Student Intr O Universitate cu Grad Inalt de Incredere

CUPRINS

Student într-o universitate cu grad înalt de încredere

Fundamentare teoretică

O universitate cu grad înalt de încredere presupune respectarea cerințelor normative obligatorii, standardele și indicatorii de performanță privind calitatea procesului de predare – învățare, inclusiv contribuția cercetării științifice proprii, în vederea asigurării calității educației.

Evaluarea unei universități este realizată de către Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS), durează 8 luni de zile și este susținută de o comisie din străinătate și una din țară.

Universitatea "Transilvania" din Brașov (UTBV) este o instituție de învătământ superior de stat din Brașov, România, care, prin "oferta de educatie, prin cercetarea științifică și prin numărul de studenți reprezintă una dintre universitățile mari ale României.

În urma unei evaluări realizate la nivelul Universității Transilvania Brașov, prof. univ. dr.  Adrian Miroiu, vicepreședinte ARACIS a declarat: „Universitatea a trecut prin acest proces a doua oară și ca și prima oară, a obținut cel mai înalt calificativ pe care-l acordăm noi – grad de încredere ridicat. Ceea ce înseamnă nu doar că și-a păstrat nivelul de acum cinci ani, ci a și crescut”.

Scopul acestui proiect de cercetare este de a studia experiența de a fi stundent într-o universitate cu grad înalt de încredere. Așadar, vom privi această experiență din două perspective, și anume: cea formală și cea informală.

Din perspectivă formală, vom avea în vedere drepturile și obligațiile studentului, mulțumiri și nemulțumiri, relația lui cu instituția, dar și cu cadrele didactice și colegii.

O parte din drepturile și obligațiile studentului, conform „ Codul drepturilor și obligațiilor studentului” sunt:

Art. 8: „Candidații proveniți din medii dezavantajate socio-economic sau marginalizate din punct de vedere social, inclusiv absolvenți ai liceelor din mediu rural sau din orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condițiile legii.”

Art. 11: „a) Dreptul la învățământ de calitate;

b) Dreptul de transfer de la o universitate la alta, conform prevederilor legislației în vigoare și a Cartelor Universitare;

c) Dreptul la protecția datelor personale;

d) Dreptul la suport de curs gratuit (de minim 5 pagini), în format fizic sau electronic și acces la toate materialele didactice disponibile în mod gratuit, în bibliotecile universitare sau pe site-ul facultății;

e) Dreptul de a fi informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura și obiectivele cursului, competențele generate de acesta, precum și cu privire la modalitățile de evaluare și examinare.”

Art. 18: „Studenții au următoarele obligații:

a) De a îndeplini toate sarcinile care le revin potrivit planului de învățământ și programelor analitice ale disciplinelor;

b) De a respecta carta, regulamentele și deciziile universității;

c) De a elabora și susține lucrări de evaluare la nivel de disciplină și lucrări de absolvire originale;

d) De a respecta curățenia, liniștea și ordinea în spațiul universitar;

e) Să își îndeplinească angajamentele financiare impuse de către instituția la care studiază, în condițiile stabilite în contractul de studiu.

Având în vedere partea informală a experienței de a fi student, vom cerceta influențele pe care le are statul în cămin asupra atitudinii studentului față de învățare, relația lui cu colegii de cameră și modul în care studentul își organizează timpul liber.

Metodologia cercetării

În vederea acestei cercetări, am stabilit următoarele obiective și ipoteze.

Obiective

Evidențierea gradului în care studenții își cunosc și respectă drepturile și obligațiile din cadrul facultății.

Evidențierea măsurii în care sunt satisfăcute așteptările pe care le-au avut înainte de a veni la universitate.

Evidențierea nemulțumirilor studenților legate de experiența de a fi student.

Identificarea opiniilor studenților legate de evaluare.

Identificarea atitudinilor studenților față de curs, în comparație cu atitudinea lor față de seminar.

Evidențierea influenței pe care o are statul în cămin asupra atitudinii față de învățare a studenților.

Identificarea relației pe care o are studentul cu colegii/profesorii/instituția.

Ipoteze

Studenții (majoritatea 50%+1 dintre cei investigati) își cunosc drepturile și obligațiile din cadrul facultății.

Sunt mai puțini studenți care respectă drepturile și obligațiile decât cei care nu le respectă.

