Studiu DE Evaluare Adecvata Plan Urbanistic Zonal “deschidere Cariera de Piatra” Extravilan Comuna Adamclisi, Judetul Constanta
CUPRINS
A. Informatii privind proiectul supus aprobarii
A.1. Informatii privind proiectul analizat
A.2. Localizarea geografica si administrativa
A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect
A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
A.6.1 Protectia calitatii apelor
A.6.2 Protectia aerului
A.6.3 Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor
A.6.4 Protectia solului si subsolului
A.6.5 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin proiect
A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin proiect
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin proiect
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului
A.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar
A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului
B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
B.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar
B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar
B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar
B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar
B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar
C. Identificarea si evaluarea impactului
C.1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului propus
C.1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului
C.1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
C.2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP
D. Masurile de reducere a impactului
D.1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere
D.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului
D.3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar
E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate
A. Informatii privind proiectul supus aprobarii
A.1. Informatii privind proiectul analizat
Denumirea proiectului: Plan Urbanistic Zonal „Deschidere cariera de piatra” amplasat in extravilan comuma Adamclisi, sat Hateg, parcela A 306 /1, Jud. Constanta
Titular: S.C. SABIMAR S.R.L.
Perioada de implementare a proiectului: cca. 1 luna.
Date generale:
Zona studiata prin PUZ este in suprafata de 467 131 mp si se afla in extravilanul satului Hateg.
Planul Urbanistic Zonal prevede schimbarea destinatiei unei suprafete de 30 000 mp din partea estica a parcelei PS 306 /1, din extravilanul comunei Adamclisi, judetul Constanta in cariera de piatra pentru exploatarea rocilor calcaroase. Pentru prezentul obiectiv s-a obtinut, din partea Directiei Silvice Constanta (custode al ROSPA0001 Aliman – Adamclisi, ROSCI 0071 Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederosa, ROSPA007 Balta Vederosa) Avizul favorabil pentru stadiul de proiect, cu numarul 12/21.03.2013 (Anexa nr 1)
Utilul extras prin executarea lucrarilor miniere se transporta beneficiarilor care, in instalatii de prelucrare, obtin elemente de pavaj si de placare ornamentala. Practic, lucrarile de exploatare, constau in incarcarea materialului extras si transportul acestuia la beneficiari, fara a se efectua pe amplasament operatiuni de prelucrare a acestuia.
In limitele perimetrului cu suprafata de 30 000 mp din parcela PS 306/1, activitatea se va desfasura pe o perioada de 3 ani, cu lucrari de:
– deschidere,
– pregatire si exploatare
– reconstructie ecologica a suprafetelor afectate
Exploatarea se va realiza in 3 faze:
-faza I pe o suprafata de 9 212 mp;
-faza II pe o suprafata de 8 364 mp;
-faza III pe o suprafata de 12 424 mp;
A.2. Localizarea geografica si administrativa
Amplasamentul este situat pe parcela A 306 /1 din nord-vestul satului Hateg , comuna Adamclisi, judetul Constanta.
Comuna Adamclisi este asezata in partea de Sud-Vest a judetului Constanta invecinandu-se cu urmatoarele comune:
– la Nord si Nord–Est cu comuna Rasova,
– la Sud cu comuna Dobromir,
– la Est cu comuna Deleni,
– la Vest cu comuna Ion Corvin.
Fata de orasul Constanta, resedinta judetului, comuna Adamclisi se afla la o distanta de 64 de km de-a lungul Drumului National nr.3 – Constanta-Ostrov
Pe teritoriul comunei Adamclisi se afla cinci asezari: Adamclisi – resedinta comunei, Zorile, Urluia, Abrud si Hateg.
Fata de resedinta comunei, satul Hateg se afla la 12 km. Populatia satului este reprezentata de un numar de doar 37 persoane.
Incadrarea in regiune a zonei aferente obiectivului
Coordonatele in sistem de proiectie Stereo 1970 ale perimetrului sunt:
Localizarea perimetrului de exploatare (vedere satelitara)
A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect
Modificarile fizice rezultate urmare a actiunilor intreprinse pentru implementarea obiectivelor propuse prin plan constau in modificarea conformatiei terenului, prezenta temporara a haldei de sol fertil, introducerea in cadrul natural a unor elemente straine (antropice), intensificarea traficului si a zgomotului.
In vederea pregatirii zacamitelor care urmeaza a fi exploatate, se vor efectua lucrari de decopertare si haldare a solului fertil precum si formarea treptelor care trebuie sa respecte, pe toata durata exploatarii, limitele topografice (inaltime, unghi taluz, latime berme) reclamate de tehnologiile de derocare, incarcare si transport.
Pentru implementarea obiectivelor propuse prin proiect este necesara amenajarea unei organizari de santier cu functionalitate pe toata perioada de exploatare, ce presupune aducerea provizorie a unor elemente straine in cadrul natural: container care va avea ca facilitati birou, vestiar, grup sanitar, magazine; dotari conexe: grup electrogen, rezervor de apa de 1 000 l, containere pentru deseuri reciclabile colectate separate si deseuri menajere, punct PSI. De asemenea in vederea incarcarii si transportului materialului extras se vor utiliza utilaje ce vor contribui la intensificarea traficului in zona si a zgomotului.
Pentru extragerea rocilor calcaroase se va folosi metoda de exploatare cu doua treapte descendente. Extractia calcarului nu impune folosirea explozivilor, ci doar perforarea de gauri de mina – Ø35 mm, cu perforatorul pneumatic, la distante de , avand lungimi de 0,5 – , pe minim trei laturi ale blocului de extras. Mai exista varianta taierii cu lant diamantat, situatie in care se foreaza gauri cu diametrul de Ø 60mm, prin care se introduce un lant diamantat (filou), ce este actionat de un motor electric, rezultand in final o fata a blocului de calcar.
A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect
Pentru implementarea obiectivelor propuse prin plan nu sunt necesare resurse naturale.
Pentru personalul din exploatare necesarul de apa potabila va fi asigurat de apa minerala imbuteliata iar pentru necesarul de apa tehnologica, a fost instalat un rezervor metalic de 1 000 l, care va fi alimentat periodic cu cisterna.
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
Resursa minerala exploatata este reprezentata de rocile calcaroase. Cantitatea totala de resursa minerala propusa a fi exploatata se va stabili prin permisele de exploatare emise de ANRM.
In primul an, societatea si-a propus sa exploateze un Perimetru de exploatare cu o suprafata de , ce include o resursa estimata la cca. 62 468 mc, respectiv 140 553 to.
In primul an calendaristic (2013-2014), din cei 9000mp, investitorul si-a propus exploatarea a 4700 mp, de unde se va extrage o resursa de 4 960mc, calcar blocuri. Vor rezulta si cca. 1700 mc sparturi si calcar alterat (steril).
Se estimeaza si un volum de cca. 250mc de sol vegetal, care se va depune in apropierea perimetrului.
A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
A.6.1 Protectia calitatii apelor
Nu se prevede prelevarea de apa din sursa subterana sau de suprafata din zona amplasamentului, deci nu se vor inregistra efecte asupra hidrologiei zonei.
Alimentarea cu apa se va realiza distinct pentru zona administrativa si pentru fronturile de lucru. Pentru personalul din exploatare necesarul de apa potabila va fi asigurat de apa minerala imbuteliata.
Pentru necesarul de apa tehnologica, a fost instalat un rezervor metalic de 1 000 l, care va fi alimentat periodic, cu cisterna.
Evacuarea apei uzate se va realiza in 2 fose septice mobile.
Apele meteorice de pe fronturile carierei se vor scurge gravitational. Apele pluviale pot intercepta o parte din particulele de roca calcaroasa din zacamant, caracteristice insa zonei, fara elemente straine care ar putea determina fenomene de poluare.
Pe amplasament nu au fost identificate cursuri de apa permanente care sa necesite masuri de protectie speciala. Nivelul apei freatice fiind scazut nu implica precautii deosebite.
Natura si anvergura activitatilor desfasurate nu sunt de natura sa determine producerea de pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa de suprafata sau subterane in caz de accident.
A.6.2 Protectia aerului
In perioada derularii lucrarilor de amenajare a obiectivului si de functionare principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de :
operatiile de extractie, incarcare, manipulare, transport a rocii calcaroase, ceea ce poate determina in principal o crestere a concentratiilor de pulberi, in suspensie sau sedimentabile, dupa caz, in zona afectata de lucrari; sursele se inscriu in categoria surselor nedirijate;
excavarea si manipularea solului vegetal si a loessului;
procese de combustie determinate de functionarea unor echipamente si utilaje, avand asociate emisii de poluanti precum NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele;
Se vor adopta o serie de masuri pentru diminuarea emisiilor in aer pe perioada functionarii organizarii de santier:
folosirea de utilaje si echipamente de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;
adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafetei de rulare;
umectarea periodica a drumurilor tehnologice, terasamentelor si a materialulunal o fata a blocului de calcar.
A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect
Pentru implementarea obiectivelor propuse prin plan nu sunt necesare resurse naturale.
Pentru personalul din exploatare necesarul de apa potabila va fi asigurat de apa minerala imbuteliata iar pentru necesarul de apa tehnologica, a fost instalat un rezervor metalic de 1 000 l, care va fi alimentat periodic cu cisterna.
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
Resursa minerala exploatata este reprezentata de rocile calcaroase. Cantitatea totala de resursa minerala propusa a fi exploatata se va stabili prin permisele de exploatare emise de ANRM.
In primul an, societatea si-a propus sa exploateze un Perimetru de exploatare cu o suprafata de , ce include o resursa estimata la cca. 62 468 mc, respectiv 140 553 to.
In primul an calendaristic (2013-2014), din cei 9000mp, investitorul si-a propus exploatarea a 4700 mp, de unde se va extrage o resursa de 4 960mc, calcar blocuri. Vor rezulta si cca. 1700 mc sparturi si calcar alterat (steril).
Se estimeaza si un volum de cca. 250mc de sol vegetal, care se va depune in apropierea perimetrului.
A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
A.6.1 Protectia calitatii apelor
Nu se prevede prelevarea de apa din sursa subterana sau de suprafata din zona amplasamentului, deci nu se vor inregistra efecte asupra hidrologiei zonei.
Alimentarea cu apa se va realiza distinct pentru zona administrativa si pentru fronturile de lucru. Pentru personalul din exploatare necesarul de apa potabila va fi asigurat de apa minerala imbuteliata.
Pentru necesarul de apa tehnologica, a fost instalat un rezervor metalic de 1 000 l, care va fi alimentat periodic, cu cisterna.
Evacuarea apei uzate se va realiza in 2 fose septice mobile.
Apele meteorice de pe fronturile carierei se vor scurge gravitational. Apele pluviale pot intercepta o parte din particulele de roca calcaroasa din zacamant, caracteristice insa zonei, fara elemente straine care ar putea determina fenomene de poluare.
Pe amplasament nu au fost identificate cursuri de apa permanente care sa necesite masuri de protectie speciala. Nivelul apei freatice fiind scazut nu implica precautii deosebite.
Natura si anvergura activitatilor desfasurate nu sunt de natura sa determine producerea de pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa de suprafata sau subterane in caz de accident.
