Studiu Georgrafic Complex AL Statiunii Mamaia

STUDIU GEORGRAFIC COMPLEX AL STAȚIUNII

MAMAIA

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL I CONCEPTE ȘI TERMINOLOGII

Turismul și potențialul turistic – definiții

Evoluția turismului în timp în stațiunea Mamaia

Rolul turismului și locul acestuia în economie

Tipuri și forme de turism în municipiul Mamaia (balnear, climateric, de agreement, de afaceri)

CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALĂ A STAȚIUNII

2.1 Încadrare în teritoriu

2.2 Limite

2.3 Căile de aces și drumurile principale

2.4 Istoric (etape semnificative în dezvoltarea stațiunii)

2.5 Etimologia numelui

2.6 Populația

CAPITOLUL III POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL STAȚIUNII MAMAIA

3.1 Potențialul turistic al reliefului

3.2 Potențialul turistic al climei

3.3 Clima și influența în activitățile balneoturistice

3.4 Potențialul turistic al hideografiei ( Marea Neagră, Laguna Siutghioul)

3.5 Factorii naturali terapeutici

CAPITOLUL IV POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1 Posibilități de tratament

4.2 Atracții turistice în stațiune și în vecinătate

4.3 Evenimente culturale cu atractivitate turistică

4.4 Capacitate de cazare – tip, confort, număr locuri

4.5 Proiecte de investiții

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Situată în nordul orașului Constanța, mărginită de Marea Neagră și lacul Siutghiol, stațiunea Mamaia este una dintre cele mai căutate destinații turistice din țara noastră pentru distracție, odihnă sau tratament. Din anul 1906, primul an în care stațiunea funcționează ca atare, până în prezent, aceasta s-a dezvoltat constant din punct de vedere turistic și nu numai, iar datorită amplului proces de modernizare, a ajuns să aibă un aer occidental, care o transformă în destinația perfectă de petrecere a vacanțelor. Lucrarea de față, Studiu geografic complex al stațiunii Mamaia, este structurată în patru capitole, fiecare cu un minimum de trei subcapitole. În primul capitol al lucrării sunt prezentate conceptele de turism și potențial turistic, evoluția și rolul acestora, precum și tipurile și formele de turism din stațiunea Mamaia. Unul dintre fenomenele contemporane cele mai raspândite, turismul exprimă o activitate complexă, care presupune deplasarea și staționarea într-o anumită localitate sau regiune, având ca scop recreerea, odihna sau tratamentele balneare. România deține un potențial turistic de excepție, care prin componenta naturală și cea antropică, creează elemente atractive pentru oferta turistică. De-a lungul timpului, stațiunea Mamaia s-a dezvoltat considerabil, trecând prin schimbări majore. Aceasta începe să fie cunoscută peste hotare în perioada interbelică, în care cunoaște o înflorire considerabilă. În prezent, a devenit cea mai atractivă stațiune de pe litoralul românesc al Mării Negre și este vizitată anual de sute de mii de turiști. Referitor la rolul turismului, cercetările efectuate au evidențiat faptul că acesta are un impact considerabil din punct de vedere economic, social, cultural și politic. În ultimul subcapitol al primei părți sunt prezentate și caracterizate tipurile de turism întâlnite în stațiunea Mamaia: balnear, climateric, de agrement și de afaceri. Al doilea capitol al lucrării se axează pe prezentarea generală a stațiunii Mamaia. Primul subcapitol este destinat încadrării în teritoriu. Astfel, Mamaia nu este de sine stătătoare, ci aparține din punct de vedere administrativ și teritorial de orașul Constanța, situat în provincia istorică Dobrogea, pe coasta Mării Negre. În ceea ce privește limitele, Mamaia se învecinează cu municipiul Constanța, cu orașul Năvodari și cu lacul Siutghiol. Plaja Mamaia este cea mai mare de pe litoralul românesc, cu o lungime de 8 kilometri.

Al treilea subcapitol are drept subiect căile de acces și drumurile principale. Modalitățile de acces sunt numeroase, incluzând calea ferată, calea auto, calea aeriană și cea maritimă și fluvială. Litoralul românesc este astfel ușor accesibil pentru turiști.

În subcapitolul referitor la istoric sunt prezentate etapele semnificative în dezvoltarea stațiunii, de la momentul întemeierii ei, în anul 1906 și până în prezent.

În următorul subcapitol este adusă în discuție etimologia numelui stațiunii Mamaia, care își are originea în legenda tristă a tinerei fecioare, ce se îneacă în mare în timp ce este răpită de tânărul Eriver, fiul pașei din Babadag, pentru a fi dusă în Orient.

Deși populația permanentă a stațiunii este extrem de redusă, stațiunea este tranzitată, în timpul sezonului estival, de un număr foarte mare de vizitatori. În cadrul acestei părți, se urmăresc patru paliere principale: constănțenii care vin în Mamaia, turiștii, persoanele care alcătuiesc forța de muncă și investitorii.

Din punct de vedere economic, stațiunea Mamaia nu desfășoară o activitate economică permanentă, ci sezonieră, marea majoritate a profiturilor realizându-se din activitățile turistice.

Cel de-al treilea capitol al lucrării este destinat potențialului turistic natural al stațiunii Mamaia. În cadrul acestuia, se studiază potențialul turistic al reliefului, al climei, al hidrografiei și factorii naturali terapeutici. Datorită numeroșilor factori naturali, precum apa de mare, bioclimatul marin, plaja, apele termominerale și nămolul terapeutic, stațiunea Mamaia îndeplinește condițiile necesare pentru satisfacerea unui număr mare de motivații turistice, printre care cura balneară complexă, odihna sau agrementul nautic și sportiv.

Climatul marin are un rol foarte important în dezvoltarea factorilor naturali, ajutând la realizarea tratamentelor balneare sau curelor balneoclimaterice, clima marină conținând radiații solare și aerosoli salini.

În subcapitolul referitor la potențialul turistic al hidrografiei sunt analizate cele mai importante unități hidrografice ale județului Constanța, reprezentate de Marea Neagră și Laguna Siutghiol.

În ultima parte al celui de-al treilea capitol sunt prezentați factorii naturali terapeutici: apa de mare, nămolul sapropelic, nisipul și bioclimatul marin, cu ajutorul cărora sunt tratate anumite afecțiuni.

Ultimul capitol al lucrării are ca scop evidențierea potențialului turistic antropic. Acesta cuprinde posibilitățile de tratament, atracțiile turistice din stațiune și din vecinătate, evenimentele culturale, capacitatea de cazare și proiectele de investiții. Mamaia este o stațiune balneoclimaterică sezonieră, în care au fost create baze complexe de tratament balneofizical, cu personal medical de specialitate, unde se pot trata diverse afecțiuni. Deoarece dispune de factori naturali terapeutici, stațiunea este indicată persoanelor care suferă de hipotiroidism, limfatism, rahitism și diverse afecțiuni secundare.

Al doilea subcapitol aduce în prim-plan atracțiile turistice din Mamaia și din vecinătatea acesteia. Cu o mulțime de cluburi, restaurante, terase, piscine și parcuri acvatice, stațiunea este locul ideal atât pentru cei care caută distracție, cât și pentru turiștii care preferă o atmosferă mai liniștită. Printre evenimentele culturale cu atractivitate turistică se numără Festivalul de Muzică Ușoară de la Mamaia, Parada carelor alegorice, Parada litoralului românesc de 1 mai, Fashion TV Summer Festival, Festivalul Antic Tomis, precum și numeroase evenimente sportive.

În privința capacităților de cazare, Mamaia dispune de o vastă rețea hotelieră, cuprinzând hoteluri de la una la cinci stele, pensiuni și campinguri special amenajate.

În ultimul subcapitol, este abordată tema proiectelor de investiții. Pentru perioada următoare, se disting următoarele proiecte: Mamaia Port, Teleschi Nautic pe Lacul Siutghiol, Orașel Lacustru pentru distracție, Plantări masive de pomi și arbuști.

În cadrul lucrării, vom expune un studiu geografic complex al celei mai mari și renumite stațiuni de la malul Mării Negre, Mamaia, cu scopul de a evidenția aspectele esențiale ale acesteia.

Capitolul I

Concepte și terminologii

1.1 Turismul și potențialul turistic – definiții

Turismul a fost definit pentru prima dată de către Hunziker și Krapf, în 1942, astfel: „o sumă de realități și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât deplasarea și sejurul nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare”.

Cuvântul turism provine din termenul englezesc to tour-a călători, a colinda, având semnificația de excursie. Turismul este cuvântul utilizat cel mai frecvent, exprimând o activitate complexă care presupune deplasarea, staționarea de la câteva ore la mai multe zile, într-o localitate sau regiune având un scop precum: recreerea, odihna, tratamente balneare, instrucția specifică, manifestări știintifice sau afaceri.

Turismul reprezintă astăzi, fără indoială, unul din fenomenele care domină lumea contemporană, unul din segmentele cele mai profitabile din economia mondială, remarcabil prin dinamica, motivațiile multiple și marea diversitate a formelor de manifestare. Primele activități turistice organizate în țara noastră datează din secolul al XIX-lea, când au apărut o serie de asociații, organizații, societăți, cluburi etc. care își desfășurau acvitățile turistice pe unele arii geografice, căutând să atragă turiști din toate categoriile sociale și care sponsorizau de asemenea amenajarea unor obiective turistice.

Turismul reprezintă un proces social complex cu puternice angajări economice, iar in ultimul timp și de protejare si conservare a mediului. Implică cel putin trei direcții distincte care se suprapun spațial, temporar și ca scop.

Turismul poate fi de mai multe tipuri în funcție de criteriile alese:

Durata (turism de week-end, recreere la sfârșit de saptămână; turism pentru un număr de zile variabil de la 2-3 zile la 2-3 săptămâni-sejur)

Specificul activității (turism de afaceri, turism balneoclimateric, turism cultural, turism montan etc)

Destinație (turism citadin, turism itinerant, turism rural)

Formă de organizare (turism individual,turism colectiv)

Spațiu pe care se desfășoară (turism regional,național,internațional)

Turismul este considerat, în primul rând, o formă de recreere, alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber.

România beneficiază de multiple și variate frumuseți naturale și valori cultural-istorice, care îi permit să ofere produse turistice de calitate și atractivitate deosebită, competitive, în măsură să satisfacă exigențele tuturor categoriilor de vizitatori români și străini.

Potentialul turistic – constituie ansamblul elementelor naturale și antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unor activităti turistice. În literatura straină, deseori pentru potențialul turistic se utilizează termenul de destinație turistică. Potențialul turistic al teritoriului României reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice, social-istorice și culturale, care constituie premise pentru dezvoltarea turismului. România, prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiplele dovezi ale unei istorii si culturi milenare, ca și prin constructii dobândite de-a lungul anilor, dispune de un bogat potențial turistic valorificat într-o oarecare măsură.

