Studiu Comparativ Romania Croatia Privind Comportamentul de Consum al Studentilor In Domeniul Turismului

Rezumat ……………………………………………………………………………………………………. pg. 3

Introducere ……………………………………………………………………………………… pg. 4

Tema de cercetare ………………………………………………………………………. pg. 7

Publicul țintă ……………………………………………………………………………… pg. 7

Obiective ………………………………………………………………………………….. pg. 7

Cadrul teoretic ………………………………………………………………………………… pg. 8

Metodologia ……………………………………………………………………………………. pg. 11

Analiza datelor ………………………………………………………………………………… pg. 12

Ce reprezintă călătoriile pentru studenți ………………………………………… pg. 12

Cum, cu cine și unde călătoresc studenții ………………………………………. pg. 13

Avantajele si dezavantajele studentului turist …………………………………. pg. 13

Ce contează într-o călătorie ………………………………………………………….. pg. 14

Evaluarea ofertelor agențiilor de turism …………………………………………. pg. 15

Ce alte opțiuni/obiceiuri de călătorie au studenții ……………………………. pg. 16

Alte cercetări și rezultate corelate cu studiul actual ……………………………… pg. 17

Concluzii ……………………………………………………………………………………….. pg. 21

Propuneri și opinii personale ……………………………………………………………………….. pg. 23

Limitări ale cercetării …………………………………………………………………………………. pg. 24

Referințe bibliografice …………………………………………………………………………………. pg. 25

Anexa nr. 1

REZUMAT

Chiar dacă în România turismul este perceput ca o practică a clasei de mijloc și a înaltei societăti, există totuși grupuri defavorizate reprezentate de studenți, pensionari, șomeri, oameni cu venituri medii și mici sau alte categorii, care pot contribui la bunul mers al societății dar și la îmbunătățirea imaginii în plan global în ceea ce priveste dreptul la muncă, odihnă și cultură de care beneficiază majoritatea țarilor civilizate. Viitorul aparține și a aparținut întotdeuna tinerilor. În contextul lucrării de față, ce se dorește o analiză comparativă în ceea ce privește comportamentul de consum al studenților din două state membre UE privind călătoriile, voi evidenția atât rolul turismul, prin beneficiile economice pe care le poate genera, cât și importanța segmentului tânăr prin diferența reală pe care o poate oferi în termeni culturali, sociali și de dezvoltare personală. Tinerii sunt de cele mai multe ori aceia care gândesc outside the box – în afara limitelor create de societate, sunt aceia care pot contribui la bunăstarea unui popor, atâta timp cât și societatea le asigură baza necesară dezvoltării lor propice. În industria turismului, tinerii nu reprezintă doar un segment de piață ci o sursă vitală de inovație și schimbare. Dacă vom reusi să-i privim în acest fel și dacă vom face cunoscute dorințele, posibilitățile și aspirațiile lor, întreaga societate va descoperi beneficiile.

Există nenumarate exemple de tineri ce au beneficiat de experiența călătoriilor de vacanță, de lucru sau schimburi de experiență, care, odată întorși în țara de origine, au contribuit cu bune practici și idei inovatoare la bunul mers al unei afaceri, mergând de la influențarea unor atitudini până la contribuția substanțială la economia țării din care fac parte. Recunoscând rolul și contribuția tinerilor în aspectele importante ale unei societăți, se cuvine să acordăm atenție acestei cercetări, urmând ca cei abilitați să întreprindă măsuri în sensul propunerii, dezvoltării și aplicarii lor, menite să faciliteze călătoriile stundeților în diverse scopuri, atât în țară cât și în strainatate.

Cuvintele cheie: obiceiuri de consum privind călătoriile, turism pentru studenți, studenți români, studenți croați, călătorii, vacantă, turism social, agenții de turism

INTRODUCERE

Mi-am propus să dezvolt această temă în primul rând din perspectiva personală, fiind

implicată în procesul de dezvoltare a unei afaceri din domeniul turismului, dar și pentru că pe perioada studenției nu am descoperit și nici beneficiat din plin toate avantajele acestui statut. Așadar, în cele ce urmează, voi încerca o analiză comparativă între cele două țări menționate întrucât experiența de șapte ani trăiți în Croția, corelată cu statutul de student român și întregită de activitatea de ghid turistic, partener într-o agenție de turism, îmi oferă suficiente argumente și date pentru a putea fi prezentate, studiate și mai apoi amanunțit analizate în vederea obținerii unor rezultate care să conducă către schimbări majore în favoarea tinerilor și în mod deosebit a studenților, în ceea ce privește posibilitatea acestora de a călători. Și pentru că personajul principal al acestei lucrări este reprezentat de categoria studenților, voi face cunoscute pentru început câteva date menite a prezenta situația actuală a acestora și de a accentua diferențele dintre cele două tări.

România a avut înscriși în anul universitar 2013-2014 aproximativ 450.000 de

studenți (2% din populația de 19.942.642 locuitori, potrivit datelor publicat de INS prin comunicatul de presă nr. 34 din 10 februarie 2014) dintre care 350.000 în Universitățile de stat pe locurile bugetate și pe cele cu taxă, restul studiind în universități particulare.

Croația a avut în anul universitar 2013-2014 un număr de 188.285 de studenți (4% la

o populație de 4.284.889 locuitori conform hr.wikipedija.org) potrivit Agentiei pentru Știință și Studii Superioare (sursa www.srednja.hr )

Deși numit în același mod în plan mondial („Social Tourism“ ) turismul social are

forme de definire și punere în practică diferit de la o țară la alta, dând posibilitatea celor cu mijloace materiale reduse de a participa la o călătorie, un sejur ori circuit de vacanță în bune condiții. Este vorba despre un concept menit să ofere acces la turism tuturor grupurilor populației, în special tinerilor, familiilor și pensionarilor precum și persoanelor cu nevoi speciale sau venituri modeste. În Romania, construirea acestui tip de turism va avea un rol important în urmatorii ani, ținând cont că turismul social deține și o dimensiune economică, turismul și călătoriile contribuind direct la PIB cu 4,8% (ocupând locul 162 din 174 de țări, unde Croația deține 15,72% iar din 2008 se află în continuă creștere).

Una dintre cele mai mari agenții de turism croate care se axează pe segmentul

„studenți“ a reușit în 11 ani de activitate să trimită în călătorii peste 100.000 de studenți. În România nu există o agenție specializată pentru această categorie iar datele privind numărul studenților care au ales să călătoreasca prin intermediul programelor sociale ale diverselor agenții nu sunt cunoscute.

Turismul la nivel international a înregistrat un nou record la sfârșitul anului 2014, cu

peste 1,1 miliarde de turiști care călătoresc în întreaga lume într-un an. „În primele zece luni ale lui 2014, numărul de turiști internaționali a crescut cu 5%, potrivit celui mai recent Barometru UNWTO World Tourism, în creștere peste așteptări.” Pe parcursul ultimului deceniu turismul pentru tineret a cunoscut o dezvoltare rapidă. Întrucât industria se maturizează continuu, tot mai multe cercetări se efectuează pentru a ajuta la identificarea motivațiilor, nevoilor și comportamentelor tinerilor călători. Din cercetările efectuate de WYSE Travel Confederation și UNTWO reiese faptul că această categorie de călători devine o nisă pentru turismul specializat. Valoarea socială, culturală și economică a tinerilor, studenților și a călătoriilor în scop educațional este în creștere și este recunoscută de către angajatori, învațamânt, instituții, organizații oficiale de turism și guverne din întreaga lume.

„Mai mult decât oricare alt segment de piața, în condițiile unui climat în continuă

schimbare, tinerii și studenții care călătoresc sunt lideri ai unui trend inovativ, facilitând deschiderea căilor pentru un turism responsabil privind ambițiile acestora de călătorie.Toate aceste efecte cu impact direct asupra călătoriilor efectuate de tineri își găsesc o amplă relevanță în ordinea de zi a turismului la nivel mondial, a guvernelor din întreaga lume, contribuind cu rol activ în dezvoltarea politicilor de călătorie pentru tineret, de produse și servicii ori campanii de marketing.” Tot conform studiului efectuat de UNWTO se întelege faptul că motivația studenților pentru călătorie îmbracă diverse forme de la procesul de învațare la posibilitatea de a întâlni alte persoane, de la cunoașterea unei culturi diferite la posibilitatea de dezvoltare a carierei, de la dezvoltare personală la definirea propriei identități – “you are where you’ve been” .