A.6.2 Protectia aerului
In perioada derularii lucrarilor de amenajare a obiectivului si de functionare principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de :
operatiile de extractie, incarcare, manipulare, transport a rocii calcaroase, ceea ce poate determina in principal o crestere a concentratiilor de pulberi, in suspensie sau sedimentabile, dupa caz, in zona afectata de lucrari; sursele se inscriu in categoria surselor nedirijate;
excavarea si manipularea solului vegetal si a loessului;
procese de combustie determinate de functionarea unor echipamente si utilaje, avand asociate emisii de poluanti precum NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele;
Se vor adopta o serie de masuri pentru diminuarea emisiilor in aer pe perioada functionarii organizarii de santier:
folosirea de utilaje si echipamente de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;
adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafetei de rulare;
umectarea periodica a drumurilor tehnologice, terasamentelor si a materialului ce urmeaza fi incarcat, pentru minimizarea cantitatilor de praf raspandite in atmosfera;
A.6.3 Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor
In perioada de implementare a proiectului, sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de utilajele ce vor functiona in cadrul organizarii de santier.
Utilajele si echipamentele folosite in general in activitatea de amenajare a unui obiectiv obisnuit, produc zgomot si vibratii urmare a masei proprii. Puterile acustice asociate acestora sunt: buldozere 115 dB(A); incarcatoare tip Wolla 112 dB(A); excavatoare 117 dB(A); compactoare 105 dB(A); basculante 107 dB(A).
In perioada functionarii obiectivului se estimeaza ca surse de zgomot si vibratii fata de situatia existenta urmatoarele actiuni:
suplimentarea traficului in zona, urmare a activitatii de transport roca intre cariera si beneficiari;
procesul de extractie a rocii calcaroase care nu impune folosirea de explozivi, ci doar: perforarea de gauri de mina, cu perforatorul pneumatic, pe minim trei laturi ale blocului de extras sau taierea cu lant diamantat, situatie in care se foreaza gauri prin care se introduce un lant diamantat, actionat de un motor electric.
Utilajele din dotare, care vor fi in totalitate actionate termic si se vor deplasa pe pneuri:
incarcator frontal cu cupa – 4,6 mc. ……………………. 1 buc
excavator cu cupa inversa …………………………………….. 1 buc
autobasculanta – 4×4 to ………………………………………… 1 buc
motocompresor MC – 10 ………………………………………. 1 buc
cisterna auto – 10 to ………………………………………………. 1 buc
microbuz transport personal …………………………………1 buc
Tinand cont ca in zona este identificata arie naturala de protectie avifaunistica, se pot implementa o serie de masuri de prevenire sau de reducere a zgomotului generat de utilaje. Astfel, se impune:
folosirea de utilaje moderne, bine intretinute, care sa nu produca zgomote peste cele normale asociate prin cartea tehnica a utilajului;
efectuarea de masuratori periodice a nivelului de zgomot produs.
A.6.4 Protectia solului si subsolului
Surse de poluare a solului in perioada de executie a lucrarilor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri de la utilajele si mijloacele de transport care vor deservi lucrarile. In acest sens se va dota organizarea de santier cu material absorbant.
Se va realiza recuperarea si conservarea in conditii corespunzatoare a paturii de sol vegetal. Operatiile de conservare vor consta in realizarea unei halde de sol vegetal in vestul perimetrului de exploatare, compactarea si nivelarea materialului decopertat, crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere a solului vegetal. In acelasi mod se va proceda si cu stratul de loess decopertat.
Combustibilul necesar alimentarii generatorului electric va fi depozitat pe o cuva metalica, astfel incat sa se evite poluarea solului ca urmare a eventualelor scapari accidentale de produs petrolier.
La sfarsitul perioadei de exploatare se vor reface unghiurile de taluz ale exploatarii, pentru evitarea alunecarilor de teren, pentru favorizarea acumularii paturii fertile de sol si evitarea antrenarii acestuia de catre apele de siroire; nivelarea si finisarea bermelor la treptelor finale; executarea lucrarilor de umplutura si nivelare a terenului; stabilizarea haldelor interioare (rambleuri) de steril; acoperirea suprafetelor treptelor si taluzurilor cu un strat de sol vegetal; lucrari de inierbare si impadurire a treptelor, bermelor si zonelor haldate din interiorul excavatiei (rambleu).
A.6.5 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
In cadrul organizarii de santier sunt prevazute dotarile necesare pentru colectarea selectiva a deseurilor generate pe amplasament (containere pentru deseuri reciclabile in vederea valorificarii fractiunilor reciclabile si unul pentru deseuri menajere). Se va institui evidenta gestiunii deseurilor.
Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatilor de amenajare si functionare a obiectivului (deseuri codificate conform HG nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2).
Deseurile generate vor fi preluate, pe baza de contract, de societati autorizate pentru eliminare/valorificare.
A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin proiect
Prin prezentul Plan Urbanistic Zonal se prevede schimbarea destinatiei unei suprafete de 30 000 mp din partea estica a parcelei PS 306 /1, din pasune in cariera de piatra;
Din punct de vedere juridic, acesta reprezinta proprietatea Comunei Adamclisi – Domeniu privat, fiind concesionat catre S.C Sabimar S.R.L.
In vederea exploatarii materialului calcaros, sunt necesare lucrari de deschidere ce constau din decopertarea stratului de sol fertil si depozitarea temporara a acestuia in partea estica a perimetrului de exploatare. Halda de sol vegetal este de cca 1000mp si va fi desfiintata la sfarsitul perioadei de exploatare, in vederea reconstructiei ecologice a zonelor afectate de exploatare.
Stratele acoperitoare ale zacamantului, reprezentate printr-un depozit de natura loessoida se vor excava, incarca si depozita langa halda temporara de sol vegetal, in partea estica a perimetrului de exploatare, suprafata prevazuta fiind de cca. 600 mp.
Organizarea de santier va fi de tip provizoriu si va cuprinde: un sediu administrativ de 70mp, platforma parcare utilaje – 200 mp si o platforma depozitare materiale – 150 mp.
Pentru zona studiata: POT max = 1.00 %; CUT max = 0.01; Regim de inaltime maxim: P.
A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
Nu sunt necesare lucrari de dezafectare sau reamplasare retele de utilitati.
A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin proiect
In limitele perimetrului cu suprafata de 30 000 mp, activitatea se va desfasura pe o perioada de 3 ani, cu lucrari de:
Deschidere
Pregatire si exploatare
Reconstructie ecologica a suprafetelor afectate.
Lucrarile de deschidere vor consta din:
-lucrari de descopertare, transport si haldare a solului vegetal si a rocilor loessoide;
-lucrari de organizare de santier
-lucrari auxiliare (rezervor de apa, grup electrogen etc.)
Lucrari de organizare de santier
-Dotari conexe: grup electrogen, rezervor de apa de 1 000 l, containere pentru deseuri reciclabile, un punct PSI.
-Lucrari auxiliare
– Alimentarea cu energie electrica – generator electric
– Alimentarea cu apa – apa minerala imbuteliata pentru personal si rezervor metalic de 1000 l alimentat cu cisterna pentru apa tehnologica
Lucrari miniere de pregatire
– decopertare si formarea treptelor
Lucrari de exploatare
– incarcarea materialului extras si transportul acestuia la beneficiari.
Exploatarea se va realiza in 3 faze:
-faza I pe o suprafata de 9 212 mp;
-faza II pe o suprafata de 8 364 mp;
-faza III pe o suprafata de 12 424 mp;
Lucrari de inchidere si postinchidere
– retragerea tuturor utilajelor si instalatiilor din zona de exploatare;
– depozitarea deseurilor industriale si de alta natura in locuri special amenajate;
– dezafectarea utilitatilor si din cadrul organizarii de santier, care au caracter provizoriu, fiind reprezentate prin constructii nedurabile;
– refacerea unghiurilor de taluz ale exploatarii, pentru evitarea alunecarilor de teren, pentru favorizarea acumularii paturii fertile de sol si evitarea antrenarii acestuia de catre apele de siroire;
– nivelarea si finisarea bermelor la treptele finale;
– executarea lucrarilor de umplutura si nivelare a terenului;
– stabilizarea haldelor interioare (rambleuri) de steril;
– acoperirea suprafetelor treptelor si taluzurilor cu un strat de sol vegetal;
– ameliorarea terenului prin imbunatatirea calitativa a solului vegetal;
– lucrari de inierbare si impadurire a treptelor, bermelor si zonelor haldate din interiorul excavatiei (rambleu).
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin proiect
In perioada de exploatare va fi extrasa roca calcaroasa si transportata spre beneficiari care, in instalatii de prelucrare, obtin elemente de pavaj si de placare.
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului
Pentru accesarea resursei de calcar sunt necesare lucrari de decopertare a stratului de sol fertil. Dislocarea paturii de sol vegetal se face mecanizat, cu ajutorul buldozerului prin razuirea si adunarea materialului dislocat in gramezi, fiind apoi incarcat cu incarcatorul frontal si transpotat la depozitul temporar de sol vegetal.
Dislocarea copertei sterile de natura loessoisa se va excava, incarca si transporta cu utilaje adecvate (incarcator frontal, autobasculante). Amenajarea haldei de steril se va face conform prescriptiilor tehnice C 39 din NSPM pentru exploatarea substantelor minerale din cariera.
Ca lucrari de pregatire se considera pe langa lucrarile de decopertare si platformele de atac pentru inceperea excavatiilor in trepte si accesul utilajelor la fronturile de lucru care se vor programa pentru realizare dupa finalizarea lucrarilor de deschidere si a lucrarilor de decopertare din sectorul respectiv.
Unitatea va folosi metoda de exploatare cu doua trepte descendente.
Extractia calcarului nu impune folosirea explozivilor, ci doar perforarea de gauri de mina – Ø35 mm, cu perforatorul pneumatic, la distante de , avand lungimi de 0,5 – , pe minim trei laturi ale blocului de extras.
Mai exista varianta taierii cu lant diamantat, situatie in care se foreaza gauri cu diametrul de Ø 60mm, prin care se introduce un lant diamantat (filou), ce este actionat de un motor electric, rezultand in final o fata a blocului de calcar.
Ulterior, materialul extras va fi transportat la beneficiari.
A.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar
Impact cumulat se poate manifesta prin dezvoltarea in zona a unor investitii cu potential de cumulare a efectelor asupra calitatii factorilor de mediu si in special asupra biodiversitatii. In vederea identificarii efectelor de tip cumulat a fost necesara stabilirea limitelor in cadrul carora se analizeaza aceste efecte. Posibilitatile de cumulare a potentialelor efecte asupra mediului pentru diferite planuri /proiecte din zona delimitata sunt reprezentate de fapt de acele actiuni caracteristice fiecarei etape specifice unui plan, actiuni care se pot intersecta si pot da nastere unor efecte de tip cumulat.
Aceste zone comune a actiunilor caracteristice tuturor planurilor si proiectelor prezente in interiorul zonei delimitate, reprezinta limitele evaluare a efectelor de tip cumulat, superioare efectelor individuale.
Ca orizont de timp, impactul cumulat va avea in vedere durata de viata a obiectivelor propuse prin planurile/proiectele considerate.
In vecinatatea amplasamentului studiat se desfasoara activitati de exploatare a terenurilor agricole si pasunat. Nu s-au identificat alte activitati industriale in zona.
