Strategia Integrata de Dezvoltare Durabila a Judetului Valcea
Preambul
Cele două componente importante ale dezvoltării (economia și populația) evidențiază traiectorii de dezvoltare ce pot fi influențate prin formularea unor politici teritoriale care să răspundă nevoilor actuale de dezvoltare. Fie că este vorba despre politicile sectoriale de mediu, transport, agricultură, educație, sănătate sau alte domenii, deciziile de politică publică produc efecte la nivelul teritoriului și implicit al oamenilor. Teritoriul generează imaginea globală care poate contribui semnificativ la fundamentarea deciziilor de politică publică.
Plecând de la realitățile teritoriale, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Județului Vâlcea reprezintă exercițiul de planificare a dezvoltării teritoriului pentru orizontul de timp 2022 și furnizează:
măsuri și proiecte care să contribuie la creșterea capacității teritoriului de a genera o dezvoltare economică durabilă și implicit de a menține și atrage forță de muncă inovativă
modalități de identificare a zonelor ce necesită intervenții specifice pentru valorificarea sau protecția capitalului natural și construit
căi de asigurare a echilibrului între politicile economice, de mediu și culturale în vederea planificării coerente a procesului de dezvoltare, precum și de a conserva identitatea teritoriului
Pentru a răspunde la aceste probleme, strategia structurează planificarea din perspectivă investițională. Aceasta are în vedere un ansamblu de măsuri și acțiuni care operează asupra teritoriului în raport cu traiectoria economică și demografică și are drept scop creșterea capacității zonelor de a genera performanță economică și evoluție demografică pozitivă în condițiile de protecție a spațiului natural și construit.
Strategia de dezvoltare reprezintă instrumentul care furnizează un model complet de dezvoltare a teritoriului, în succesiunea: analiză – diagnostic – viziune – scenarii – obiective – măsuri – acțiuni – proiecte prioritare – măsuri integrate. Totodată, strategia este un document programatic bazat pe asumarea coeziunii teritoriale.
Metodologia de elaborare a strategiei
Consiliul Județean Vâlcea a inițiat elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă orizont 2015-2022, cu scopul de a crea și implementa un instrument strategic de planificare teritorială. Strategia are ca bază de pornire Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestei reglementări, obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt:
dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora;
îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;
gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului;
utilizarea rațională a teritoriului.
Procesul de elaborare a fost fundamentat printr-o analiză consistentă a teritoriului județului din punct de vedere economic, social și de mediu. Din elementele de analiză și diagnostic a decurs viziunea și scenariul de dezvoltare teritorială și au fost propuse în final obiective cheie de dezvoltare teritorială, precum și pachetele de măsuri adecvate.
Obiectivul principal al procesului de planificare strategică îl reprezintă crearea cadrului necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesului de dezvoltare teritorială, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare actual, ținând cont de prevederile principalelor documentele strategice europene și naționale și în special de:
obiectivele Strategiei Europa 2020;
prioritățile Agendei Teritoriale revizuite UE 2020;
obiectivele strategiilor politicilor sectoriale din România.
Procesul de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă este structurat pe două nivele: nivelul tehnic și nivelul politic.
Nivelul tehnic cuprinde:
evaluarea stării teritoriale;
viziunea asupra teritoriului cu orizont până în 2022;
modalitățile practice de realizare a viziunii.
Nivelul politic are la bază obligația Consiliul Județean de a transpune în politici și programe de dezvoltare obiectivele strategice și de a face ajustările necesare, ori de câte ori evoluția situației economice, sociale sau de mediu o cere.
Caracterul integrator al Strategiei este reflectat în accentul pus pe teritoriul județean prin necesitatea încadrării în acest areal a intereselor locale și naționale integrate, pe termen lung. Caracterul democratic al Strategiei garantează, conform demersului de elaborare, un proces de planificare deschis, incluziv și transparent.
Corelarea cu proiectele de dezvoltare existente este primordială, datorită faptului că poate influența viitorul acestora. Această corelare se realizează prin consultări și colaborare cu autoritățile administrative publice locale și societatea civilă, în cursul procesului de elaborare și implementare a respectivelor proiecte.
Potrivit documentelor programatice naționale și europene, Strategia trebuie să aibă în vedere:
zonele rurale, cu agricultura ca funcțiune de bază. Această abordare este esențială în crearea unor condiții de viață acceptabile în mediul rural, în privința tuturor aspectelor economice, sociale, culturale și ecologice, precum și a infrastructurilor și dotărilor, făcând diferența între zonele rurale sub-dezvoltate și periferice și cele aflate în vecinătatea conurbațiilor;
zonele urbane, care contribuie cel mai mult la dezvoltare și prezintă de obicei probleme de control al creșterii. O structură urbană echilibrată necesită implementarea sistematică a planurilor de utilizare a terenurilor și aplicarea liniilor directoare pentru dezvoltarea activităților economice, în scopul creșterii condițiilor de viață ale locuitorilor din orașe;
zonele montane, importante datorită funcțiunilor ecologice, economice, sociale, culturale și agricole pe care le îndeplinesc și a valorii lor ca depozite de resurse naturale, în ciuda numeroaselor constrângeri la care sunt supuse; politica de gestionare a amenajării trebuie să acorde o importanță deosebită și adecvată conservării și dezvoltării regiunilor montane;
regiunile cu deficiențe de structură în care condițiile de viață și muncă au progresat puțin, mai ales din motive istorice, sau care au rămas în urmă datorită schimbării bazei lor economice; acestea necesită o asistență specială pentru anularea diferențelor care există între condițiile de viață și muncă;
necesitatea dezvoltării unor politici specifice, în favoarea localităților în care activitatea economică a fost puternic încetinită de restructurarea industrială;
promovarea și încurajarea dezvoltării generate de funcțiunile urbane și de îmbunătățirea relațiilor dintre orașe și sate;
promovarea unor condiții echilibrate de accesibilitate la educație, sănătate și cultură;
facilitarea accesului la informație și cunoaștere;
reducerea degradării mediului;
valorificarea și protecția resurselor și patrimoniului natural, privite ca important factor de dezvoltare;
dezvoltarea resurselor energetice în menținerea securității;
promovarea unui turism de calitate și durabil;
limitarea preventivă a efectelor dezastrelor naturale;
creșterea inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
creșterea durabilă prin promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
creșterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială și teritorială;
asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice;
îmbunătățirea conexiunilor teritoriale pentru indivizi, comunități și întreprinderi;
gestionarea și interconectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale.
CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL
1.1. Așezare geografică, suprafață și frontiere
Județul Vâlcea este situat în partea central sudică a României, în nordul Regiunii Sud-Vest Oltenia, între paralelele de 480 28” și 480 36” latitudine nordică și între meridianele de 230 37” și 240 30” longitudine estică. Din punct de vedere geografic, județul este amplasat în Subcarpații Getici, la confluența râurilor Olt și Olănești.
Suprafața județului este de 5.764,77 km2, reprezentând 2,4 % din suprafața țării și 19,73% din Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Județul Vâlcea se învecinează:
la nord cu județele Hunedoara, Sibiu și Alba;
la sud cu județele Olt și Dolj;
la est cu județul Argeș;
la vest cu județul Gorj.
1.2. Geomorfologia Teritoriului (Relief, Rețeaua hidrografică, Solul, Subsolul)
Relieful
Relieful județului Vâlcea se desfășoară în trepte descrescătoare de la nord la sud și cuprinde înălțimi care depășesc 2.200 m. Spre sud, se întinde zona subcarpatică, formată din dealurile subcarpatice și podișul piemontan, cu o altitudine de câțiva zeci de metri în zona Drăgășani. Județul Vâlcea prezintă un relief variat, format din 33% munți, 20% dealuri și depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane și 2% lunci.
Zona montană ocupă o treime din nordul județului Vâlcea și este reprezentată de creasta principală a Munților Lotrului, Coziei și Căpățânii și Depresiunea Loviștea. Se remarcă relieful calcaros în Muntele Turcinu, cheile Latoriței și relieful glaciar din bazinul superior al Latoriței și cuveta ce adăpostește lacul glaciar Gâlcescu. Zona montană a județului este alcătuită din cristalin mezometamorfic aparținând pânzei getice, formată în general din roci de mezozonă și catazonă puternic metamorfozate: micașisturi, gnaisuri, micacee, gnaisuri oculare.
Zona subcarpatică se caracterizează printr-un relief colinar cu altitudini între 600 – 800 m, fiind reprezentată de Subcarpații Vâlcei, Subcarpații Olteniei și Muscelele Argeșului.
Zona de deal aparține ca relief Podișului Getic, caracterizat prin dealuri bine individualizate, asimetrice, cu pante repezi și povârnișuri mai domoale spre sud (muscele).
Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică interioară a județului Vâlcea măsoară 2.169 km cursuri de apă și aparține bazinului hidrografic al râului Olt.
Oltul este principalul curs de apă care străbate teritoriul județului pe o distanță de 130 km, de la Râu Vadului până la Tighina. În regiunea depresiunii Loviștei, Oltul primește apele râurilor Călinești, Urii, Robești, Sărăcinești, Lotru, Valea Satului, Boia, Titești și Băiașu. În aval de ieșirea din zona montană, Oltul primește afluenții: Muereasca, Olănești, Bistrița, Oltețul și Topologul.
Lotrul străbate județul Vâlcea pe o distanță de 80 km și adună apele afluenților Voineșița, Latorița, Vasilatu și Păscoaia, iar Oltețul curge pe o lungime de 65 km.
Rețeaua lacustră este formată din lacuri glaciare, sărate și artificiale. Lacurile cantonate în cuvete de proveniență glaciară sunt în bazinul Latoriței și în munții de la Obârșia Lotrului: Muntele Mic, Iezerul Latoriței, Singuraticul, Cioara, Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Parâng.
Lacurile sărate sunt cele de la Ocnița și Ocnele Mari, iar dintre lacurile artificiale, amenajate în scop hihroenergetic și de acumulare, menționăm: Vidra, Brădișor și Malaia de pe râul Lotru, Călimănești, Dăești, Rm.Vâlcea, Ionești, Zăvideni, Drăgășani ș.a. de pe râul Olt.
Tabelul nr.1.1– Lungimea principalelor cursuri de apă
– km –
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013
Solul
Județul Vâlcea aparține, din punct de vedere pedologic, zonei montane și de deal. Tipologiile de sol care se regăsesc în această zonă sunt:
brune acide, brune feriiluviale, litosoluri, soluri humicosilicatice (în zona montană);
brune luvice, brune eumezobazice și argiloiluviale, vertisoluri, erodisoluri și/sau regosoluri (în dealurile subcarpatice și piemontane).
În lunca Oltului și pe terasele acestuia sunt prezente aluvisoluri și eutricambisoluri, care se pretează la o gamă largă de folosințe: de la culturi cerealiere variate, legume și zarzavaturi (aluvisolurile), până la pajiști naturale, plantații pomi-viticole și păduri (eutricambisolurile).
Resursele naturale
Județul Vâlcea beneficiază de o serie de resurse naturale valorificabile care deschid posibile opțiuni de dezvoltare. Cele două categorii de resurse valorificabile sunt grupate în resurse neregenerabile (minerale și combustibili fosili) și resurse regenerabile (apă, aer, sol, floră, faună, inclusiv sursele regenerabile de energie: solară, eoliană, geotermală ș.a.).
Resursele neregenerabile ale județului Vâlcea sunt resurse ale subsolului generatoare de energie hidrocarburi – petrol, gaze naturale (Băbeni, Mădulari, Făurești) și zăcăminte de cărbuni (Berbești, Alunu, Copăceni), minerale industriale – pegmatite cu cuarț, feldspat și mică (zona Voineasa), sare (Ocnele Mari); minerale pentru industria materialelor de construcții și roci utile – calcar (în bazinul Costești – Bistrița).
Binecunoscut este gnaisul ocular de Cozia extras din carierele din defileul Coziei. De aici este exploatată atât piatra sfărâmată folosită pentru îmbalastarea liniilor de cale ferată, cât și piatra pentru pavaj, construcții și lucrări de artă. De asemenea, alte roci utile care pot fi menționate sunt gresii (Turnu, Tomșani, Căciulata), calcare cristaline (Brezoi, Râul Vadului), gips (Stoenești, Păușești), tufuri dacitice (Ocnele Mari, Buleta, Goranu, Cetățuia) nisip cuarțos (Costești, Bărbătești), argile (Călimănești, Râmnicu Vâlcea), balast (Ionești, Robești, Râu Vadului), sulf (în depozitele Miocene din jurul localităților Govora și Stoenești).
Resursele regenerabile ale județului sunt: resursele de apă, constituite din apele de suprafață – râuri, lacuri – și apele subterane; biomasa; energia solară; energia eoliană. O categorie aparte de resurse o reprezintă apele minerale (carbogazoase, sulfuroase, feruginoase etc.) și apele geotermale.