Serviciile oferite de agențiile de turism din România și nu numai, sunt din ce in ce

mai diversificate iar concurența este din ce în ce mai acerbă. Deși fiecare dintre agențiile de turism încearcă să își atragă cât mai mulți clienți prin diferite mijloace, totuși este neglijată aceasta categorie considerată importantă la nivel global.

Sunt încă multe de făcut în acest sens și în mod deosebit pentru acest segment întrucât reprezintă un mare potențial atât pentru guvernul României cât și pentru organizațiile de turism (tip ANAT) sau liderii de piață din rândul agențiilor de turism în a-și uni eforturile prin strategiile și politicile pe termen lung, astfel încât acest tip de călători să aduc ă un

beneficiu economic și social pentru țara noastră. Mai mult, în România, turismul social este asociat cu turismul dedicat seniorilor. La o scurtă verficiare în teren constatăm că nu avem nici o agenție specializată în oferirea pachetelor turistice pentru studenți. La o căutare pe internet nu găsim decât două agenții specializate care oferă vacanțe pentru elevi și studenți și ale căror oferte fac referire la perioada august 2014, deși noi suntem în ianuarie 2015. În plus aceste oferte sunt accesibile doar pe teritoriul României pe unul dintre site-uri, pe cel de-al doilea, deși propune un circuit științific prin Europa, acesta este programat pentru 3 iulie 2012. Pentru o și mai bună elocvența menționăm și acele site-uri care au oferta de pret 1.990.000 lei deși sunt indexate în google printre primele pagini pentru motorul de căutare “ofertă turism pentru studenți”. Desigur dacă schimbam termenul “turism” în “călătorii” vom obține o sumedenie de linkuri catre CFR Călători, Metrorex … No comment!

“When we ‘go away’ we look at environment with interest and curiosity” (“Când

plecăm – în sensul de călătorie – privim mediul cu interes și curiozitate”). Este foarte cunoscut faptul că oriunde călătorești ți se poate intampla să întrebi un localnic despre un obiectiv și fie să nu primesti raspunsul, fie să primești răspunsuri diferite de la oameni diferiți. Te intrebi cum de e posibil ca un locuitor al acelei zone să nu-și cunoască orașul. Ei bine, am realizat că se poate întampla și invers. Am primit în vizită un grup de prieteni croați pe care am avut plăcerea să-i plimb prin București și prin țară și să constat ca sunt și eu în pielea personajului pe care îl criticasem. Și asta pentru că de cele mai multe ori, ceea ce este “al tău” sau la îndemană, ceea ce face parte din obiceiul tău zilnic, nu prezintă același interes ca pentru cei ce iau contact cu un mediu nou, plini de aceasta curiozitate și de interesul de a afla cât mai multe despre acel loc.

Este general acceptat faptul că vacanța și călătoriile în scop recreativ ar trebui promovate ca un important factor în bunastarea individuală precum și în integrarea socială, multe state adoptând politici menite a permite accesul la călătorii a unor grupuri defavorizate. Din aceasta categorie fac parte și studenții iar întrebarea principală la care această lucrare dorește să răspundă este: ce putem face pentru studenții români, aflându-le comportamentul de consum în domeniul turismului, compându-l cu cel al studențilot croați, astfel încât să le fie oferite posibilități suplimentare de dezvoltare personală prin accesul la călătorii, luând în calcul și practicile altor țări?

1.1 Tema de cercetare:

Atitudini, opinii, comportamente și obiceiuri de călătorie ale studenților, obiceiurile de

consum în privința turismului ale studenților români comparativ cu studenții croați.

1.2 Publicul țintă:

Pentru a putea identifica obiceiurile de călătorie ale studenților români și mai apoi a le

compara cu cele ale studenților croați am intervievat tinerii studenți cu vârste cuprinse între 19 și 25 de ani, studenți ai Universităților de Stat din București, România, precum și studenți ai Universităților de Stat din Zagreb, Croația.

1.3 Obiective:

Cercetarea socială poate avea mai mult obiective, cele mai des întâlnite fiind explorarea,

descrierea și explicarea. „Examinarea lor separată este folositoare pentru că fiecare are implicații diferite pentru alte aspecte ale designului cercetării”

Prin prezenta temă de cercetare vom putea afla:

CE REPREZINTĂ CĂLĂTORIILE PENTRU STUDENȚI. Cum percep studenții

ideea de călătorie. Care este imaginea vacanței ideale (posibilități, așteptări, cum sunt priviți și tratati studenții în călătoriile lor)

CUM, CU CINE ȘI UNDE CĂLĂTORESC STUDENȚII. Care este comportamentul

studenților de cumpărare și cum procedează în momentul în care doresc să călătorească (își achiziționează singuri biletele, apelează la o agenție de turism, sunt influențati de grupul de prieteni/familie)

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE STUDENTULUI TURIST. (dacă există

avantaje pentru studenții doritori de călătorii – se va urmări gradul de informare asupra programelor sociale/pachete sociale oferite de agențiile de turism și nu numai, și care sunt dezavantajele studenților în ceea ce privește posibilitatea de a călători, ce efort financiar depun personal/familia)

CE CONTEAZĂ PENTRU STUDENȚI ÎNTR-O CĂLĂTORIE. Care este ținta

călătoriilor – ce aștepări au studenții legat de vacanță (ce-l interesează cel mai mult pe studentul turist: relaxare, fun, cultura, arta culinară, aventura – ce consideră că este important în decizia locației, a momentului călătoriei, a obiectivelor pe care le pot vizita …) De asemenea se vor discuta care sunt cele mai importante aspecte legate de călătorii (cum evaluează prețul, cât de mult contează condițiile de cazare și masă etc.)

CUM EVALUEAZĂ STUDENȚII OFERTELE AGENȚIILOR DE TURISM.

Evaluarea modului în care agențiile de turism existente pe piață oferă condiții speciale pentru categoria studenților prin prisma informațiilor deținute de studenți (dacă au informații legate de agenții care oferă servicii și prețuri speciale pentru studenți, dacă au sugestii pentru astfel de agenții, ce simt că lipsește pentru a putea accesa mai ușor – și din ce punct de vedere – oferte care să se plieze pe nevoile și dorințele lor)

CE ALTE OPȚIUNI/OBICEIURI DE CĂLĂTORIE AU STUDENȚII. Care sunt

informațiile și opiniile studenților legate de programul Work and Travel (ce experiențe au avut sau au aflat de la alți colegi, dacă ar accepta o astfel de provocare/ofertă, în ce condiții, în ce țări, de ce). Se vor evalua și alte informații legate de posibilitățile studenților de a călători, unde își petrec de obicei vacanțele, în ce condiții, cu ce costuri și în ce scop.

CADRUL TEORETIC

În încercarea de a înțelege comportamentul studenților ce călătoresc am apelat la

teoriile marketingului turistic precum și la cele ale comportamentului consumatorului.

Conform Wikipedia „Theobald (1994) sugera că din punct de vedere etimologic, cuvântul „tur” derivă din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în jurul unui punct central sau o axă. Preluat în limba engleză cuvântul tour a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc. În consecință, un tur/tour reprezintă o călătorie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de călătorie poartă numele de turist/tourist.”

O semnificație identică, de revenire la punctul inițial, o regasim și în alte limbi: “tourisme” la francezi, “tourismus” la nemți, “tourism” la englezi, “tourismo” la italieni, “turizm” la rusi, „turizam” la croați si “turism” la romani. Aceeși sursă ne oferă și alte definiții: "arta de a călători de plăcere "…''activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și a culturii datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute'' (Bran, F. ,1997) . Încercarea de descriere și definire a termenului de turist ori turism a înregitrat un progres abia ultimele decenii ale acestui secol, astfel că a fost standardizată terminologia turistică în cadrul unor Conferințe Internaționale europene sau mondiale, în 1963 respectiv 1991, care au atribuit termenului de turist acelor „persoane ce călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.”