Pana in acest moment, in zona nu functioneaza investitii similare celei propuse prin proiect. Exploatari de roca utile sunt la distante destul de mari de zona studiata (3 km si mai mult, masurati in linie dreapta). In plus, in completarea distantelor mentionate, se interpun forme pozitive de relief.
A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului
Nu este cazul.
B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
B.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar
Perimetrul de exploatare este situat integral in ROSPA 0001 Aliman – Adamclisi si la urmatoarele distante fata de alte situri Natura 2000 aflate in vecinatate:
Aproximativ 830 m fata de ROSCI Dumbraveni Valea Urluia Lacul Vederoasa
Aproximativ 1,9 km pana la ROSPA Balta Vederoasa
Pozitionarea perimetrului de exploatare fata de Ariile Protejate Natura 2000
Singurele date privind ROSPA 0001 Aliman Adamclisi si ROSCI 0071 Dumbraveni Valea Urluia Lacul Vederoasa se regasesc in Formularele Standard ale H.G 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica si Ord 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
Date conform Formularelor Standard pentru cele doua Arii Protejate:
ROSPA 001 ALIMAN-ADAMCLISI
2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1 Coordonatele sitului
Latitudine: N 44 8 21
Longitudine: E 27 56 45
2.2 Suprafata sitului (ha): 19. 468
2.3 Lungimea sitului (km): –
2.4 Altitudine (m): Min: 11; Max: 181; Med: 110
2.6 Regiunea biogeografica: Stepica
2.5 Regiunile administrative:
NUTS % Numele judetului
RO023 100 Constanta
3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulate nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1 Caracteristici generale ale sitului
Alte caracteristici ale sitului:
Situl se afla in bioregiunea stepica cuprinzând o suprafata reprezentativa din vestul Podisului Dobrogei de Sud cu altitudini sub 200m. Este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene si prezinta o inclinare usoara de la est spre vest. Vaile au un pronuntat caracter endoreic. Zona are un climat arid, cu temperaturi medii mari (10-11 grade C), temperaturi ridicate vara, precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; iarna bate frecvent Crivatul. Suprafata desemnata ca Arie de Protectie Speciala Avifaunistica cuprinde un mosaic de habitate dominat de zone arabile si pajisti stepice intre care se intercaleaza trupuri de padure de sleau.
4.2 Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor caracteristice zonelor agricole si de stepa din sud-estul României precum: Anthus campestris, Calandrella brachydactyla, Melanocorypha calandra, Coracias garrulus, Burhinus oedicnemus si Falco vespertinus. Reprezinta o zona importanta de cuibarit si hranire pentru Buteo rufinus. De asemenea este una dintre zonele in care se inregistreaza prezenta acvilei de câmp si a soimului dunarean.
4.3 Vulnerabilitate:
Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea traditionala de pasunat, prin turismul practicat mai ales in zona monumentului
Trophaeum Traiani si ruinelor cetatii romano-bizantine de la Adamclisi si exploatari miniere de suprafata (cariere de piatra). In zonele acoperite cu vegetatie forestiera se desfasoara activitati de vânatoare.
4.5 Tip de proprietate:
Aproximativ 30% proprietate publica de stat si restul proprietate private de stat si individuala.
6. ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE
6.1 Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
– Activitati si consecinte in interiorul sitului
Activitati si consecinte in jurul sitului
6.2 Managementul sitului:
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Ministerul Mediului
Planuri de management ale sitului:
Nu exista plan de management.
ROSCI 0071 DUMBRAVENI VALEA URLUIA
2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1 Coordonatele sitului
Latitudine: N 43 58 10
Longitudine: E 27 58 48
2.2 Suprafata sitului (ha): 17 970
2.3 Lungimea sitului (km): –
2.4 Altitudine (m): Min: 1; Max: 194; Med: 99
2.6 Regiunea biogeografica: Stepica
2.5 Regiunile administrative:
NUTS % Numele judetului
RO023 100 Constanta
3.1 Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste
3.2.c. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
3.2.d Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
3.2.e. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
3.2.g. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
3.3 Alte specii importante de flora si flora
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1 Caracteristici generale ale sitului
Alte caracteristici ale sitului:
Padurea Dumbraveni, adaposteste pe costele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. In afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rara frumusete, exista o vale cu apa permanenta. In perimetrul padurii au fost identificate si 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili si doi otravitori. Fauna conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de sivostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de lunca, cu un grad accentuat de meandrare si este situat in sectorul limanic al vaii Urluia sau valea Vederoasa. In partea vestica a lacului exista o faleza bine definita. Fragmentarea accentuata a versantilor se datoraza vailor scurte formate de torenti in depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existenta unor izvoare ascensionale de mal, cu origine in calcarele de la baza falezei si care alimenteaza subteran apele lacului. Peste 80% din suprafata lacului este acoperita de stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic pasarilor. Pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia paleontologica Locul fosilifer Aliman (monument al naturii) ce se prezinta ca un perete abrupt constituit dintr-o alternanta de calcare cu marno-calcare si mai rar cu argile marnoase, care apartin cretacicului inferior.
4.2 Calitate si importanta:
Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii – Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea Dumbraveni.
4.3 Vulnerabilitate:
Exista doua cariere de calcar (Dumbraveni si Sipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea functionarii lor nu ar afecta in mod semnificativ conservarea speciilor si habitatelor din sit.
Trebuie evitata taierea masivelor batrâne de padure nativa, in special de stejar, precum si alte activitati ce ar putea distruge vegetatia native (incendieri etc.) Impactul pasunatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea daca se poate vorbi sau nu despre suprapasunat in limitele sitului.
4.4 Desemnarea sitului
Rezervatia Padurea Dumbraveni a fost pusa sub regim de protectie prima data in anul 1980 prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judetean Constanta. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a arii protejate de interes national, este arie naturala protejata de interes national. Rezervatia naturala Lacul Vederoasa a fost declarata arie protejata prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.
4.5. Tip de proprietate:
1. Rezervatia Lacul Vederoasa este proprietate de stat (domeniul public al statului – cnf. H.G. 2060/2004), pe teritoriul administrativ al comunei Aliman, luciul de apa fiind in administrarea Directiei Apelor Dobrogea Litoral. 2. Rezervatia Padurea Dumbraveni este padure proprietate de stat, cu suprafata de 345,7 ha pe teritoriul administrativ al comunei Dumbraveni. Terenul rezervatiei este inclus in
Amenajamentul silvic al U.P. I Dumbraveni din fondul forestier al O.S. Basarabi, Directia Silvica Constanta, unde suprafa rezervatiei este de 329,2ha.
5. STATUTUL DE PROTECTIE AL SITULUI SI LEGATURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE
5.1 Clasificare la nivel national si regional
5.2 Relatiile situllui cu alte arii protejate
– desemnate la nivel national sau regional
5.3 Relatiile sitului descries cu siturile Corine biotope
6. ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE
6.1 Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
– Activitati si consecinte in interiorul sitului
-Activitati si consecinte in jurul sitului
6.2 Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Contract Administrare: 40/23.02.2010, Administrator: RNP Directia Silvica Constanta, str. IC Bratianu, nr 250, judeul Constanta, 0241611035, 0241615580, fax-0241615871 [anonimizat]
Planuri de management ale sitului:
Nu exista plan de management pentru cele doua rezervatii naturale Padurea Dumbraveni si Lacul Vederoasa. Pentru Padurea Dumbraveni Directia Silvica Constanta, Custodele ariei natural protejate, a elaborat Regulamentul Rezervatiei.
B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
Observatii privind speciile de avifauna pentru care a fost declarat ROSPA 0001 Aliman Adamclisi raportat la suprafata analizata:
Observatiile in teren au urmarit cu precadere prezenta speciilor mentionate in Formularul Standard si relatia acestora cu amplasamentul.
Conform Formularului Standard, situl de protectie avifaunistica a fost declarat pentru conservarea a 33 de specii care cuibaresc la nivelul sitului, ierneaza sau traverseaza zona in timpul migratiei. Diferentele dintre caracteristicile amplasamentului (impactul antropic, tipurile de habitate intalnite), dimensiunile reduse ale acestuia comparativ cu suprafata SPA Aliman Adamclisi, fac ca doar o parte dintre speciile pentru care a fost declarat situl sa se regaseasca si la nivelul amplasamentului, fiind specii caracterizate prin adaptabilitate ridicata sau specii al caror teritoriu de hranire este reprezentat de suprafete vaste ce include si conditii de habitat variate.
Nota: Populatia speciilor la nivelul sitului reiese din Formularul standard; pentru speciile observate si la nivelul zonei aferente parcului eolian, aproximarea efectivelor este prezentata in capitolele urmatoare.
Date centralizate privind perioada de reproducere a speciilor de avifauna pentru care a fost declarant ROSPA 0001 Aliman Adamclisi:
In cadrul zonei studiate au fost identificati si cativa reprezentanti ai unor specii protejate precum Podarcis taurica si Testudo graeca, cu mentiunea ca zona studiata nu este inclusa intr-un Sit de Importanta Comunitara.
Vom trata aceste specii si in cadrul acestui capitol datorita statutului de conservare, fiind incluse in Anexa 3 a OUG 57/2007 SPECII de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica.
Prezenta acestor exemplare in afara unui Sit de Importanta Comunitara denota fie plasticitatea ridicata a acestora (cum este cazul speciei Podarcis taurica intalnita inclusiv in zonele urbane), fie o buna reprezentare a habitatelor caracteristice speciei si/ sau utilizarea ocazionala a unor habitate din vecinatatea ariilor protejate (chiar si antropizate) pentru pasaj, hranire, etc. cum este cazul speciei Testudo graeca. Astfel in timpul observatiilor efectuate a fost identificat un exemplar de Testudo graeca la marginea terenului arabil spre DC 56. Exemplare de Podarcis taurica au fost observate pornind din zona satului Hateg, la drumurile de exploatare, suprafetele cu vegetatie spontana si culturile agricole.
Avand in vedere faptul ca la nivelul SCI Dumbraveni – Valea Urluia Lacul Vederoasa sunt mentionate in Formularul Standard specii de chiroptere (Miniopterus schreibersi, Rhinolophus mehelyi), s-a luat in calcul posibilitatea utilizarii de catre acestea a amplasamentului analizat pentru hranire. In acest sens s-au efectuat observatii cu aparatura de specialitate, dupa apus si inainte de rasarit, fara insa a fi inregistrate exemplare de lilieci. La nivelul amplasamentului si a vecinatatii imediate nu sunt prezente structuri favorabile cuibaririi, suprafata aferenta obiectivului si zonele cu arbusti putand face parte doar din arealul de hranire al chiropterelor.
Valoarea ecologica a habitatului local comparativ cu alte zone din cadrul SPA Aliman-Adamclisi si SCI Dumbraveni – Valea Urluia Lacul Vederoasa este redusa, iar dimensiunile si specificul obiectivului (metodele de exploatare utilizate) nu reprezinta factori ce ar putea afecta populatiile speciilor de chiroptere.
B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate
Avand in vedere specificul obiectivului precum si faptul ca amplasamentul este situat inafara SCI 0071 Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa, iar exploatarea se va inregistra la peste 850 m de limita ariei protejate nu vor exista habitate de interes comunitar afectate iar elementele asupra carora se pot inregistra efecte sunt speciile de pasari, pentru care se va realiza o analiza detaliata pe parcursul studiului precum si alte speciile de fauna prezente in mod ocazional sau constant pentru hranire sau pasaj.