Majoritatea studenților se declară satisfăcuți în ceea ce privește gradul de coerență între așteptări și realitate la nivelul vieții studențești.

Presupunem că sursa nemulțumirilor e legată de condiții (lipsa de spațiu).

Majoritatea studenților consideră oportună evaluarea prin parțiale decât evaluarea doar la sfârșitul semestrului.

Presupunem că principalul motiv pentru care studenții manifestă mai mult interes pentru seminar este din cauza caracterului aplicativ.

Studenții care stau la cămin au o atitudine mai puțin favorabilă față de învățare decât cei care nu stau.

Studenții se declară mulțumiți de relațiile cu colegii.

Studenții se declară mulțumiți de relațiile cu profesorii.

Studenții nu se declară mulțumiți de relațiile cu instituția.

Metode și instrumente

Pentru a ne atinge obiectivele și pentru a verifica ipotezele elaborate, am utilizat metoda anchetei cu tehnica chestionarului și metoda interviului, având ca instrument interviul (pe bază de ghid de interviu).

Metoda anchetei

Este o metodă interactivă și se bazează pe schimbul de informații, dintre cercetător și subiecții investigației, prin care se culeg date referitoare la anumite situații, fenomene și manifestări.

Tehnica chestionarului

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare, constând într-un ansamblu de întrebări scrise, administrate de către cercetători și determină din partea persoanelor anchetare răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.

Acest chestionar se ghidează după obiectivele și ipotezele cercetării, prezentate anterior, fiind aplicat pe un eșantion de 40 de studenți care fac parte din facultăți cu specializări diferite, din cadrul Universității Transilvania.

Structura chestionarului

Am elaborat 29 de itemi cu valoare de stimuli care cer răspuns, fiind suficienți pentru a acoperi problematica și pentru a nu îl obosi pe subiect.

Acești itemi sunt de tip închis și aparțin scalei ordinale compuse de tip Likert.

Modelul de chestionar poate fi vizualizat la Anexa 1.

Metoda interviului

Interviul este o metodă interactive ce presupune o interacțiune între intervievator și intervievat, în care primul pune întrebări, iar celălalt răspunde.

Tehnica interviului

Interviul este o metodă de cercetare calitativă, o încercare de a obține informații prin intermediul unor întrebări și răspunsuri din cadrul unor convorbiri.

Având în vedere gradul de structurare, am realizat un interviu semistructurat, în care sunt incluse doar întrebările de bază, care vor fi adresate subiecților.

Prin intermediul acestui interviu vizăm obținerea unor informații cât mai bogate de la fiecare subiect, desfășurându-se individual, față în față.

Modelul de interviu poate fi vizualizat la Anexa 2.

Descrierea demersului investigativ

Descrierea lotului de cercetare

Pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării, am ales ca subiecți 49 de studenți, dintre care 43 sunt fete, iar 6 sunt băieți.

După particularitățile de vârstă, avem:

19 ani: 4 persoane;

20 ani: 17 persoane;

21 ani: 20 persoane;

22 ani: 3 persoane;

23 ani: 2 persoane;

24 ani: 2 persoane;

25 ani: 1 persoana.

În funcție de facultatea Transilvania Brașov, avem:

Psihologie și Științele Educației: 25 persoane:

PIPP: 25 persoane;

IESC IET: 7 persoane:

IET: 2 persoane;

TI: 5 persoane;

Științe Economice și Administrarea Afacerilor: 6 persoane:

Finanțe bănci: 1 persoană;

Marketing: 3 persoane;

CIG: 1 persoană;

ECTS: 1 persoană;

Alimentație și Turism: 3 persoane:

CEPA: 3 persoane;

Design de produs și mediu: 8 persoane:

IPMI: 6 persoane;

IVD: 1 persoană;

Design Industrial: 1 persoană.

După anul de studiu al fiecărei persoane, avem:

Anul I: 8 persoane;

Anul II: 24 persoane;

Anul III: 17 persoane.

Descrierea procedurii efective

Procedura s-a desfășurat pe perioada lunii Mai, începutul lunii Iunie, timp în care am colectat datele de la subiecți prin cele două instrumente folosite.

Pentru prelucrarea datelor colectate am utilizat procedee statistico-matematice de analiză și prelucrare a datelor.