Ca suport în elaborarea teoriilor cu privire la marketingul turistic apar în 1965 în Spania, respctiv în 1971 în Elveția, țări cu tradiție în turism, două lucrări de referință cu pronunțate valențe practice ale lui G. Schellenberg – „Marketing y Turismo” și j. Krippendorf – „Marketing et tourisme”. Marketingul turistic a fost definit ca „proces managerial prin care firmele din domeniul turismului identifică dimensiunile efective și potențiale ale cercerii turistice, comunică cu purtătorii cererii pentru a le cunoaște, evalua nevoile de ordin turistic
și stimula dorințele, motivațiile și preferințele acestora în vederea conceperii și adaptării ofertei (produse și servicii) turistice în scopul optimizării satisfacerii cerințelor și exigențelor lor concomitent cu maximizarea obiectivelor organizaționale.”

Fenomenul turistic, prin complexitatea lui și a specificului produsului turistic necesită o abordare de marketing corespunzătoare. „Oricare ar fi nivelul la care se aplică principiile marketingului, armonizarea intereselor factorilor implicați în activitatea turistică trebuie să se realizeze în spiritul unei responsabilități sporite față de societate și mediul înconjurător”.

Studiat încă din anii 50 studiul comporamentului consumatorului devine în zilele noastre studiu stilului de viață al acestuia. Apartinînd inițial economiștilor, prea puțin orientați spre varietatea determinaților comportamentali, transferat apoi psihologilor, contribuind la structurarea cadrului conceptual al comportamentului de cumpărare si consum, s-a ajuns la abordarea sociologică, evidențiind efectele grupului, influența stratificării sociale și a relațiilor interpersonale asupra comportamentului consumatorului. Analiza comportamentului consumatorului, ca factor important al marketingului, permite obținerea unor informații și răspunsuri ce permit dezvoltarea strategiilor de marketing menite să realizeze profituri, să anticipeze și să satisfacă nevoile cumpărătorilor. Ca în orice alt domeniu, studiul comportamentului turistului reprezintă baza afacerii oricarei agenții de turism, influențând deciziile de marketing în ceea ce privește poziția pe piața de profil a firmei, segmentarea pieței pentru a descoperi noi oportunități de dezvoltare și a maximiza segmentul actual căruia i se adresează, dezvoltarea unor pachete turistice noi, precum și alegerea strategiilor și a canalelor potrivite de promovare.

Comportamentul consumatorului este o parte importantă a marketingului, un „concept multidimensional ce desemnează totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, în vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare, incluzând procesele decizionale care preced și determină aceste acte (N. Teodorescu în Florescu, Mâlcomete, Pop, 2005, pg.154)”

Conceptul de consum turistic are același conținut cu consumul de servicii turistice, reprezenând rezultatul interacțiunii dintre cerere si ofertă. Prin comportamentul consumatorului de servicii, de orice tip ar fi acestea, se observă ansamblul acțiunilor privind modul de utilizare a resurselor financiare în vederea achiziționării serviciilor, permițand întelegerea atitudinilor și deciziilor ce au stat la baza procesului decizional. Comportamentul consumatorului este definit înca de la începuturile cercetării de marketing ca „totalitate a actelor, atitudinilor și deciziilor acestuia privind utilizarea veniturilor sale pentru cumpărături de mărfuri, servicii și pentru economii” (Myers, Reynolds, 1967, pg. 123) . „Noțiunea de consumator nu poate fi înțeleasă decât privindu-l în relație cu semenii, subliniind natura socială a acestei categorii. Împrejurările în care are loc procesul de cumpărare sau de consum implică adesea alte persoane decât consumatorul și acesta poate depinde în mod hotărâtor de de comportamentul acesta”(William Wilkie, 1990, pg. 12) .

Comportamentul consumatorului turistic este influențat de factori precum: motivația, convingerile, atitudinile, percepția și învățarea. Dacă ne referim doar la câteva dintre motivațiile ce influențează în general consumatorul turistic, ca de pildă: odihnă și recreere, sport și experiențe, culturale și artistice, nevoia de apartenență la grup sau de socializare, vom vedea ca acestea formează ansamblul de motivații ale studenților din orice colț de lume.

În marketingul turistic cele mai întâlnite criterii de clasificare sunt: vârsta, motivația, stilul de viață, veniturile alocate pentru turism, comportamentul turistic și naționalitatea. Lucrarea de față evidențiază comportamentul turistic al studenților având în vedere naționalitatea acestora. Având deja stabilit segmentul de studiu, am încercat sa aflu ce simte, cum raționeză și pe baza căror criterii alege studentul să călătorească, care este influența mediului asupra deciziilor legate de călatorii (cultura, familie, prieteni, media), care este comportamentul său în timpul vacanțelor, limitările privind posibilitatea de a călători, ce anume îl motivează să călătorească și cum pot veni în întâmpinarea nevoilor lor cei capabili să adapteze și să dezvolte sau să perfecționeze strategiile în scopul atragerii acestui segment. În România, preocuparea pentru înțelegerea comporamentului studenților este „sublimă dar lipsește cu desavârșire”, context în care am considerat oportună realizarea acestei lucrări, având ca scop principal realizarea unor modele de comportament ce pot fi reprezentative atât pentru studenții români și croați cât și pentru cei ce dețin în portofoliul de produse pachete turistice. În mare parte agențiile de turism sunt concentrate pe produs uitând de importanța prețului corect, de promovare și de canalul prin care își distribuie produsul.

METODOLOGIA

Studiul ce a permis identificarea diferențelor bazate pe naționalitate, dar și factorii

care favorizează ori limitează călătoriile studenților, s-a realizat prin metoda anchetei calitative pe baza interviurilor semistructurate (Anexa 1), efectuandu-se astfel 10 interviuri face-to-face cu studenții români și 10 interviuri prin programul Skype cu studenții croați. Ca orice proiect de cercetare ce utilizează metoda interviului, acest studiu este interesat nu de explicarea fenomenelor și proceselor comunicaționale ci de înțelegerea acestora. Astfel accentul cade pe descrierea și interpretarea obiceiurilor legate de călătorii ale studenților, mai exact pe asemănările sau diferențele dintre obiceiurile studenților români și cei croați. Prin metoda interviului, „procesul de comunicare nu mai este pur și simplu un act de transmitere pe un canal a unui mesaj de la un emițător la receptor ci: <o formă de exprimare în plan social> – unul din <ritualurile sociale>“.

Am folosit un eșantion de disponibilitate alcătuit din persoane cu potențial în a oferi informații valide pentru elaborarea cercetării. Deși numărul participanților este mic, acesta este determinat de profunzimea intervievării. Aceștia au fost aleși pe criteriul vârstei (19-25 ani) și a condiției de încadrare în statusul de student al unei Universități de stat din București respectiv Zagreb, a naționalității (române cu rezidență în România și croate cu rezidență în Croația). Celor care s-au arătat disponibili a contribui cu propriile păreri și opinii legate de tema de cercetare li s-a cerut prin metoda „bulgărelui de zapada“ (snowball) să facă recomandări și de alte potențiale persoane pentru a fi intervievate, care să se încadreze în criteriile de selecție. Deși interviul a fost cuantificat a fi susținut în 90 de minute, tema abordată a permis pe de-o parte o relaxare a subiecților în prima parte dar și o oboseală vadită spre finalul procesului. În ceea ce priveste informatiile adunate din Croația, procesul s-a desfășurat mai anevoios întrucât au trebuit fie stabilite zile și intervale orare de comun acord, fie întrerupte interviurile din diverse motive și reluate funcție de disponibilitatea intervievatului. Informațiile au fost strânse în decursul a două luni, timp relativ insuficient pentru tematica proiectului. „Dacă credibilitatea este evaluată prin dovezi despre perioada mare de interactiune cu participantii, observarea persistentă și triangulară, trebuie… descris procesul de culegere a informațiilor …“ Tocmai de aceea studiul actual va deveni baza unui proiect mai amplu, fie de doctorat, fie bază pentru dezvoltarea unui proiect de lege sau pur și simplu pentru cei pasionați și interesați în a continua investigațiile.