Potențialul turistic de excepție al României este reprezentat de doua componente principale:

Componenta naturală, alcătuită din peisaje spectaculoase, condițiile climatice favorabile, configurația variată a reliefului și componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizației ce s-au perindat pe teritoriul țării noastre, obiecte și monumente de artă laică sau religioasă, muzee și elemente de folclor și etnografie. Acestea creează elementele atractive ale ofertei turistice românești, constituind o paletă largă de forme de turism: de sejur (montan, balnear, de litoral), sportive, vânătoare și pescuit etc.

Datorită pozițieipotențialul turistic se utilizează termenul de destinație turistică. Potențialul turistic al teritoriului României reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice, social-istorice și culturale, care constituie premise pentru dezvoltarea turismului. România, prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiplele dovezi ale unei istorii si culturi milenare, ca și prin constructii dobândite de-a lungul anilor, dispune de un bogat potențial turistic valorificat într-o oarecare măsură.

Potențialul turistic de excepție al României este reprezentat de doua componente principale:

Componenta naturală, alcătuită din peisaje spectaculoase, condițiile climatice favorabile, configurația variată a reliefului și componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizației ce s-au perindat pe teritoriul țării noastre, obiecte și monumente de artă laică sau religioasă, muzee și elemente de folclor și etnografie. Acestea creează elementele atractive ale ofertei turistice românești, constituind o paletă largă de forme de turism: de sejur (montan, balnear, de litoral), sportive, vânătoare și pescuit etc.

Datorită poziției sale, România deține statutul de țară carpato-danubiano-pontică, grație celor trei elemente naturale definitorii în structura peisagistică a teritoriului: munții Carpați, fluvial Dunărea și Marea Neagră. Fiecare parte a cadrului natural, în funcție de specificul său deține o anumită capacitate de potențial turistic.

1.2 Evoluția turismului în timp în stațiunea Mamaia

De-a lungul timpului, Mamaia rămâne în lumea vestitelor stațiuni maritime ale odihnei și distracției pe care o aleg pentru a-și petrece timpul liber miile de oaspeți de peste vară.

Referindu-se la dezvoltarea în viitor a stațiunii Mamaia, C. Brătescu scria în anul 1922 Cu ochii închipuirii parcă deslușesc în ceața viitorului toată splendoarea acestei plaje, vile, hoteluri, parcuri acoperă perisipul pe toată lungimea lui de 8 km. Vase mici încărcate cu excursioniști taie apele lacului in toate parțile spre satele de coastă unde sunt grădini și restaurante. O linie de tramvai cu vagoane elegante servesc plaja la intervale dese până la Mamaia. Se va înfăptui aceasta în cincizeci, o sută de ani. Până atunci de la Constanța la Mamaia alergi cu căruța țărănească peste dunele uscate ce curg ca făina printe spițele roților sau pe plaja umedă, așternută ici, colo, cu bancuri de scoici, în care valurile înspumate trezesc un foșnet nesfârșit și monoton.

Imagine: Mamaia anii 1930

Sursa: www.trilulilu.com

Figura nr. 1

Stațiunea cunoaste o “înflorire” rapidă în perioada interbelică, atunci când renumele său trece granițele țării. Este momentul în care apar primele construcții importante ale stațiunii: castelul Cara-Dalga, reședința de vară a regalițătii, Cazinoul, vila Albatros-prima unitate de cazare de la malul mării și Hotel Rex cu o capacitate de 114 camere, construit între anii 1936-1938.

În 1938 capacitatea de cazare este estimată la 1.067 locuri, dintre care 318 în hoteluri, restul în vile. În 1939, statiunea a fost vizitată de 110.506 turiști.

După al doilea război mondial, a urmat o perioadă de stagnare în dezvoltarea stațiunii. Abia in 1956 apare cel de-al doilea hotel de pe litoral, denumit București-actual Iaki. Mamaia continuă să se extindă, devenind un paradis pentru turiști, căpătând numele de “Perla litoralului românesc”. Încă din anii ´70, plaja este vizitată de un număr record de turiști, majoritatea străini, doar că atunci existau câteva hoteluri și toată lumea își așeza… cearșaful, iar singura distracție era plimbarea cu vaporașul.

În trecut, posibilitățile de distracție erau limitate, iar acest lucru îl recunosc și cei care au facut plajă pe litoralul românesc înainte și după Revoluție. În 1959 stațiunea a început să se dezvolte, iar numarul hotelurilor se mărește, fiind deja în jur de 70. Între 1975 și 1985, se diversifică foarte mult aspectul stațiunii, în paralel cu lărgirea capacităților de cazare, și apar noi posibilități de agreement: terenuri de tenis, baze nautice pentru practicarea windsurfing-ului, tobogane acvatice.

În 1987, aici și-au petrecut vacanța în mod organizat peste 352.000 turisti, dintre care 90.000 străini.

Imagine: Mamaia anii 1992

Sursa: www.trilulilu.com

Figura nr. 2

În fiecare vară, în stațiune se desfășoară numeroase manifestari culturale și sportive, cum ar fi: Concursul de muzică ușoară “Miss Litoral”, ”Zilele filmului de animație”, numeroase spectacole de operă, opereta, teatru, balet, umoristice. În ultimii ani, prin eforturile depuse de administrația publică locală, stațiunea Mamaia a devenit cea mai atractivă de pe litoralul românesc al Mării Negre. Cu aniii, stațiunea s-a dezvoltat, construindu-se tot mai multe hoteluri pentru a face față valurilor de turiști. S-au luat măsuri atât în ceea ce privește aspectul general al stațiunii, cat și cel al ordinii și siguranței turistilor. În fiecare zi pe toata durata sezonului estival, aici se organizează diferite spectacole, concursuri și manifestari sportive pentru publicul de orice vârstă. Cazarea este asigurată în cele peste o sută de hoteluri, la standarde foarte înalte, sau în campingurile amenajate in zona Nordică a stațiunii.

  Plaja este acoperită cu nisip fin, fără pietre și scoici în exces, iar intrarea în apă se face lin, adâncimea mării crescând treptat pe o distanță destul de mare. Pentru siguranța, protecția și confortul turiștilor, pe plajă sunt amenajate puncte de Salvamar, corturi de prim ajutor, toalete și puncte de colectare selectiva a deșeurilor. O mare parte a plajei este amenajată cu șezlonguri și umbrele de care turiștii pot beneficia contra cost, insă există și zone în care aceștia se pot instala gratuit. Plaja stațiunii este plină de beach baruri și terase, locuri perfecte în care oamenii se pot adăposti de arșița verii racorindu-se cu un cocktail.

În momentul de față, turiștii români sunt cei ce predomină în Mamaia în fiecare weekend, iar în plin sezon estival cu greu gasești o cameră liberă. Stațiunea oferă turiștilor săi o multitudine de posibilități de distracție și petrecere a timpului liber, potrivite pentru orice gust și buzunar. Bazele de agrement sunt o sursă inepuizabilă de distracție pentru iubitorii sporturilor nautice, în statiunea Mamaia existând numeroase astfel de baze. Turiștii se pot bucura de plimbări cu hidrobicicleta, ridicări cu parașuta, windsurfing și yachting, tractări cu banana, plimbări cu skijet, ski nautic, scufundări, plimbări cu bărci cu vele, și nu în ultimul rând o plimbare cu telegondola, o instalație de transport pe cablu inaugurată în 2004, proiect unic pe litoralul românesc.

În zona Cazinoului este amenajată o spectaculoasă fântână arteziană, luminată seara.Turiștii se pot plimba printer jeturile de apă sau se pot odihni pe băncuțele din zona Cazinoului, unde vara sunt organizate spectacole în aer liber și parade tematice.

Cluburile de noapte din Mamaia sunt renumite pentru efervescență și eleganță. Doritorii se pot distra până în zori la petrecerile organizate în stil propiu de cluburile ce fac stațiunea sa răsune seară de seară. Excursiile către diverse obiective din Dobrogea sunt organizate de agențiile de voiaj sau de hoteluri și oferă șansa de a afla misterele și amănuntele despre cultura și obiceiurile locurilor.

1.3 Rolul și locul turismului în economie

Turismul reprezintă un fenomen economico-social caracteristic civilizației moderne, făcând parte din viața societății, influențând evoluția ei. Turismul în calitatea sa de activitate economico-socială este caracterizat prin flexibilitate și adaptabilitate la diferite situații economice, sociale, ecologice. Activitățile turistice contemporane fac parte din calitatea vieții, sunt o consecință a economiilor reale de piață. În corelație cu economia de piață (anglo-saxonă, vest-europeană, paternalistă, nord-europeană), activitățile turistice sunt direcționate într-un anumit mod.

Turismul a devenit o activitate socio-culturală și economică de mare importantă, în mai multe cazuri fiind un factor esențial în balanța de plați. Spre exemplu, în țări ca Spania, Elveția, Danemarca, Austria, Franța, Italia, turismul reprezintă una din cele mai importante ramuri economice, dacă avem în vedere ponderea încasărilor din turism în raport cu exportul. Turismul oferă locuri de muncă in domeniul transportului, organizării, cazării și altor forme de servire a turiștilor.

Economiștii sunt preocupați de contribuția turismului la dezvoltarea economică a unei arii de destinație (țări, regiuni, localități), studiind cererea și oferta, piața locurilor de munca, schimburile valutare etc.

Turismul este considerat o ramură deosebită a economiei naționale.

Locul turismului este evidențiat de urmatoarele elemente:

este o componentă a sectorului terțiar, apartenență sustinuta de:

caracteristicile sale (nestocabilitate, consum mare de muncă, nematerialitate, intagibilitate) comune tuturor componentelor sectorului terțiar;

conținutul său (include activități de natură serviciilor, tratament, transport, alimentație)

este o ramură de sinteză, desfășurarea activităților necesită intrări din alte ramuri cum ar fi industria construcțiilor (industia materialelor de construcții, a sticlei, lemnului, chimică, industria energetică) alimentară, agricultura, textile, transport, comunală, telecomunicații, cultură și artă etc.

Dezvoltarea turismului va fi una echilibrată doar daca va exista o strânsă colaborare cu nivelurile și ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale, deoarece la obținerea unui proces turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naționale. Cercetările efectuate asupra rolului turismului au evidențiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiei societăților și culturilor diferitelor țări. Acțiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic. Forța acestor actiuni diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul său de dezvoltare și de politica dezvoltată față de el.

1.4 Tipuri și forme de turism in Mamaia (balnear, climateric, de afaceri, de agrement)

Turismul balnear: este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o amploare mare, nu atât ca urmare a dorinței de a preveni anumite îmbolnăviri, cât, mai ales, creșterii surmenajului și a bolilor profesionale provocate de ritmul vieții moderne. Din această cauză, el este legat mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru proprietățile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, situate în zonele cu climat benefic.

