. Proiectul “ECO Câmpia Turzii” PHARE/2004/O61-772.O4.01.01.68. Sistem de colectare

selectivă a deșeurilor din municipilu Câmpia Turzii

2. OROIAN, I., VÂRBAN, D., LAURA PAULETTE, PROOROCU, M., RANTA, O. 2009,

Mediul în 100 de cuvinte, Ed. AcademicPres

3. PROROCU, M., Gestionarea deșeurilor, Ed. Napoca Star

4. Legea protecției mediului 137/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare

(MO505/14.07.2033)

5. Hotarârea de Guvern 170/2004(MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate

6. Hotarârea de Guvern 856/2002(MO 659/05.09.2002) privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

7. Hotarârea de Guvern 228/2004(MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în țară a deșeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecționării active și a tranzitului.

8. Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deșeurilor

9. Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

10. Directiva2004/12/CE privind reciclare deșeurilor

11. Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor

12. Directiva 2008/98/CE A Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile

13. Ordin Comun al Ministerului Mediului și Gospodaririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO

324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei și Comertului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare și control al transportului deșeurilor pe teritoriul Romaniei

14. Revista de documentare, cercetare și pregătire profesională ProEnvironment ProMediu

vol.1, Nr.2, Decembrie 2008, Cluj-Napoca, România

15. European Medicines Agency Decision of 3.Nov.2008 Doc.Ref. EMEA/572815/2008

P/98/2008

16. Green Raport- proiect susținut de Ministerul Mediului și Pădurilor, 21 Aprilie 2009

17. Comunicat de presă, Ziarul ARIEȘUL, E timpul să reciclezi, 4 Martie 2009

18. Studiu privind Planul General pentru Gestionarea Deșeurilor Periculoase în România, Raport

final JICA, August 2003

19. Studiu privind gestionarea deșeurilor la nivel nașional pentru anul 2002, ICIM București

2003

20. Oroian, I., Vârban, D., L. Paulette, Proorocu, M., Ranta, O., Mediul în 100 de cuvinte, Ed. AcademicPres, 2009

21. Prorocu, M., Gestionarea deșeurilor, Ed. Napoca Star

22. Scorțar L. M., Managementul deșeurilor menajere, Editura: Alma Mater, Cluj-Napoca, 2010

BIBLIOGRAFIE

1. Proiectul “ECO Câmpia Turzii” PHARE/2004/O61-772.O4.01.01.68. Sistem de colectare

selectivă a deșeurilor din municipilu Câmpia Turzii

2. OROIAN, I., VÂRBAN, D., LAURA PAULETTE, PROOROCU, M., RANTA, O. 2009,

Mediul în 100 de cuvinte, Ed. AcademicPres

3. PROROCU, M., Gestionarea deșeurilor, Ed. Napoca Star

4. Legea protecției mediului 137/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare

(MO505/14.07.2033)

5. Hotarârea de Guvern 170/2004(MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate

6. Hotarârea de Guvern 856/2002(MO 659/05.09.2002) privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

7. Hotarârea de Guvern 228/2004(MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în țară a deșeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecționării active și a tranzitului.

8. Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deșeurilor

9. Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

10. Directiva2004/12/CE privind reciclare deșeurilor

11. Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor

12. Directiva 2008/98/CE A Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile

13. Ordin Comun al Ministerului Mediului și Gospodaririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO

324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei și Comertului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare și control al transportului deșeurilor pe teritoriul Romaniei

14. Revista de documentare, cercetare și pregătire profesională ProEnvironment ProMediu

vol.1, Nr.2, Decembrie 2008, Cluj-Napoca, România

15. European Medicines Agency Decision of 3.Nov.2008 Doc.Ref. EMEA/572815/2008

P/98/2008

16. Green Raport- proiect susținut de Ministerul Mediului și Pădurilor, 21 Aprilie 2009

17. Comunicat de presă, Ziarul ARIEȘUL, E timpul să reciclezi, 4 Martie 2009

18. Studiu privind Planul General pentru Gestionarea Deșeurilor Periculoase în România, Raport

final JICA, August 2003

19. Studiu privind gestionarea deșeurilor la nivel nașional pentru anul 2002, ICIM București

2003

20. Oroian, I., Vârban, D., L. Paulette, Proorocu, M., Ranta, O., Mediul în 100 de cuvinte, Ed. AcademicPres, 2009

21. Prorocu, M., Gestionarea deșeurilor, Ed. Napoca Star

22. Scorțar L. M., Managementul deșeurilor menajere, Editura: Alma Mater, Cluj-Napoca, 2010