Studiu Comparativ Privind Implementarea Ppp la Nivel Apl

Capitolul 1. Concept, baza legală și utilitatea PPP la nivel APL

Definirea și clasificarea PPP

Parteneriatul public privat reprezintă o modalitate de colaborare între o autoritate publică și sectorul privat (organizații neguvernamentale, companii), ce se concretizează într-un proiect de îmbunătățire a serviciilor publice, care produce efecte positive pe piața forței de muncă și în dezvoltarea locală.

Scopul parteneriatului public privt poate fi obținerea unui profit (cum ar fi o afacere), dar pot avea în vedere și activități care nu urmăresc obținerea unui profit, precum serviciile sociale.

Parteneriatul trebuie să asigure o coerență în aplicarea unor programe și transparența realizării acestora. Astfel, urmărind acest rezultat, parteneriatul va contribui la întărirea sistemului de guvernare și la dezvoltarea locală. Aceste aspect depend de gradul de descentralizare a administrației publice și de identificarea agendei de dezvoltare locală.

Există percepții diferite în cee ace privește parteneriatul public privat, după natura experiențelor care sunt în diferite țări, în special în Europa, deoarece există sisteme diferite de organizare administrative a serviciilor publice : centralizat, descentralizat și deconcentrat, dar și o diversitate de culture politice, comunitare și religioase.

Așadar, în țările europene nu există și nu se poate impune un sistem standard de parteneriat, chiar daca acesta se tot modelează în ultimii ani sub influența anglo-saxonă în funcție de două obiective foarte importante și cu un impact major : ocuparea forței de muncă și dezvoltarea locală în scopul asigurării coeziunii economice și sociale.

Așadar, parteneriatul public-privat reprezintă:

“acord între sectorul public și cel privat în scopul elaborării unui proiect ori furnizării unui serviciu, care în mod tradițional este furnizat de sectorul public;

înțelegere/contract (“arrangement”) între o autoritate publică (“State authority”) și o persoană (“person/partner”) pentru a proiecta, construi un bun (“asset”)împreună cu operarea serviciilor legate de acel bun sau numai pentru unele din aceste operațiuni legate de exploatarea acelui bun, fie pentru a transfera un interes sau părți de interes cu privire la un bun către o persoană privată ( Legea irlandeză din 2002 privind raporturile de parteneriat public-privat: Public Private Partnership Arrangements Act 2002);

“relație pe termen mediu și lung intre sectorul public și cel privat (incluzând sectorul comunitar și voluntar) ce implică împărțirea riscurilor și câștigurilor și utilizarea funcțiilor multi-sectoriale, expertizei și finanțelor pentru furnizarea unui serviciu;

“preluarea de către sectorul privat a activităților din sectorul public prin orice forme (parteneriat ori preluarea acțiunilor), utilizarea “Inițiativelor de Finanțare Privată” (Private Finance Initiative-PFI) ori a altor “aranjamente”, precum concesiunea serviciilor publice, menținerea, construcția de “infrastructuri necesare”, inclusiv vânzarea serviciilor publice sau alte forme de parteneriat (UK – “Public Private Partnership – the Government Approach”, 2000).

Asemănător legii irlandeze din 2002, legea română (O.G. nr. 16/2002) nu definește propriu-zis parteneriatul, ci descrie situațiile pe care le acoperă un parteneriat, respectiv: proiectare, finanțare, construție, exploatare, întreținere și transfer al oricărui bun public (adică al infrastructurii fizice care facilitează furnizarea unui serviciu public). Prin urmare, legea română se apropie de teoria contractualistă în înțelegerea parteneriatului, abordare majoritară după cum se poate observa și în textul unor legi străine, documente, ghiduri ori rapoarte, cu diferența că în România un PPP se referă strict la realizarea unei investiții într-un bun public sau privat al statului și la exploatarea acestui bun, ceea ce îngusteazș sfera sa de aplicare.

Tipuri de parteneriat public-privat

Tipologia PPP prezintă particularități în funcție de sistemul administrativ existent, stadiul descentralizării serviciilor publice și nivelul dezvoltării capitalului social. Se pot distinge următoarele tipuri de PPP:

Parteneriate de tip “orizontal”, realizate la nivel local \ntre autoritatea administrației publice locale de la nivelul de bază cu societatea civilă și/sau comunitatea de afaceri și care se realizează pentru:

Executarea de către sectorul privat a unor acțiuni de orice tip finanțate de sectorul public pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare locală;

Realizarea unor investiții în infrastructură;

Operarea unui serviciu public în sistem privat;

Preluarea sub orice formă a activităților din sectorul public de către operatori privați.