Turismul climateric: Îl întalnim în localitățile sau arealul situat în zone cu factori climatici favorabili și care au condiții necesare pentru asigurarea menținerii și îmbunatațirea sănătății, a capacității de muncă precum și a odihnei și reconfortării.

Turismul de agrement: este o formă frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile lor; din acest punct de vedere, el se interferează cu așa-numitul turism cultural;

Turismul de afaceri: este una din componentele cele mai dinamice ale activității turistice, iar intensificarea relațiilor internationale și a celor economice se reflectă în creșterea cererilor pentru călătoriile de afaceri. Turismul de afaceri (business) reprezintă o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educaționale. Acest tip de turism se referă la călătoriile, deplasările în interes oficial, comercial sau de altă natură, participările la diverse manifestări organizate de intreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentanții acestora.

Mamaia este o stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes general, iar primul stabiliment general datează din perioada 1906-1919, în momentul de față fiind una dintre cele mai frumoase stațiuni maritime europene. Turismul balnear este cea mai veche formă de turism practicată în România. Factorii naturali care au determinat apariția și dezvoltarea turismului balnear în România, încă din antichitate, sunt: apele minerale și termale, lacurile terapeutice, nămolurile terapeutice, gazele naturale terapeutice și sarea terapeutică. Acești factori naturali sunt repartizați pe apoape tot teritoriul țării noastre, de pe litoralul Mării Negre și până în regiunile montane.

Apa de mare este un factor important pentru talasoterapie și bai de mare, oferind condiții excelente pentru sporturi nautice și chiar scufundari. Salinitatea relativ redusă, compoziția chimică propice organismului uman, acțiunea valurilor și prezența aerosolilor sunt condiții ideale pentru un sejur perfect. Apa mării are o mineralizare de 15,5 g/l și in timpul verii atinge o temperatura de 25-26º C. Bioclimatul marin este bogat în aerosoli salini și in radiație solară cu efect excitant asupra organismului.

Indicații terapeutice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, decalcifieri si unele afectiuni reumatismale. Pe malul mării sunt condiții ideale pentru aerohelioterapie si talasoterapie.

Plaja se diferențiază de a altor țări prin orientarea sa spre est și sud-est (ce determina expunerea la razele solare de circa 10 ore/zi). Plaja de aproape 8 km lungime și 100-200 m lățime este cea mai mare de pe litoralul romanesc și una din cele mai mari din Europa. Un mare plus este și panta lina de coborâre în mare (bună atât pentru adulți cît și pentru copii), lățime mare (până la 500 m în Mamaia). Precizăm și calitatea înaltă a nisipului ce asigură condiții foarte bune pentru efectuarea curelor helio-marine (băile de soare și de mare). Poate rivaliza cu faimoasele plaje de la Cannes sau Saint Tropez, fiind acoperită cu un nisip deosebit de fin sau chiar cu celebra plaja sud-americană Copacabana. 

Stațiunea Mamaia este și o stațiune de recreere, axată în ultimii ani pe sporturile nautice, tenis, agrement și distractie. O alta trasatură tot mai expresivă o constituie, în ultima vreme, ambianța familiala datorită instalațiilor și dotărilor destinate copiilor (pe plajă ori in parcurile de distracție), acestea fiind doar câteva dintre aspectele ce atrag turiștii în număr tot mai mare, atât din țară, cât și din străinătate.

Capitolul II

Prezentarea generală a stațiunii Mamaia

2.1 Încadrare în teritoriu

Stațiunea Mamaia aparține din punct de vedere teritorial și administrativ de orașul Constanța, care este poziționat în județul cu același nume, în provincia istorică dobrogeană, din partea de sud-est a României, pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală și de câmpie la sud și la vest.

Cea mai populată stațiune turistică de pe litoralul românesc, Mamaia este amplasată in partea de nord a municipiului Constanța, între două unități acvatice, pe de o parte, în vest, Lacul Siutghiol iar de cealaltă parte, spre est, Marea Neagră pe malul unei lagune, având o plajă care se întinde pe o lungime de 7 km și se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Alegerea acestui loc pentru construirea stațiunii dar și dezvoltarea ulterioară a acesteia au fost favorizate de un complex de factori geografici, precum plaja foarte lunga și largă, cu nisipul extrem de fin, dar și de condițiile climatice și hidrologice din cele mai favorabile.

2.2 Limite

Stațiunea Mamaia, s-a dezvoltat in lungul cordonului de nisip cu o lățime de circa 500 m,care separă apele sărate ale Mării Negre de apele dulci ale Lacului Siutghiol ( numit și Lacul Mamaia). În partea de sud, stațiunea este legată de orașul Constanța, aflandu-se practic în prelungirea sa. Plaja Mamaia este cea mai mare plajă a litoralului romanesc, cu o lungime de 10 km-de la Hotel Parc la Hanul Piratilor și o lățime ce variază între 100 și 200 m la nord și 50-100 m la sud.

Vecini:

Sud orașul Constanța

Nord orașul Năvodari

Vest Lacul Siutghiol

Est Marea Neagră

2.3 Căi de acces și drumurile principale

Majoritatea turiștilor fac cunostință cu litoralul românesc al Mării Negre la Constanța, principalul port maritim al țării.

Litoralul Romanesc este ușor accesibil din București: cu avionul (1 ora), cu trenul (aproximativ 3 ore) și cu mașina sau autocarul (2.5 ore).

Cale Ferată:

București-Constanța-stațiuni-Mangalia

În sezon sunt aproximativ șapte trenuri pe zi, pe ruta București-Constanța, și șaptesprezece trenuri pe zi, la interval de câte o jumătate de ora, din Constanta spre stațiuni și Mangalia ,iar douăzeci de trenuri speciale fac legatura între principalele orașe ale țării și litoralul romanesc. În extrasezon numărul de trenuri este la jumătate.

Cale auto:

Autostrada Bucuresti-Constanța <Autostrada Soarelui> până în prezent din distanța totala de 225 km sunt operationali doar 152 km de la București până la Cernavodă.

București-Urziceni-Slobozia-Giurgeni-Harsova-Mihail Kogalniceanu-Ovidiu-Constanța (DN 2 E 60).

București-Lehliu-Fetești-Cernavodă-Medgidia-Basarabi-Constanța (DN 3).

Tulcea-Mihai Viteazu-Ovidiu-Constanța-Eforie Nord-Mangalia-Vama Veche (punct de frontieră)-Durankulak (Bulgaria) DN 22,E87.

Cale aeriană:

Aeroportul Internațional Mihail Kogalniceanu este situat la 26 km de municipiul Constanța.

Cale Maritimă și Fluvială:

Portul Constanța reprezintă locul de acostare a numeroase nave de croazieră.

Portul Fetești și Hârșova pe fluvial Dunărea.

Canalul Dunăre Marea Negră, între Cernavoda-Medgidia-Basarabi-Port Agigea Constanța Sud.

2.4. Istoric (etape semnificative in dezvoltarea stațiunii)

Stațiunea Mamaia este o stațiune foarte tânără. Amenajarea ei a început în 1905, în urma unei hotărâri a Consiliului Comunal al Constanței, impuse de primarul orașului din acea vreme, Ion Banescu (considerat întemeietorul stațiunii), de a amenaja o stațiune pe bucata de nisip, acoperit de ierburile stepei din nordul Constanței. Vechea plajă se găsea în partea de sud a orașului, într-o zona cu vegetatie abundentă, dar construcția noului port maritim a impus mutarea acesteia. În acel moment, perisipul Mamaia era o zona pustie, cu dune de nisip care ajungeau pana la 7 metri înăltime. În capătul său nordic este situat și în prezent satul Mamaia, care la acea dată era doar o așezare modestă de pescari.

Primul an în care a funcționat statiunea a fost 1906, în acel an fiind construit și dat în folosință Pavilionul de Băi, alcatuit din doua pavilioane lungi, terminate cu câte două foișoare, fiecare cu cate 56 de cabine. Inaugurarea oficiala a statiunii a avut loc la 22 august 1906, cand doua trenuri au strabatut drumul Constanta-Mamaia într-o oră și jumătate. Gara Mamaia era amplasata în zona actualului restaurant Tic-Tac.

În primul său an de existență, 1906, stațiunea a fost vizitată de nu mai putin de 45.000 turisti dintre care 34.150 “au facut baie”. Până la primul razboi mondial, în afara pavilionului de băi, în stațiunea Mamaia nu s-a construit nimic. Abia in 1913 se construiește un parc și apar cateva vile mici. În 1929, pavilionul de băi este distrus, în urma unui incendiu produs de o scânteie. Este salvat doar corpul principal, ce adăpostea un restaurant și un cazinou. Se fac o serie de improvizații, până la adoptarea hotărârii Primăriei de a se construi o clădire modernă. Construcții mai importante în stațiune se realizează abia între 1925 și 1938, între cele doua razboaie mondiale. Apar 35 de vile, situate în jurul actualului club “Castel”. În 1934, este inaugurat Pavilionul Municipal de la Mamaia, opera arhitectilor Victor Stefanescu și Victor Ivanovici. Despre aceasta construcție, care dispunea de magazine, restaurante și săli de recreație, executată într-un timp foarte scurt, doar 100 de zile, s-a scris în ziarul “Dacia” “că această operă edilitară a transformat Mamaia intr-o adevarată stațiune occidentală”.

În 1935, la 15 august, începe constructia Cazinoului, din beton, cu un restaurant și două șiruri de 300 de cabine etajate, dotate cu dușuri cu apă dulce și instalații sanitare, în dreptul căruia un pod lung de 120 metri înaintează în mare, fiind dotat și cu două tobogane pentru tineret, două debarcadere pentru șalupe si bărci și o terasa-bar. Tot acum începe și construcția de la Casa Bărcilor aparținând Societății “Salvamar” sub forma unui elegant transatlantic, iar perimetrul dintre actualul club “Castel” și satul Mamaia este împărțit în 600 de parcele pentru vile, sanatorii și hoteluri. În același an este construită și prima vilă mare cu regim de hotel, vila “Albatros”.

Primul mare hotel al statiunii “Grand Hotel Rex”, cu o capacitate de 114 camere, este construit între anii 1936-1938. În anul 1956, apare un nou hotel “Bucuresti” (actualul hotel “Iaki”), apoi, în 1957 restaurantul “Bucuresti”, în 1958 hotelul “Albatros” si restaurantul-bar “Cazinou” .

Între 1959-1962, se amenajează partea de sud a stațiunii cuprinsă între “Pescărie” și extremitatea de atunci a stațiunii, pe locul unor mlaștini desecate și acoperite de nisip scos din lacul Siutghiol. În lungul acestuia se construiește șoseaua, iar in lungul plajei este construit un paranisip din beton, placat cu piatra de calcar. Aici a fost construit în 1959 un prim ansamblu hotelier cu o capacitate de circa 10.000 locuri care cuprinde hotelurile “Modern”, “Palas”, “Central”,”Pelican”, iar în nordul zonei Cazinou, centrul de atunci al stațiunii, se înalță hotelurile “Tomis”, “Midia” și “Histria”. În 1962 sunt deschise două hoteluri cu 14 etaje aflate la intrarea în stațiune, anume “Perla” și “Parc”.În 1963 este dată în folosință clădirea Teatrul de Vară, acoperit în 1980 cu prelată bicoloră.