Răspunsurile primite în urma interviului au permis identificarea atitudinilor, opiniilor,

comportamentelor și obiceiuriurilor de călătorie ale studenților, precum și diferențierile din punct de vedere demografic ale celor două grupuri de studenți.

ANALIZA DATELOR

În acest capitol voi prezenta rezultatele în funcție de obiectivele descrise în introducere

având în minte comparația dintre statul român și cel croat.

Din totalul studenților români intervievați doar unul singur este de sex masculin, aceeași

proporție păstrându-se și în randul studenților croati, ceea ce denotă deschiderea mai mare și disponibilitatea persoanelor de sex feminin pentru acest tip de investigare.

CE REPREZINTĂ CĂLĂTORIILE PENTRU STUDENȚI

Atât pentru studenții români cât și pentru cei croați există o distincție clară între vacanță si călătorie, vacanța având semnificația de relaxare, distracție, prietenie, liniște pe când “a călători” se traduce cu a explora, a vizita, a cunoaște, a observa, “a cutreiera”, “evadare din cotidian”, “libertatea de a nu ține cont de program”. Alte descrieri rezultate din interviu arată că vacanța are echivalentul „incarcărcării bateriilor” pe când călătoria înseamnă „a evada din rutina cotidiană”. Toți studenții intervievați, indiferent de naționalitate au călătorit în ultimul an în țara de reședință iar marea lor majoritate au beneficiat și de cel puțin o călătorie in afara acesteia.

CUM, CU CINE SI UNDE CĂLĂTORESC STUDENȚII

Doar un numar redus de studenți români au preferat călătoriile singuri pe când restul au călătorit cu prietenii/prietenul. În cazul studenților croați aceștia călătoresc întotdeauna însoțiti. Contează cu cine călătoresc pentru starea de spirit dar și pentru interesele comune, unul dintre studenți mentionând o întamplare mai puțin fericită în care a călătorit, pe lângă grupul de prieteni și cu un grup de persoane necunoscute, ceea ce a condus la o amintire mai puțin placută. În majoritate studenții nu au apelat la agenții de turism ci și-au organizat singuri călătoria bazată pe informațiile obținute de la prieteni și de pe internet. Aproapte toți studenți români și doar o jumătate din studenții croați sunt disponibili pentru călătorii spontane, o parte din ei preferând să-și planifice, uneori și cu șase luni înainte călătoria. Aceștia călătoresc de regulă în perioada vacanțelor sau în perioada de primăvară-toamnă, când prețurile sunt mai scăzute. Călătoriile interne vizează în majoritate locul unde trăiesc rudele sau prietenii (mai putin de jumatate în cazul studentilor romani și aproape toți în cazul celor croati), la mare (marea majoritate a celor intervievați) sau la munte (foarte puțini), iar cele externe în principal în Europa, ajungând până la 3-4 city break-uri pe an.

Cheltuiala călătoriei de cele mai multe ori este suportată fie integral fie parțial de familia studentului cu excepțtia unei studente croate care muncește pe perioada verii exclusiv pentru a-și planifica și efectua o vacanță. Unul dintre studenții români consideră că “efortul financiar ar trebui suportat integral de catre student pentru ca astfel va aprecia mai mult călătoria”.

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE STUDENTULUI TURIST

Din punctul de vedere al avantajelor comune enumerate de studenți se remarcă în mod deosebit avantajul timpului și al energiei dar și avantaje concrete în sensul reducerilor pentru transportul pe cale ferată, transportul în comun și intrările la o parte din obiectivele turistice. Spre deosebire de studenții români, cei croați mai beneficiază și de reduceri pentru cazare la moteluri sau hosteluri dar și o parte din hoteluri precum și la oferte ale companiei aeriene locale. De asemenea instituția de învățământ se ocupă de organizarea anuală de excursii și/sau tabere dedicate elevilor și studenților cu participarea banească parțial a acestora, respectiv a familiilor, diferența fiind uneori subvenționată de stat, alteori de instituție sau de compania organizatoare. Aceasta a fost o practica până în 2013, moment în care Croația a devenit cel de-al 28-lea stat European când au avut loc schimbări datorate bugetului restrâns acordat Ministerului Invatamantului. S-a păstrat însă practica organizării unei călătorii la finalul anilor de studiu, atât pentru clasele elementare, gimnaziale, cât și pentru cele liceale și universitare, deși acestea nu mai sunt suportate de Instituțiile de învatamant, respectiv de stat. Aceste informații obținute în urma interviurilor sunt susținute și de soțul meu, croat de origine, profesor de geografie, implicat în anii de profesorat în organizarea acestora evenimente.

Stundenții croați au dat dovadă de mult mai mult interes în studiul privind drepturile și beneficiile statutului lor comparativ cu alte state membre ale UE menționand acest lucru în timpul interviului deși nu a existat o întrebare referitoare la acest aspect: „am aflat de la mensani – cei ce apațin grupului Mensa – ce beneficii au studenții în alte țări”.

În unanimitate s-a declarat că principalul dezavantaj al studentului călător sau dornic de călătorii este venitul, în ciuda faptului că toți studenții sunt angajați fie part-time, fie cu normă întreagă.. Un alt dezavantaj menționat de o singura studentă este acela al lipsei cardului internațional de student care permite și obținerea cardului europeanrailroad pass. Punctarea acestui aspect în discuție indică faptul că deține informații legate de existența și avantajele acestui card chiar dacă acestea au fost obținute de pe internet. Studenților croați li se pare nesemnificativ faptul ca pot obține reduceri la transport, pentru vizitarea unor obiective turistice sau în anumite călatorii de tip city-break și compară situația lor cu ceea ce au aflat prin indermediul prietenilor sau a rudelor din alte țări. Ca și modalitate de informare majoritatea studenților croați află informații de la biroul de informări al facultății, de la cadrele din învățământ, colegi si internet. Studenții români au declarat ca „nu știu cum este în altă țară dar sigur nu sunt aceleași avantaje”, sensul fiind desigur în defavoarea acestora, „bilete mai ieftine de tren”, „reduceri la muzee” iar toate informțiile legate de beneficiile pe care le dețin fiind studenți le-au aflat de pe internet. Unanim declarat ca dezavantaj de către ambele grupuri este lipsa unui venit suficient pentru a le asigura posibilitatea de a călători.

CE CONTEAZĂ ÎNTR-O CĂLĂTORIE

Majoritatea celor intervievați au așezat între primele elemente motivaționale într-o călătorie obiectivele turistice (“locuri cu însemnătate istorică”), evenimentele cultural-artistice (obiceiurile locale) și experiențele noi, dar și aventura, odihna și relaxarea. Pentru puțini dintre studenții români siguranța în cadrul călătoriei a fost un element important, pentru unul singur a fost importantă clima iar pentru aproape jumatate din cei intervievați contează confortul legat de cazare, “poate fi și cu cortul”, “oricum nu dorm”. Masa nu reprezintă un aspect atât de important pentru studentii romani, afirmând că „nu este un criteriu de alegere a unei călătorii”, mergând până la afirmații de tipul “oricum nu prea mănânc în călătorii”. Pentru studenții croați, obiceiurile culinare reprezintă un interes maxim, aceștia afirmând că masa este extrem de importantă însa doar raportată la obieciurile locului.

Întrebați fiind (atât studentii romani cât și cei croați) ce consideră că este important în general pentru studenți într-o călătorie au mentionat pe primul loc distracția și aventura, “destrăbălarea”, prețul cât mai redus la bunuri și servicii turistice, “prețul mă ține departe de multe călătorii pe care le-aș face dar nu pot”, destinația cât mai populară și adecvată categoriei lor de vârstă, “să vadă cât mai multe cu bani cât mai puțini”.