Aceste operațiuni se realizează utilizând contractul de concesiune, BOT (Build-Own-Transfer, Construcție-Posesie-Transfer) sau orice alte variante de contract care inițial derivau din concesiune, precum și închirierea ori vânzarea de acțiuni emise de o companie de interes local.

Parteneriate de tip “vertical” care se încheie între mai multe nivele ale administrației publice (nivelul de bază și nivelele superioare) și sectorul privat. Aceste parteneriate joacă un rol esențial în realizarea proiectelor finanțate din fonduri pre-structurale și fondurile structurale destinate dezvoltării regionale și locale.

Forme juridice de realizare a parteneriatului, conform practicii internaționale și legislației române

Concesiunea. Este “forma clasică” de realizare a unui parteneriat public-privat, în sistemul de drept roman. În legislația noastră, concesiunea este reglementată de Legea nr. 219/1998. Trebuie precizat că dispozițiile legale ce reglementează concesiunea nu sunt luate în considerare de O.G. nr. 16/2002 privind realizarea contractelor de parteneriat public-privat. Explicația constă în reglementarea unor tipuri de contracte prin care se realizează PPP care derivă din concesiune.

BOT (Build-Own-Transfer) – deriv= din concesiune, dup= cum s-a precizat anterior și este “un contract încheiat de o autoritate publică cu un “concesionar” pentru finanțarea și construcția unei facilități sau sistem de infrastructură ce conferă entității finanțatoare/concesionarului dreptul de operare comercială pentru o perioadă determinată de timp, cu returnarea facilității către autoritatea contractantă”(definiție UNCITRAL). O.G. nr. 16/2002 definește BOT cât și variante ale acestui contract, cu excepția LDO (Leasing-Dezvoltare -Operare);

Achiziția publică/public procurement. Comparativ cu legislația altor țări, O.G. nr. 16/2002 exclude în mod expres achiziția publică din sfera PPP;

“Contracting out” (contractarea de către administra]ie a diferite responsabilități pe care le îndeplinea în mod tradițional până în prezent) și contractele de delegare de gestiune/management;

“Joint ventures”. Consiliile județene și cele locale pot hotărî asupra participării cu capital, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean. Se pot realiza astfel societăți comerciale potrivit Legii nr. 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, ori partenerieri simple potrivit dispozițiilor art. 251-256 Cod comercial;

Preluarea unei societăți ori achiziția de acțiuni într-o societate comercială, fie de către un terț persoană de drept privat, fie participarea statului în calitate de acționar într-o societate comercială.

Avantaje poten]iale ale unui parteneriat public-privat, luând în considerare cadrul legal din România:

• Împărțirea costurilor de proiect între o autoritate publică și terți. În legea română se poate observa că se pune accent pe resurse financiare atrase în întregime sau în mare parte de la un investitor, și în mică măsură pe utilizarea banilor publici. Aceasta înseamnă că, preponderent, costurile sunt asumate de sectorul privat.

Externalizarea unor activit=]i din structura administra]iei publice ce pot fi mai bine realizate ca urmare a colabor=rii cu sectorul privat (de pild=, prin concesiune sau vânzare);

Asigurarea transparen]ei financiare (\n principiu, de[i legea român= are deficien]e \n acest sens, pornind de la structura bugetelor locale), concentrarea de capital financiar \n sfera serviciilor publice [i a utilit=]ilor publice;

|mp=r]irea riscurilor asociate unei activit=]i economice, dac= parteneriatul se concretizeaz= \ntr-o activitate având ca scop ob]inerea de profit;

Responsabilizarea [i sensibilizarea comunit=]ii de afaceri pentru a se implica \n proiecte ce intereseaz= comunitatea local=;

Apari]ia unor efecte pozitive \n domeniul ocup=rii for]ei de munc= [i asupra participan]ilor la proiecte de interes pentru comunitate;27

Utilizarea eficient= a expertizei de]inute de sectorul

privat.