Pe 14 iulie 1967, începe să emită primul post de radio estival din lume “Radiovacanța”, post care emitea zilnic în cinci limbi. În 1970 este amenajat parcul de distracții din Satul de Vacanță, se deschide circulația minicarelor și se construiesc primele piscine. În 1973 se incheie cea de-a doua etapă majoră în amenajarea stațiunii.

Deceniul următor (1975-1985) în ceea ce privește extinderea rețelei hoteliere și a agrementului la Mamaia sub semnul diversificării arhitecturale și functionale; se accentuează pluralitatea obiectivelor turistice în funcție de categoriile de turiști cărora li se adresează. Astfel, hotelurile "Caraiman II" și "Condor", ridicate in 1975, "Alcor" și "Vega", in 1978, "Amiral", in 1979, "Ambasador", în 1982, "Savoi" și "Lido", în 1983 se particularizează net față de cele precedente, prin calitatea și diversitatea dotărilor, prin interioarele bogate și prin forma elegantă.

În ceea ce privește agrementul, și acesta cunoaște un progres calitativ și structural, se construiesc: o pistă de teleschi pe lacul Siutghiol (in 1975), mai multe debarcadere, terenuri de tenis, se deschid discoteci, baze nautice pentru practicarea windsurfingului, se instalează tobogane acvatice. În August 1985 este dat in folosință și popasul turistic "Mamaia", situat la 2 km de ultima cladire a stațiunii (cel mai mare si mai modern de pe intregul Litoral).

Originalitatea solutiilor arhitectonice, imbinarea armonioasa a constructiilor cu peisajul, valorificarea ingenioasa a acestuia, calitatea serviciilor și varietatea agrementului, situarea in vecinătatea Constanței fac din Mamaia un etalon turistic pe multe din meridianele lumii. În 1987, și-au petrecut vacanta aici, in mod organizat peste 352 000 turisti (dintre acestia, 90 000 străini).

Mamaia oferă multiple posibilități de petrecere agreabilă a vacanțelor. Astfel, in fiecare vară se desfășoară aici numeroase manifestări culturale și sportive "Concursul național de creație și interpretare a muzicii ușoare romanești" (prima editie dateaza din 1963), "Concursul de frumusețe și elegantă feminină Miss Litoral", "Zilele filmului de animatie", "Decada ceramicii românești" (inaugurată în 1987), numeroase spectacole de operă, balet, teatru, revistă.

2.5 Etimologia numelui

Referitor la etimologia numelui Mamaia se cunosc mai multe variante, dintre care se disting cea istorică și cea mitologică.

Documentele istorice atestă faptul că denumirea provine de la un propietar tătar de pamânturi din zona litoralului, care se numea Mamai.

Legenda spune ca o frumoasa fecioara, fată baciului Alisandru Costea a fost rapită de către tânărul Eriver, fiul pașei de Babadag pentru a fi dusă în Orient. Urmărit de tatăl fetei, Eriver o aruncă pe tânără în apele mării în timp ce ea își striga cu disperare mama. Cuprins de remușcări, tânărul se aruncă dupa fată, dar este prea tarziu. Fata murise, iar Eriver mai apucă sa rostească ultimele cuvinte ale fetei: Mamaia. Astfel se zidește povestea de dragoste a celor doi la temelia acestui țărm minunat.

Săpături arheologice sistematice sau întâmplătoare au scos la iveala, pe întregul spațiu situat în vecinatatea lacului Mamaia, la Palazu mare, la Ovidiu și la Năvodari, obiecte de ceramica apartinand purtatorilor culturii neolitice Gumelnita, traitori aici cu patru milenii înaintea erei noastre. Unul dintre tumulii "ocromanilor", care i-au succedat un mileniu mai târziu, aflat chiar la hotarul dinspre Constanta al actualei stațiuni, avea sa devină, dupa cercetare, adaos de pamant fertil nisipurilor tinere la întemeierea primului parc din Mamaia. Mica insulă ce apare din apele lacului, spre încântarea călătorilor de astăzi de la bordul hidrobicicletelor, pare a se fi numărat printre locurile preferate ale lui Ovidiu, marele exilat care a oferit Tomisului ofranda geniului său veșnic.

Și totuși, Mamaia rămâne în lumea vestitelor stațiuni maritime ale odihnei și încantării cu care-o asociază aprecierile sutelor de mii de oaspeți de peste vară.

2.6 Populația

Aflată la aproximativ 5 km de Constanța, stațiunea Mamaia are o populație permanentă de circa 50 de locuitori.

Nu este o localitate de sine stătătoare, ci un cartier al Constanței cu foarte puțini locuitori permanenți, fiind însă suprapopultă pe parcursul verii.

Nefiind o unitate administrativ – teritorială distinctă, ci doar o structură a Municipiului Constanța, stațiunea Mamaia nu are o populație proprie a cărei evidență să fie ținută oficial. Nici din punct de vedere faptic, nu se poate susține contrariul deoarece în extrasezon stațiunea nu este, în principiu, populată cu caracter permanent de persoane, ci eventual temporar, de angajați care prestează diverse servicii, însă nu locuiesc efectiv acolo.

Cu toate acestea, stațiunea este tranzitată, dincolo de orice dubiu, de un număr foarte mare de oameni. Pentru a face o analiză demografică a stațiunii Mamaia trebuie urmărite patru paliere principale: constănțenii care vin în stațiunea Mamaia, turiștii, persoanele care alcătuiesc forța de muncă și investitorii.

Constănțenii

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Constanța se ridică la 283.872 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2002, când se înregistraseră 310.471 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,11%). Principalele minorități sunt cele de tătari (2,6%) și turci (2,3%). Pentru 10,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. 

Prezența constănțenilor în stațiune este justificată de diverse interese, în principal fiind atrași de locurile de agrement. Majoritatea vin în Mamaia pentru plajă, restaurante, cluburi, sporturi nautice și tratamente specifice, însă nu pot fi considerați turiști. De asemenea, mulți constănțeni lucrează sau dețin diverse afaceri în stațiune. Personalul de care angajatorii se folosesc în extrasezon este format în mare parte din persoane care locuiesc în Constanța sau localitățile adiacente.

Turiștii

Numărul turiștilor care aleg stațiunea Mamaia este desigur variabil, în funcție de perioadă. În medie, 2 000000 de turiști vin anual în Mamaia, majoritatea în lunile iulie și august. Raportat pe zile, numărul turiștilor a depășit uneori cifra de 200 000.

În principiu, 95% dintre aceștia sunt turiști români, fiind în creștere segmentul de turiști străini, după foarte mulți ani de încercări, creștere datorată și succesului stațiunii Mamaia care a ieșit cu un brand internațional din ce în ce mai cunoscut.

Pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu a fost lansată o cursă charter operată de un turoperator israelian care va aduce pe litoralul românesc, în acest sezon estival, circa 2.000 de turiști din Israel. Turiștii au optat pentru hoteluri din nordul stațiunii Mamaia.

Alte curse charter vor aduce pe litoralul țării noastre turiști din Polonia și Belarus, polonezii revenind într-un număr spectaculos, în ultimii doi ani, pe litoralul nostru.

Alți turiști străini care optează în număr din ce în ce mai mare pentru stațiunile litoralului românesc sunt cei din Republica Moldova, piață pe care se fac demersuri de promovare.

Președintele asociației hotelierilor din stațiunea Mamaia, Nicolae Bucovală, a declarat că în Mamaia își petrec vacanța și turiști italieni, litoralul românesc fiind totodată "cerut" și de turoperatori din Slovacia, aceștia dorind în mod special ca turiștii să beneficieze de servicii all-inclusive.

Referitor la actualul sezon estival, statisticile arată că gradul de ocupare cu turiști a hotelurilor din stațiune a crescut considerabil.

Deși deocamdată într-un număr redus, în ultimii ani sunt persoane care aleg stațiunea ca destinație de Revelion.

Forța de muncă

Oficial, numărul de persoane angajate în stațiune este de 2000, însă, în realitate, numărul acestora este mult mai mare, existând mulți angajați fără forme legale. Activitățile prestate sunt din cele mai diverse, de pildă servicii de curățenie, gastronomie, hoteliere, comerciale, terapeutice, cosmetice, publicitare sau artistice. În mare parte, personalul angrenat în astfel de îndeletniciri este necalificat, ceea ce dă naștere mult disputatului subiect al “slabei calități a serviciilor de pe litoralul românesc”.

După cum se poate observa, și forța de muncă este caracterizată de diversitate, atât prin multitudinea ocupațiilor cât și prin originea sa. Deși în mare parte personalul este alcătuit din persoane din județul Constanța, acestora li se alătură și alte persoane din toate colțurile țării, care optează pentru o slujbă temporară pe litoral. De asemenea, în forța de muncă utilizată în stațiune, nu de puține ori, se regăsesc străini, cum ar fi turci sau chinezi.

Investitorii

În principal, afaceriștii din stațiunea Mamaia, proprietari de hoteluri, restaurant și alte locuri de agreement sunt de origine română. Investițiile străine sunt însă în continua creștere. După București, județul Constanța ocupă locul al doilea în topul investițiilor străine în România, care se resimt considerabil și în stațiunea Mamaia.

Concluzionând, se poate observa că faptic, stațiunea Mamaia are o “populație” specifică, caracterizată prin diversitate, mobilitate și interese distincte, care se îmbină armonios spre folosul tuturor acestor oameni care însuflețesc stațiunea.

Capitolul III

Potențialul turistic natural al stațiunii Mamaia

3.1 Potențialul turistic al reliefului

Relieful litoralului românesc este determinat de interacțiunea morfologică a Podișului Dobrogei cu  Marea Neagră. De-a lungul coastei marine trecerea între podiș și plataforma marină se face lin pe o pantă ușoară cu numeroase plaje, cu acces lejer in apă pe distante remarcabile. Acestea, cât și faptul că Marea Negră este lipsită de curenții puternici de litoral, de plante sau de pești periculoși fac litoralul românesc locul ideal pentru băi de mare și sporturi nautice. Mareea este nesemnificativă (10-20 cm) factor care se adugă atuurilor litoralului nostru in comparație cu alte celebre locuri din lume.

De-a lungul celor 244 km de litoral se disting două sectoare desparțite de Capul Midia: unul la nord, cu țărm jos, cu cordoane litorale, plaja fluvio-marină și areale înmlăștinite, puțin favorabil turismului, și altul sudic, cu faleza și plaje deschise, amenajat în scopuri turistice.