Pe suprafata proiectului nu au fost identificate cuiburi pentru speciile de fauna terestra si avifauna, astfel incat afectarea speciilor in situatia realizarii investitiei se rezuma la indepartarea temporara a acestora din zona vizata de proiect pe perioada exploatarii si reorientarea in vederea hranirii catre zonele invecinate. Nu vor fi afectate populatiile speciilor de interes comunitar sau habitate de interes comunitar, acestea din urma nefiind identificate la nivelul suprafetei aferente proiectului.
Pica pica (cotofana):
Passer domesticus (vrabie):
Ciconia ciconia (barza):
Sturnus vulgaris (graur):
Ecologie: Specie omnivora, asociata des cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice, practic putand fi gasiti in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a regiunilor alpine virgine. Au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane. Isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere. Pe culturile agricole pot fi intalniti in efective uriase alaturi de cioara de semanatura. Cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi vechile cuiburi de ciocanitoare. ponta consta in 4-6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile. Prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte.
Coracias garrulus (dumbraveanca):
Merops apiaster (prigorie)
Galerida cristata (ciocarlan):
Ecologie: Ocupa o varietate de habitate in zonele de campie, in special terenuri deschise cu vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane. Cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie deasa, etc. Cuibul (unul nou pentru fiecare ponta) consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie. Ponta consta din 3-5 oua, clocite de femela (doar ocazional de mascul) timp de 11-13 zile. Se hraneste cu vegetale si nevertebrate. Insectele sunt vanate in zbor si le sunt smulse aripile inainte de a fi consumate.
Upupa epops (pupaza):
Garrulus glandarius (gaita):
Ecologie: Specie comuna in paduri de foiase si de amestec, parcuri, gradini, deseori intra in asezarile omenesti. Cuiburile sunt amplasate in arbori sau tufarisuri spinoase; cuibul consta dintr-o platforma alcatuita din ramurele, captusita cu materiale vegetale moi – iarba, muschi, frunze, rar pene – perioada de reproducere: aprilie – iunie. Ponta consta din 5-7 oua; incubatia dureaza 16-18 zile si este realizata doar de ctare femela. Se hraneste cu nevertebrate, in special carabusi si greieri, larve de fluturi, dar si fructe si seminte, mai ales ghinde; ocazional, in perioada de hranire a juvenililor sau iarna, se hranesc si cu vertebrate; se pot hrani si cu resturi menajere sau starvuri.
Oriolus oriolus (grangur)
Corvus frugilegus (cioara de semanatura):
Ecologie: Specie caracteristica zonelor joase continentale si oceanice, care nu patrunde in regiunile montane. Reproducerea are loc in martie-aprilie si cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate. Ponta cuprinde 2-6 oua, iar incubarea este realizata doar de femela si dureaza 16-18 zile. Isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori, si prefera ca areal de hranire pasunile si culturile agricole. Primavara este des intalnita in culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve. Cand resursele sunt putine, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole. Au obiceiuil sa stranga nuci si sa le ascunda in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat, unde se intoarce toamna pentru a le consuma.
Corvus corone cornix (cioara griva):
Ecologie: Specie cosmopolita, care poate ajunge pana la inaltimi de 1000 m. Depunerea pontei incepe din martie si cuprinde 2-7 oua, incubate timp de 18-19 zile. Cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni, rar pe stanci, cladiri sau la sol. Dieta consta din nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari, resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat. Primavara si vara se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate, iar toamna si iarna se hraneste in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane.
Oenanthe oenanthe (pietrar sur):
Riparia riparia (lastun de mal):
Ecologie Specie coloniala si monogama, intalnita in zone deschise, pajisti, in apropierea apelor, pe maluri abrupte. In perioada de migratie, innopteaza in stoluri mari in stufarisuri. Cuiburile sunt adapostite in galerii sapate in maluri de pamant sau nisip, la capatul unui tunel de cca 1 m lungime. Ponta cuprinde 4-7 oua, incubate de catre ambii parinti, timp de 14-16 zile. Puii sunt hraniti de ambii parinti. Juvenilii parasec cuibul dupa 18-24 zile de la eclozare. Dieta consta din insecte capturate in zbor.
Hirundo rustica (randunica):
Ecologie: Intalnita in terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit foloseste constructii, poduri sau alte structuri construite de om. Evita padurile dese si zonele foarte aride. In prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde pot cuibari. Cuibul este construit de ambii parteneri, iar ponta consta in 4- 5 oua, incubate de catre ambii parteneri timp de 12-17 zile, care hranesc puii tot inpreuna. Dieta consta in principal in insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol.
Falco vespertinus (vanturel de seara):
Turdus merula (mierla):
Phasanius colchicus (fazan):
Perdix perdix (potarniche):
Ecologie: Specie sedentara si monogama, intalnita in zonele de campie si deal, in apropierea terenurilor arabile. Prefera zonele inierbate, cu tufarisuri dese. Cuiburile se construiesc pe pamant, in mici adancituri captusite cu fire de iarba uscata. Ponta consta din 10-20 de oua, iar incubatia dureaza 24-25 de zile, fiind realizata doar de femela. Puii sunt hraniti cu larve de insecte, iar dieta adultilor mai consta in seminte, fructe, frunze, muguri si insecte.
Lanius collurio (sfrancioc rosiatic):
Carduelis carduelis (sticlete):
Ecologie: Specie sedentara sociabila in afara perioadei de cuibarit, adesea grupandu-se in stoluri mici. Intalnit in zone cu tufarisuri, grohotisuri, pajisti si livezi. Perioada de reproducere incepe la jumatatea lunii iulie si depune 4-6 oua incubate 9-14 zile doar de catre femela, cu toate ca si masculul poate ajuta ocazional femela. Dieta consta din seminte mici, in principal de compositae. Toamna si iarna este intalnita in parloage cu multi ciulini si scaieti.
Saxicola rubetra (maracinar):
Parus major (pitigoi):
Ecologie: Este unul dintre cei mai cunoscuti pitigoi, prezent atat in padurile joase, cat si in cele de munte, unde ajunge pina in zona coniferelor. Are crestetul negru, spatele verde, aripile si coada albastre, iar partea inferioara galben-verzuie. Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramanand credinciosi unor regiuni limitate, fiind o pasare sedentara.
Fringilla coelebs (cinteza):
Ecologie: Prefera padurile cu frunze cazatoare cat si in cele de conifere. In timpul sezonului de imperechere ocupa paduri de foioase si mixte. Iarna coboara in cimpie, unde se amesteca cu pasarile autohtone, in palcuri mici. Specie sedentara. Reproducerea are loc de la sfarsitul lunii aprilie pana in iunie. Cuibul este construit in mare de femele, fiind format din radacini de plante, scoarta de copac, muschi si paie. Dieta consta din seminte, fructe de padure, nevertebrate (insecte si larvele acestora).
Motacilla alba (codobatura ):
Ecologie: Specie teritoriala care prefera habitatele din apropierea apelor, maluri de rauri sau lacuri, culturi agricole, terenuri mlastinoase, parcuri si gradini, zone urbane, ferme. Cuibul este construit sub acoperisuri (sub tigla), in crapaturile din ziduri, printre comunitatile de iedera, sau sub bolovani. Depune 5-6 oua incubate 11-16 zile. Hrana consta din insecte vanate la sol, de regula in camp deschis.
Streptopelia turtur (turturica):
Ecologie: Prefera padurile de foioase, silvostepa, terenuri agricole cu tufisuri si palcuri de padure; campii si livezi. Sezonul de reproducere: aprilie –mai. Cuibul are o structura laxa, alcatuit din radacini si iarba, captusit cu iarba fina, uneori par/ blana. Ponta este formata din 2 oua, incubate 15 zile de catre ambii parteneri. Se hraneste cu dieta: seminte, fructe, mici nevertebrate
Streptopelia decaocto (gugustiuc):
Columba livia domestica (porumbel):
Ecologie: Specie sedentara, care se intalneste intr-o gama larga de habitate antropice, in special suburbane, rurale si in regiuni agricole. Reproducerea se poate desfasura pe tot parcursul anului, pana la 5 ponte annual, in medie cu cate 2 oua fiecare ponta. Cuiburile, construite de ambii parteneri (masculul aduce materialele necesare, iar femela amenajeaza cuibul), pot fi amplasate pe o varietate larga de suprafete artificiale. Incubarea dureaza 16-19 zile si este realizata de ambii parinti; puii sunt de asemenea hraniti de ambii parteneri. Dieta consta in principal din seminte, dar se pot hrani cu o gama larga de resturi accesibile in mediile antropice.
Emberiza hortulana (ortolan):
Ecologie: Atrase de arbori, se reproduce in luminisuri de padure, paduri de conifere, plantatii, paduri de stepa, versanti, terenuri abrupte, livezi, depozite aluvionare, teren pietros acoperit cu tufarisuri spinoase, terenuri agrare.Se reproduce in aprilie – iunie. Cuibareste in culture, vii, luminisuri in cuiburi alcatuite din materiale vegetale, captusite cu iarba si blana/ par. Ponta cuprinde 4 – 5 oua, incubate 11 -12 zile de catre femela. Hrana: nevertebrate, seminte; isi cauta hrana pe sol, in culture, arbori foiosi, mai ales stejar – pentru omizi defoliatoare si pini pentru seminte. Migreaza pe distante mari.
Miliaria calandra (presura sura):
Aquila pomarina (acvila tipatoare mica):
Lullula arborea (ciocarlie de padure):
Ecologie: Necesita habitate cu vegetatie scunda pentru hranire, vegetatie mai inalta pentru cuibarire si de arbori expusi sau tufisuri ca suport pentru cantec. Evita zonele unde se practica agricultura intensiva, dar poate fi gasita pe terenuri agricole abandonate. Specie monogama; reproducerea are loc in mai-iunie; femela construieste un cuib in forma de cupa; anual se depun 2 – 3 ponte a cate 3 – 5 oua, incubate de femela pentru 11 -15 zile; Puii sunt hraniti de ambii parinti; puii parasesc cuibul dupa 8 zile, inainte de a fi capabili de zbor. Daca femela incepe intre timp a doua ponta, masculul va avea grija singur de puii din prima ponta. In timpul sezonului de reproducere, hrana consta in insecte de dimensiune medie-mare si paianjeni; in afara sezonului de reproducere dieta consta in principal din seminte. Vaneaza in vegetatie si pe sol. Migreaza, mai putin populatiile din Europa de V si bazinul mediteranean, acestea fiind rezidente
Falco tinnunculus (vanture rosul):
Ecologie: Specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de habitate: parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate sau zone urbane. De regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare. Cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate de om. Ponta cuprinde 3-5 oua, iar incubarea dureaza 26-30 zile si este relizata de femela. Hrana puilor este asigurata de mascul. Dieta cuprinde mamifere mici, pasari si nevertebrate – ortoptere si anelide, uneori resturi.
Luscinia megarhynchos (privighetoare)
Ecologie: In Europa, aceasta se reproduce in principal in zone deschise de padure cu tufisuri si palcuri dese de vegetatie, de multe ori aflate la granita cu corpuri de apa, precum si la margini de paduri de foioase.