Experien]ele consiliilor jude]ene din România reflectate \n r=spunsurile la chestionarele adresate de IPP consiliilor jude]ene, arat= c= asigurarea surselor financiare necesare realiz=rii bunurilor publice este men]ionat= de autorit=]ile jude]ene chestionate ca unul dintre beneficiile decurgând din implementarea parteneriatului public-privat. Tot reprezentan]ii consiliilor jude]ene au precizat c= prin activit=]ile de parteneriat public-privat se poate asigura atât calitatea lucr=rilor executate cât [i o mai bun= abordare a problemelor ce pot ap=rea pe parcurs. Alte beneficii ]in de specificitatea domeniului \n care a fost implementat proiectul de parteneriat public-privat.

Capitolul 2

Irlanda

Irlanda a elaborat politici privind dezvoltarea PPP ce s-au integrat \n politica de dezvoltare local= [i regional=. Exist= o unitate central= pentru parteneriat public-privat (“Central Public Private Partnership Unit”) \n cadrul Ministerului de Finan]e (Department of Finance) cu rol de coordonare. De asemenea, exist= unit=]i privind parteneriatul public-privat \n Ministerul Mediului [i Administra]iei Publice Locale (“Department of the Environment and Local Government), \n Ministerul |ntreprinderilor Publice (“Department of Public Enterprise”), \n Autoritatea Na]ional= a Drumurilor (“National Roads Authority”) precum [i \n Ministerul Educa]iei [i Stiin]ei (“Department of Education and Science”).

Exist= un nou cadru de ac]iune pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv realizarea de parteneriate de tip public-privat lansat \n 1999 (“Framework for Action on Infrastructural Development, including Public Private Partnership”) inclus \n Planul Na]ional de Dezvoltare 2000-2006. Acesta se realizeaz= \ntr-o structur= inter-ministerial= (“Cross Departmental Team on Infrastructure and PPPs”) care cuprinde: Cabinetul Primului-Ministru (“Department of the Taoiseach”), Ministerul Finan]elor (“Department of Finances”). Ministerul Mediului [i Administra]iei Locale (“Department of the Environment and Local Government”), Ministerul |ntreprinderilor Publice (“Department of Public Enterprise”), Ministerul Comer]ului, |ntreprinderilor [i Muncii (“Department of Enterprise, Trade and Employment”), Ministerul Justi]iei, Egalit=]ii [i Reformei Legii (“Department of Justice, Equality and Law Reform”), Oficiul Procurorului General (“Office of the Attorney General”).

Olanda

|n Olanda s-a \nfiin]at \n 1999 \n structura Ministerului de Finan]e un centru de informare PPP (“PPP Knowledge Centre”). Aceast= structur= dispune de un consiliu (“Advisory Council”) [i de un comitet de exper]i (“Steering Group”). Centrul de informare PPP are rolul de a colecta date [i studii de caz, de a formula politici \n domeniul parteneriatului public-privat, de a evalua calitatea proiectelor de parteneriat public-privat (la nivel central) precum [i de a formula propuneri de \mbun=t=]ire a procedurilor [i a contractelor.

Regatul Unit al Marii Britanii [i al Irlandei de Nord

Marea Britanie are probabil una dintre cele mai sofisticate [i dezvoltate structuri pentru \ncurajarea sistemului de parteneriat public-privat precum [i o politic= la nivel na]ional. |n acest sens exist= un Consiliu Consultativ al Parteneriatelor Marii Britanii (“The Advisory Council of Partnerships UK”) \nfiin]at de Ministerul Trezoreriei (“HM Treasury”) [i Partnership UK.30 Consiliul are rolul de a sprijini Trezoreria [i ministerele sco]iene prin recomand=ri asupra planurilor de afaceri \n cazul realiz=rii unor parteneriate, de a sprijini [i monitoriza activitatea Partnership UK. Membrii consiliului (al c=rui num=r este \n cre[tere) fac parte din ministere, structuri descentralizate ale administra]iei publice, reprezentan]i ai autorit=]ilor locale, selecta]i de Trezorerie.

“Partnership UK este o companie mixt= cu capital privat [i public de]inut= \n propor]ie de 51% de sectorul privat al c=rui rol este exclusiv de a dezvolta sectorul public. Parnership UK acord= Guvernului “sprijin \n dezvoltarea politicilor PPP [i \n standardizarea contractelor utilizate \n sistem PPP”. De asemenea, Partnership UK ajut= la “evaluarea [i implementarea proiectelor [i acord= sprijin proiectelor PPP aflate \n dificultate”31.