Realizarea demersului investigativ s-a desfășurat după următorii pași:

Studiu și documentare privind experiența de a fi student într-o universitate cu grad înalt de încredere;

Investigarea opiniilor studenților;

Centralizarea opiniilor și prelucrarea datelor;

Interpretarea datelor și elaborarea concluziilor

Analiza și prelucrarea datelor

Pentru variabila „Așteptările pe care le-am avut înainte de venirea la facultate corespund cu realitatea” avem 49 de cazuri valide, dintre care: 10,2% au declarat că așteptările corespund cu realitatea în mică măsură, 34,69% nici mult, nici puțin, 51,02% în mare măsură, iar 4,08 au declarat că în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Îmi plac colegii cu care studiez”, avem 49 de cazuri valire, dintre care: 6,12% au declarat că le plac colegii cu care studiază în mică măsură, 31,61% nici mult, nici puțin, 44,90% nici mult nici puțin, iar 18,37% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Îmi cunosc drepturile și obligațiile conform Codului drepturilor și obligațiilor studenților”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 2,04% declară că își cunosc drepturile și obligațiile în foarte mică măsură, 18,37% în mică măsură, 32,65% nici mult, nici puțin, 40,82% în mare măsură, iar 6,12% le cunosc în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Am prea multe proiecte de făcut la facultate”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 4,08% declară că sunt de acord cu această afirmație în foarte mică măsură, 8,16% în mică măsură, 36,73% nici mult, nici puțin, 38,78% în mare măsură, iar 12,24% sunt de acord cu această afirmație în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Profesorii mei sunt nedrepți cu mine”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: 28,6% declară că profesorii sunt nedrepți cu ei în foarte mică măsură, 42,9% în mică măsură, 16,3% nici mult, nici puțin, iar 10,2% în mare măsură.

Pentru variabila „În momentul de față, am nemulțumiri cu privire la viața de student”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 20,41% declară că sunt nemulțumiți în foarte mică măsură, 28,57% în mică măsură, 40,82% nici mult, nici puțin, iar 10,2% declară că sunt nemulțumiți în mare măsură.

Pentru variabila „Stau la cămin” avem 48 de cazuri valide, dintre care: 44,9% declară că stau la cămin în foarte mică măsură, 2% în mică măsură, 6,1% nici mult, nici puțin, 2% în mare măsură, iar 42,9% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Consider că primesc nota corectă pentru cât învăț”, avem 47 de cazuri valide, dintre care: 10,2% declară că primesc nota corectă pentru cât învață în mică măsură, 22,4% nici mult, nici puțin, 57,1% în mare măsură, iar 6,1% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Manifest mai mult interes pentru seminar decât pentru curs”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 4,1% declară că manifestă în mică măsură mai mult interes pentru seminar decât pentru curs, 22,4% nici mult, nici puțin, 38,8% în mare măsură, iar 34,7% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Îmi respect drepturile și obligațiile de student”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: un procent de 4,1% dintre studenți declară că își respectă drepturile și obligațiile în mică măsură, 18,4% nici mult, nici puțin, 55,1% în mare măsură, iar 20,4% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Sunt nemulțumit de condițiile oferite de facultate”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: 20,4% se decla7% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Îmi respect drepturile și obligațiile de student”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: un procent de 4,1% dintre studenți declară că își respectă drepturile și obligațiile în mică măsură, 18,4% nici mult, nici puțin, 55,1% în mare măsură, iar 20,4% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Sunt nemulțumit de condițiile oferite de facultate”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: 20,4% se declară nemulțumiți în foarte mică măsură de condițiile oferite de facultate, 18,4% în mică măsură, 34,7% nici mult, nici puțin, 22,4% în mare măsură, iar 2% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Există prea multe certuri și conflicte la facultate” avem 49 de cazuri valide, dintre care: 28,57% declară că există certuri și conflicte la facultate în foarte mică măsură, 40,82% în mică măsură, 18,37% nici mult, nici puțin, 8,16% în mare măsură, iar 4,08% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Există beneficii pe care nu le am, deși ar trebui”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 12,24% declară că există în foarte mare măsură beneficii pe care nu le are, deși ar trebui, 30,61% în mică măsură, 42,86% nici mult, nici puțin, iar 16,29% în mare măsură.