EVALUAREA OFERTELOR AGENȚIILOR DE TURISM

Desi majoritatea studenții au afirmat că nu au apelat la agenții de turism,(“am impresia că e scump și complicat”, “eu vreau doar cazare și o gasesc la fața locului”,“pentru ce să apelez la agenție când am prieteni”, “agențiile ar vinde orice dar scump și oricum nu te ascultă”) , câtiva s-au declarat doritori (“cred că aș apela la o agenție….”) de a obține pe viitor informații legate de excursii cu destinații îndepărtate unde simt nevoia unui expert pentru a le fi oferite recomandări. De asemenea niciunul dintre intervievatii români nu cunoaște oferte ale agențiilor adresate special studenților și nici nu a văzut vreodată vreo reclamă sau afiș pe această temă. De asemenea consideră că agențiile își văd propriile interese și nicidecum cele ale grupului pe care îl reprezintă. Studenții croati au menționat două agenții care oferă însă destinații limitate deși prețurile sunt acceptabile. De asemenea aceștia au părut destul de deranjați de ideea de a merge după un program prestabilit, în locații populare, exprimându-și intenția de a descoperi locuri unice, de a trăi experiențe inedite, fără constrângeri de program sau de grup: „îmi aleg destinația în funcție de ceea ce urmăresc să obțin ca si experiență”.

Achizitionarea biletelor de transport și cazare precum și recomandările de călătorie sunt obtinute exclusiv prin intermediul internetului iar dintre cele mai folosite site-uri accesate de studenții români sunt: booking.com, wizzair, amfostacolo.ro, trivago.ro iar pentru studenții croați booking.com, jungletribe.com și aribnb.com

Iată câteva așteptări și recomandări oferite de studenți agențiilor de turism și nu numai, în cazul în care vor lua în calcul și această categorie de clienți:

“Prețuri convenabile” “excursii ieftine” regăsite în marea majoritate a răspunsurilor

Puncte de informare în facultăți, ghid student, anagajați din rândul studenților, promovarea locațiilor medii și ieftine, schimburi între studenți cu cazare în campusuri

“Plata în rate” regasită în majoritate dintre răspunsuri

“Contracte între Universitatile de Stat și private cu Agențiile de turism având posibilitatea de a obține cel puțin la final de an un numar de x locuri plătite de Universitate pentru studenții cu mediile cele mai mari”

“Profesorii, internetul și cei din agenții ar trebui să informeze studenții despre ofertele speciale”

CE ALTE OPTIUNI/OBICEIURI DE CALATORIE AU STUDENTII

În bagajele studenților ce călătoresc se găsesc de obicei: aparatul foto și haine, cosmetice, cărți, “neapărat pastile” încălțăminte, harta sau ghidul locului, acte, prosoape, ochelari și crema de soare, pix și carnețel, alimente, încărcătorul de telefon, iar cei ce iubesc muntele și aventura au în bagaje și “lanternă, sac de dormit, geaca de ploaie, bricheta, briceag” “busolă”. A existat o singură excepție din totalul celor intervievați, a unei studente românce, care a menționat că are în vedere să ia în bagaj și informații privind adresele și telefoanele Ambasadei României din tările unde călătorește. Majoritatea folosesc aproape tot spațiul din bagaj și afirmă că își iau mereu prea multe haine. O alta excepție o reprezintă o studentă româncă, pentru că își ia “doar ce încape în rucsac” și asta pentru că “nu-i plac bagajele”.

Toți studenții, fără excepție, români sau croați cumpără magneți ca suveniruri. Se vede treaba că industria de magneți merge foarte bine oriunde în lume. Obisnuiesc de asemnenea să cumpere mici suveniruri pentru rude și prieteni, iar cei croați adaugă și pentru sine un obiect sau “ceva special din țara respectivă”. Noi poate suntem mai altruiști. Cu toții consideră că obiectul achiziționat îi ajută să-și amintească momentele frumoase petrecute în acea călătorie. Se mai intamplă să ramană la finalul acesteia fără bani sau pur și simplu nu consideră ca este necesar un suvenir cumpărat, drept pentru care aleg “scoici, nisip, conuri de brad”. Cei cu bugetul generos preferă să cumpere suveniruri utile, de tip îmbrăcăminte (tricouri, șepci) pentru că poartă cu sine „energia pozitivă a acelei călătorii și atunci când îl port îmi trezeste amintiri plăcute”.

Informațiile legate de „Work and Travel program” sunt diversificate. Jumătate din studenții români care au auzit de acest program dar nu cunosc detalii, câțiva știu detalii și consideră că „nu ai opțiuni decât de a fi menajeră sau cel mult ospătar”, iar o alta parte din studenți nu a auzit de el. Dintre cei care au experimentat acest program, o studentă din România a ajuns în Grecia însă condițiile anunțate la plecare au diferit de cele de la fața locului, considerând o experiență ce merită “one time only”. Cei ce au auzit vag despre program s-au declarat interesați să încerce iar cei care dețin informații sau cunosc alți colegi care au aplicat pentru acest program consideră că „nu sunt prea multe de învățat”, „nu ajută în carieră decât cel mult practicarea unei limbi straine”.

Aproape toți studentii croati au auzit de Work and Travel iar o studentă a plecat într-un schimb de experieță cu studenții din Suedia unde prin interviurile efectuate a contribuit la un proiect de cercetare în interesul Universității. În afara acestui program nu sunt cunoscute alte modalitați prin care studenții pot călători în afara țării. Câțiva studenti români și croați au menționat bursele Erasmus fără însa a avea informații detaliate despre acestea și despre posibilitățile de călătorie pe care le oferă cu excepția schimbului cultural între studenți.

Ca și țări menționate a fi de interes pentru astfel de experienșe s-au evidențiat: UAE, Australia, Noua Zeelanda, Canada, Islanda, SUA, Elveția, America de Sud, iar ofertele trebuie să fie serioase, să includă cazarea, masa și salariul.

Studenții își petrec de obicei vacanțele în țară, la mare cu prietenii sau rudele, la munte, în Europa, sau acasă daca sunt din altă localitate decât unde studiază. Intentionează să viziteze: Belgia – Bruxelles, Elveția, Romania, “marile orașe ale lumii”, America de Sud, Canada, Australia, SUA, UAE.

Din măsurile menționate de studenți, considerate a fi întreprinse (inclusiv inițiatorul acestora) astfel încât să beneficieze de acces facil la călătorii în țară și în afara ei expun:

“călătoriile studenților ar trebui sponsorizate de stat”, “efort din partea statului privind

beneficiile pentru studenți”, “statul roman”

“orice cooperare între asociațiile de studenți, Universități si agențiile de turism poate

genera soluții, totul este să se vrea”

“să se acorde fonduri de la stat nerambursabile in funcție de note … un fel de bursă”

“agențiile ar trebui să aibă initiativă – spre exemplu un internship la agenții cu plata în

vouchere de călătorie”

“cooperare între agenții, organizațiile studențești și centrul turistic de informare”

Nu sunt cunoscute măsuri legislative menite să acorde facilități studenților în ceea ce

priveste posibilitatea de a călători, studia sau experimenta în sensul actului de muncă.

ALTE CERCETĂRI ȘI REZULTATE CORELATE CU STUDIUL ACTUAL

În studiul “Cercetări în domeniul estimării calității și eficienței serviciilor în turism” s-au luat in calcul ca țări de referință în analiza competitivității în turism 8 țări apropiate României printre care și Croația. „Conform indicelui mediu de competitivitate România (58,91) este depășită de Croația (68,03) dar și de celelalte țări precum Ungaria (78,44), Cehia (74,47), Bulgaria (68,57), Polonia (66,03) și Slovacia (62,84). „Aș putea adauga sarcastic că România e depașită de mult. În același studiu „ratele cele mai mari de creștere pentru perioada 1995-2020 sunt prognozate pentru Croația (+8,4% pe an în medie), Federația Rusă

(+6,8% pe an), Slovenia (+6,0% pe an), Turcia (+5,5% pe an), Bulgaria și România (amândouă cu 4,6% pe an).”

În ceea ce privește obiceiul de călătorie al studenților în Croația, Universitățile facilitează participarea acestora la seminarii internationale organizate anual, în care statul croat investește, oferind călătorii de până la 14 zile cu o cota de particiare din partea studentului de numai 15 euro, în condiții de transport, cazare și masă, uneori oferindu-se chiar și o sumă de cheltuială zilnică. De asemenea există programe finanțate fie de instituții ale statului, fie de firme private prin care studenții beneficiază de reduceri sau gratuităti, nu doar la transportul în comun și pe calea ferată dar și pe calea aerului.