Izvoarele minerale sunt numeroase și cu diverse compoziții chimice: sulfuroase la Călimănești – Căciulata, Olănești, Govora, Muereasca, Dobriceni, Bunești, izvoare cu oligo-minerale la Râmnicu Vâlcea, Mateești, izvoare clorate la Ocnele Mari, Ocnița, Oteșani, Pietrarii de Sus și izvoare iodate la Gorunești. Județul Vâlcea dispune de izvoare de ape termale și minerale (Călimănești – Căciulata, Băile Govora, Băile Olănești).
Lacurile sunt utilizate pentru alimentarea cu apă, piscicultură, agrement etc. Hidroenergia utilizează energia apelor pentru obținerea energiei electrice. Acest tip de energie prezintă multiple avantaje: este ieftină, nepoluantă, iar lacurile de acumulare pot fi utilizate pentru alimentarea cu apă a populației, pentru agrement, irigații etc.
Sistemul hidroenergetic din județul Vâlcea este alcătuit din 18 hidrocentrale (Ciunget, Malaia, Brădișor, Câineni, Robești, Cornetu, Gura Lotrului, Turnu, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zăvideni, Drăgășani, Vlădești) și 12 centrale hidroelectrice de mică putere și microcentrale (Alunu, Horezu 1, Horezu 2, Tomșani 1, Tomșani 2, Tomșani 3, Baia, Păușa, Voineasa 1, Voineasa 2, Voineasa 3, Bistrița Prislop).
1.3. Clima, vegetația și fauna
Clima
Județul Vâlcea are o climă temperat-continentală de tranziție, moderată, fără schimbări bruște de temperatură. Clima este, în cea mai mare parte a anului, relativ umedă și răcoroasă, cu valori normale ale precipitațiilor, specifice pentru depresiunile subcarpatice, cu viteze moderate sau de mică intensitate ale vântului și cu temperaturi ușor mai scăzute în zonele joase. Pe timpul verii, clima este mai secetoasă.
Clima din zona montană vâlceană se caracterizează prin ierni lungi și friguroase și veri scurte. Clima este mai umedă în zonele înalte, în schimb în zonele joase caracteristice sunt temperaturile mai ridicate și precipitațiile mai reduse. În ultimii ani, valorile termice extreme au atins în județul Vâlcea -32,2oC (minima absolută a județului, înregistrată la Obârșia Lotrului, în data de 17.02.1993) și 41oC (maxima absolută, înregistrată la Bălcești în 04.07.2000). Regimul anual al precipitațiilor variază între 600 și 1.200 mm.
Temperatura medie anuală pentru județ pe diverse localități este: 10,4oC la Râmnicu Vâlcea; 2,7oC la Obârșia Lotrului; 7,1oC la Voineasa; 10,7oC la Drăgășani. Temperatura medie anuală calculată pentru intervalul 2007 – 2013 este de 11,73oC, în ușoară creștere față de valoarea multianuală calculată pentru intervalul 1900-1999, care era de 10,6oC, consecință a încălzirii climatice globale.
Numărul mediu anual al zilelor de îngheț (T min. < 00C) este în medie 98,3 la Râmnicu Vâlcea, având cea mai mare frecvență în lunile decembrie (21,1 zile), ianuarie (28,4 zile) și februarie (20,5 zile).
Cantitatea medie de precipitații este de 714,26 mm anual (calculată în intervalul 2007 – 2013); cele mai multe ploi se înregistrează la sfârșitul verii și toamna. Cel mai ploios an din perioada analizată a fost 2010 (peste 900 mm), iar cel mai secetos a fost 2011 (sub 500 mm).
Cele mai mari cantități de precipitații anuale se produc deasupra orașului Râmnicu Vâlcea, unde cantitățile de aerosoli sunt mai mari, ca urmare a industrializării. În cursul anului se înregistrează un maximum de precipitații în iulie, cu același regim de variație teritorială. Luna cu cele mai mici cantități de precipitații este februarie.
Data medie a primei zăpezi se situează în luna decembrie, iar cea a ultimei ninsori la începutul lunii martie. Stratul de zăpadă se menține cca 70 de zile pe an.
Radiația solară globală este apreciată între 110 și 122 kcal/cm2/min, iar durata de strălucire a soarelui este de 2.100 – 2.200 ore în regiunea subcarpatică și 2.047 ore la Râmnicu Vâlcea. Numărul zilelor cu cer senin variază între 60 – 80 pe an, iar numărul zilelor cu precipitații este de aproximativ 128 pe an.
Umezeala relativă a aerului variază între 71% și 78%, cu o medie de 75%, iar în sezonul estival între 61,9% – 72%, cu o medie de 69%. Toamnele sunt lungi, iar numărul zilelor cu ceață este în medie de 52 pe an.
La stațiile meteorologice din județul Vâlcea, măsurătorile asupra vântului au evidențiat o viteză maximă ce nu a depășit 11 m/s, oscilând între 9 m/s și 11 m/s.
Vegetația
Unitățile de vegetație din spațiul județului sunt dispuse în fâșii ce se succed de la S la N, fiind reprezentate de:
Zona pădurilor de foioase formată din cerete și gârnițe, alternează cu culturi și pajiști tipizate. Etajul pădurilor de foioase este cel mai extins, fiind alcătuit din gorunete întâlnite în zona colinară din dreapta Oltului, în mare parte înlocuite cu livezi, păduri de fag și gorun, păduri în amestec ce cuprind zona subcarpatică și versanții munților.
Etajul pădurilor de molid apare fragmentat în masivele montane, local întâlnindu-se pâlcuri de zadă. În cadrul acestor etaje se întâlnesc elemente submediteraneene precum: nucul, castanul brun, cărpinița, mojdreanul.
Etajele subalpin și alpin ocupă arealele cele mai reduse, fiind alcătuite din pajiști de coroană, părușcă și subarbuști.
Pădurile sunt localizate în partea de nord a județului Vâlcea și sunt constituite în cea mai mare parte din păduri de foioase și rășinoase ce alcătuiesc fondul forestier al județului Vâlcea.
La nivelul județului au fost identificate specii de plante ocrotite în rezervații, precum: trandafirul de Cozia, măceșul argeșean, pesma Coziei, rocoțelele Coziei, garofița de munte, iedera albă, laleaua pestriță, pădurile de larice și zâmbru, narcise (Miroslea), gorunii seculari de la Frâncești, bulbucii de munte, angelica, smârdanul, pâlcurile de tisă.
În ceea ce privește speciile de floră, au fost identificate 54 specii de floră de interes național și 7 specii de floră de interes comunitar.