Structurile de parteneriat din Regatul Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord trebuie privite \n contextul politicilor guvernamentale de dezvoltare a sistemului de parteneriat public-privat (“Public Private Partnerships – the Government’s Approach”- 2000), precum [i \n conexiune cu politicile publice de \mbun=t=]ire a calit=]ii serviciilor publice (UK PFI – Private Finance Initiative – Meeting the Investment Chalenge, 2003).

Italia

Guvernul Italian nu are propriu-zis o politic= \n domeniul PPP. Exist= \ns= câteva aplica]ii practice de promovare a parteneriatului public-privat \n programe/proiecte de dezvoltare a sudului Italiei [i a Siciliei (Legea nr. 488/1992 privind stimularea dezvolt=rii afacerilor [i Legea nr. 44/1995 de sprijinire a tinerilor antreprenori).32 La nivel central exist= o structur= denumit= “Unita Finanza di Progretto” \n cadrul Comitetului de Politici Economice pentru al c=rei scop este acela de a \ncuraja participarea sectorului privat la proiectele de investi]ii \n infrastructur=. Structura cuprinde reprezentan]i ai Ministerului pentru Infrastructur= [i Transport, Ministerului Economiei [i Finan]elor.

Fran]a

Exist= o lung= tradi]ie \n privin]a parteneriatelor dintre sectorul public [i cel privat, \n special \n domeniul concesiunilor pentru dezvoltarea infrastructurii. Poate sistemul francez este cel mai vechi. Cu toate acestea, modelul PPP din Fran]a nu a evoluat la dimensiunile pe care alte state le cunosc \n prezent. De altfel nu exist= o politic= la nivel na]ional33. |n afar= de proiectele din infrastructur= au ap=rut câteva forme de PPP \n prevenirea criminalit=]ii [i asigurarea coeziunii sociale34.

EXEMPLE DE PARTENERIATE PUBLIC – PRIVATE |NCHEIATE LA NIVEL JUDE}EAN – PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ

5. Vâlcea – Dezvoltarea Sistemului de Distribu]ie Regional= a Apei

Descriere

PPP ini]iat de Consiliul jude]ean Vâlcea reprezint= un exemplu de “e[ec” deoarece el a parcurs majoritatea etapelor prev=zute de leg-isla]ie pân= \n momentul \ncheierii parteneriatului propriu-zis, moment la care firma german= s-a retras, motivând absen]a unor garan]ii substan]iale \n realizarea proiectului, fapt care implic= riscuri pe care firma a decis \n cele din urm= s= nu [i le asume.

Motiva]iile e[ecului ]in \n principal de natura investi]iei, o investi]ie semnificativ=, care se recupereaz= pe o perioad= lung= de timp [i \n leg=tur= cu care exist= de fapt riscuri destul de mari ca recuperarea s= se realizeze \n fapt. Este vorba despre crearea unei infrastructuri pentru alimentarea cu ap= \n zonele rurale ale jude]ului. |n acest caz PPP s-a dovedit a fi un instrument mai pu]in util, urm=torul pas anun]at de autorit=]i fiind acela de a accesa fonduri pe care organi-za]ii interna]ionale precum Banca Mondial= [i Uniunea European= le aloc= pentru acest gen de investi]ii.

CONCLUZII SI RECOMAND+RI

Consiliile jude]ene din România se afl= \nc= \ntr-o etap= incipient= \n privin]a acces=rii parteneriatului public-privat ca instrument al dezvolt=rii locale, astfel \ncât o parte din dificult=]ile prezentate \n cadrul ghidului de fa]= pot fi asociate acestui moment. Experien]ele celor [ase jude]e prezentate sunt primele ini]iative \n domeniu [i de aceea ele constituie o lec]ie pentru celelalte autorit=]i publice locale care nu [i-au asumat \nc= riscul unui parteneriat public-privat.