Privighetoarea se hraneste in principal cu o varietate de nevertebrate, dar poate consuma, de asemenea, fructe de padure si seminte la sfârsitul verii si toamna.
De obicei reven in aceleasi locuri de cuibarire in fiecare an, intre aprilie si iulie. Cuib este o ceasca voluminoasa de frunze moarte si iarba, captusite cu ierburi fine, pene si par, si este plasat in desisuri, aproape de sol. De obicei, ponta contine 4 sau 5 oua care se incubeaza timp de 13 sau 14 zile.
Ficedula parva (muscar):
Ecologie: Lungime 11 cm. Muscarul mic este o specie destul de comuna, dar locala, in padurile cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetatie luxurianta, umbroase, adesea usor umede. Este o prezenta discreta, se observa destul de greu. Isi ridica coada (nota caracteristica). Pete albe la baza cozii. Masculul ad. are piept portocaliu-ruginiu de intensitate variabila (depinde de varsta). Femela este usor crem pe barbie si piept. Masculii de un an (canta si clocesc) au un penaj asemanator cu cel al femelei. Dieta consta in principal din insecte, dar si alte nevertebrate; in sezonul de reproducere, hrana este adunata mai ales din arbori, mai putin de pe sol sau capturata in zbor. Migreaza- ierneaza in sudul Asiei, din Pakistan si India orientala pana in sudul Chinei, Indo-China si peninsula malaeza. Cantecul, de slaba intensitate, incepe ritmic si se termina cu o serie caracteristica de note descendente: “ti-ti-ti-ti-ti-ti, ti-tiu-ti-tiu-tiu-tiu”. Strigat sec, continuu: “cic”, mai slab decat al ochiuboului. Adesea poate fi auzit un “tiu” clar (in caz de alarma, cand este agitat).
Podarcis taurica (soparla de iarba)
Testudo graeca (broasca testoasa de uscat)
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar
Pe suprafata proiectului nu au fost identificate specii de plante sau habitate de interes comunitar, aspect confirmat si de fapul ca amplasamentul nu este inclus intr-un Sit de Importanta Comunitara.
Prezentam in continuare statutul de conservare al tuturor speciilor de avifauna identificate in zona proiectului inclusiv vecinatatile:
In tabelul de mai sus se observa faptul ca din cele 35 de specii identificate, nici una nu are atribuit criteriul CR, EN sau VU, si doar doua dintre ele sunt considerate usor amenintate la nivel ruropean, Coracias garrulus si Falco vespertinus cu mentiunea ca amplasamentul nu constituie habitat de reproducere pentru aceste specie, prin urmare evolutia starii de conservare este independenta de realizarea obiectivului.
Alte specii de fauna identificate in zona proiectului (inclusiv vecinatatile):
B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
Avand in vedere natura obiectivului analizat precum si caracteristicile locale ale amplasamentului, consideram ca cel mai afectat element al factorului biodiversitate este reprezentat de vegetatie.
Inventar al speciilor observate pe amplasament:
In cadrul amplasamentului se intalnesc preponderent suprafete acoperite cu vegetatie ierboasa stepica, arbusti izolati si palcuri cu Carpinus orientalis si Crataegus monogyna, precum si mici suprafete cu aflorimente de roca ce determina prezenta sporadica a unor specii precum Polytrichum sp, Teucrium pollium, Cerastium sp., Thymus zygioides, Festuca valesiaca, Scleranthus sp.
Speciile lemnoase identificate sunt distribuite razlet (exemplare de Rosa canina) sau sub forma de palcuri (Crataegus monogyna si Carpinus orientalis) in partea de centru-nord a amplasamentului. Avand o viziune de ansamblu asupra amplasamentului, se apreciaza faptul ca speciile lemnoase arbustive ocupa pana in 5% din suprafata acestuia, numarul redus de exemplare determinand stabilirea regimului tehnic pentru amplasamentul studiat de PASUNE conform Certificatului de Urbanism Nr 103 din 26.02.2013.
In zonele cu palcuri de carpinita si paducel apar unele specii de plante iubitoare de umezeala, in numar redus de exemplare, dispersate, precum Asparagus sp, Viola odorata, Corydalis sp.
Vegetatia ierboasa prezinta un melanj de specii stepice si ruderale urmare a influentei zoo-antropice, fara valoare conservativa, pe alocuri slab reprezentata urmare a batatoririi terenului de turmele de animale (ovine, caprine). In apropierea palcurilor de arbori, in zonele rascolite de animale, s-a dezvoltat masiv Agropyron sp., Fragaria viridis, Origanum vulgare, Linaria genistifolia, Euphorbia sp, Verbascum sp. si Urtica dioica. Asociatia Cannabinetum ruderalis delimiteaza cultura de floarea soarelui de la baza dealului propus pentru exploatare, stanjenind prin numarul mare de indivizi dezvoltarea altor specii. Speciile insotitoare Polygonum aviculare, Chenopodium album, Stellaria media, Capsella bursa‐pastoris au migrat astfel inclusiv la nivelul pasunii.
Amestecul de specii, distributia lor, reprezentativitatea speciilor nu permit o incadrare clara in clasificarea realizata de N. Donita, precum nici in clasificarile existente pe plan european NATURA 2000, EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC HABITATS si EUNIS, situatie des intalnita datorita starii de tranzitie a asociatiile vegetale sub presiunea antropica manifestata prin deterioarare de flora si introducere de elemente alohtone.
In cazul de fata este cert faptul ca valoarea habitatul local nu este ridicata, deoarece nici una din speciile identificate nu este mentionata in OUG 57/2007, aspect intarit si de faptul ca locatia analizata nu se afla intr-un Sit desemnat pentru protectia habitatelor.
Avifauna:
Perimetrul vizat de proiect joaca rolul ecologic de areal de hranire si pasaj intre diferite tipuri de habitate, pentru marea majoritate a pasarilor evidentiate in cadrul amplasamentului si a vecinatatilor, fara a prezenta interes din punct de vedere al cuibaririi.
Avand in vedere suprafata redusa a proiectului, lipsa cuiburilor pe amplasament, precum si faptul ca aceasta nu constituie habitat indispensabil pentru hranirea sau odihna speciilor, orice apreciere cantitativa privind efectivele speciilor de pasari din zona amplasamentului nu prezinta semnificatie din punct de vedere al evaluarii impactului, nefiind astfel indeplinite conditiile pentru o analiza statistica. Este insa de inteles faptul ca datorita rolului ecologic scazut al zonei de interes in raport cu celelalte zone din SPA Aliman Adamclisi, efectivele acestora sunt nesemnificative in raport cu populatiile inregistrate la nivelul sitului de protectie avifaunistica. Suprafata afectata de proiect reprezinta doar 0,015% din suprafata SPA Aliman Adamclisi.
Datorita suprafetei mici afectate, a anvergurii reduse a lucrarilor si a metodelor de exploatare se apreciaza ca efectele negative provocate de implementarea obiectivului nu se vor manifesta la nivel populational, rezumandu-se doar la efecte locale cauzate de zgomot si prezenta elementelor straine in cadrul zonei. In acest caz, cel mai important rol in diminuarea la minim a efectelor asupra vecinatatilor il vor avea masurile propuse si respectarea suprafetelor ocupate si a tehnicilor de exploatare.
Tendinta populatiei la nivelul tarii conform Birdlife (legenda):
Legenda: R – rar; RC – Relativ comun; C – Comun; P – Prezent
Amplasamentul nu constituie atractii ecologice deosebite pentru speciile de avifauna ce au stat la baza declararii ROSPA0001 Aliman Adamclisi datorita suprafetei reduse comparativ cu suprafata ariei protejate, a valorii scazute a habitatului local fata de alte zone din cadrul SPA, precum si a pasunatului si a altor activitati specifice vecinatatilor asezarilor umane. Aceste argumente sustin concluzia implementarii proiectului fara efecte semnificative asupra structurii si dinamicii populatiilor.
B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Echilibrul trofic si sfera larga a diversitatii biologice se datoreaza mozaicului de habitate de la nivelul sitului ROSPA0001 Aliman Adamclisi, habitate pentru care au fost de altfel declarate ROSCI 0071 Dumbraveni – Valea Urluia si ROSCI0353 Pestera Deleni: 91 AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos, 91IO* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp., 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin; 91 FO Paduri ripariene mixte cu Quercus robus, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris); 91 MO Paduri balcano pontice de cer si gorum, 40CO* Tufarisuri de foioase pontosarmatice, 62CO*Stepe ponto-sarmatice si a caracteristicilor geomorfologice ale substratului, ce permit si sustin intretinerea unei game foarte mari de relatii inter si intraspecifice, mentinand astfel echilibrul si integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Avifauna este bine reprezentata la nivelul Ariei Protejate, in cadrul SPA Aliman Adamclisi fiind mentionate 33 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari.
Zona de interes a cunoscut procesul de antropizare dinaintea propunerii planului prin urmare, realizarea acestuia cu efecte punctiforme la scara siturilor nu va genera fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora.
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar
Implementarea Retelei de Arii de Conservare a Naturii, Natura 2000 la nivelul Romaniei se bazeaza pe cele doua directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate si Directiva Pasari, transpuse in legislatia romaneasca prin Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata de Legea 49/2011.
Siturile de Protectie Avifaunistica si Siturile de Importanta Comunitara au fost identificate si declarate conform procedurilor celor doua Directive, cu scopul de a mentine intr-o stare de conservare favorabila o suprafata reprezentativa a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si populatii reprezentative de specii ale Europei (enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei Pasari).
Ordonanta de Urgenta 57/2007 a stat la baza elaborarii a doua acte normative:
H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat de H.G. Nr. 971/2011
ORD. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat de Ord. Nr. 2387/2011
in conformitate cu Directiva 2009/147/EC privind conservarea pasarilor salbatic respectiv Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Astfel obiectivele de conservare ale SPA Aliman Adamclisi si SCI Dumbraveni Valea Urluia, Lacul Vederoasa sunt reprezentate de habitatele, speciile de flora si fauna mentionate in Formularele Standard din cele doua acte normative.
B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
Pentru descrierea starii actuale de conservare a Sitului de Protectie Avifaunistica Aliman Adamclisi, mentionam faptul ca elaboratorul se bazeaza exclusiv pe datele din cadrul Formularului Standard (care este insa mult prea sumar). Realizarea prezentului studiu are ca scop principal analizarea locatiei obiectivului ce reprezinta doar un mic fragment raportat la suprafata ariei protejate.
Odata cu emiterea Ordinului nr. 1.948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare, au fost stabilite obligatiile administratorului ariilor naturale protejate, in cazul dat RNP DS CONSTANTA, printre care elaborarea unui plan de actiune care trebuie sa cuprinda descrierea situatiei actuale a ariei naturale protejate si a eventualelor probleme identificate, descriere care trebuie sa includa si obiectivele de conservare care au stat la baza infiintarii ariei naturale protejate (art. (6) punct 3 al. a).
Din cunostintele si informatiile elaboratorului se observa o intensificare a activitatilor antropice si in cazul sitului SPA Aliman Adamclisi, in primul rand prin pasunatul necontrolat (cu influente asupra capacitatii de suport pentru speciile de mamifere si insecte – hrana pentru speciile de pasari din cadrul zonei protejate), in absenta unor reglementari speciale in acest sens.