Pentru variabila „Prefer evaluarea prin parțiale decât evaluarea doar la sfârșitul semestrului”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 4,08% declară că preferă evaluarea prin parțiale în foarte mică măsură. 12,24% în mică măsură, 16,33% nici mult, nici puțin, 42,86% în mare măsură, iar 24,49% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Profesorii sunt așa cum mă așteptam”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 10,2% declară că profesorii sunt asa cum se așteptau în mică măsură, 46,94% nici mult, nici puțin, 36,73% în mare măsură, iar 6,12% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Sunt mulțumit de relația mea cu instituția”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 12,24% se declară mulțumiți în mică măsură de relația pe care o au cu instituția, 30,61% nici mult, nici puțin, 44,9% în mare măsură, iar 12,24% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Consider că trebuie să lucrez mai mult în sarcinile de grup din cauza incompetenței celor cu care lucrez”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 18,37% declară acest lucru în foarte mică măsură, 30,61% î mică măsură, 34,69% nici mult, nici puțin, 14,29% în mare măsură, iar 2,04% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Mă simt în largul meu cu colegii de cameră din cămin”, avem 46 de cazuri valide, dintre care: 36,7% declară că se simt în largul lor în foarte mică măsură, 4,1% în mică măsură, 4,1% nici mult, nici puțin, 28,6% în mare măsură, iar 20,4% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Orele de la seminar sunt mai plăcute decât cele de la curs”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: 4,1% declară că preferă mai mult seminarul decât cursul în mică măsură, 28,6% nici mult, nici puțin, 36,7% în mare măsură, iar 28,6% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Obișnuiesc să învăț doar în sesiune”, avem 47 de cazuri valide, dintre care: 2% declară că obișnuiesc în foarte mică măsură să învețe doar în sesiune în foarte mică măsură, 10,2% în mică măsură, 26,5% nici mult, nici puțin, 42,9% în mare măsură, iar 14,3% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Multe dintre regulile și procedurile pe care trebuie să le respect îmi îngreunează munca la facultate”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: 8,2% declară că regulile și procedurile le îngreunează munca la facultate în foarte mică măsură, 16.3% în mică măsură, 53,1% nici mult, nici puțin, iar 20,4% în mare măsură.

Pentru variabila „Comunicarea profesor-student din cadrul facultății mi se pare bună”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 2,04% consideră comunicarea profesor-student a fi bună în mică măsură, 40,82% nici mult, nici puțin, 53,06% în mare măsură, iar 4,08% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Lipsa de spațiu este una din nemulțumirile mele din cadrul facultății”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 12,24% declară ca lipsa de spațiu este în foarte mică măsură una din nemulțumirile sale din cadrul facultății, 16,33% în mică măsură, 36,73% nici mult, nici puțin, 18,37% în mare măsură, iar 16,33% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Condițiile din cămin îmi influențează negativ atitudinea față de învățare”, avem 47 de cazuri valide, dintre care: 53,1% afirmă că condițiile din cămin le înfluențează negativ atitudinea față de învățare într-o foarte mică măsură, 18,4% în mică măsură, 14,3% nici mult, nici puțin, 8,2% în mare măsură, iar 2% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Profesorii mei sunt competenți în munca pe care o depun”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 2,04% declară că profesorii sunt competenți în munca pe care o depun în foarte mică măsură, 24,49% nici mult, nici puțin, 48,98% în foarte mare măsură, iar 24,49% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Înțeleg mai bine ce învăț la seminar decât ce învăț la curs”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 2,04% declară că acest lucru este adevărat în foarte mică măsură, 8,16% în mică măsură, 20,41% nici mult, nici puțin, 30,61% în mare măsură, iar 38,78% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Sunt satisfîcut de notele pe care le obțin”, avem 48 de cazuri valide, dintre care: 2,04% declară că sunt satisfăcuți de notele pe care le obțin în mică măsură, 44,90% nici mult, nici puțin, 42,86% în mare măsură, iar 8,16% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Relația mea cu colegii de cameră din cămin are efect pozitiv asupra radamentului meu școlar”, avem 46 de cazuri valide, dintre care: 40,8% declară acest lucru în foarte mică măsură, 2% în mică măsură, 18,4% nici mult, nici puțin, 20,4% în mare măsură, iar 12,2% în foarte mare măsură.

Pentru variabila „Sarcinile mai mult aplicative decât teoretice din cadrul seminarului îmi stârnesc interesul”, avem 49 de cazuri valide, dintre care: 4,08% declară că sarcinile mai mult aplicative din cadrul seminarului le stârnesc interesul în mică măsurăm 12,24% nici mult nici puțin, 26,53% în mare măsură, iar 57,14% în foarte mare măsură.