Pe lângă elementele naturale, se disting unele obiective cultural- istorice și economice aflate în vecinătate care conferă litoralului condiții pentru a satisfice o multitudine de motivații turistice: odihna, cura balneară complexă, agrement nautic și sportiv, divertisment cultural etc.

Ca elemente de potențial se impun factorii naturali de cură, care formează in principal, un complex terapeutic,de odihnă și intreținere.

Cura balneară pe litoralul romanesc constituie o forma particulara,utilizand toti factorii naturali existenti:apa de mare,plaja,bioclimatul marin,apele termominerale,apa si namolul terapeutic.

Plaja litoralului romanesc, adapostită la baza falezei între Constanța și Mangalia, cu o largă extindere în restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea ei la soare în tot cursul zilei de vară (peste 10 ore) ceea ce se intalnește pe puține plaje din Europa. Coboară în mare cu o pantă lină, ceea ce favorizează băile de mare și mersul prin apă, procedură de mare valoare terapeutică. În general plaja este naturală, are lățimi de 400-500 m la Mamaia și Techirghiol, iar în rest 18-50-200.

3.2 Potențialul turistic al climei

Climatul Temperat-continental este specific județului Constanța find influențat de poziția geografică situate intre Dunăre si Marea Neagră, dar și de particularitățile fizico-geografice ale teritoriului. În zona litorală climatul temperat-continental prezintă o influență marină.

O caracteristică a climei la Mamaia o constituie schimbul alternativ de aer dintre cele două tipuri de suprafețe active învecinate : stepa dobrogeana și marea. Brizele de noapte care bat de la uscat spre mare nu aduc un aer încarcat cu praf de sol ; trecând peste lacul Siutghiol sub forma unui strat care nu depaseste 1000 m înălțime, își recapătă în bună parte umiditatea, iar praful este reținut de vaporii de apă.

Climatul maritim caracteristic acestei zone a Mării Negre prezintă o stabilitate termica a atmosferei. Temperatura medie in lunile iunie-august  depășește 25º C. Precipitațiile reduse favorizează dezvoltarea turismului în zona (sub 400 mm/an), astfel numărul de zile însorite pe litoral se ridică la 140 zile/an. Durata de strălucire a soarelui atinge  vara 10-12 H/zi. Nebulozitate redusa. Vânturile dominante bat din direcția N-E iar brizele de mare și de uscat răcoresc vara aerul.

3.3 Clima și influența sa în activitățile balneoturistice

Climatul marin specif zonei Mării Negre are puterea de a influența în cadrul tratamentelor balneare sau curelor balneoclimaterice, activitatea organismului (fie el bolnav sau sănătos), în sens pozitiv sau negativ, clima marină conținând aerosoli salini și radiații solare.

În regiunea litorală, în sezonul estival, climatul este mai favorabil decât în regiunile de câmpie, caracterizat prin temperaturi confortabil răcoroase, moderate de prezența mării, precipitații reduse, nebulozitate scăzută, radiație solară ridicată (în medie 300 de ore pe lună, vara). Atmosfera este intens aerosolizată cu aeroioni negativi, benefici pentru sănătate.

Climatul de stepă marină cu veri calde, și ierni reci, diferențe mari de presiune, vânturi puternice și frecvente, se încadrează în grupul bio-climatelor stimulant-tonifiante. Vara și iarna acest climat are o puternică acțiune excitantă asupra organismului, iar primăvara și toamna această acțiune este redusă.

Regiunea litorală funcționează de regulă doar sezonier, vara, din cauza condițiilor climatice nefavorabile în sezonul hibernal (viteze mari ale vântului, nebulozitate ridicată, temperaturi scăzute, durată mică de strălucire a soarelui). Chiar și dotările turistice din aceste regiuni sunt amenjate doar pentru sezonul estival. Nebulozitatea accentuată într-o stațiune din regiunea litorală, vara, împiedică desfășurarea unor activități turistice în condiții optime, scăzând durata de strălucire a soarelui, element esențial pentru sezonul estival. Vara, temperaturile prea ridicate dau o stare de disconfort termic. Această stare de disconfort este atenuată pe țărmul Mării Negre de brizele marine, sau brizele de lac, în cazul Lacului Techirghiol, Limanu. Iarna, temperaturile scăzute sunt accentuate de vânturile puternice, ce-și fac simțită prezența în acele regiuni ce nu au un climat de adăpost. În ansamblu, fiecare parametru climatic are rolul său pozitiv sau negativ asupra dotărilor turistice din fiecare stațiune.

3.4 Potențialul turistic al hidrografiei (Mărea Neagră, Laguna Siutghiol)

Marea Neagră

Litoralul românesc al Mării Negre se desfășoara pe 245 km, între gârla Musura ( granițe cu Ucraina) și localitatea Vama Veche (granițe cu Bulgaria).

Cea mai semnificativă unitate hifrografică a județului Constanța este Marea Neagră, poziționată în partea estică a acestuia. Marea Neagră este o mare continental cu o suprafață de 411.540 km, adâncimea maximă este mai mare de 2.211 m, însă, datorită conformației țărmului și reliefului submarin, adâncimea apei este mai mică în preajma malului românesc. Salinitatea este de 20-22 % la suprafața apei și de 28 % în adancime, dar scade datorită aportului de apă dulce (în Marea Neagră se varsă multe ape dulci). Rețeaua hidrografica este alcătuita din cursuri de apă (Dunărea,Valea Carasu,Casimcea și Valea Baciu), lacuri natural și de luncă, lagune (Istria, Sinoe, Corbu, Oltina, Techirghiol, Tasaul, Tatlageac, Siutghiol, Mangalia), la acestea se alătură Canalul Dunăre-Marea Neagră (64.2km), Canalul Poarta Albă-Midia (27.5km) și alte canale de irigații din Valea Carasu.Din cauza numeroaselor fluvii ce se varsă în aceasta mare, salinitatea este foarte scăzută, aproximativ 15-22%, iar la gurile de vărsare ale Dunării 3-10%. Temperatura medie anuală este de 12,5°C, depășind cu 2°C temperatura medie a aerului. Iarna predomină vânturile de nord-est, provocând valuri mari, periculoase pentru navigație iar temperaturile scad destul de mult. În iernile reci, în partea de nord marea îngheață.

Un curent de suprafața deplasează din Bosfor apele mai dulci ale Mării Negre spre Marea Mediterană, iar în adâncime un curent invers transport ape cu salinitate mare. Din lipsa circulației verticale, la adâncimi mari nu pătrunde suficient oxygen, formându-se hidrogen sulfurat, neprielnic vieții.

Nu putem spune ca Marea Neagra este foarte bogată în fauna piscicolă dar pescarii amatori pot găsi satisfacție la diferitele specii cum ar fi : chefalul, stavridul, labanul, rechin și la cunoscutul guvide (existente numai in Marea Neagră), câinele de mare (specie de rechin) care este nevătămător pentru oanemeni și nu se apropie niciodata de țărm, dar care este o delicatesă pe mesele restaurantelor. Amintim și de calcanul –  bogatia națională a acestor ape frecventate îndelung de braconierii din Romania, Bulgaria și Turcia, acestă specie de peste fiind o marfă de export, ocupând numărul unu în gastronomia marină.

În Marea Neagră trăiesc în jur de 1.500 de specii de animale: nevertebrate, pești, delfini. Din punct de vedere economic, cele mai valoroase specii de pești sunt: pălămida, scumbiile, hamsiile, scrumbiile, morunul, păstruga.

Litoralul Mării Negre este o importantă zonă turistică și balneoclimaterică, ce cuprinde o serie de stațiuni turistice: pe țărmul României: Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche iar pe teritoriul Bulgariei: Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna, Burgas, pe litoralul Georgiei-Suhumi, Butumi.

Imagine: Marea Neagră

Sursa: www.mixdecultură.ro

Figura nr. 3

Laguna Siutghiol

Lacul Siutghiol este o rezervație naturală de tip mixt, cuveta acestuia fiind de origine tectonică în comparație cu celelalte lacuri din zona litorală.Limitele lacului Siutghiol: nord localitatea Lumina, Mamaia iar in partea de sud Tomis Nord din Constanța și lacul Tabacarie, în partea de est cordonul litoral pe care este așezată stațiunea Mamaia iar in vest orașul Ovidiu și comuna Palazu Mare.Pe apele sale care se întind pe o suprafață de 1900 hectare se practică sporturi nautice,plimbări cu barca și vaporașul. Apa lacului este dulce și se varsă în Marea Neagră, cu o lungime de 7,5 km și lățime de 2,5 km. În partea de est, fundul lacului este alcătuit doar din nisipuri de plajă fiind așezate peste depozite argiloase, acestea întalnindu-se pe restul fundului lacului.Țarmul unde lacul s-a cantonat este alcătuit din depozite calcaroase. Pe fundul lacului este cunoscută prezența a numeroase izvoare de apă dulce, care alimentează lacul.

Clima lacului marin este specifică litoralului marin, cu temperaturi anuale de cca 11°C, precipitațiile anuale de 378 mm, viteza vântului de cca 4m/s.

Elementele care alcătuiesc vegetația sunt: iarba de mare, matrița, broscărița, trestia, păpușa, pipirigul de mare (în jurul lacului), rogozul. Nisipurile au vegetația proprie: cynodon dactylon, artemisia arenaria, secale Silvestre, erniaria hirsute.

Lacul Siutghiol este un punct turistic provocator ce atrage ca un magnet sute de turiști, oferind o plimbare cu vaporașul către Insula Ovidiu.

Imagine: Insula lui Ovidiu

Sursa: www.turistderomânia.ro

Figura nr. 4

3.5 Factorii naturali terapeutici

Apa de mare 

Este un factor important pentru talasoterapie și bai de mare, ce pune la dispoziție condiții excelente pentru sporturi nautice și chiar scufundări. Salinitatea relativ redusă, compoziția chimică propice organismului uman, acțiunea valurilor și prezența aerosolilor sunt condiții ideale pentru un sejur perfect. Apa mării are o mineralizare de 15,5 g/l și în timpul verii atinge o temperatura de 25-26º C. Bioclimatul marin este bogat în aerosoli salini și în radiație solară cu efect excitant asupra organismului. Indicații terapeutice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, decalcifieri și unele afectiuni reumatismale. Pe malul mării sunt condiții ideale pentru aerohelioterapie și talasoterapie.

Baia în mare constituie o componență esențială a curei heliomarine. Apa de mare are un conținut complex de săruri (calciu, sodiu, brom, litiu, potasiu etc), acizi organici, substanțe radio active, oligoelemente, microorganisme, care secretă substanțe cu rol antibiotic, bacterio-static și antiviral, importante pentru recăpătarea și menținerea sănătății.

Băile în mare, prin stimuli de natură termică, mecanicăa și chimică, ajută la îmbunătățirea circulației sângelui, tonifierea pielii și a mușchilor, revigorarea organismului și eliminarea toxinelor.