Spre deosebire de tipul de obiectiv analizat cu efecte locale, activitatile turistice pot avea in timp efecte nedorite, desi par cel mai putin poluante, in special atunci cand in dezvoltarea turismului nu se tine cont de respectarea capacitatii ecologice de incarcare.
In privinta amplasamentului analizat, ca parte integranta din Situl de Protectie Avifaunistica, mentionam ca acesta nu se regaseste intr-o zona cu o deosebita importanta ecologica, fiind prezente elemente antropice precum drumuri de exploatare, stalpi electrici, culturi agricole, ruine ale statiilor de pompare a apei, la care se adauga pasunatul excesiv.
Pana la implementarea unui Plan de Management care sa coreleze atat nevoile de dezvoltare ale comunelor, pe teritoriul carora se afla ariile de interes comunitar, cat si conservarea speciilor si habitatelor, se apreciaza o accentuare a efectelor asupra relatiilor structurale ce au creat si mentin integritatea ROSPA0001 Aliman Adamclisi.
B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar
Trebuie specificat ca o data cu aprobarea Planului de Management conform legislatiei in vigoare, planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locala si nationala, precum si orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din ariile protejate vor fi armonizate cu prevederile planului de management, astfel incat sa se asigure dezvoltarea durabila a zonei si a comunitatilor locale, in corelare cu necesitatile de conservare ale aspectelor floristice si faunistice ale zonei.
Un prim pas important in acest sens a fost realizat de catre RNP DS CONSTANTA, prin elaborarea Regulamentului Sitului Natura 2000 Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa (care include si ROSPA 0001 Aliman Adamclisi).
B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar
Obligativitatea respectarii masurilor de diminuare a impactului, reprezinta in acceptiunea elaboratorului, un aspect esential in aplicarea conceptului de dezvoltare durabila avand in vedere pozitionarea obiectivului in interiorul ariilor naturale protejate de interes comunitar.
C. Identificarea si evaluarea impactului
C.1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului propus
C.1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului
Metodologia de evaluare si predictie:
– Analize calitative in teren cu privire la compozitia de specii din cadrul Siturilor Natura 2000, cuprinzand toate perioadele de dezvoltare.
– Analize in teren asupra etologiei speciilor de fauna inregistrate, coroborate cu datele existente despre ecologia fiecarei specii, precum si datele privind starea de conservare din cadrul sitului oferite de Formularele Standard;
– Determinarea si explicarea fiecarui posibil impact provocat de implementarea si functionarea obiectivului;
– Indicatorii cheie cuantificabili au fost reprezentati de speciile de fauna si habitatele pentru care a fost declarat ROSPA0001 Aliman – Adamclisi si ROSCI 0071 Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa, precum si procentul de suprafata afectata de plan din aria naturala protejata de interes comunitar;
– Pe baza procentelor prin care indicatorii cheie sunt implicati in implementarea/desfasurarea planului, s-a utilizat urmatoarea scara de cuantificare (nota de bonitate) si de incadrare (semnificatie) a impactului (Rojanschi V).
Impactul direct
– se manifesta pe tot parcursul desfasurarii proiectului si consta in afectarea habitatului de pe suprafetele ce sufera interventii de decopertare a substratului de sol vegetal, afectand implicit si procesul de hranire al speciilor de pasari pe aceleasi suprafete. Zgomotul produs de utilajele si instalatiile din cadrul carierei reprezinta un factor ce afecteaza tot direct elementele faunistice, in special pasarile, si se manifesta in timp direct proportional cu nivelul activitatii din cadrul carierei.
Impactul indirect
– este in speta o consecinta a efectului direct si un raspuns-adaptare a faunei la noile conditii de mediu. Deoarece perimetrul vizat de proiect nu adaposteste cuiburi ale speciilor de avifauna, impactul indirect este consecinta scoaterii suprafetelor afectate de proiect din circuitul suprafetelor de hranire pentru fauna, manifestat prin folosirea celor neafectate din cadrul perimetrului vizat si a celor din afara acestuia. Suprafetele afectate sunt foarte mici raportat cu potentialul de hranire oferit de zonele invecinate si se apreciaza ca acest fenomen se va echilibra pe cale naturala, fara sa se produca o concurenta la nivel de exemplare sau specii care sa provoace dezechlibre ecologice.
Impactul pe termen scurt
– nu poate fi foarte clar delimitat de cel pe termen lung deoarece activitatile antropice din cadrul etapei de constructie nu se opresc si nu se schimba semnificativ la inceperea etapei propriu-zise de functionare-exploatare a rocii utile, existand astfel o continuitate in ceea ce priveste tipul de presiune antropica intre cele doua faze ale proiectului. Putem considera ca efectul pe termen scurt este similar cu cel pe termen lung, fapt caracteristic activitatilor de exploatare in cariera a rocii utile.
Impactul pe termen lung
– este un impact direct si se manifesta progresiv pana la inceperea lucrarilor de refacere a mediului. Pe termen lung va fi afectata nesemnificativ functia de hranire a speciilor de pasari inregistrate hranindu-se in perimetrul vizat de proiect, prin afectarea directa a habitatului initial.
Efectul sinergic
– nu va exista un efect sinergic asupra speciilor si habitatelor deoarece in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de activitati exceptandu-le pe cele agricole,
Impactul in faza de constructie
Faza de constructie a proiectului presupune realizarea organizarii de santier (sediu administrativ – container, platforma parcare utilaje platforma depozitare materiale, containere pentru depozitarea deseurilor, grup electrogen, bazin cu motorina) si de deschidere propriu-zisa a carierei. Faza de constructie va avea o durata de aproximativ 1 luna, dupa care se va trece la exploatarea utilului – faza de functionare.
Principalul element generator de impact pentru fauna este reprezentat chiar de aparitia factorului antropic in zona vizata de implementarea obiectivului, care provoaca o indepartare a faunei catre zonele invecinate. Acest efect este unul de lunga durata, dar odata cu trecerea timpului va exista o adaptare si o crestere a tolerantei speciilor de fauna fata de noile conditii de mediu ce prezinta o amprenta antropica. In cazul altor investitii similare, s-a constatat ca in timp, populatiile de fauna din vecinatate incep sa ocupe/reocupe nisele lasate libere la deschiderea carierei.
Avifauna reprezinta componenta faunistica cea mai putin sensibila la astfel de schimbari, ca urmare a mobilitatii foarte mari caracteristice, putand evita din timp orice posibil pericol si putand folosi pentru hranire zonele de habitat invecinate si chiar din interiorul carierei.
Decopertarea stratului de sol fertil din cadrul zonelor vizate de proiect produc o pierdere temporara a habitatului de hranire pentru fauna si avifauna, insa suprafetele ocupate prezinta o pondere foarte mica raportat la zonele invecinate care pot asigura necesarul de spatiu pentru hranire. Referindu-ne in mod preventiv la cele doua specii de lilieci din SCI Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederosa (Miniopterus schreibersi, Rhinolophus mehelyi), care ar putea ajunge la nivelul zonei analizate, in vederea hranirii (urmare a faptului ca in vecinatatea zonei sunt elemente care ar putea atrage/ghida exemplarele de lilieci in zborul pentru hranire: canal de irigatie, stalpi de electricitate, vai), precizam ca obietivul analizat nu presupune factori de stres (zgomot, lumina, vibratii) pe timpul noptii pentru acestia, lucrarile desfasurandu-se doar pe timpul zilei.
Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate sau alte obiective de conservare a SCI Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederosa (conf. Formular Standard), neafectand astfel structura si functiile ecologice existente in cadrul sitului si mentinand integritatea ariei naturale protejate de importanta comunitara.
In ceea ce priveste SPA Aliman – Adamclisi, apreciem ca implementarea proiectului nu va afecta numeric populatiile de pasari din cadrul zonei protejate, nefiind afectate semnificativ principalele functii ecologice ale acestora (hranire, reproducere si adapost).
Avand o viziune unitara asupra investitiei analizate, se observa caracterul insular al acesteia (inconjurata de habitate neafectate de implementarea carierei) fara a fragmenta habitatul (efect punctual) si de unde se deduce faptul ca biodiversitatea va tinde constant sa foloseasca zone cat mai apropiate de amplasamentul carierei. Acest aspect a fost observat in cazul analizelor efectuate pe alte obiective similare, cu atat mai mult cu cat in cazul acestui obiectiv nu se va folosi concasor, si nici explozivili, ceea ce reduce considerabil nivelul de zgomot si praf produs, astfel incat toleranta faunei fata de schimbarile in habitat sa fie maxima pentru o astfel de activitate.
Transportul in vederea executarii lucrarilor de amenajare-deschidere a carierei constituie sursa de zgomot si praf cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate a acesteia. Pentru reducerea acestui tip de impact, s-a recomandat ca inca din timpul perioadei de implementare a obiectivelor propuse umectarea periodica a drumurilor tehnologice, terasamentelor si a materialului ce urmeaza a fi incarcat, in functie de conditiile meteo si temperatura.
Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea elementelor propuse prin plan, in raport cu durata de timp pe care se resimte acesta, reiese ca impactul este nesemnificativ, temporar si de lunga durata deoarece elementele generatoare de impact vor persista pe toata durata de functionare a carierei.
Impactul in faza de operare
Impactul general din faza de operare este provocat de activitatea de exploatare propriu-zisa a zacamantului care presupune lucrarile de extractie si transport si care sunt totodata principalele elemente generatoare de impact.
Exploatarea resursei minerale, determina in timp cresterea suprafetei vatrei de cariera, ceea ce se traduce prin marirea treptata a suprafetei de habitat de hranire pierdut, in limita suprafetei din proiect. Pierderile de habitat, ca de altfel toate tipurile de presiuni asupra biodiversitatii cauzate de obiectivul analizat sunt temporare (cu exceptia schimbarii topometriei terenului), dar se manifesta pe intreaga durata de exploatare a carierei.
Modificarea habitatului local in vederea realizarii investitiei nu poate fi considerata o reducere semnificativa a habitatului de hranire pentru speciile de pasari, avand in vedere dimensiunea – capacitatea de suport redusa a acestuia, precum si posibilitatea de a exploata in continuare resursele variate de hrana de la nivelul zonelor invecinate.
Pentru anumite specii de pasari identificate in zona amplasamentului, activitatile de constructie nu vor constitui factor de deranj, acestea habitand in general in apropierea asezarilor umane (specii oportuniste): Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Hirundo rustica, Riparia riparia, Passer domesticus, Sturnus vulgaris, Galerida cristata, Motacilla alba, Upupa epops.
Saxicola rubetra, Lullula arborea, Carduelis carduelis, Parus major, Luscinia megarhynchos, Ficedula parva, Oriolus oriolus, Turdus merula sunt specii de talie mica-medie, comune la nivelul arboretelor astfel incat implementarea planului nu va interfera cu zonele importante din punct de vedere ecologic pentru aceste specii, decat indirect si nesemnificativ, prin zgomotul generat de activitatea de exploatare.