Fauna
Fauna județului este reprezentată prin specii specifice zonelor de pădure (urs, cerb, căprior, mistreț, viezure, lup, cocoș de munte, cerbul lopătar) și elemente mediteraneene (scorpionul carpatin, vipera cu corn). În zona alpină au fost identificate capra neagră, fâsa alpină, mierla gulerată. Printre speciile de păsări protejate la nivel comunitar se numără: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși.
În județul Vâlcea au fost identificate 67 specii de faună de interes național și 19 specii de faună de interes comunitar.
CAPITOLUL II. COMPETITIVITATE ECONOMICĂ, CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE
2.1. Cadrul general și structura economiei
În anul 2012, Produsul Intern Brut (PIB) al județului Vâlcea a ajuns la 8.486,1 milioane lei, reprezentând 1,42% din PIB-ul național și 18,21% din PIB-ul Regiunii Sud-Vest Oltenia.
În perioada analizată (2007 – 2012) PIB-ul județului Vâlcea a avut un trend ascendent, fiind în creștere cu 2,33% în anul 2012 comparativ cu 2011).
Tabelul nr.2.1 – PIB județul Vâlcea, comparativ cu cel regional și național (2007-2012)
Fig. 2.1 – PIB/capita la nivelul județului Vâlcea, regional și național
Sursa: Anuarul statistic al județului Vâlcea, 2014, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea;
www.cnp.ro, Prognoza în profil teritorial 2014-2017
PIB/capita al județului Vâlcea este mai mic cu cca. 4,4% față de PIB/capita al Regiunii Sud-Vest Oltenia și cu cca. 35% față de cel al României (2012). Previziunile pentru anii următori, deși indică o creștere în fiecare an, arată o tendință de scădere față de situația din Regiunea Sud-Vest Oltenia și cea de la nivel național. Aceasta denotă o scădere a veniturilor și cheltuielilor comparativ cu Regiunea Sud-Vest Oltenia și la nivel național.
Numărului mediu de salariați în perioada 2007-2013 este în scădere. Dacă în anul 2009 acesta era de 79.306 persoane (față de 84.940 persoane în 2008, la începutul crizei economice), în 2013 s-a ajuns la un minim de 72.473 persoane. Această situație arată o evoluție mai bună decât cea de la nivel regional și național, în sensul că în județul Vâlcea s-au pierdut mai puține locuri de muncă în comparație cu restul regiunii sau cu media națională. Estimările pentru anii viitori arată o tendință pozitivă de până la 74.600 salariați în anul 2017, insuficientă însă pentru a atinge valorile din anul 2007 (83.854 persoane) și a rezolva problema ocupării forței de muncă.
Fig.2.2- Evoluția numărului mediu de salariați 2007-2017 (mii persoane)
Sursa: INS, Baza de date Tempo-online, Anii 2007-2013
Estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză pe baza datelor statistice pentru anii 2014-2017
Această tendință este, pe de o parte, o manifestare a efectelor pe termen lung, pe care criza economică globală le-a produs în economia locală, iar pe de altă parte, reprezintă consecința procesului de dezindustrializare și restructurare a activității economice, în condițiile reducerii activității unor agenți economici mari angajatori, dar și a plecărilor masive la muncă, în special în Uniunea Europeană.
Județul Vâlcea are o pondere în țară de 1,6% în ceea ce privește numărul mediu de salariați, ocupând locul 23.
Rata șomajului a avut o evoluție similară celei înregistrate la nivel național în perioada 2008 – 2011. Începând cu anul 2012, rata șomajului la nivelul județului Vâlcea depășește media înregistrată la nivel național, dar este sub media înregistrată la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia. În anul 2013, rata șomajului era de 6,8% clasând județul Vâlcea pe locul 24 pe țară.
Prognozele pentru anii următori (2015-2017) indică o scădere a ratei șomajului în județul Vâlcea, ajungând în anul 2017 la 5,2%, dar mult peste valoarea înregistrată în anul 2007 (3,4%).
Fig.2.3- Evoluția ratei șomajului la nivel de județ, regiune și țară (%)
Sursa: INS, Baza de date Tempo-online, Anii 2007-2013
Estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză pe baza datelor statistice pentru anii 2014-2017
Afacerile sunt dominate de servicii, cu o pondere de 77% din totalul firmelor înregistrate în județul Vâlcea, față de 19% în sectorul de industrie și construcții. Această situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde ponderea pentru aceleași sectoare este 76%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit). Situația este similară și la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, unde din total firme, 77% reprezintă sectorul servicii, iar 19% sectorul industrie și construcții.
Conform Institutului Național de Statistică (2013), în județul Vâlcea sunt înregistrate și active 6.746 firme, dintre care 21 întreprinderi au mai mult de 250 salariați. În ceea ce privește cifra de afaceri generată de întreprinderile din județ, 52% provine din sectorul serviciilor, 48% din industrie și construcții. Comparativ cu anii 2011 și 2012, cifra de afaceri înregistrată la nivelul anului 2013 este în scădere cu 8,5%.
În perioada 2009-2013 numărul de firme a scăzut cu 13,73%, ceea ce, în cifre absolute, reprezintă 1.074 firme închise în județ. Pe de altă parte, intrarea în insolvență a unei companii mari (S.C. OLTCHIM S.A.) a însemnat pierderea a 724 locuri de muncă.
Evoluția cifrei de afaceri în județul Vâlcea arată că sectorul industriei, construcțiilor și cel al serviciilor au fost afectate de criza economică, acestea reintrând pe un trend crescător începând cu anul 2010. Sectoarele industrie și construcții au fost cele mai afectate de recesiune, serviciile având, la nivelul anului 2012, o revenire mai rapidă decât celelalte sectoare. Sectorul primar, agricultura, se află pe o pantă ușor ascendentă.
Fig. 2.4 – Evoluția cifrei de afaceri în județul Vâlcea, pe sectoare ale economiei naționale (milioane lei prețuri curente)
Sursa: Anuarul statistic al județului Vâlcea, 2014, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea
INS, Baza de date Tempo-online
După cifra de afaceri, în anul 2013, cele mai dezvoltate sectoare au fost comerțul, industria prelucrătoare, construcțiile, transportul și depozitarea.
Tabelul nr.2.2 – Topul celor mai dezvoltare ramuri ale economiei din județul Vâlcea
Sursa: INS, prelucrare Tempo-online
Industriile creative sunt slab dezvoltate în județul Vâlcea, existând un număr mare de firme în domeniu, dar cu număr redus de salariați și cifra de afaceri mică. Cifra de afaceri din industriile creative reprezintă 1,08% din totalul cifrei de afaceri la nivelul județului.