Datorită unui alt tip de regim comunist suportat de parinții studenților croați, călătoriile au fost permise în afara țării, astfel că mare parte din ei au rude în afara Croației și călătoresc des în vacanțe fără a fi nevoie să suporte cheltuieli de cazare. De asemenea un procent ridicat de studenți beneficiază, tot prin intermediul familiei, de cazare la marea Adriatica în casa proprie de vacanță. Cei care nu beneficiază de case proprii de vacanță, de obicei merg la casele prietenilor sau colegilor lor. Aceste două avantaje se reflectă în bugetul studentului croat sau al familiei sale, care este mult mai generos comparativ cu bugetul studentului român. Astfel călătoria în afara țării devine nu doar posibilă dar o adevarată placere și pasiune pentru studentul croat, pe când pentru cel român aceasta ramâne la stadiul de vis.

În raportul științific privind turismul studențesc pe litoralul Mării Negre a fost aplicat un chestionar de preferințe turistice ale studentilor Facultății de Comert – ASE București, prelucrându-se 30 de răspunsuri din care reiese că în ceea ce privește situația financiară, respondenții sunt susținuti financiar de către familie în proportie de 80%, cei mai mulți nefiind angajați. Acest raport confirmă pe de-o parte rezultatul prezentului studiu, în sensul susținerii materiale din partea familiei însa toți studenți români intervievați sunt angajați, spre deosebire de cei chestionați în raportul menționat.

Conform Institutului National de Statistică, călătoriile interne pentru vacanțe și afaceri pe zone turistice după durata și organizatorul călătoriei în 2011 indică faptul că 11.446.466 persoane (96% din totalul călătorilor) și-au planificat singuri călătoria și doar 539.144 (4%) au apelat la alte mijloace precum agențiile de turism, sindicate, case de pensii și alte asociații. Aceste procente vin să întarească rezultatul obținut prin intervievarea studenților, unde 100% își planifică singuri călătoriile.

Dintre concluziile la care a ajuns Mădălin Măncilă – Travel Marketer, prezentate în

cadrul workshopului “Viitorul în Turism: turismul online și turismul de nișă” menționez :“…..Web-ul este sursa principală pentru planificarea călătoriei dar și principala sursă

inspirațională”, ceea ce confirmă concluziile urmarea interviurilor efectuate. Tot pe această platformă online de comunicare adresată pasionaților de călătorii și celor de doresc informații utile oferite de oameni de specialitate, cu experientă în industria de travel, aflăm că deși turismul online a câștigat teren în ultimii ani, „avem nevoie de servicii online, cât mai bine puse la punct și cât mai accesibile (aici nu mă refer neaparat la preț ci mai degrabă la accesibilitatea informației), avem nevoie de atenție, de servicii dedicate și de apartenența la un grup.”

În ceea ce priveste turismul în general dar în mod particular adresat categoriei medii există un nou trend care capată din ce în ce mai multă amploare și anume dezvoltarea ideii de schimb de proprietate între persoanele dornice de călătorii și noi experiențe. Astfel aceștia aleg prin intermediul internetului schimbul de reședințe, de cele mai multe ori concomitent, oferind reciproc și fără costuri posibilitatea de cazare temporară la domiciliu lor. Deși nu am fost crescuți în acest spirit, unii s-au lăsat probabil influențați de filmul „The Holiday” cu Cameron Diaz și Jude Law, sau poate de lecția oferită de Kennedy (unii consideră că acest citat aparține poetului și filosofului libanez Khalil Gibran) prin „Nu întreba ce poate face țara pentru tine, ci întreabă ce poți face tu pentru ea”. Și asta pentru că niciodată creativitatea umană nu a așteptat sosirea soluției salvatoare din partea statului ci a trecut la acțiune, însa ar fi interesant de studiat rata și impactul celor ce au accesat această modalitate de a călători (poate fi un subiect pentru o nouă cercetare). Exemple de astfel de site-uri sunt: www.homeexchange.com/en/ pentru varianta englezească sau www.trocmaison.com/fr/ pentru varianta in limba franceză, www.lovehomeswap.com, http://www.stay4free.com, www.mytwinplace.com, unde parte din cei ce au experimentat deja acest schimb povestesc experiențele lor și continuă să călătoarească prin această modalitate în lumea întreagă. Un inconvenient în ceea ce ne privește ca români este acela că țara noastră nu prezintă un interes deosebit pentru străini iar simțul proprietării este foarte bine dezvoltat. Totuși dacă pentru familiile numeroase cu buget restrâns aceasta poate fi soluția ideală, pentru studenți, atâta timp cât pretențiile sunt reduse și scopul călătoriei este diferit de cel al turiștilor în general, poate reprezenta o soluție. Ce ne facem însă cu aceia (marea majoritare) care nu pot oferi la schimb o locuniță? Turismul social din România se adresează în special pensionarilor sau persoanelor trecute de 55 de ani neluând în calcul tinerii. Agențiile crează oferte în perioade de călătorie improprii studenților, în lunile de primavară – toamnă, când studenții sunt fie implicați în sesiunea de examene fie tocmai încep un nou an univeristar. Luând toate acestea în considerare precum și beneficiile deja prezentate putem încerca a influența prin mijloacele care ne sunt la îndemâna crearea unui suport real pentru facilitatea călătoriilor studenților intern sau în afara țării.

Pentru a întregi imaginea formată urmarea interviurilor am efectuat de asemenea cercetări în mediul online și în ceea ce priveste existența vreunei organizații, publice sau private din România și am constatat că în domeniul turismului destinat clasei medii există un puternic curent ce a cuprins generațiile foarte tinere de preșcolari-școlari. Astfel, existența unor agenții care se ocupă cu predilecție de acest segment, cu o parte colaborând în calitate de ghid, m-a determinat să sper că vor exista initiative în viitor și în sensul abordării segmentului studiat în lucrarea de fata. Totuși, deși salutară inițiativa acestor agenții, gradul de înțelegere a informațiilor și de instruire a copiilor este depășit de vârsta lor. Un exemplu în acest sens îl reprezintă o experiență recentă cu un grup de gradiniță care a optat pentru o excursie la Târgoviște, în care programul include printre altele vizitarea Curții Domnești în condițiile în care parte din copii nu-și pot pronunța bine numele. Nu e rău să formăm copiii de mici însă găsesc oportun să le oferim ceea ce au nevoie potrivit categoriei lor de vârstă. Studenții sunt în plin proces de formare ca adulți ori ca profesioniști, sunt bureți care acumulează informații pe care le vor folosi intr-un interval de timp scurt în folosul societății. Este un „return on investment” cu o rată profitabilă și într-un timp scurt. În plus găsesc cu mult mai facilă organizarea unor evenimente turistice pentru aceștia în conditiile în care sunt majori, nu necesită însoțitor, nu se parcurg kilometri de hârtii și aprobări cum este cazul învatamantului școlar si preșcolar.

Tot la o analiză a mediului online, cea mai folosită rețea de socializare, atât de către studenți cât și alte categorii sociale și anume Facebook, am constatat existenta a două profile cu referire la turismul pentru tineret însă și aici tinerețea se termină odată cu încheierea ciclului gimnazial. Biroul de Turism pentru Tineret prezintă atât pe Facebook cât si pe site-ul oficial oferte de cazare fără pretenții, probabil adaptate bugetului limitat al studentului, însă nu impune nici o regulă în rezervarea biletelor strict de către această categorie. Al doilea profil, o organizație non-guvernamentala Asociația de Turism pentru Tineret Adeona se ocupă de asemenea cu organizarea taberelor școlare. La prima vedere pare că suntem o țară cu o lipsă acută de intelectualitate și cu o rată de natalitate crescută.

CONCLUZII

În ceea ce privește semnificația pe care o au călătoriile pentru studenți nu se remarcă

diferenețe între cele două naționalități. Nu au apărut diferențe nici în percepția vacanței.