Instruirea, identificarea oportunit=]ilor, evaluarea [i mai apoi asumarea riscului unei afaceri sunt primele condi]ii pentru ca administra]ia s= se implice \n proiecte PPP. Nu este mai pu]in adev=rat faptul c= de modul \n care administra]ia \n]elege s= se organizeze din punctul de vedere al managementului de proiect depinde eficien]a [i \n cele din urm= succesul unui parteneriat public-privat. Spiritul de ini]iativ= combinat cu o bun= organizare au f=cut ca o parte din consiliile jude]ene s= apeleze la parteneriatul public-privat chiar \nainte de apari]ia cadrului legal specific domeniului, având ca baz= juridic= Legea administra]iei publice locale [i Codul comercial.

Adoptarea O.G. nr.16/2002 a generat opinii diverse din partea administra]iei publice locale, reprezentan]ilor sectorului privat [i mediului academic. |n timp ce noua legisla]ie prezint= avantajul unei reglement=ri mai detaliate ale procedurilor pentru selec]ia partenerilor priva]i eligibili [i a tipurilor de contracte prin care se realizeaz= un PPP, acest act public este criticabil \n privin]a limit=rii sferei de realizare a PPP, caren]elor \n asigurarea transparen]ei procesului de selec]ie, precum [i sub aspectul procedurilor, mult mai complicate comparativ cu cele reglementate pentru achizi]ii publice, ori concesiune.

Pentru ca administra]ia s= poat= promova sistemul de parteneriat este esen]ial= o abordare strategic= a dezvolt=rii la nivel jude]ean [i a stabilirii unei leg=turi \ntre dezvoltare local= (comun=/ora[) jude] [i regiune. Dezvoltarea local=/jude]ean=/regional= nu poate fi sprijinit= doar de o structur= a administra]iei publice. Este nevoie de o administra]ie modern= [i flexibil= care s= aib= capacitatea de a gestiona planificarea dezvolt=rii [i implicit a investi]iilor \n cadrul c=reia un instrument de implementare este parteneriatul public-privat.

Recomand=ri de \mbun=t=]ire a capacit=]ii organiza]ionale a consiliilor jude]ene

Utilizarea sistemului de parteneriat public-privat \n raport cu existen]a unei planific=ri strategice a jude]ului, \n contextul integr=rii planurilor de dezvoltare local= \n cele jude]ene [i regionale;

Corelarea managementului financiar cu managementul de proiect \n cazul realiz=rii unui parteneriat;

Crearea unei baze de date la toate nivelele administra]iei publice care s= con]in= atât parteneriatele publice-private finalizate sau \n curs de finalizare cât [i oportunit=]i de parteneriere;

Definirea de c=tre fiecare institu]ie a administra]iei publice a unui mecanism de management de proiect;

Organizarea unor seminarii de instruire pentru func]ionari [i ale[i din administra]ia public= local= pe tema parteneriatului public-privat (printre temele de instruire s-ar putea num=ra: managementul proiectelor, planificarea strategic=, tehnici de negociere, implementarea [i monitorizarea contractelor);

Promovarea unor exemple de succes la nivelul tuturor comunit=]ilor locale, fiind vorba despre un domeniu \n care puterea exemplului este important=.

Recomand=ri de \mbun=t=]ire a cadrului legal

Reglementarea unitar= a sistemului PPP. |n acest sens, ar fi nevoie de armonizarea unor dispozi]ii legale (O.G. nr. 26/2000, Legea nr. 215/2001, O.G. nr. 16/2002) [i de l=rgirea sferei obiectului de reglementare a PPP prev=zut= \n art.1 din O.G. nr. 16/2002, astfel \ncât s= fie cuprinse atât activit=]i cu scop comercial cât [i cele care nu urm=resc ob]inerea unui profit;

Simplificarea procedurilor de selec]ie a

investitorilor prev=zut= de PPP, pentru a asigura o competi]ie egal= [i transparent=. Procedura de selec]ie prev=zut= de lege la achizi]ii publice [i concesiuni ar fi un bun exemplu;

Eliminarea pct. 8.4. din anexa 1 la normele metodologice aprobate prin HG nr. 621/2002 prin care se las= autorit=]ii publice dreptul s= hot=rasc= procedura de tratare a scrisorilor de inten]ie \ntârziate sau nesigilate;

Definirea clar= a “acordul de proiect” – ca precontract, dac= mai este cazul s= fie p=strat= \mp=r]irea pe etape a procedurii de selec]ie din legisla]ia actual=, ]inând cont de dificultatea realiz=rii acesteia;