În ceea ce privește activitatea economică în domeniul agricol, în județul Vâlcea, producția vegetală are o importanță scăzută în raport cu producția regională și națională. Astfel, producția de porumb din județul Vâlcea reprezintă 2% din cea națională, în timp ce alte culturi contribuie la nivelul național astfel: cereale boabe 1,3%, leguminoase 0,2%, cartofi 1,6%, legume 1,6%. O pondere crescută în raport cu producția națională o reprezintă producția de fructe cu 6,5% din cea națională și producția de struguri cu 3% din producția națională. Evoluția producției vegetale în județul Vâlcea a înregistrat fluctuații semnificative în perioada 2007 – 2014.
2.2. Investițiile străine și comerțul exterior
Investițiile străine
Cercetarea statistică a investițiilor stăine directe (ISD) este realizată, începând cu anul 2008, de Banca Națională a României. Fluxul net de ISD în anul 2013 a înregistrat un nivel de 2.712 milioane euro la nivel de țară, iar soldul final al ISD la 31 decembrie 2013 a înregistrat nivelul de 59.958 milioane euro. Pentru județul Vâlcea sectorul industrial a atras 57.488,80 mii euro, iar sectorul agricultură numai 7.938,80 mii euro.
În ceea ce privește evoluția investițiilor străine în perioada analizată se observă o scădere a investițiilor străine în județul Vâlcea, iar în perioada 2010-2011 putem vorbi de o stagnare a acestora.
Tabelul nr.2.3 – Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2013
Sursa: Banca Națională a României, Publicația anuală “Investițiile străine directe în România în anul 2013”
Din punct de vedere al țării de origine, cele mai multe fonduri au fost atrase din Polonia și Germania, acestea fiind investite preponderent în industrie. Pe lângă acestea, se observă contribuția importantă adusă și de investitori din Cipru, Italia, Luxemburg și Franța.
În perioada 1991-2013 la nivelul județului Vâlcea au fost înregistrate 828 societăți cu participare străină la capitalul social cu o valoare subscrisă de 57.424,20 mii Euro. În decembrie 2014 la nivelul județului Vâlcea au fost înmatriculate un număr de 3 societăți cu participare străină la capitalul social.
Tabelul nr.2.4 – Inmatriculări de societăți comerciale cu participare străină la capitalul social subscris (2014)
Sursa:Oficiul Național al Registrului Comerțului
Comerțul exterior
În perioada 2011 – 2014 în județul Vâlcea exporturile (FOB) au avut o valoare de 99.357 mii Euro, înregistrând un trend ascendent cu 47,93% în anul 2014 comparativ cu anul 2012.
Tabelul nr.2.5 – Exporturi și importuri de bunuri în județul Vâlcea (2011-2014)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Exporturile (FOB) pe categorii de bunuri, înregistrate pentru județul Vâlcea la nivelul lunii octombrie 2014, au vizat: materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (27,45% din total exporturi), metale comune și articole din acestea (18,27%), produse chimice (17,14%), produse din fontă, fier și oțel (17,06%), textile și articole din textile (8,72%), mijloace și materiale de transport (8,27%), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (6,64%), produse din lemn, exclusiv mobilier (3,10%).
În ceea ce privește importurile de bunuri (CIF), la nivelul anului 2014 au fost înregistrate următoarele categorii: metale comune și articole din acestea (21,21%), mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (12,27%), textile și articole din textile (11,98%), produse chimice (14,09%), animale vii și produse animale (11,59%). Balanța comercială, în perioada 01.01.-31.12.2014, prezintă un excedent comercial de 69.093 mii euro, cu 31.3% mai mult față de aceeasă perioadă a anului precedent. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, în perioada 01.01-31.10.2014, a fost de 147,6% cu 7,6 puncte procentuale mai mare decât în perioada similară a anului 2013.
Fig.2.5 – Evoluția experturilor și importurilor de bunuri (2011-2014)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
2.3. Industrie și Construcții
Profilul industrial al județului Vâlcea este în principal bazat pe: industria chimică, industria alimentară, extractivă (cărbunelui, petrolului și sării), prelucrarea lemnului, industria textilă.
2.3.1. Industria
În luna decembrie 2014, cifra totală de afaceri a ramurilor industriale a crescut cu 9% comparativ cu luna decembrie 2013. Comparativ cu luna octombrie 2014, indicele valoric al cifrei de afaceri totale a scăzut cu 11,1%.
Unitățile locale active în sectorul industriei înregistrau, în perioada 2008-2012, o scădere cu 23,49%, realizând în anul 2013 o cifră de afaceri de 3.798 milioane lei și investiții brute de 609 milioane lei. În anul 2013, în sectorul industrial activau 21.328 persoane.
Întreprinderi
Numărul întreprinderilor active din județul Vâlcea (2013) reprezintă 1,87% din total unităților la nivel național, iar la nivel regional 22,72%.
Tabelul nr.2.6 – Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul industriei (2013)
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
Numărul unităților active din industria prelucrătoare reprezintă 1,4% din unitățile la nivel național și 19,59% la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Sectorul Producție și furnizarea energiei/apei reprezintă 10% la nivel regional, iar distribuția apei 9,7%.
Tabelul nr.2.7 – Numărul de întreprinderi active din sectorul industrie (2008-2013)
-număr –
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
Unitățile active locale sunt preponderent formate din unități ale industriei prelucrătoare (89,35%), urmate de industria extractivă (3,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă (7,40%).
Numărul de persoane ocupate în unitățile active locale din industrie
Evoluția persoanelor ocupate în unitățile locale, în perioada 2008-2013, a înregistrat o creștere de 26.77% în activitatea de distribuție a apei și o creștere de 10,20% în industria extractivă, dar a scăzut în industria prelucrătoare cu 25% și cu 22% în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă.
Fig.2.6 – Personal angajat în unități economice active
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
Industria chimică este reprezentată în principal de: Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora-Ciech Chemical Group S.A. și S.C. Resin S.R.L. Cele 3 companii însumau în anul 2013 o cifră de afaceri de 810.595.611 lei, 21,34% din cifra de afaceri din industrie la nivel de județ (3.798 milioane lei) și aveau 16,57% din numărul de salariați ai județului.
Din anul 2013 SC Oltchim SA este în insolvență, în data 22.04.2015 aprobându-se planul de reorganizare. În perioada 2009-2013 a avut o scădere considerabilă atât a cifrei de afaceri nete, cât și a numărului de angajați. Numărul de anagajați înregistrați la decembrie 2013 a fost de 2.744 persoane, în scădere cu 20,87% față de anul 2009, și cu 17,29% față de anul 2012. Pierderea înregistrată în anul 2013 este de cca 4,5 ori mai mult decât valoarea din 2009.