In ceea ce priveste zgomotul, in timpul etapei de operare, se inregistreaza ca surse de zgomot caracteristice cele generate in principal de extractia propriu-zisa si de transportul materialului excavat. S-a constatat ca fata de pierderea de habitat inregistrata, pe care avifauna o compenseaza utilizand cu succes zonele invecinate si chiar cele din cadrul carierei, un aspect ciclic deranjant la nivel local pentru marea majoritate a speciilor de pasari este reprezentat de zgomotul produs in timpul extractiei materialului util. Avand insa in vedere ca nu se vor folosi explozivili si concasor, avifauna va resimti un impact antropic mult diminuat (in comparatie cu marea majoritate a obiectivelor de acest tip) astfel incat se vor putea folosi in vederea hranirii si zonele din imediata vecinatate a perimetrului de exploatare.
Proiectul va presupune, in faza initiala de implementare o indepartare a exemplarelor de Podarcis taurica si Testudo graeca, catre zonele invecinate ce prezinta conditii similare. Avand in vedere dimensiunea redusa a suprafetei investitiei, si probabilitatea redusa a prezentei exemplarelor se apreciaza ca nu vor exista efecte semnificative in ceea ce priveste distributia populatiilor acestor specii, asigurandu-se mentinerea populatiilor pe termen lung.
Traseele locale, zborul in pasaj sau migratia nu vor fi afectate de proiectul analizat, acestea putandu-se desfasura fara a intampina obstacole directe sau indirecte.
Impactul asupra biodiversitatii in timpul functionarii carierei este temporar, dar de lunga durata, manifestandu-se relativ constant in timp, pana la starsitul perioadei de functionare.
Impactul in faza de dezafectare
Dupa incheierea perioadei de functionare a carierei, se vor demara lucrarile de dezafectare a carierei, urmate de lucrarile de refacere a mediului conform Planului de Refacere. Inchiderea carierei presupune lucrari de dezafectare a organizarii de santier si a platformei parcare, urmate de lucrari de rambleere partiala a golului ramas si refacerea suprafetelor decopertate.
Lucrarile de refacere a mediului reprezinta un aspect cheie si obligatoriu in cazul oricarei cariere, deoarece se va desfiinta halda de steril, a carui material se va depune pe treptele si taluzele din cadrul vatrei carierei, urmand resolificarea cu solul fertil din halda corespunzatoare. In acest fel se vor reda circuitului natural (habitat de hranire pentru speciile de pasari din cadrul SPA Aliman – Adamclisi si nu numai) toate suprafetele afectate initial de obiectivul analizat. In mod evident subliniem ca va exista o schimbare a topografiei terenului corespunzatoare zonei de exploatare, care reprezinta in fapt impactul rezidual al carierei. Impactul rezidual asupra biodiversitatii este evaluat ca fiind foarte aproape de situatia existenta inainte de implementarea obiectivului, apreciindu-se ocuparea imediata a noilor nise redate circuitului natural, atat de catre speciile de flora, cat si de catre cele de fauna caracteristice amplasamentului.
Impactul rezidual
– consta in schimbarea topografiei zonei de exploatare, insa dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului, acest aspect nu va reprezenta un factor perturbator pentru biodiversitate, care se va adapta usor, ocupand noile nise ecologice redate circuitului natural.
Impactul asupra SPA Aliman – Adamclisi
Perimetrul vizat de proiect joaca rolul ecologic de parte a arealului de hranire pentru marea majoritate a pasarilor evidentiate in cadrul amplasamentului si a vecinatatilor. S-a putut observa ca, urmare a existentei aproape in permanenta a turmelor de animale domestice si a cainilor ce le insotesc, posibilitatea instalarii de cuiburi in cadrul perimetrului este extrem de scazuta. Un alt aspect evident este acela ca efectivele de pasari care au fost inregistrate sunt foarte mici, ca urmare a suprafetei foarte mici pe care se doreste dezvoltarea carierei (3 ha). La fel cum rolul ecologic al zonei de interes este unul scazut in cadrul sitului, si efectivele evidentiate sunt nesemnificative in raport cu populatiile inregistrate la nivelul intregului sit. Suprafata afectata de proiect reprezinta doar 0,015% din suprafata SPA Aliman – Adamclisi ca si habitat de hranire pierdut treptat si temporar.
Prezentam mai jos implicatiile proiectului asupra obiectivelor de conservare din cadrul SPA Aliman – Adamclisi, tinand cont de structura, functiile ecologice si vulnerabilitatea acestora conform Formularului Standard al sitului.
Exemplarele de Falco vespertinus nu vor fi afectate de proiect, deoarece nu va fi afectat semnificativ habitatul de hranire, existand pe toata durata de exploatare a carierei posibilitati de procurare a hranei din zonele invecinate. Perimetul vizat de proiect nu permite amplasarea de cuiburi ale acestei specii sau ale altor specii (ex: ciori) pe care vantureii de seara le folosesc, astfel, nu ii vor fi afectate principalele functii ecologice (hranire, reproducere si adapost) necesare mentinerii speciei pe termen lung. In cadrul Fomrularului Standard specia are calificatuvul B pentru conservare, insemnand o conservare buna in cadrul sitului.
Aquila pomarina a fost observata doar survoland zona la inaltime mare. Avand in vedere ca zona vizata de proiect si vecinatatile imediate nu prezinta conditiile necesare instalarii de cuiburi si nici sursa principala de hrana (Spermophyllus cittelus), aceasta specie este considerata o prezenta ocazionala (survolul acesteia deasupra zonei studiate se poate explica avand in vedere situarea obiectivului intre habitatele naturale favorabile cuibaririi, dinspre interiorul SCI Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederosa (stancarii, vegetatie forestiera matura) si suprafetele intinse cu vegetatie spontana din nord-estul si nord-vestul amplasamentului unde se regasesc surse de hrana ale acestora. Realizarea investitiei nu prezinta risc pentru afectarea integritatii speciei pe termen lung, nefiindu-i afectate principalele functii ecologice, cu atat mai mult cu cat nici zgomotul nu prezinta un factor de stres pe distante mari, in cazul de fata.
Lanius collurio: Avand in vedere potentialul de hrana scazul oferit de amplasament, in raport cu vecinatatile, s-a constatat ca nu exista o dependenta fata de zona proiectului. De asemenea, la nivelul zonei analizate nu au fost observate cuiburi ale acestei specii, astfel incat putem concluziona faptul ca prin implementarea proiectului nu vor fi afectate principalele functii ecologice ale acestei specii, care are o reprezentare buna la nivelul sitului (700-1000 p).
Emberiza hortulana, Lullula arborea si Ficedula parva sunt specii a caror reprezentanti au fost identificati direct sau indirect (prin cantec) la nivelul zonei impadurite din SV-ul amplasamentului. Coroborand conditiile de desfasurare a proiectului si ecologia acestor specii, rezulta faptul ca nu vor fi implicatii semnificative in ceea ce priveste ecologia acestora si fara sa se afecteze structura populatiilor la nivelul sitului.
Ecologia speciei Coracias garrulus nu intersecteaza conditiile de habitat ale amplasmentului, in ceea ce priveste reproducerea si adapostul, in timp ce hranirea nu va fi semnificativ afectata de implementarea proiectului, la nivelul amplasamentului nefiind prezente elemente inalte care ar putea reprezenta puncte de observare.
Exemplarele de Ciconia ciconia au fost observate in zbor, insa nu este exclusa prezenta acestora pe amplasament in vederea hranirii. In conditiile realizarii proiectului, acesta nu va reprezenta un factor disturbator pentru specie.
Cuantificand suprafetele afectate de proiect, rezulta ca acestea reprezinta 0,015% din SPA Aliman – Adamclisi, urmand ca si aceste suprafete sa fie refacute in urma refecerii mediului conform proiect.
Realizarea obiectivului nu va afecta integritatea SPA Aliman – Adamclisi, nu va afecta semnificativ populatiile de pasari din cadrul sitului asigurandu-se mentinerea speciilor petermen lung.
In ceea ce priveste speciile de fauna (altele decat pasarile) intalnite la nivelul zonei analizate si a vecinatatilor, mentionam ca au fost observati acazional reprezentanti ai speciilor Podarcis taurica si Testudo graeca, astfel incat se explica motivatia pentru care zona analizata nu face parte dintr-un Sit de Importanta Comunitara, neexistand premisele afectarii populatiilor speciilor sus enumerate.
Prin realizarea proiectului nu vor fi afectate specii de flora sau habitate protejate (perimetrul vizat fiind situat la aprox. 850 m in afara SCI Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederosa), astfel incat realizarea proiectului nu va afecta integritatea Sitului de Importanta Comunitara, neafectand functiile ecologice si obiectivele de conservare ale acestuia.
Cuantificarea impactului proiectului asupra obiectivelor de conservare ale SPA Aliman – Adamclisi / speciilor de interes comunitar
Prin implementarea obiectivului analizat nu se afecteaza semnificativ integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar, mentinandu-se un statut de conservare favorabil al speciilor de avifauna pentru care a fost declarat SPA Aliman – Adamclisi.
C.1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
In ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul amplasamentului analizat, mentionam faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat si modificarea conformatiei acestuia pe suprafata aferenta exploatarii.
Impactul rezidual nu conduce la afectarea integritatii ROSPA 0001 Aliman – Adamclisi, deoarece nu vor fi afectate cuiburi sau exemplare ale speciilor protejate si nu se va produce o fragmentare a habitatelor protejate, acestea nefiind prezente la nivelul suprafetei aferente planului.
C.2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP
Pana in acest moment, in zona nu functioneaza investitii similare celei propuse prin plan sau de alt tip cu care s-ar putea inregistra un impact cumulativ. S-au luat in calcul zonele adiacente obiectivului pe o raza de 2 km fata de obiectiv, cu mentiunea ca in completarea acestei distante se adauga aspectul valurit al terenului.
D. Masurile de reducere a impactului
D.1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere
Elaboratorul recomanda respectarea urmatoarelor masuri de reducere a impactului enuntate mai jos:
1 – Se recomanda ca perioada de deschidere a carierei/constructie sa fie monitorizata de catre personal de specialitate (biolog, ecolog) care sa urmareasca implementarea masurilor pentru aceasta faza.
2- Inspectarea in prealabil a zonelor care urmeaza a fi decopertate, in vederea eliminarii riscului de afectare a posibilelor exemplare de fauna din cadrul amplasamentului, prin mutarea acestora in afara zonelor de risc (ex: Testudo graeca).
3 – Toate transporturile necesare investitiei sa fie gestionate cat mai eficient, astfel incat sa se reduca la minim numarul lor.
4 – Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea prafului si zgomotul.
5- Efectuarea de masuratori periodice a pulberilor sedimentabile si a nivelului de zgomot produs.
6 – In functie de conditiile meteo, se va recurge la stropirea drumurilor tehnologice, a terasamentelor si a materialului ce urmeaza a fi incarca, pentru minimizarea cantitatilor de praf raspandite in atmosfera.
7 – Combustibilul necesar alimentarii generatorului electric va fi depozitat pe o cuva metalica, astfel incat sa se evite poluarea solului ca urmare a eventualelor scapari accidentale de produs petrolier.
8 – Dotarea organizarii de santier cu material absorbant pentru interventie rapida in cazul unor scurgeri accidentale de produs petrolier de la autovehiculele/echipamentele folosite in procesul de extractie/transport a rocilor calcaroase.
9 – Este interzisa introducerea unor specii invazive/alohtone pentru refacerea amplasamentului.
10 – In vederea mentinerii unei uniformitatii a conditiilor de habitat, se recomanda ca pentru refacerea mediului sa se replanteze specii lemnoase arbustive caracteristice zonei, ceea ce implica conservarea pe cat posibil a celor existente initial in cadrul haldei de sol fertil.