Interpretarea datelor

În acest capitol vom interpreta datele pe care le-am obținut în urma parcurgerii etapelor de cercetare, rezultate care verifică ipotezele elaborate anterior.

Pentru a calcula procentul de studenți care îndeplinesc anumite condiții în mare măsură sau în mică măsură, am stabilit mediana valorilor reprezentative pentru fiecare item. Valorile însumate situate sub acestă mediană au reprezentat procentul cazurilor care îndeplinesc o anumită condiție în mică măsură, iar valorile însumate situate deasupra, inclusiv egale, au reprezentat procentul cazurilor care îndeplinesc condiția în mare măsură.

Experiența de a fi student presupune cunoașterea și respectarea drepturilor și obligațiilor, construirea unor relații cu colegii, cadrele didactice și cu instituția, existența anumitor mulțumiri sau nemulțumiri, a unor influențe provenite din modul în care își petrece studentul timpul liber. De aceea, am ales să privim această problematică din două perspective: cea formală, respectiv informală.

În cadrul perspectivei formale, vom analiza gradul de cunoaștere și respectare a drepturilor și obligațiilor studentului.

Din următorul grafic constatăm că 40,82% dintre studenți își cunosc în mare măsură drepturile și obligațiile, iar 2,04% dintre studenți și le cunosc în foarte mică măsură.

Făcând o medie între studenții care își cunosc drepturile și obligațiile și cei care nu ți le cunosc, constatăm faptul că studenții care își cunosc drepturile și obligațiile sunt în procent de 79,6%, iar cei care nu le cunosc sunt în procent de 20,4%. Aceste procentaje demonsterază faptul că majoritatea studenților își cunosc drepturile și obligațiile pe care le au în calitate de studenți, fapt care validează prima ipoteză a cercetării, și anume că „Studenții (majoritatea 50%+1 dintre cei investigati) își cunosc drepturile și obligațiile din cadrul facultății”.

Pentru a analiza legătura dintre gradul de cunoaștere și gradul de respectare al drepturilor și obligațiilor studenților, am realizat o corelație bivariată (vezi Anexa 3). Comparând valoarea obținută potrivit acestui tabel de corelație cu valoarea absolută a unei corelații perfecte, care este 1, desprindem faptul că există o corelație puternică între cele două variabile, gradul de corelație fiind de 0,850. Acest lucru sugerează faptul că studenții care își cunosc drepturile și obligațiile le și respectă, invalidându-se astfel cea de-a doua ipoteză a cercetării, cei care își respectă drepturile și obligațiile fiind într-un procent de 75,5%.

Îndreptându-ne atenția către mulțumirile și nemulțumirile pe care le au studenții, realizăm că 10,20% dintre studenți sunt nemulțumiți în mare măsură cu privire la viața de student, iar în proporție de 40,82% au un grad mediu de nemulțumire.

Studenții își declară mulțumirile/nemulțumirile în legătură cu următoarele aspecte:

Volumul prea mare de proiecte pe care trebuie să le realizeze: 51% se declară nemulțumiți, iar 49% se declară mulțumiți.

Gradul de corectitudine pe care îl manifestă profesorii față de studenți: 26,5% se declară nemulțumiți, iar 73,5% se declară mulțumiți.

Condițiile oferite de facultate: 59,1% se declară nemulțumiți, iar 40,8% se declară mulțumiți.

Influența pe care o au regulile și procedurile pe care trebuie să le respecte studentul asupra eficienței procesului de învățare: 73,5% se declară nemulțumiți, iar 26,5% se declară mulțumiți.

Condițiile legate de spațiul din cadrul sălilor de curs: 71,4% se declară nemulțumiți, iar 28,6% se declară mulțumiți.

Notele pe care le obțin: 48,9% se declară nemulțumiți, iar 51,1% se declară mulțumiți.

Tabelele care conțin informațiile de mai sus se găsesc în Anexa 4.

Comparând procentajele care indică nemulțumirile pe care le au studenții, observăm faptul că cel mai mare procentaj este de 73,5%, indicând gradul de nemulțumire al studenților cu privire la influența pe care o au regulile și procedurile pe care trebuie să le respecte studentul asupra eficienței procesului de învățare. Deși procentul studenților care declară că sunt nemulțumiți de condițiile oferite de facultate este de 59,1%, reprezentând mai mult de jumătate din lotul de studenți, se invalidează cea de-a patra ipoteză a cercetării, cea în care am presupus că sursa nemulțumirilor e legată de condiții (lipsa de spațiu).