Uzinele Sodice Govora-Ciech Chemical Group S.A, cel mai mare producător de substanțe sodice din România, a fost înființată în anul 1959, iar din decembrie 2006 este controlată de grupul polonez Ciech Chemical Group. Acțiunile deținute de JZS JANIKOSODA S.A. au o pondere de 93,7611% din capitalul social al companiei.
S.C. RESIN S.R.L. produce și comercializează adezivi și diluanți utilizați pentru: încălțăminte, marochinărie și confecții din piele, industria mobilei și tapițeriei, industria automobilelor, construcții, instalații, amenajări interioare, industria lacurilor și vopselelor etc.
Industria alimentară este reprezentată în principal prin fabrica de conserve de legume-fructe și a sucurilor naturale de la Râureni, unul dintre cele mai cunoscute branduri românești. Ȋn anul 2008, fabrica Râureni a fost preluată de compania Annabella care a investit 5 mil. de euro ȋn modernizare, retehnologizare și distribuție. Exporturile fabricii Râureni au o cotă de 10% din întreaga producție și se îndreaptă către țări precum Germania, Austria, Italia, Spania, Anglia, Canada.
În ramura industriei alimentare, pe lângă marile unități de prelucrare a legumelor și fructelor existente, funcționează unități de panificație – S.C. Velpitar, S.C. Boromir Ind S.R.L., Șapte Spice S.R.L. și de prelucrare a cărnii – S.C. Diana S.R.L. În anul 2013, cele patru societăți însumau o cifră de afaceri de 3.048.924.968 lei (32% din cifra de afaceri la nivel de județ) și un număr de 4.161 angajați.
Industria de morărit și panificație este reprezentată de unități noi, cu capital privat. Dintre aceste menționăm:
Grupul Vel Pitar este liderul pieței românești a produselor de panificație și morărit, deținând 13 centre de producție în 11 județe din țară și în București și o rețea însemnată de magazine în marile orașe din România.
S.C. Boromir Ind controleză 10% din activitatea de morărit de pe piața de profil din România, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Societatea dispune de o rețea de magazine specializate "Boromir Pan Café", proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Râmnicu Vâlcea încă din anul 1996.
Industria constructoare de mașini este reprezentată de unități economice care produc echipamente pentru industria petrochimică, producătoare de autovehicule și elemente hidraulice, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă. Printre companiile care operează pe piața construcțiilor de mașini amintim: S.C. Vilmar S.A, S.C. Hervil S.A .
S.C. Vilmar S.A este o societate privată cu 100% capital străin localizată în zona industrială sudică a orașului Râmnicu Vâlcea. Compania produce o gamă diversificată de utilaje tehnologice și părți componente destinate industriei: chimice, petrochimice, energetice, metalurgice, construcțiilor mecanice, petrolului și a gazelor naturale.
S.C. Hervil și-a lansat producția în anul 1981, remarcându-se ca o întreprindere ale cărei produse erau destinate în special piețelor externe (se exportă 60% din produse) din țări precum: Italia, Germania, SUA, Israel, Anglia, Canada și Iran.
Pe lângă acestea, menționăm și societățile Magnetto Wheels România S.A. producătoare de jante auto și S.C. Ganne ATCP S.A. Drăgășani, care are ca domeniu de activitate fabricarea de articole tehnice din cauciuc.
Industria de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat în mod deosebit, având în vedere materia primă existentă pe raza județului. Dintre societățile cu obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului amintim: S.C. Cozia Forest S.A, Forestcov S.R.L, Hardwood S.R.L, Corom Export S.R.L. La acestea se adaugă un număr însemnat de agenți economici care exploatează și comercializează material lemnos, ca materie primă pentru unitățile de prelucrare.
Industria ușoară este reprezentată de fabrici producătoare de încălțăminte și îmbrăcăminte din piele și înlocuitori, textile și materiale nețesute:
– producători de încălțăminte: S.C. Framas Group S.R.L, S.C. Albaresor S.A, S.C. Megainvest S.Rl.;
– producatori de textile, articole confecționate din textile: S.C. Minet S.A. Râmnicu Vâlcea (producător cu gamă largă de produse: vate voluminoase, geotextile, articole insonorizante), S.C. Romlelie S.R.L, Maxconf S.R.L.
Industria extractivă pentru exploatarea cărbunelui, petrolului și sării. În industria extractivă funcționează unități economice care utilizează resurse minerale locale (sare, cărbune, petrol): SNS Salrom – Exploatarea Minieră Rm.Vâlcea – sare gemă și în soluție, Secția Extracție și Preparare Bistrița – calcar.
Industria energetică are reprezentare majoră în județ, prin Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea. Din anul 2013, Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Valcea administrează hidrocentralele amplasate pe râul Lotru, sectorul mijlociu al râului Olt (Cornetu–Dragășani) și pe sectorul Olt Inferior (Strejești-Izbiceni).
Sucursala are astăzi în administrare 23 hidrocentrale (57 hidroagregate), 3 stații de pompaj hidroenergetic (7 grupuri de pompaj) și 3 microhidrocentrale (6 hidroagregate). Puterea totală instalată este de 1525,9 MW, din care 643 MW în amenajarea Lotru, 500,1 MW în amenajarea Olt Mijlociu, 379 MW în amenajarea Olt Inferior și 3,8 MW în microhidrocentrale. Producția anuală de energie electrică de proiect este de 3.733,49 GWh.
Fig.2.7 – Producția de energie a Sucursalei Hidrocentrale Rm. Vâlcea
*Productia pe anii 2009-2013 este cumulată cu cea a Uzinei Hidroelectrice Slatina
Sursa: http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=41
În domeniul producției de energie funcționează și SC CET Govora SA, producător de energie electrică și termică, fiind pricipalul furnizor de agent termic pentu platforma industrială și pentru Municipiul Râminicu Vâlcea.
Parcuri industriale, clustere, incubatoare de afaceri
Parcurile industriale aflate în stadiu de formare sunt Parcul Industrial Bălcești și Parcul Industrial Drăgășani.
Parcul Industrial Bălcești (10,05 ha teren green field) și Parcul Industrial Drăgășani (16,34 ha teren green field) sunt gestionate și administrate de firma S.C. PARC IND Vâlcea S.A., societate comercială pe acțiuni înființată în 2013 de Consiliul Județean Vâlcea (50%), Consiliul Local Bălcești (25%) și Consiliul Local Drăgășani (25%). Scopul parcurilor industriale din Bălcești și Drăgășani este atragerea de investiții private care să genereze locuri de muncă stabile. Domeniile de interes urmărite în aceste parcuri industriale sunt: producția agro-industrială, prelucrarea legumelor și fructelor, industria textilă și de confecții, prelucrarea pielii și încălțăminte, mobilier, servicii conexe. S-a estimat că cele două parcuri industriale vor intra în funcțiune în anul 2015.