Croaților le place să se considere parte a culturii germane definită prin rigurozitate,

planificare, punctualitate etc. ceea ce este evident în legatură cu obieciurile de călătorie. Se remarcă astfel diferența în sensul că studenții croați intervievați nu călătoresc singuri și nu sunt la fel de disponibili pentru călătoriile spontane. De asemenea posibilitățile de călătorie interne diferă, studenții croați beneficiind fie de case de vacanță proprii fie ale rudelor sau prietenilor (litoralul croat fiind întins pe o suprafata mult mai mare – 1778 km față de cel românesc – 245 km).

Conform discuțiilor din timpul interviului cvasitotalitatea cheltuielilor legate de

călătoriile studenților sunt suportate de familiile acestora chiar și în condițiile în care au un job part-time sau permanent.

În legatură cu avantajele studentului care călătoreste acestea sunt relativ asemănătoare

dacă ne raportăm la ceea ce le este oferit prin intermediul statului sau a agențiilor de turism, dar diferă prin modul de percepție a acestora. Croații consideră avantajele acordate sub nivelul nevoilor, așteptărilor și al celor cunoscute în alte tări, și este firesc să compare cu situații ale altor țări în care această categorie beneficiază de mult mai multe avantaje. De asemenea acești se diferențiază și prin implicarea în organizarea de excursii de către instituțiile de învățământ precum și prin posibilitățile de călătorie la rude și prieteni în interiorul și în afara țării. Totuși politicile practicate de Instituțiile de învățământ din cele două state, inițial diferite, ajung datorită globalizării să se alinieze. Dezavantajele au fost menționate ca fiind comune celor două grupuri de studenți și sunt legate de posibilitățile financiare reduse.

Legat de aspectul cel mai important într-o călătorie, motivația reală a studenților, au

fost menționae printre primele interese obiectivele turistice, experiențele noi și posibilitatea de a cunoaște alte culturi dar și aventura și relaxarea. Cu toate acestea, la întrebarea generală legată de motivația principală a studenților în general, majoritatea a afirmat că distracția ocupă cel mai important loc. Această neconcordanță poate ridica un semn de întrebare pentru cei în măsură să ofere facilități de călătorie stundenților legat de scopul real urmărit de aceștia. Mai mult, demonstrează fie cunoașterea foarte bună a caracteristicilor grupului din care fac parte, fie nesinceritate în exprimarea propriilor motivații. Se știe că este mai ușor de obținut un răspuns dacă întrebarea face referire la grup în general decât la particular. O altă diferență remarcată este aceea că studenții români se documentează singuri asupra avantajelor ce le sunt oferite, beneficiind de aflarea informațiilor prin intermediul colegilor sau a internetului. Studenții croați, pe langă biroul de informații din cadrul facultăților, sunt înscriși în tot felul de organizații studențești menite să le ofere nu doar avantaje în achiziționarea unor produse la prețuri reduse dar și posibilitatea de a călători în condiții adaptate veniturilor lor. Un astfel de exemplu este organizația MENSA unde pot fi înscriși cei ce depășesc cu 2% nivelul IQ al populației țării respective. Curiozitatea m-a împins să aflu dacă această organizație există și în România și spre surprinderea mea, nu doar există dar are legătură și cu subiectul lucrării mele. Unul dintre proiectele sociale ale Mensa, SIGHT (Service for Information Guidance and Hospitality to Travellers) oferă membrilor grupului posibilitatea de a călători, a oferi sfaturi privind călătoriile, acest serviciu facilitând legatura dintre membrii în calitate de gazde și oaspeți, oferind fiecărei părți informațiile necesare.

O altă caracteristică comună studenților din ambele țări este implicarea într-un job, fie din necesitatea traiului de zi cu zi, fie pentru a putea căpăta experiență și a pune în practică ceea ce studiază, fie din alte rațiuni ce nu fac obiectul acestei cercetări.

Referitor la ofertele agențiilor de turism se remarca faptul că niciunul dintre studenți

nu a apelat la serviciile acestora și nici nu cunoaște vreo ofertă personalizată, nu a văzut reclame sau oferte adresate categoriei lor. Aceasta poate fi o informație importantă pentru agențiile dornice de atragerea unui nou segment, creșterea cotei de piața și/sau a profitului precum și pentru diversificarea ofertelor acestora.

Toți apelează la internet atât pentru informații diverse cât și pentru achiziționarea

biletelor de călătorie, ceea ce atrage atenția pe de-o parte asupra impactului mediului din care acestia aleg sa se informeze dar și asupra modului în care sunt promovate ofertele (cele câteva existente) adresate lor.

În privința bagajelor este interesant faptul că jumatate din studenții români intervievați își iau medicamente în bagaj, pe cand niciunul dintre studenții croați nu a menționat acest necesar. Posibil ca acest aspect să fie influențat de abundența reclamelor pentru medicamente la care suntem cu toții expuși.

Luand în considerare cele menționate mai sus și în special dezavantajul financiar

corelat cu interesul și beneficiile călătoriilor pentru categoria de studenți se impun măsuri în sensul creării unui front comun între Stat, respectiv Guvern, Instituțiile de învățământ superior și Agențiile de turism astfel încât să fie create pachete și oferte speciale care să le permită acestora deplasarea în scop educativ dar și economic (prin schimburi de experiență de lucru) în condiții adaptate nevoilor și posibilităților acestora. Este imperios necesar și de interes național a se întreprinde măsuri în sensul integrarii acestui segment în preocuparile statului și ale firmelor din domeniul turismului.

PROPUNERI ȘI OPINII PERSONALE

Propun ca acest studiu să fie continuat până la identificarea unor soluții optime, putând fi prezentate sub forma unui proiect cu șanse de vot pozitiv în Parlamentul României pentru a fi reglemetat legal. Una dintre modalitățile prin care s-ar putea interveni imediat este legată de stransa colaborare dintre organizațiile de stat și cele private, desigur cu sprijinul finanțării din partea Statului Român, prin care studenții diferitelor Universități din țară (în mod targetat pe profilul fiecărei facultăți) să poate face schimb de experiență în primul rand culturală, mai apoi școlară sau profesională cu studenții altor Universităti din Europa sau din întreaga lume. Această practică există în multe state și poate fi implementată și la noi. O altă modalitate de a ajuta la clarificarea situației în privința suportului ce poate fi asigurat studenților pentru a călători ar fi sugerarea acestei temei în cadrul unor lucrări de an. Astfel studenții Universității București, Facultatea de Socilologie și Asistență Socială ar putea beneficia atât de experiența interviurilor cât și de notarea propriu-zisă, aducându-și astfel contribuția la crearea propriilor avantaje în direcția realizării călătoriile dorite.

În plan personal voi încerca influențarea strategiei firmei de turism în care activez în a crea, în baza unui studiu de piață, o abordare menită să atingă segmentul studenților. Voi prezenta în acest sens rezultatele lucrării mele și dorința de implicare în acest subiect, urmând ca pe baza deciziei și a disponibilităților bugetare precum și a stabilirii profitabilității acestui segment să ajut la dezoltarea afacerii și la crearea unor noi posibilități de dezvoltare personală, culturală și profesională a studenților din România.

LIMITĂRI ALE CERCETĂRII

Modalitatea de intervievare a studenților croați

Din lipsa fondurilor necesare aceste interviuri s-au desfășurat prin metoda comunicării la distanță prin intermediul programului Skype. Deși a existat o comunicare în timp real și o vizualizare a subiecților prin intermediul camerei video, atât conexiunea la internet cât și posibilitatea de a fragmenta interviul au reprezentat un dezavantaj. A existat totuși și o latură pozitivă și anume aceea de confort pentru cei intervievați, interviul desfașurându-se în mediul lor și simțindu-se mai degraba într-o discuție cu un prieten din altă țară decât în fața unui intervievator. Acest fapt a condus la răspunsuri sincere și degajate precum și la crearea unei atmosfere calde și prietenoase.

Acuratețea informațiillor obținute în urma interviurilor

Fiind doar vorbitor de limba croată și nu nativ ori traducător autorizat este posibil ca anumite răspunsuri din partea studenților croați să fie interpretate incorect sau cu sens ușor modificat.