Pentru evidențierea măsurii în care așteptările pe care le-au avut studenții înainte de a veni la universitate corespund cu realitatea, am realizat graficul următor, din care reiese faptul că unui procent de 4,08% i s-au îndeplinit așteptările într-o foarte mare măsură, iar unui procent de 51,02% așteptările au fost îndeplinite în mare măsură.

Însumând procentajul studenților care au declarat că așteptările pe care le-au avut înainte de venirea la facultate corespund cu realitatea în mare măsură și în foarte mare măsură, obținem un procentaj de 55,1%, procentaj care demonstrează faptul că majoritatea studenților se declară satisfăcuți în ceea ce privește gradul de coerență între așteptări și realitate la nivelul vieții studențești, validându-se astfel cea de-a treia ipoteză a cercetării.

Privind problematica evaluării și a timpului sau modului în care se desfășoară aceasta, am surprins faptul că deși un procent de 57,2% dintre studenți învață doar în sesiune, un procent de 67,4% preferă evaluarea prin parțiale, iar un procent de 32,6% preferă evaluarea doar la sfârșitul semestrului (vezi Anexa 5). Din aceste procentaje desprindem faptul că majoritatea studenților preferă evaluarea prin parțiale decât evaluarea doar la sfârșitul semestrului, validându-se astfel cea de-a cincea ipoteză în care am presupus că majoritatea studenților consideră oportună evaluarea prin parțiale decât evaluarea doar la sfârșitul semestrului.

Cercetând dacă există o diferență la nivelul modului în care studenții își manifestă interesul față de curs și seminar, am descoperit că în procent de 73,5% dintre studenți sunt mai interesați de seminar decât de curs. Dorind să facem o analiză mai profundă a acestei diferențe, am investigat ce anume îi determină pe studenți să fie mai interesați de seminar. Însumând procentajul studenților care consideră în mare măsură și în foarte mare măsură că sarcinile mai mult aplicative decât cele teoretice din cadrul seminarului sunt cele care îndreaptă interesul studenților mai mult spre seminar decât spre curs, am obținut un procentaj de 83,67%. Având în vedere acest procentaj, se explică de ce în proporție de 69,7% dintre studenți înțeleg mai bine ce li se predă la seminar decât la curs.

În cea de-a șasea ipoteză a cercetării am presupus că principalul motiv pentru care studenții manifestă mai mult interes pentru seminar este din cauza caracterului aplicativ. Având în vedere rezultatele obținute, și anume că un procentaj de 83,67% dintre studenți preferă sarcinile aplicative din cadrul seminarului, se validează ipoteza enunțată de noi.

Tot de partea formală a experienței de a fi student, aparțin și relațiile pe care le are acesta cu profesorii, instituția și colegii.

În procent de 89,7% dintre studenți declară că profesorii sunt așa cum se așteptau, iar 57,2% dintre aceștia consideră că există o comunicare bună între ei și profesori, rezultând astfel faptul că majoritatea studenților au relație bună cu profesorii, validându-se cea de-a noua ipoteză a cercetării, ipoteză în care am presupus că studenții se declară mulțumiți de relația pe care o au cu profesorii.

Deși în procent de 57,1% dintre studenți sunt mulțumiți de relația pe care o au cu instituția, nu trebuie trecut cu vederea faptul că 42,9% dintre studenți nu sunt mulțumiți de această relație, valoare care se apropie considerabil de jumătate din procentul eșantionului. Chiar dacă procentajul studenților care declară că sunt nemulțumiți de relația pe care o au cu instituția este mare, se invalidează cea de-a zecea ipoteză a cercetării, în care am presupus că studenții nu se declară mulțumiți de relațiile cu instituția, deoarece din cercetare rezultă faptul că majoritatea studenților sunt mulțumiți de această relație.

În ceea ce privește relația pe care o au studenții cu colegii de la facultate, avem un procent de 63,27% de studenți care se declară în mare măsură și în foarte mare măsură mulțumiți de colegii pe care îi au, procentaje care duc la validarea ipotezei în care am presupus că studenții se declară mulțimiți de relațiile pe care le au cu colegii, și totuși, nu trebuie trecut cu vederea faptul că un procentaj de 48,74% de studenți consideră că incompetența colegilor cu care lucrează le afectează munca în echipă.