Clusterele reprezintă un instrument de îmbunătățire a competitivității naționale, regionale și implicit județene, care influențează productivitatea, inovarea, antreprenoriatul, firmele și industria, performanța economiei. Deși Uniunea Europeană a recunoscut importanța clusterizării încă din anii ’90, promovând politici și programe în acest sens, totuși nu a reușit să contribuie decisiv la creșterea competitivității în cadrul UE-27. La nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia au fost înființate clustere ai căror actori participanți sunt întreprinderi, universități, institute de cercetare, clienți, concurenți și furnizori din regiune și nu numai, inclusiv din județul Vâlcea.
Prezentăm mai jos o scurtă descriere a clusterelor existente la nivelul regiunii:
AGROPRO Oltenia Cluster, ale cărui obiective sunt:
Creșterea competitivității în sectorul agricol în regiunea Sud-Vest Oltenia, prin participarea comună pe piețele de desfacere;
Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în agricultură prin interconectarea de oameni, abilități, competențe și cunoștințe;
Asigurarea armonizării și reprezentării intereselor societăților cu profil agricol constituite în regiunea Sud-Vest Oltenia și ale învățământului superior de profil din regiune;
Dezvoltarea și promovarea serviciilor și produselor membrilor clusterului;
Participarea și/sau inițierea de proiecte de inovare, dezvoltare și planuri de afaceri în domeniul agricol;
Participare comună la: conferințe, târguri și expoziții, evenimente economice;
Participarea comună la proiecte naționale și internaționale și dezvoltarea de relații economice naționale și internaționale care se circumscriu domeniului de interes al membrilor clusterului;
Asigurarea participării la programe active de perfecționare profesională a membrilor clusterului, a managerilor și angajaților acestora și facilitarea de schimburi de experiență între fermieri atât în plan național, cât și internațional în vederea adoptării modelelor de bune practici.
Asocialția CONSTRUCT CLUSTER OLTENIA, își desfășoară activitatea în domeniul industriei construcțiilor și în sectoarele adiacente: proiectare, inovare-cercetare, formare și perfecționare profesională, producția și logistica materialelor de construcții. Obiectivele strategice ale clusterului sunt:
Dezvoltarea colaborării și creșterea relațiilor comerciale între membrii în vederea dezvoltării economice și sociale a regiunii;
Facilitarea intrării agenților economici pe noi piețe prin acțiuni de internaționalizare și participarea la evenimente de afaceri, în principal în țările membre UE;
Atragerea investițiilor străine în regiune, prin realizarea de misiuni economice în vederea identificării de parteneri economici și atragerea de misiuni economice în vederea stabilirii de parteneriate de afaceri și realizării de investiții cu capital străin;
Respectarea principiului egalității de șanse și a dezvoltării durabile;
Dezvoltarea mediului de afaceri și a afacerilor în regiunea Sud-Vest Oltenia prin crearea de centre de afaceri, parcuri industriale și logistice, centre inter-modale pentru persoane și mărfuri în zonele de confluență a rețelelor de transport; realizarea unei platforme de cercetare-dezvoltare-inovare și facilitarea transferului tehnologic și inovării către sectorul privat;
Atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea activităților de producție, dar și a serviciilor;
Calificarea, perfecționarea și specializarea forței de muncă în sectorul construcțiilor și în domeniile adiacente, în special în producția materialelor de construcții.
Printre membri se numără instituții și organizații din județul Vâlcea: Primăria Orașului Călimănești, Primăria Orașului Horezu, Asociația Meșterilor Populari “Cocoșul de Hurez”, Asociația Depresiunea Horezu, Asociația pentru Promovarea Patrimoniului Autentic Horezu, SC Calimanesti-Caciulata SA, Ceramica SCM Horezu, SC Baciul Vaideean Societate Cooperativă, SC Horezu Prim SRL, Manufactura Hurezeană etc.
Clusterul Cercetare – Dezvoltare – Inovare Automotive Sud-Vest Oltenia are ca obiectiv creșterea competitivității sectorului automotive cu un spectru larg de activități atât în domeniul formării profesionale, al competențelor înalt calificate necesare Ford și furnizorilor săi, cât și prin realizarea de noi investiții, transfer tehnologic și intensificarea colaborării între Universitatea din Craiova și firmele active în domeniul automotivelor pentru dezvoltarea de proiecte comune de cercetare aplicată în special în domeniul electromobilității, în scopul utilizării experienței de CDI regionale din sector.
Polul de Competitivitate Turism Oltenia – Inovare și Tradiții în Turism – TurOlt InoTT, are ca obiectiv creșterea competitivității sectorului turistic din regiunea Sud-Vest Oltenia, prin construirea unui brand regional unitar și inovarea produsului turistic, astfel încât până în anul 2020 Oltenia să-și îmbunătățească poziția ca destinație turistică românească pe plan național și internațional, iar fluxul turistic anual să crească cu 15% (circa 50.000 turiști pe an).
2.3.2. Construcțiile
Sectorul construcțiilor a înregistrat în anul 2013 un regres comparativ cu perioada 2007 – 2012.
Numărul de unități locale active din sector a fost, în anul 2013, de 600 unități care au avut o cifră de afaceri de 712 milioane lei, investiții brute de 33 milioane lei și un număr de personal ocupat de 6615 persoane (în scădere cu 38,49% față de 2008).
Tabelul nr.2.8 – Principalii indicatori în domeniul construcțiilor (2013)
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
Forța de muncă angajată în domeniul construcțiilor s-a redus treptat dar semnificativ, înregistrând o scădere de 13,14% în anul 2013, în raport cu anul 2008.
Fig.2.7 – Evoluția construcțiilor terminate la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În ceea ce privește sursa de finanțare a locuințelor terminate, la sfârșitul anului 2013, 13,68% erau locuințe finanțate din fonduri publice, în timp ce 86,32% erau locuințe finanțate din fonduri private. Comparativ cu anul 2012, în timp ce numărul de locuințe terminate din fonduri publice în anul 2013 a crescut cu 56%, a scăzut numărul de locuințe terminate din fonduri private cu 35,34%.
Fig.2.8 – Evoluția locuințelor finalizate pe surse de finanțare la nivelul județului Vâlcea
(2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În anul 2013, au fost eliberate 719 autorizații de construire, din care 494 au fost pentru clădiri rezidențiale, 2 clădiri rezidențiale pentru colectivități, 14 clădiri administrative, 9 hoteluri și clădiri similar, 20 clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul și 170 alte clădiri.