Nămol Sapropelic

Utilizarea nămolului ca factor terapeutic are un efect cunoscut de mii de ani, fiind unul din cele mai vechi tratamente folosite încă din Egiptul antic. Turiștii, iși pot trata diferitele afecțiuni in centrele specializate aflate in Techiorghiol, Mangalia, Mamaia, Eforie Nord și Neptun. Nămolul sapropelic care se găsește pe fundul lacului Techirghiol, este folosit in toate clinicile de pe litoralul romanesc. Nămolul sapropelic vindecă afecțiuni reumatologice de tip inflamator sau degenerative, afecțiuni vasculare periferice, afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic.

Bioclimatul Marin

Marea Neagră este una din cele mai valoroase bogății în materie de factori naturali folosiți în scop terapeutic, care în ultima vreme a cunoscut cea mai tumultoasa dezvoltare din punct de vedere balneo-turistic.

Tratament cu nisip

O altă procedură balneo-hidroterapică, ce stimulează circulația limfatică și sangvină a membrelor inferioare, este plimbarea la marginea mării, pe nisipul plăjii, care se continuă și sub apa mării. Eficiența acestei metode este conferită de contrastele termice dintre apă și aer, cadența valurilor și mers.

Capitolul IV

Potențialul turistic antropic

4.1 Posibilități de tratament

Datorită localizării geografice, climei, reliefului, vestigiilor arheologice, rezervațiilor naturale, agrementului și tratamentului, județul Constanța reprezintă una dintre cele mai valoroase baze turistice din România. O dată cu construcțiile hoteliere diversificate s-au creat baze complexe de tratament balneofizical, cu personal de specialitate și concept medical cu tradiție.

Mamaia este o stațiune balneoclimaterică sezonieră, care datorită poziționării geografice, factorilor naturali și a climei favorabile, îndeplinește condițiile pentru a fi locul ideal în care se pot trata diverse afecțiuni. Astfel, printe indicațiile terapeutice se numără hipotiroidismul, limfatismul, rahitismul,anemiile secundare și diverse afecțiuni reumatismale. Mamaia dispune de factori naturali terapeutici și ambienți utilizați în cura balneară: agreement, odihnă activă, activități turistice, dotări, construcții, amenajări adecvate activităților balneo-turistice.

Posibilitățile de tratament existente în stațiunea Mamaia sunt tratamentul cu nisip, băile în mare, tratamentul cu nămol.

Tratamentul cu nisip (psamoterapia) folosește fie nisipul fin de la Mamaia, cu putere mare de absorbție sudorală și excitație mecanică discretă, fie nisipul de la Mangalia, cu granulație grosieră și o mai mare putere de excitație. Plaja este nisipoasă și participă ca factor natural important de cură, având nisipuri foarte fine, silicoase în partea de răsărit și fragmente de roci și scoici spre apus. Variația umidității nisipului este un alt factor terapeutic de modulare a termoreglării corpului uman. Temperatura nisipului la ora prânzului atinge valoare de 45 de grade Celsius, care face contrast mare cu nisipul udat de valuri, care atinge în jur de 20 grade Celsius. Cea mai invechită metodă de termoterapie este psamoterapia (învelirea corpului cu nisip), în funcție de indicațiile terapeutice (spondiloză, reumatism, artroze și obezitate).

Imagine: Ședință de psamoterapia

Sursa: www.bunasănătate.ro

Figura nr. 5

Apa mării face parte din complexul talesoterapeutic. Puțin adâncă la mal, face ca valurile să crească în înălțime venind spre coastă, iar în timp ce se rostogolesc masează ritmic corpul. Nu numai factorul mecanic al valurilor mării sau diferența de temperatură, intrând sau ieșind din apă sau adierea brizei vântului, ci și compoziția chimică a apei marine constituie un factor natural curativ. Apa mării este hipertonă (13-18 g‰) clorurată, sulfatată, sodică, magneziană. Apa lacului Techirghiol s-a născut dintr-un golf separat de mare și aici salinitatea este de 3-4 ori mai mare decât în apa mării, prin evaporarea continuă, ajungând în unii ani chiar la 80 g‰. După îmbăiere, pe pielea oamenilor rămâne „o mentă de sare“ cu efecte biologice deosebite. Băile în mare, prin stimuli de natură termică, mecanică și chimică, ajută la îmbunătățirea circulației sângelui, tonifierea pielii și a mușchilor, revigorarea organismului și eliminarea toxinelor. Mișcarea valurilor și presiunea apei realizează un masaj continuu, care contribuie la ameliorarea condiției fizice. De asemenea, inotul constituie un exercițiu complex.

Salinitatea apei marine activează metabolismul și excitabilitatea receptorilor cutanați. Pielea, în contact cu apa mării, primește o parte din mineralele și oligoelementele care străbat bariera cutanată. Acestea acționează intr-un mod benefic asupra tuturor celulelor corpului. În funcție de organismul fiecăruia, este recomandat ca durata băilor sa varieze între 5, 10 sau 20 de minute.

Imagine : Baie în Marea Neagră

Sursa : www.pozeonline.ro

Figura nr. 6

Nămolul poate fi folosit în aplicații naturiste prin simpla ungere a corpului și are tradiție pe Litoralul românesc. Există, de fapt, două tipuri de nămol: de tip sapropelic (de putrefacție) în Lacul Techirghiol și nămol de turbă, în zona Mangalia. Nămoloterapia sau peloidoterapia este unul din treatamentele balneare clasice. Nămoloterapia se aplică sub formă de băi, cataplasme, împachetări și masaj cu nămol. Împachetările cu nămol se efectuează la o temperature de 38-40°C, stratul 1-2 cm pe diferite zone ale trupului.

Imagine: Ședință cu nămol

Sursa: www.bunasănătate.ro

Figura nr. 7

4.2 Atracții turistice în stațiune și în vecinătate

Datorită atracțiilor turistice, Mamaia este cea mai ofertantă stațiune aflată la malul Marii Negre. Cluburile sunt pe gustul oricarui iubitor de distracție, ritmurile alerte, ringurile de dans spațioase, piscinele, concertele live și muzica bună sunt ingredientele ce fac stațiunea deosebit de atractivă.

Mamaia este de asemenea locul ideal și pentru cei care preferă o atmosferă mai linistită. În ceea ce privește restaurantele și terasele de la malul mării, oferta este atât de diversificată încât turiștii pot alege să se relaxeze intr-un loc nou în fiecare seară a sejurului lor.

Imagine: Satul de Vacanta-Luna Park

Sursa: www.skytrip.ro

Figura nr. 8

Plin de jocuri și lumini colorate, Luna-Park-ul din Satul de Vacanta pune la dispozitia turiștilor dornici de distracție și adrenalină mașinării distractive pentru copii și pentru adulți. Aici putem găsi suveniruri și restaurante care servesc mâncăruri specific anumitor zone ale României.

Imagine: Aqua Magic

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr. 9

Este primul parc acvatic din țara noastră, construit în anul 2003. Turiștii se pot bucura de instalații acvatice moderne, amenajate special pentru copii și adulți.

Imagine: Plimbare cu banana gonflabilă

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr. 10

Sporturile nautice

Aceste sporturi sunt practicate de persoanele active cărora le place adrenalina. În funcție de dorințele fiecăruia, pot încerca de la activităti cum ar fi tractări cu colaci sau banana gonflabile, plimbări cu hidrobicileta,ridicări cu parașuta până la cele mai exclusiviste ski nautic, windsurfing, yachting, scufundări, care solicită o pregătire, oferită de câteva cluburi din Mamaia.

Imagine: Telegondola

Sursa: www.mediafax.ro

Figura nr. 11

Telegondola este o altă atracție a litoralului romanesc. A fost inaugurată pe data de 16 iulie 2004 și din acel moment a devenit un simbol al stațiunii Mamaia. Datorită acestei instalații moderne, turiștii se pot bucura de senzațiile frumoase pe care le oferă o calatorie deasupra stațiunii Mamaia. O plimbare cu Telegondola dureaza 8 minute și se desfasoara pe o lungime de aproximativ 2 kilometri intre Hotel Perla și Cazino, pe ambele sensuri. În timpul călătoriei, cabinele roșii și galbene plutesc la o inălțime maximă de 50 de metri, trecând pe deasupra celor mai înalte hoteluri ale stațiunii.

Imagine: Insula lui Ovidiu

Sursa: www.turistderomânia.ro

Figura nr. 12

Este singurul obiectiv turistic de la noi din țară care se afla pe o insula naturală, de origine calcaroasă, cu o suprafață de 2 hectare, pe care este amplasat un restaurant. Insula este un loc inedit care atrage an de an pe turiștii ce vor sa găseasca o oază de liniște.

Imagine: Delfinariul

Sursa: www.ideal-travel.ro

Figura nr. 13

Inaugurat in vara anului 1972, Delfinariul reprezintă primul muzeu de acest fel din țară. În bazinele Delfinariului se organizeaza demostrații cu delfini, lei de mare și pinguini.

Imgine: Microrezervația

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr. 14

În anul 1985 se deschise microrezervația din Constanța, parte a Complexului Muzeal de Știinte ale Naturii Constanta, care include Delfinariul și Planetariul. Microrezervția are o suprafață de aproximativ de 6 ha și a fost concepută pentru a oferi o imagine cat mai complexă asupra naturii dobrogene.

Imagine: Planetariu

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr. 15

Inaugurat în 1969, planetariul constănțean era la acea vreme primul obiectiv turistic de acest gen din țară. Și în zilele noastre, Planetariul destainuie misterele greu de pătruns ale cerului.

Imagine: Cazinoul

Sursa: www.turistderomânia.ro

Figura nr. 16

Cazinoul din Constanța este fără discuție emblema orașului. O clădire impunatoare care emană incă aerul perioadei sale de glorie, Cazinoul "vegheaza" țărmul Marii Negre de peste 130 de ani. Cazinoul este inagurat cu mult fast pe 15 august 1910 în prezența principelui Ferdinand. Nelipsit din pozele de vacanță ale turiștilor și din vederile care amintesc de litoral.

Imagine: Moscheea Carol

Sursa: www.turistderomânia.ro

Figura nr. 17

Amplasata in Piața Ovidiu, este principalul edificiu de cult musulman din țară și totodată unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice de pe meleagurile noastre. Lucrarile de ridicare ale clădirii au inceput in 1910, la inițiativa regelui Carol I (motiv pentru care edificiul ii poarta numele). Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai in prezența familiei regale și a reprezentanților cultului musulman in România.

Imagine: Port Tomis

Sursa: www.tvlitoral.ro

Figura nr. 18

Este partea integranta a orașului Constanța, fiind o prelungire a falezei Cazinoului. Accesul în port se face ușor atât cu mijloace auto cat si pietonal. Prin amplasamentul și infrastructura existentă, Portul Tomis oferă un potențial ridicat de valorificare a turismului nautic, activități sportive si de agrement, constituind un adapost pentru ambarcațiunile sportive cu vele. Capacitatea portului permite organizarea unei game largi de activitați sportive.