Buget restrâns sau inexistent pentru cercetare

Firmele numeroase din domeniul turismului aflandu-se într-o permanenta concurența sunt preocupate de oferirea unor prețuri avantajoase în dorința atragerii clienților diminuandu-și posibilitățile de promovare precum și cele de aflare a factorilor esențiali ai pieței și tendințele acesteia prin intermediul unor studii de piață. În ultimii ani s-au remarcat ca lideri de piața, tot datorită ofertelor și a prețurilor, câțiva jucatori importanți care au încheiat parteneriate cu agentiile mici devenite astfel revânzătoare. În ciuda cifrei de afaceri aceștia nu au recurs la cercetări de piață în domeniul în care funcționează sau cel puțin nu există date ce pot fi folosite cu referire la subiectul prezentei lucrări.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. Iași Editura Polirom

Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheș, C. (2005). Marketing turistic. București, Editura Uranus

Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. Editura Econimica, Bucuresti

Kaufmann J.-C. (1998). Ancheta și metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv. Editura Polirom, Iasi

Marinescu, V. (2005). Metode de studiu în comunicare. București, Editura Niculescu

Tutty M. L., Rothery A. M., Grinnell Jr, R.M. (2005). Cercetare calitativă în asistența socială. Faze, etape și sarcini. Iași, Editura Polirom

Publicații electronice, articole în presa de specialitate, alte surse online:

Risi, M. (2014). International tourism on track to end 2014 with record numbers. Madrid,

Comunicat de presă RR14086 [Online] Disponibil pe: http://media.unwto.org/press-release/2014-12-18/international-tourism-track-end-2014-record-numbers [Accesat la data de 20.01.2015].

Fitzgerald, D., Jordan, P., Egido, L. (2011) The power of youth travel –AM Reports, Volume Two, UNWTO [Online] Disponibil pe:

http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/the_power_of_youth_travel.pdf recomandat a fi descărcat prin intermediul sursei verificate:

http://affiliatemembers.unwto.org/publication/power-youth-travel [Accesat la data de 23.01.2015].

Urry, J., Larsen,J. (1990) The Tourist Gaze 3.0. London, Editura Sage Publication Ltd., editia a 3-a publicata in 2011 [Online] Disponibil pe:

http://www.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=jxZP_asAz2wC&oi=fnd&pg=PP2&dq=the+tourist+gaze+john+urry+pdf&ots=mAIcW9TOkY&sig=9QUjQQO8K6FMmHCwVGdL_Unw8uk&redir_esc=y#v=onepage&q=the%20tourist%20gaze%20john%20urry%20pdf&f=false. [Accesat la data de 30.01.2015].

Muhcina, S. (2010) Marketing în turism-servicii, pg. 1-28, [Online] Disponibil pe: http://www.scribd.com/doc/27355704/Marketing-in-Turism-Servicii, [Accesat la data de 27.01.2015].

Coita, D-C. Nedelea, A. Comportamentul turiștilor și naționalitatea – Criterii de

clasificare a turiștilor și de segmentare a pieței turistice (Tourists behavior and nationality – criteria for tourists classification and larket segmentation), în Management si Marketing – The official journal of the Society for Business Excellence nr 3-2006, Bucuresti, Editura Economica, pg. 87-98, [Online] Disponibil pe:

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf, [Accesat la data de 11.04.2015].

Udrescu, M. Năstase, D. Studiul comporamentului consumatorului, în Cărți online

din Biblioteca online a Universității Artifex București, pg.1 -221, [Online] Disponibil pe:

http://www.artifex.org.ro/departamente/biblioteca/Editura%20pt%20site%20artifex/d%20nastase/Teoria%20studiului%20comportamentului%20consumatorului.pdf, [Accesat la data de 02.02.2015].

Iarca (Stănescu), D.M.,(2007). Cercetări în domeniul estimării calitații și eficienței serviciilor în turism. București, pg.1-259 [Online] Disponibil pe: http://ro.scribd.com/doc/204347644/Cercetari-in-Domeniul-Estimarii-Calitatii-Si-Eficientei-Serviciilor-in-Turism#scribd, [Accesat la data de 22.02.2015].

Autor necunoscut, (2013). Aceasta este o oportunitate pentru studenți ce nu poate fi ratată. Articol publicat de portalul de știri Dnevnik.hr deținut de canalul de televiziune Nova TV, însoțit de un material video [Online] Disponibil pe:

http://dnevnik.hr/vijesti/hrvatska/prilika-za-studente-koja-se-ne-propusta-putovanje-u-strane-zemlje-i-ects-bodovi–307822.html, [Accesat la data de 15.01.2015].

Fără autor Raport știintific privind turismul studențesc pe litoralul Marii Negre, (2013). București, Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerț, [Online] Disponibil pe: www.regielive.ro contra cost/puncte http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/raport-stiintific-privind-turismul-studentesc-pe-litoralul-marii-negre-307962.html, [Accesat la data de 18.01.2015].

Icob, L., Epânheac, A. (2012). Romanian Tourism Statistical Abstract, Turismul României, Breviar Statistic, Institutul Național de Statistică, disponibil la http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20Romaniei%20-%20Breviar%20statistic%202012.pdf , [Accesat la data de 15.01.2015].

Măncilă, M. (2014). Despre turiști si marketeri. [Online] Disponibil pe: http://www.turismmarket.com/despre-turisti-si-marketeri#sthash.ZIXOKAbW.dpuf [Accesat la data de 18.01.2015].

Nițescu, C.(2014). Viitorul in turism: Turismul online si turismul de nisa (workshop) [Online] Disponibil pe: http://www.turismmarket.com/viitorul-in-turism-turismul-online-si-turismul-de-nisa-workshop#sthash.W3d9Aq40.dpuf, [Accesat la data de 18.01.2015].

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism [Accesat la data de 19.02.2015].

Alte surse de documentare accesate în procesul de cercetare, fără a fi citate în lucrare:

ISIC Romania si Asociatia pentru Sprijinirea Tinerilor, Studentilor si Profesorilor,

care dezvolta proiectul cardurilor ISIC (International [anonimizat]), ITIC (International Teacher Identity Card) si IYTC (International Youth Travel Card) [Online] Disponibil pe:

http://www.comunicatedepresa.ro/niche-marekting-srl/noul-an-universitar-incepe-in-forta-cu-isic-international-student-identity-card/ și http://www.isic.ro/isic-elevi-studenti-masteranzi-doctoranzi/

Compania specializată în turism pentru studenți și tineri (burse, internship-uri și training-uri, programe „work and travel”, „work and study” [Online] Disponibil pe: http://www.studenttravel.ro/

Agentia de turism croată „Collegium” specializată în oferte pentru tineri și studenți [Online] Disponibil pe: http://collegium.eu

SYTA – The voice of Student&Youth Travel – Organizație non-profit din America de Nord ce promovează valorile călătoriilor în scopul creșterii educației, culturii și mediului social al studenților și tinerilor: [Online] Disponibil pe: http://www.e-unwto.org

Ultimul barometru UNTWO despre turismul global [Online] Disponibil pe:

http://www.wysetc.org/2014/06/03/latest-unwto-world-tourism-barometer-reveals-that-international-tourism-generates-us-1-4-trillion-in-export-earnings/

Raportul de cercetare Youth Travel Matters – Understanding the Global Phenomenon of

Youth Travel publicat și printat în 2008 de World Tourism Organization, Madrid, Spania accesibil doar in varianta online nedownladabilă (sau download contra cost 40 euro) pe:

http://www.e-unwto.org/doi/abs/10.18111/9789284412396

Ultimul barometru referitor la Turismul global UNWTO Tourism Highlights ediția 2014

http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en.pdf sau diverse barometre cu referire la aria turismului pe: http://mkt.unwto.org/en/barometer,

Rapoarte cu referire la România:

http://www.e-unwto.org/action/doSearch?ConceptID=642&target=topic

Rapoarte cu referire la Croația:

http://www.e-unwto.org/action/doSearch?ConceptID=191&target=topic

O analiză a turiștilor români într-un studiu efectuat de catre Daedalus Millward Brown și prezentat la ETravel Conference in 15 octombrie 2014. Studiu privind călătorii români din perspectiva online – „Romanian Travelers – The online perspective“, [Online] Disponibil pe: http://www.slideshare.net/evensys/diana-ursu-millward-brown-study/1 [Accesat la data de 10.02.2015]