Încă un factor care întărește relația pe care o au studenții cu colegii, este faptul că un procentaj de 69,4% de studenți declară că în cadrul grupului din care fac parte, nu există certuri și conflicte.

Considerând că statul în cămin poate reprezenta un factor important în ceea ce privește experiența de a fi student, ne-am îndreptat atenția asupra posibilelor influențe pe care poate să le aibă acest factor asupra procesului de învățare.

Din eșantionul pe care l-am ales pentru această cercetare, în număr de 49 de studenți, cei care stau la cămin sunt în număr de 25 de studenți, iar pe acest eșantion de 25 de studenți am realizat analiza relațiilor cu colegii de cameră și influența calității acestora asupra randamentului de învățare.

În ceea ce privește relațiile pe care le au cu colegii de cameră din cămin, potrivit itemului 18 din chestionar care abordează acest aspect, putem concluziona faptul că într-un procent de 84%, studenții care stau în cămin declară că au o relație bună cu colegii de cameră, fapt ce atestă influența pozitivă pe care o au colegii asupra randamentului școlar al studentului, procentul fiind de 60%.

Un alt aspect al traiului în cămin îl reprezintă condițiile oferite de acesta, factor ce l-am considerat important în modificarea atitudinii față de învățare. Potrivit calculelor efectuate, am obținut un procentaj de 80% din numărul studenților care stau la cămin, care sunt influențați negativ de condițiile oferite de cămin, în ceea ce privește atitudinea față de învățare.

Având în vedere datele enunțate anterior, care vizează faptul că în procent de 80% dintre studenții care stau în cămin afirmă că atitudinea față de învățare este influențată negativ de condițiile din cămin, putem spune că cea de-a șaptea ipoteză a cercetării este validă, deoarece noi am presupus că studenții care stau la cămin au o atitudine mai puțin favorabilă față de învățare decât cei care nu stau.

Concluzii

În urma cercetării experienței de a fi student într-o universitate cu grad înalt de încredere și a ceea ce presupune aceasta, și anume cunoașterea și respectarea drepturilor și oligațiilor de către student, existența mulțumirilor sau nemulțumirilor ale acestora, relațiile pe care și le construiesc cu colegii, profesorii respectiv instituția, dar și modul în care își petrec timpul liber, am ajuns la următoarele concluzii:

Majoritatea studenților își cunosc și respectă drepturile și obligațiile din cadrul facultății, iar cea mai mare nemulțumire a lor este legată de influența pe care o au regulile și procedurile asupra randamentului școlar, cu alte cuvinte studenții declară că regulile și procedurile le îngreunează munca pe care trebuie să o realizeze în cadrul facultății. Cea mai mare parte dintre aceștia se declară satisfăcuți în ceea ce privește gradul de coerență între așteptări și realitate la nivelul vieții studențești.

Deși majoritatea studențior învață doar în sesiune, totuși preferă evaluarea prin parțiale decât evaluarea doar la sfârșitul semestrului.

În ceea ce privește diferența dintre curs și seminar, studenții declară că sunt mai interesați de seminar datorită activităților cu caracter aplicativ din cadrul acestuia, susținând astefel că înțeleg mai bine ceea ce li se predă la seminar decât ceea ce li se predă la curs.

Privitor la relațiile din cadrul facultății, studenții se declară mulțumiți de relațiile pe care le au atât cu profesorii și colegii, cât și de relațiile cu instituția.

Studenții care stau în cămin au o atitudine mai puțin favorabilă față de învățare decât cei care nu stau, așadar traiul în cămin are o influență negativă față de randamentul școlar.

Așadar, considerăm că rezultatele acestei cercetării sunt importante pentru îmbunătățirea demersului educațional.

Bibliografie

Metodologia cercetării educaționale, Conf, univ. Dr. Toader Pălășan.

Jaba, E. (2004). Analiza statistică cu SPSS sub Windows. Iași: Polirom.

http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/universitatea-transilvania-cotata-cu-grad-de-incredere-ridicat.html

http://www.unitbv.ro/Portals/0/Hotarari/Regulamente/15.Codul%20drepturilor%20si%20obligatiilor%20studentillor.pdf

Anexe

Anexa 1

Model de chestionar

Chestionarul urmărește experiența de a fi student într-o universitate cu grad înalt de încredere.