Clarificarea situa]iei \n care nu se ajunge la “lista scurt=”. Avem \n vedere, condi]ia impus= la procedura de selec]ie a unui grup de poten]iali investitori pentru a semna “acorduri de proiect”. Este vorba de art.6 din O.G. nr. 16/2002 [i pct.11.1 din anexa 1 la normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 621/2002;

Modificarea complet= a procedurii reglementate la art. 6-11 pentru finalizarea unui contract PPP, dup= un sistem competi]ional, a[a cum s-a propus anterior. Eliminarea din O.G. nr. 16/2002 [i normele sale metodologice a situa]iei \n care negocierea cu investitorii selecta]i \n prima faz= (\n care s-a semnat “acordul de proiect”) este concomitent= cu elaborarea studiului de fezabilitate;

Abrogarea dispozi]iilor art.12 alin.(2) din O.G. nr. 16/2002 privind exproprierea terenurilor aflate \n proprietatea unor persoane fizice sau juridice pentru a realiza un parteneriat public-privat;

Scurtarea termenelor minime prev=zute de actuala legisla]ie \ntre etapele procedurilor pentru a \nlesni \ncheierea de c=tre administra]ia public= a parteneriatului.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghiduri [i rapoarte:

*** A Review of Public-Private Partnerships for Infrastructure Development in Europe. Report of the Working Party on International Legal and Commercial Practice, Fiftieth session, 11 – 13 March, UNITED NATIONS, Economic and Social Council, ECONOMIC COMMISSION FOR EUROPE, COMMITTEE FOR TRADE, INDUSTRY AND ENTERPRISE DEVELOPMENT, 2002

Advisory Group on Public-Private Partnerships (USA). Framework for Public-Private Partnerships. 2001

Annual Report 2002/3. Report of the Advisory Council of Partnerships UK. HM Treasury, 2002/3

Guidelines for successful public-private partnerships. Paper of the European Commission, Directorate General Regional Policy, Bruxelles, 2003

Local partnership for better governance. Paper of OECD, Paris, 2001

Parlagi, Anton [i Iftimoaie, Cristian. Serviciile Publice Locale. Bucure[ti: Editura Economic=, 2001

Parteneriatul Public-Privat Timi[, Concept. Lucrare a Consiliului Jude]ean Timi[, Agen]ia de Dezvoltare Economico-Social= Timi[.Timi[oara: Mirton, 2001

Partnerships, Participation, Investment, Innovation Meeting the Challenge of Distressed Urban Areas Dublin, Conference Report, Rapporteur: Maureen Conway, OECD Consultant A joint conference of OECD and the European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions with the support of the European Commission (DG XVI) EUROPEAN FOUNDATION for the Improvement of Living and Working Conditions, 17 – 19 June 1998

Privately financed infrastructure projects: draft chapters of a legislative guide on privately financed infrastructure projects Report of the Secretary-General Addendum, “Introduction and background information on privately financed infrastructure projects* –

UNCITRAL- United Nations Commission on International Trade Law, Thirty-third session, New York, 12 June-7 July 2000

Raymundie, O. Gestion Deleguee des Services Publiques. Paris, 1995

*** Report of the Seminar Public-Private Partnership. Netherlands, Hague, 16-17 December, 2002

Sandu, Dumitru. Sociabilitatea \n spa]iul dezvolt=rii. Ia[i: Editura Polirom, 2003

Seader, David L. The United States’ Experience with Outsourcing, Privatization and Public-Private Partnerships. SUA, 2000

2. Legisla]ie:

2.1. Irlanda:

– Public Private Partnership Arrangements Act, 2002

2.2. SUA:

Job Training Partnership Act, October 1, 1983, as amended by the Job Training Reform Amendments of 1992 and the School-to-Work Opportunities Act of 1994

Workforce Investment Act of 1998, Public Law 105-220–Aug. 7, 1998

2.3. România:

Legea 69/1991 modificat= prin Legea nr. 215/2001 privind administra]ia public= local=

O.G. nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat

H.G. nr. 621/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonan]ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public= [i regimul juridic al acesteia

Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

3. Site-uri folosite

– www.ncppp.org – The National Council for Public – Private Partnerships, Washington D.C., SUA

– www.sociologieromaneasca.ro – Revista de Sociologie Româneasc= – Pagin= de web ce con]ine informa]ii despre parteneriatul public-privat \n Marea Britanie