Imagine: Farul Genovev

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr. 19

Farul Genovez este amplasat pe faleza din Constanța,in zona Cazinoului.A fost construit in preajma anului 1300 de catre genovezii care făceau comert în port. Farul Genovev are inalțimea de 8m,forma octogonala,partea superioara fiind acoperita de o cupola de metal.Lumina sa era poziționata la aproximativ 21 m peste nivelul țării și putea fi vazută de la aproape 10 mile marine. Farul genovev a funcționat pana in annul 1913 iar de atunci este un obiectiv turistic cu care Constanta se mandrește.

Imagine: Club Castel Mamaia

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr.20

În centrul stațiunii Mamaia tronează, de aproape un secol, reședința de vară a Reginei Maria. Din păcate, construcția regală nu a fost locuită niciodată de principesă, întrucât ea a ales Balcicul. Club Castel Mamaia se află în prezent pe lista monumentelor istorice de importanță națională.

Imagine: Acvariul

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr. 21

Acvariul constanțean a fost inaugurat in 1958. Situat in fața Cazinoului din Constanța, Acvariul ne introduce intr-o incursiune fascinantă în universal subacvatic.

Imagine: Club Ego Imagine: Club Fratelli

Sursa: www.fashiontv.com Sursa: www.fashiontv.com

Figura nr. 22 Figura nr. 23

Mamaia, stațiunea care nu doarme niciodată, asta datorită cluburilor renumite. A fost premiată la Festivalul Internațional al Cluburilor de Monte Carlo pentru cea mai la modă stațiune.

Mamaia este ținta căutătorilor de distracție fără limite, care vor sa participle la party-uri cu DJ renumiți, evenimente de calitate cu vedete autohtone și de peste hotare.

4.3 Evenimente culturale cu atractivitate turistică

Mamaia, frumoasa stațiune de la țarmul Mării Negre, este un puternic centru cultural al evenimentelor din Romania, grație amplasării sale. Aici întalnim o serie importantă de evenimente importante în funcție de gustul fiecăruia, cum ar fi:

Imagine: Festivalul de muzică ușoară

Sursa: www.adevărul.ro

Figura nr. 24

Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia este unul dintre cele mai vechi evenimente de acest gen din România, desfășurându-se anual în Constanța, la Teatrul de Vară.

Imagine: Parada carelor alegorice

Sursa: www.turismlitoral.ro

Figura nr. 25

Deja vestita paradă a carelor alegorice este urmarită în fiecare an de peste 50.000 de turiști vrăjiți de dansatoarele costumate ca la festivalul de la Rio. Centrul stațiunii se transformă intr-un ring uriaș unde toată lumea este poftită sa se distreze.

Imagine: Fashion TV

Sursa: www.fashiontv.ro

Figura nr. 26

Cel mai mare eveniment de modă al verii, Fashion TV Summer Festival, ediția 2013, a debutat la Mamaia pe impresionanta scenă amplasată în Piațeta Cazino. Evenimentul se desfașoară anual în perioada 2-23 august, reunind cele mai prestigioase nume din lumea modei ce aparțin țării noastre.

Evenimente sportive: The Color Run, Triathlon, Superkombat, Seawolves Bike Fest, Campionatul de fotbal al cluburilor. Aceste sporturi sunt transformate intr-o distracție nebună la care participă mii de concurenți.

Imagine: The color run

Sursa: www.turist.ro

Figura nr. 27

Imagine: Festivalul Antic Tomis cu Parada Dacilor și Romanilor în stațiunea Mamaia

Sursa: www.litoralulromânesc.ro

Figura nr. 28

Festivalul Antic Tomis este un eveniment cultural-istoric care evidențiază istoria și vestigiile antice specific zonei prin activități de arheologie experimentală.

Derularea campaniei "Mamaia Style" ce include: promovarea statiunii Mamaia pe plan internațional prin participarea la târgurile de turism (Londra, Varsovia, Berlin, Tel-Aviv, Chișinau, Bruxelles, Haga), promovarea pe plan national prin intermediul targurilor de turism (Bucuresti, Cluj, Timișoara, Iasi, Bacău, Ploiești, Brasov), promovarea în cadrul Campionatului Mondial de Bob 2014-2015

Printre numărul mare de vizitatori străini, fiind în același timp sediul unor congrese și festivaluri internaționale, stațiunea Mamaia a căpătat bine meritatul renume pe plan european de Perla Pontică al țărmului litoral al Romaniei.

4.4 Capacități de cazare-tip, confort, număr de locuri

De la an la an condițiile de cazare s-au imbunatățit, pe masură ce unele hoteluri au fost modernizate. Stațiunea poate caza 30.000 de turiști concomitent în peste 60 de hoteluri dintre care 3 sunt de 5 stele, 5 de 4 stele, 3 hoteluri de 1 stea, restul avand 2 si 3 stele, 15 vile și 3 popasuri turistice cu peste 6.500 locuri, dintre care 6000 în camping-uri. Rețeaua hotelieră din stațiunea Mamaia are o expunere destul de bună datorită serviciilor de promovare a turismului – forumuri, portaluri, pagini web, agenții online etc.

Extinderea rețelei hoteliere în stațiunea Mamaia a cunoscut mai multe etape de dezvoltare, semnificative pentru istoria acesteia fiind următoarele perioade:

1. perioada de pionerat (1906-1936);

2. perioada dintre 1959-1965, a turismului de masă;

3. perioada a treia, cuprinsă în intervalul1966-1974, a marii expansiuni a rețelei hoteliere;

4. perioada a patra: 1975-1985; perioada cuprinsă în intervalul dintre 1989 până în prezent.

În prezent s-a diversificat paleta ofertelor de agreement, confort și lux.

Hoteluri Mamaia: Pe lângă aceste 67 de hoteluri (1-5 stele) situate majoritatea în apropiere de plajă, turisții se pot bucura de concediu si in cele 14 vile sau cele 3 campinguri.

hoteluri categoria o stea: Hotel Delfin, Hotel Midia, Hotel Olt

hoteluri de doua stele: Hotel Aurora,Hotel Apollo, Hotel Caraiman 198 camere, Hotel Dacia Sud, Hotel Delta, Hotel Dunărea, Hotel Doina, Hotel Histria, Hotel Hefaistos, Hotel Lotus, Hotel Mercur, Hotel Minerva, Hotel Metropol, Hotel National, Hotel Pescarus, Hotel Sulina, Hotel Tomis, Hotel Unirea, Hotel Venus, Hotel Rodna, Hotel Patria.

hoteluri de trei stele: Hotel Albatros 47 camere,Hotel Alcor 119 camere, Hotel Ambasador 129 camere, Hotel Amira 116 camere,Hotel Bicaz 150 camere, Hotel Briza 16 camere, Hotel Central 123 camere, Hotel Comandor 121 camere, Hotel Condor, Hotel Dornam, Hotel Flora, Hotel Insula Ovidiu, Hotel Lido 129 camere, Hotel Orfeu 96 camere, Hotel Parc, Hotel Pelican 184 camere, Hotel Perla 219 camere, Hotel Vega 136 camere, Hotel Victoria, Hotel Caraiman, Hotel Riviera 211 camere

hoteluri de patru stele: Hotel Aquarium, Hotel Bavaria Blu, Hotel Best Western Savoy 131 camere, Hotel Coral Beach, Hotel Iaki Bucuresti 60 camere, Hotel Majestic 269 camere, Hotel Oxford, Hotel Palas, Hotel Rex 102 camere

hoteluri de cinci stele: Club Scandinavia 27 camere, Mamaia, Palm Beach

Numărul de camere de care dispun hotelurile din stațiune sunt repartizate pe diferite categorii:

-camere single

-camere matrimoniale

-camere duble

-garsoniere

-apartamente

Vile și pensiuni

Clubul privat Corabia Piratilor 3*** este deschis tot timpul anului și dispune de 24 apartamente duplex, cu o capacitate totala de cazare de 100 locuri. Spațiile sunt generoase, fiecare apartament având peste 90 m², toate dormitoarele au balcoane cu vedere spre lac sau spre mare, iar livingurile au iesire spre terasa și spatiu verde. De asemenea, Corabia Piratilor oferă oaspeților săi numeroase posibilități de petrecere a timpului, de la loc de joacă pentru copii, la terenuri de sport sau locuri amenajate pentru pescuit. Clubul are o poziție privilegiată, având deschidere intr-o minideltă naturală, ceea ce constituie un real atu pentru pasionații de pescuit, dar și deschidere la plaja, care se afla la o distanta de 250 m.

Vila Montana este o unitate de cazare moderna de 3***.

Cu o capacitate de 10 camere ( 20 de locuri), vila Montana vă oferă momente de relaxare și liniște punandu-vă la dispoziție tot confortul de care aveți nevoie.

Pensiunea Cosmin

Pensiunea este situată la 150 m de plaja Mării Negre, în zona Mamaia Sat în apropiere de baza de surfing și diverse cluburi și restaurante cu specific pescăresc.

Vila Thetis este situată în Mamaia Sat, intr-o zonă linistită, la 3 km de Mamaia și la 500 metri de plajă. Vila este nouă, iar camerele spațioase sunt dotate cu televizor și aer conditionat.

Vila Thetis pune la dispoziția turistilor o bucătărie utilată cu frigider, aragaz, cuptor cu microunde, mese și scaune. De asemenea, în curtea vilei este amenajat un grătar și o terasă pentru servirea mesei.

La cateva sute de metri se afla Restaurant Hanul Piratilor si Camping Hanul Piratilor unde se poate servi masa, iar la aproximativ 3 km se afla Tabara Navodari, unde sunt deschise discoteci, terase, magazine.

Majoritatea hotelurilor din stațiune dețin propriile restaurante în care un personal cu o bună pregătire profesională oferă musafirilor o gamă infinită de preparate și băuturi, ce satisfac gusturile tuturor, aceastea fiind acompaniate de o atmosferă plăcută, intimă.

În recepțiile hotelurilor, turiștii iși pot achiziționa reviste, ziare,carti postale illustrate pe care sa le trimita celor apropiati. Tot prin intermediul receptiei pot solicita calcatul,spalatul,schimbarea lenjeriei,se pot cere amanunte despre orice nelamurire. Pe langa beneficiile unui sejur obisnuit precum masa și odihnă, în Mamaia există o multitudine de moduri originale pentru a petrece o vacanță de vis.