Având în vedere experiența de a fi student din ultimele trei luni, răspunde la aceste întrebări încercuind varianta ce ți se potrivește.

Nume și prenume: ………………………………………………………..

Vârsta: …………………………………………………………………………………………..

Facultatea: ……………………………………………………………………………………..

Specializarea: …………………………………………………………….

Anul: ……………………………………………………………………..

Vă mulțumim pentru colaborare !

Anexa 2

Model de interviu

Obiectiv: Prin intermediul acestei metode, urmărim două dintre obiectivele cercetării, și anume:

Evidențierea gradului în care studenții își cunosc și respectă drepturile și obligațiile din cadrul facultății.

Identificarea relației pe care o are studentul cu colegii/profesorii/instituția.

Subiecți: studente de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, anul II.

Introducere: Bună ziua! Numele nostru este Rus Amalia și Titilincu Mădălina și suntem studente la Universitatea Transilvania, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar și realizăm un proiect pe tema „Student într-o universitate cu grad înalt de încredere”. Orice informație din partea dvs. ne va fi de mare folos în descoperirea problemelor, a nevoilor, a multumirilor și a nemulțumirilor studenților.

Vă asigurăm că toate informațiile împărtășite sunt confidențiale.

Ce părere v-ați format pe parcursul celor doi ani de studiu, despre această facultate?

Cum vă înțelegeți cu colegii?

Profesorii sunt așa cum v-ați așteptat?

Sunteți mulțumit de condițiile pe care vi le oferă instituția?

Ce schimbări ați aduce în cadrul facultății?

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru informațiile folositoare pe care ni le-ați împărtășit! Vă asigur din nou că nimeni în afara celor care se ocupă de această cercetare nu va avea acces la înregistrarea discuției noastre de astăzi, iar ceea ce ne-ați spus nu va fi folosit decât exclusiv pentru a ne îndeplini obiectivele propuse.

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Bibliografie

Metodologia cercetării educaționale, Conf, univ. Dr. Toader Pălășan.

Jaba, E. (2004). Analiza statistică cu SPSS sub Windows. Iași: Polirom.

http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/universitatea-transilvania-cotata-cu-grad-de-incredere-ridicat.html

http://www.unitbv.ro/Portals/0/Hotarari/Regulamente/15.Codul%20drepturilor%20si%20obligatiilor%20studentillor.pdf

Anexe

Anexa 1

Model de chestionar

Chestionarul urmărește experiența de a fi student într-o universitate cu grad înalt de încredere.

Având în vedere experiența de a fi student din ultimele trei luni, răspunde la aceste întrebări încercuind varianta ce ți se potrivește.

Nume și prenume: ………………………………………………………..

Vârsta: …………………………………………………………………………………………..

Facultatea: ……………………………………………………………………………………..

Specializarea: …………………………………………………………….

Anul: ……………………………………………………………………..

Vă mulțumim pentru colaborare !

Anexa 2

Model de interviu

Obiectiv: Prin intermediul acestei metode, urmărim două dintre obiectivele cercetării, și anume:

Evidențierea gradului în care studenții își cunosc și respectă drepturile și obligațiile din cadrul facultății.

Identificarea relației pe care o are studentul cu colegii/profesorii/instituția.

Subiecți: studente de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, anul II.

Introducere: Bună ziua! Numele nostru este Rus Amalia și Titilincu Mădălina și suntem studente la Universitatea Transilvania, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar și realizăm un proiect pe tema „Student într-o universitate cu grad înalt de încredere”. Orice informație din partea dvs. ne va fi de mare folos în descoperirea problemelor, a nevoilor, a multumirilor și a nemulțumirilor studenților.

Vă asigurăm că toate informațiile împărtășite sunt confidențiale.

Ce părere v-ați format pe parcursul celor doi ani de studiu, despre această facultate?

Cum vă înțelegeți cu colegii?

Profesorii sunt așa cum v-ați așteptat?

Sunteți mulțumit de condițiile pe care vi le oferă instituția?

Ce schimbări ați aduce în cadrul facultății?

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru informațiile folositoare pe care ni le-ați împărtășit! Vă asigur din nou că nimeni în afara celor care se ocupă de această cercetare nu va avea acces la înregistrarea discuției noastre de astăzi, iar ceea ce ne-ați spus nu va fi folosit decât exclusiv pentru a ne îndeplini obiectivele propuse.

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5