11 – Respectarea cailor de acces si evitarea manevrarii autovehiculelor pe alte suprafete decat cele prevazute in plan, in scopul reducerii efectelor asupra habitatului.
12 – Interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor existente de catre personalul organizarii de santier. In acest scop recomandam instruirea personalului cu privire la activitatile premise/interzise in sit, obiectivele de conservare ale ariei protejate in care se afla obiectivul (ROSPA0001), precum si ale celei din vecinatate (ROSCI 0071 Dumbraveni Valea Urluia Lacul Vederoasa).
13 – Efectuarea lucrarilor de intretinere a haldei de sol vegetal si de decolmatare periodica a santurilor de scurgere ce delimiteaza drumurile carierei, precum si a canalelor de drenare din perimetrul exploatarii.
14 – Drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri se vor inierba pentru a evita erodarea.
15 – Instruirea personalului cu privire la manevrarea corecta a carburantilor si lubrifiantilor; intretinerea si repararea instalatiilor si utilajelor; gestionarea corespunzatoare a deseurilor; respectarea tehnologiilor de lucru; modalitati de interventie in cazul poluarilor accidentale.
16 – Depozitarea selectiva a deseurilor in containere speciale, astfel incat sa se evite raspandirea acestora. Incheierea contractelor cu firme autorizate pentru eliminarea/valorificarea deseurilor generate in timpul exploatarii resursei minerale.
17 – Utilizarea de toalete ecologice pentru personalul firmei de constructii.
18 – Alimentarea utilajelor se va face pe o platform special amenajata, in incinta organizarii de santier, betonata, prevazuta cu canal colector.
19 – Incetarea oricaror activitati in cadrul carierei pe timpul noptii si pe lumna crepusculara.
D.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului
Toate masurile de diminuare a impactului au ca responsabil de implementare, titularul proiectului care, dupa caz, va delega responsabilitatea executantului lucrarilor. De asemnea, titularul va fi responsabil de asigurarea tuturor resurselor (inclusiv cele financiare) necesare implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului.
D.3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar
In cadrul Capitolului III “Reglementarea activitatilor pe raza Sitului Dumbraveni Valea Urluia Lacul Vederoasa si obligatii legate de desfasurarea acestor activitati” al Regulamentului Sitului 0071 Dumbraveni – Valea Urluia Lacul Vederoasa elaborate de custodele RNP DS Constanta, sunt prevazute urmatoarele masuri pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar si/sau national:
“ Art 13: pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, care se afla sub regim strict de protectie, inclusiv cele prevazute in anexele 4A si 4B a OUG 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie nationala care traiesc atat pe teritoriul sitului si in afara lui, sunt interzise:
Orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
Perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;
Deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;
Deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
Recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
Detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic
Art 14: Valorificarea plantelor si animalelor apartinand speciilor prevazute in anexele 5A – E a OUG 57/2007, precum si a altor specii cu acelasi regim de protective se va face in conditii compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare durabila, luandu-see, dupa caz, urmatoarele masuri:
Reglementarea accesului in anumite zone si/sau anumite perioade;
Interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si culegerii anumitor specii;
Reglementarea perioadelor, a modurilor si mijloacelor de recoltare/capturare, in conformitate cu prevederile anexei nr. 6 din OUG 57/2007;
Instituirea unui system de autorizare a recoltarii/capturarii plantelor si animalelor in scopuri comerciale, inclusive stabilirea de cote pe specii si perioade, autorizare fundamentata stiintific in urma unor studii;
Incurajarea cultivarii si cresterea in captivitate a speciilor de flora si fauna salbatica de interes economic, in vederea reducerii presiunii asupra populatiilor natural.
Art 15: (1) Colectarea/recoltarea de specii de flora si fauna se poate face doar in scop stiintific si numai cu acordul scris al custodelui Dumbraveni Valea Urluia Lacul Vederoasa (cu exceptia speciilor comune de plante folosite in scop medicinal care urmeaza regimul prevazut in alineatul (2)), numai dupa obtinerea avizului autoritatii central pentru protectia mediului.
(2) Colectarea speciilor de plante medicinale commune se poate face numai in suprafetele situate in afara zonelor cu protective strcita si zonele de protective integral, de catre membrii comunitatilor locale si in limita capacitatii de support a ecosistemelor astfel;
– in cantitati mici necesare uzului familial;
– in scop commercial pe baza unui proiect detaliat aprobat de custodele Dumbraveni Valea Urluia Lacul Vederoasa care va cuprinde speciile, cantitatile, perioadele si locatiile exacte de colectare.
Art 16: Derogarile de la prevederile art. 13 si 14 se pot face cu aprobarea autoritatii publice central pentru protectia mediului, cu conditia sa nu existe o alternative acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie in detrimental mentinerii populatiilor intr-o stare de conservare durabila in arealul lor natural, in urmatoarele situatii:
In interesul protejarii faunei si florei salbatice si conservarii habitatelor naturale;
Pentru prevenirea producerii unor prejudicii, in special culturilor, animalelor domestice, padurilor, pescariilor, apelor si altor bunuri;
In interesul sanatatii si securitatii publice;
In scopul cercetarii stiintifice si invatamantului;
In scopul repopularilor si reintroducerii acestor specii.”
E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate
In timpul deplasarilor in teren s-a avut in vedere crearea unei imagini de ansamblu asupra amplasamentului pentru a stabili ulterior metodele adecvate necesare analizei detaliate a faunei si fitocenozei, raportat la dimensiunie si caracteristicile amplasamentului. Avand in vedere dimensiunile reduse ale terenului, observatiile asupra speciilor de flora si fauna s-au putut realiza direct pe toata suprafata vizata de proiect.
AVIFAUNA
Pe amplasamentul propriu-zis, sunt prezente putine exemplare lemnoase astfel incat inventarierea cuiburilor s-a putut realiza prin observatii directe asupra fiecarui arbore/arbust precum si a altor zone favorabile cuibaririi (ex: mal de pamant). Dealul invecinat zonei vizate de plan a permis inregistrarea observatiilor cu privire la importanta zonei amplasamentului in vederea indeplinirii anumitor functii ecologice pentru speciile de pasari (hranire, zona de tranzit-pasaj, adapost, etc), oferind o vedere de ansamblu atat asupra amplasamentului cat si a intregii zone in care se incadreaza acesta Referintele geografice ale punctului din care s-au realizat observatii directe sunt: Lat 44° 10.03'75”; Lon 28° 57.05'05”. In acest fel au putut fi identificate speciile in pasaj, speciile rapitoare care survoleaza zona in vederea hranirii.
Pozitionarea punctului de observatii fata de amplasament
s-au folosit instrumente optice (binoclu Nikon), luneta, determinatoare de specialitate: Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa, Svensson L./2009: “Collins bird guide”, precum si aparate foto Sony A200.
AMPHIBIA, REPTILIA, MAMMALIA
avantajul in cazul de fata dat de suprafata relativ mica a amplasamentului comparativ cu alt gen de obiective a condus la posibilitatea realizarii observatiilor prin parcurgerea intregii suprafete si inclusiv a vecinatatilor imediate. Astfel in vederea identificarii amphibienilor s-a urmarit identificarea zonelor umede din zona amplasamentulu.
in acelasi mod s-a realizat si observarea exemplarelor de reptile si mamifere fiind vizate zonele cu vegetatie spontana scunda dar si tufarisurile.
Pentru identificarea liliecilor s-a utilizat aparatura de specialitate iar perioadele din zi monitorizate au fost dupa apus si dimineata pana in rasaritul soarelui (BatBox Duet)
FLORA
in vederea analizei cantitative si calitative a fitocenozei din zona proiectului au fost realizate observatii directe, fotografierea speciilor in vederea verificarii ulterioare a identitatii taxonomice, precum si incadrarea tipului de fitocenoza.
Bibliografie
Anastasiu P./2007: Invadatori vegetati in Romania
Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului;
Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa,
Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei;
Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor;
Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului
Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania
Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei;
Fagaras M./ 2007: Botanica sistematica
Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia
Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
Godeanu S./ 2004: Ecotehnie;
Godeanu S./ 2010: Diversitatea lumii vii – Determinatorul ilustrat al florei si faunei Romaniei, Volumul III Mediul terestru Partile 1, 2 3
Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei;
Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe
Michael Barataud: The worls of bats
Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor;
Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata;
Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant;
Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor;
Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie;
Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii plantelor cultivate, Vol.II
Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra;
Svensson L./2009: “Collins bird guide”
Yves Tupinier/ 1997: “European bats: their world of sound”
Bibliografie electronica
www.apmct.anpm.ro
www.birdlife.org
www.natura2000.ro
www.iucnredlist.org
www.arkive.org
www.avibirds.com
www.corzonneveld.nl
www.treknature.com
http://out4awalk.com
www.xeno-canto.org
Legislatie
Legea
– Nr 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
Hotararea
Nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
Nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe
Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
Nr. 230/2003 completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora;
Nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
Ordinul
Nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;
Nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
Nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
Ordonanta de Urgenta
Nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;
Nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea <LLNK 12007 57180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a <LLNK 12006 407 10 201 0 63>Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic;
Anexa nr 1
Avizul favorabil pentru stadiul de proiect, cu numarul 1290/18.03.2013 din partea Directiei Silvice Constanta (custode al ROSPA0001 Aliman – Adamclisi, ROSCI 0071 Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederosa, ROSPA007 Balta Vederosa)
Bibliografie
Anastasiu P./2007: Invadatori vegetati in Romania
Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului;
Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa,
Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei;
Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor;
Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului
Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania
Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei;
Fagaras M./ 2007: Botanica sistematica
Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia
Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
Godeanu S./ 2004: Ecotehnie;
Godeanu S./ 2010: Diversitatea lumii vii – Determinatorul ilustrat al florei si faunei Romaniei, Volumul III Mediul terestru Partile 1, 2 3
Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei;
Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe
Michael Barataud: The worls of bats
Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor;
Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata;
Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant;
Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor;
Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie;
Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii plantelor cultivate, Vol.II
Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra;
Svensson L./2009: “Collins bird guide”
Yves Tupinier/ 1997: “European bats: their world of sound”
Bibliografie electronica
www.apmct.anpm.ro
www.birdlife.org
www.natura2000.ro
www.iucnredlist.org
www.arkive.org
www.avibirds.com
www.corzonneveld.nl
www.treknature.com
http://out4awalk.com
www.xeno-canto.org
Legislatie
Legea
– Nr 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
Hotararea
Nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
Nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe
Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
Nr. 230/2003 completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora;
Nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
Ordinul
Nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;
Nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
Nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
Ordonanta de Urgenta
Nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;
Nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea <LLNK 12007 57180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a <LLNK 12006 407 10 201 0 63>Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic;
Anexa nr 1
Avizul favorabil pentru stadiul de proiect, cu numarul 1290/18.03.2013 din partea Directiei Silvice Constanta (custode al ROSPA0001 Aliman – Adamclisi, ROSCI 0071 Dumbraveni – Valea Urluia – Lacul Vederosa, ROSPA007 Balta Vederosa)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu DE Evaluare Adecvata Plan Urbanistic Zonal “deschidere Cariera de Piatra” Extravilan Comuna Adamclisi, Judetul Constanta (ID: 124199)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.