4.5 Proiecte de investiții

Mamaia Port (pasarelă pietonală și port de agrement Mamaia)

• valoarea estimată: 8 milioane euro (etapa 1- 4 milioane euro, etapa 2- 4 milioane euro);

• sursa de finanțare: fonduri europene în conformitate cu Programul Operațional Regional și bugetul Primăriei Municipiului Constanța sau Bugetul Primăriei Municipiului Constanța;

• descrierea proiectului: Pe locația ruinei din fața Cazinoului din Mamaia se va construi o nouă pasarelă pietonală pe piloni, cu o lungime de 310 m și o lățime de 4 m, până în dreptul digului de protecție din larg, care va avea, în capăt, un cheu de acostare. Adâncimea apei la acostare va fi de 5 m (etapa 1). Construirea unei marine cu o suprafață de 3,5 ha, care va cuprinde cheul de acostare și digul de protecție de 870 m, cu o capacitate de 129 ambarcațiuni inclusiv vase de pasageri

• acest proiect va fi realizat dacă se primesc în administrare sau în concesiune direct terenul cu suprafața de 10 ha, aflat în prezent, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Teleschi nautic pe lacul Siutghiol

• valoare estimată: 1 milion euro;

• sursa de finanțare: fonduri europene și bugetul Primăriei Municipiului Constanța sau bugetul Primăriei Municipiului Constanța;

• planul va fi realizat numai cu acceptul Autorităților publice Centrale.

Prelungirea falezei de promenadă Mamaia Nord

• valoare estimată: 10 005 lei, aproximativ 300000 euro;

• sursa de finanțare: bugetul Primăriei Municipiului Constanța.

Orășel lacustru pentru distracție

• descriere sumară: la aproximativ 500 m de malul lacului Siutghiol se va construi o insulă pe piloni, străbătută de canale, cu locații pentru cluburi de muzică, baruri, discoteci, restaurante, taverne, terase, cu marina amenajată; suprafața orășelului lacustru va fi de 3 sau 4 ha;

• sursa de finanțare: Primăria Municipiului Constanța, fonduri europene și/sau fonduri private;

• acest proiect va fi realizat doar cu aviz de mediu.

Plantări masive de pomi și arbuști

• valoarea investiției: aproximativ 10 000 lei;

• sursa de finanțare: Primăria Municipiului Constanța.

Servicii ce vor fi oferite turiștilor

• pază (231 agenți de pază, 11 posturi și 2 echipe de interveneție auto);

• irigații spații verzi (56 ha, cu un număr de 84 de hidranți);

• spectacole estivale gratuite;

• evenimente.

CONCLUZII

În prezenta lucrare, Studiu geografic complex al stațiunii Mamaia, am urmărit să realizăm o analiză a aspectelor relevante pentru tema aleasă, precum turismul și rolul acestuia, prezentarea generală a stațiunii din punct de vedere geografic și istoric si potențialul turistic natural și antropic. Situată pe malul Mării Negre, cu un climat temperat- continental, caracterizat prin stabilitate termică și precipitații reduse, stațiunea Mamaia este locul ideal pentru dezvoltarea turismului. Astfel, se poate observa faptul că există o legatură determinantă între elemental natural al climei și activitatea economică a turismului.

În prima parte, am caracterizat conceptele de turism și potențial turistic. Turismul a devenit, în prezent, unul dintre segmentele cele mai profitabile ale economiei mondiale, remarcându-se prin dinamica, motivațiile multiple și marea diversitate a formelor de manifestare. Stațiunea Mamaia dispune de mijloacele necesare pentru a oferi vizitatorilor români și străini produse și servicii turistice de calitate. Potențialul turistic este alcătuit din totalitatea elementelor naturale și antropice de pe un anumit teritoriu, care stârnesc interesul turiștilor în scopul realizării de activități turistice. România, datorită varietății elementelor cadrului natural, deține un imens potențial turistic, care din păcate, nu este valorificat la adevărata sa capacitate.

Mamaia este o stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes general, al cărei prim stabiliment datează din perioada 1906-1919, în momentul de față fiind una dintre cele mai frumoase stațiuni maritime europene. Printre tipurile de turism practicate în stațiune se numără turismul balnear, climacteric, de agrement și de afaceri.

Al doilea capitol găzduiește prezentarea generală a stațiunii Mamaia, care cuprinde date privind încadrarea în teritoriu, limitele, căile de acces și drumurile principale, etimologia numelui, populația și economia. De asemenea, sunt prezentate etapele semnificative în dezvoltarea stațiunii, care este destul de recentă, amenajarea ei începând în anul 1905, printr-o hotărâre a Consiliului Comunal Constanța, condus la acea vreme de Ion Bănescu, considerat întemeietorul stațiunii.

Stațiunea Mamaia aparține din punct de vedere teritorial și administrativ de municipiul Constanța, poziționat în județul cu același nume, în provincia istorică Dobrogea, din partea de sud-est a României, pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală și de câmpie la sud și la vest.

Cea mai populată stațiune turistică de pe litoralul românesc, Mamaia este amplasată între două unități acvatice, în vest, Lacul Siutghiol iar de cealaltă parte, spre est, Marea Neagră pe malul unei lagune, având o plajă care se întinde pe o lungime de 7 km și se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Alegerea acestui loc pentru construirea stațiunii și dezvoltarea ulterioară a acesteia a avut la bază un complex de factori geografici, precum plaja foarte lunga și largă, cu nisipul extrem de fin, dar și condițiile climatice și hidrologice extrem de favorabile.

În cea de a treia parte a lucrării este abordat subiectul potențialului turistic natural. Acesta include relieful, clima, hidrografia și factorii naturali terapeutici. Relieful litoralului românesc este determinat de interacțiunea morfologică a Podișului Dobrogei cu  Marea Neagră. De-a lungul coastei marine, trecerea între podiș și plataforma marină se face lin, pe o pantă ușoară cu numeroase plaje, cu acces lejer în apă pe distanțe remarcabile. Acestea, cât și faptul că Marea Negră este lipsită de curenți puternici de litoral, de plante sau de pești periculoși, fac litoralul românesc locul ideal pentru băi de mare și sporturi nautice.

Climatul marin specif zonei Mării Negre are puterea de a influența activitatea organismului în cadrul tratamentelor balneare sau curelor balneoclimaterice, clima marină conținând aerosoli salini și radiații solare. Factorii naturali terapeutici existenți în stațiunea Mamaia sunt apa de mare, nămolul sapropelic, tratamentul cu nisip și bioclimatul marin.

În ultimul capitol, am prezentat potențialul turistic antropic, care include posibilitățile de tratament, atracțiile turistice din stațiune, evenimentele culturale, capacitățile de cazare și proiectele de investiții. Posibilitățile de tratament existente în stațiunea Mamaia sunt tratamentul cu nisip, băile în mare și tratamentul cu nămol, indicate pentru tratarea unor afecțiuni ca hipotiroidismul, limfatismul, rahitismul, decalcifierile, anemiile și afecțiunile reumatismale..

Datorită numeroaselor atracții turistice, Mamaia este cea mai ofertantă stațiune aflată la malul Mării Negre. Cluburile sunt variate, pe gustul oricărui iubitor de distracție, iar pentru aceia care preferă o atmosferă mai liniștită, există o ofertă diversificată de restaurante, terase, piscine și parcuri subacvatice. Mamaia este singură stațiune de pe litoralul românesc care le poate oferi turiștilor o plimbare cu telegondola, pentru ca aceștia să poată admira priveliștea de la înălțime. Printre obiectivele turistice cele mai vizitate din vecinătatea stațiunii se numără Insula Ovidiu, Delfinariul, Planetariul, Cazinoul din Constanța, Acvariul, Moscheea Carol și Farul Genovez. Mamaia, frumoasa statiune de la țărmul Mării Negre, se transformă, pe timpul verii, într-un adevărat centru al evenimentelor culturale, mondene și sportive din Romania.

Capacitățile de cazare în stațiune sunt vaste deoarece Mamaia dispune de o rețea hotelieră care s-a extins de-a lungul timpului, cunoscând mai multe etape de dezvoltare. Prin urmare, de la an la an condițiile de cazare s-au îmbunătățit, pe măsură ce unele hoteluri au fost modernizate. Stațiunea poate caza 30.000 de turiști concomitent în peste 60 de hoteluri, 15 vile și 3 popasuri turistice cu peste 6.500 locuri, dintre care 6000 în camping-uri. Rețeaua hotelieră din stațiunea Mamaia are o expunere destul de bună datorită serviciilor de promovare a turismului, realizată prin forumuri, portaluri, agenții online și pagini web.

Amplul proces de modernizare, prin care a fost dezvoltat potențialul turistic al stațiunii Mamaia, a fost posibil și datorită proiectelor de investiții. Pentru perioada următoare, sunt prevăzute proiectele Mamaia Port, Teleschi nautic pe lacul Siutghiol, Prelungirea falezei de promenade Mamaia Nord, Orășel lacustru pentru distracție și plantări masive de pomi și arbuști.

Așadar, stațiunea Mamaia, supranumită Perla litoralului românesc, prin totalitatea elementelor naturale și antropice prezentate în cadrul lucrării, deține coordonatele necesare pentru a fi locul ideal de petrecere a unui sejur de vis.

Bibliografie:

Andronic, Gh Litoralul românesc al Mării Negre, Editura Sport-turism, București, 1989

Benone Zotta Geografia municipiului Constanța, Editura Muntenia, 1995

Berlescu, E, Stațiunile balneare de-alungul timpului și azi, Editura Medicală, București, 1971

Bandoc, Potențialul litoralului românesc al Mării Negre, Editura Matrix Rom, București 2005

Ciulache, S., Torică, V. (2003), Clima Dobrogei, Analele Universității București, anul LII, București.

Ciulache, Orasul și clima, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980

Constantin I. Brătescu , Analele Dobrogei, Editura București 1937

5. Dunăreanu, I, Litoralul românesc al Mării Negre, Editura Meridian, București, 1967

Vasile Glăvan, Turismul în România , Geografia turismului, Editura Economică, 2005

Vasile Glăvan, Potențialul touristic al României și valorificarea acestuia, Editura Economică, 1978.

www.viaromania.eu

www.turismguide.ro

www.mamaia.info.ro

www.mamaiaturism.ro

www.litoralulromanesc.ro

Bibliografie:

Andronic, Gh Litoralul românesc al Mării Negre, Editura Sport-turism, București, 1989

Benone Zotta Geografia municipiului Constanța, Editura Muntenia, 1995

Berlescu, E, Stațiunile balneare de-alungul timpului și azi, Editura Medicală, București, 1971

Bandoc, Potențialul litoralului românesc al Mării Negre, Editura Matrix Rom, București 2005

Ciulache, S., Torică, V. (2003), Clima Dobrogei, Analele Universității București, anul LII, București.

Ciulache, Orasul și clima, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980

Constantin I. Brătescu , Analele Dobrogei, Editura București 1937

5. Dunăreanu, I, Litoralul românesc al Mării Negre, Editura Meridian, București, 1967

Vasile Glăvan, Turismul în România , Geografia turismului, Editura Economică, 2005

Vasile Glăvan, Potențialul touristic al României și valorificarea acestuia, Editura Economică, 1978.

www.viaromania.eu

www.turismguide.ro

www.mamaia.info.ro

www.mamaiaturism.ro

www.litoralulromanesc.ro