Primele 6 întreprinderi cu activități în domeniul construcțiilor, raportat la cifra de afaceri înregistrată în 2013 și numărul de angajați, sunt: Protectchim SRL (286 angajați, cifră de afaceri: 35.191.094 lei), Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Vâlcea S.A (249 angajați, cifră de afaceri 15.766.675 lei), Cominco Oltenia S.A. (225 angajați, cifra de afaceri 33.197.686 lei), Prelchim S.R.L. (139 angajați, cifra de afaceri 36.408.313 lei), Forconcid S.A. (104 angajați, 7.138.853 lei), Vicexpert S.R.L. (100 angajați, cifra de afaceri 15.072.374 lei). Cifra de afaceri a celor 6 societăți reprezintă 20% din cifra totală/județ din sectorul construcțiilor.
2.4. Servicii
La nivelul județului Vâlcea serviciile reprezintă un sector bine dezvoltat, în anul 2013 ponderea majoritară fiind deținută de sectorul comercial (13.567 salariați), urmată de transport (3.399 salariați) și hoteluri și restaurante (3.361 salariați); mai puțin dezvoltate sunt serviciile suport (2.759 salariați), intermedierilor financiare și asigurărilor (1.021 salariați), informaticii și comunicațiilor (1.000 salariați), tranzacțiilor imobiliare (964 salariați).
Numărul de întreprinderi active în sectorul servicii pentru perioada 2008 – 2012 a fost în creștere cu 2,13% în anul 2012 comparativ cu anul 2011. Ponderea cea mai ridicată în sectorul serviciilor o reprezintă, la nivelul anului 2012, comerțul cu 48%, transportul cu 17%, hoteluri și restaurante cu 9%, activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 8%, alte activități și servicii 18%.
Fig.2.9 – Ponderea întreprinderilor active din sectorul servicii (2008-2012)
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013
În ceea ce privește evoluția numărului de persoane ocupate în sectorul servicii în perioada analizată (2008-2013), în anul 2013 s-a înregistrat o scădere cu 14,12%, comparativ cu anul 2008.
La sfârșitul anului 2013, în județul Vâlcea erau înregistrate 383 firme cu domeniul de activitate corespunzător industriilor creative, având 1.025 de angajați. Cele mai multe firme sunt în domeniul Activitati de realizare a soft-ului la comandă (16%), Activități de editare cărți/reviste (14%), Activități ale agențiilor de publicitate (14%), Activități de arhitectură (9,6%).
2.5. Activități de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI)
Știința și tehnologia devin relevante pentru societate atunci când efectele lor se resimt în viața cotidiană a cetățeanului. În acest scop, cercetarea și inovarea răspund nevoilor concrete ale mediului economic și ale sectorului public, în special celor de creștere a calității serviciilor oferite (precum sănătatea sau securitatea cetățenilor), și oferă perspective de angajare atrăgătoare în sectorul privat unui număr cât mai mare de persoane.
Integrarea în Uniunea Europeană a creat o presiune asupra orientării competitivității către inovare, creșterea economică prognozată putând susține deplasarea interesului sectorului privat către acest domeniu.
În județul Vâlcea există trei unități importante de profil:
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI), ce are ca obiect de activitate cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, cu valorificarea rezultatelor prin transfer tehnologic și servicii de specialitate;
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură care are ca obiectiv relansarea și modernizarea pomiculturii din regiunea Oltenia și alinierea acestui domeniu, în plan științific și economic, la cerințele comunitare, asigurând totodată competitivitatea produselor pomicole pe piețele internaționale. Stațiunea asigură baza științifică, biologică și tehnică pentru cercetarea în domeniul pomicol, susținând pregătirea și formarea profesională a studenților, masteranzilor și doctoranzilor din acest domeniu.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Viti-vinicolă Drăgășani a fost înființată în anul 1936 sub denumirea de Stațiunea Oenologică Drăgășani, ca unitate a Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Situată în mirificul peisaj al podgoriilor Drăgășani și Sâmburești, creat de terasele bătrânului Alutus (parte integrata a Piemontului Getic). Pepiniera și Stațiunea Viticolă Drăgășani au fost create în scopul reconstrucției postfiloxerice a viticulturii și dezvoltării ei științifice din România, în general și din zona coliniară a Olteniei, în special. Ca rezultate științifice menționăm omologarea a 9 soiuri, din care: 3 soiuri pentru struguri de masă și stafide: Victoria, Azur și Calina; 5 soiuri pentru struguri de vin: Crâmposie selecționată, Vilarom, Novac, Negru de Drăgășani, Alutus; un soi de portaltoi: Drăgășani M70; 3 clone pentru struguri de vin: Sauvignon 62, Tamâioasă românească 104, Cabernet Sauvignon 7 și o clonă de portaltoi, Drăgășani 57.
În ceea ce privește numărul de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2013, conform datelor Institutului Național de Statistică, sunt înregistrați 208 angajați.
Fig.2.10 – Evoluția numărului de salariați din activitatea de cercetare (2007-2013)
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea pentru anul 2013
Cererile de brevet de invenție depuse de solicitanți din județul Vâlcea au fost la nivelul anului 2012 de 8, în scădere față de anii anteriori cu 52,94% (față de 2011).
Tabelul nr.2.9 – Cererile de brevet de invenție
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea pentru anul 2013
Cheltuielile totale din activitatea de cercetare –dezvoltare au înregistrat, în perioada 2007-2013, o creștere de 38,27%.
Tabelul nr. 2.10 – Cheltuieli cu cercetare-dezvoltare
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Cifra de afaceri din sectorul cercetare-dezvoltare reprezintă 0,47% din cifra de afaceri a județului Vâlcea (2013), fiind formată din cifra de afaceri a ICSI, în scădere față de anul anterior cu cca 39,40%.
2.6. Activități de sprijin pentru afaceri
La nivelul județului Vâlcea structurile de sprijinire a afacerilor sunt:
Centrul de afaceri Flandra-Vâlcea a fost creat cu scopul de a sprijini firmele start-up, punând la dispoziția acestora un sediu modern, servicii de secretariat și consultanță diversă (oportunități de finanțare, managementul afacerii, tehnici de comunicare, marketing și accesare piețe), precum și logistica necesară pentru a înlesni legăturile cu alți agenți economici. Centrul este rezultatul parteneriatului dintre Consiliul Local Râmnicu Vâlcea, Consiliul Județean Vâlcea, Camera de Comerț și Industrie Vâlcea, Ministerul Comunității Flamande și Agenția pentru dezvoltare regională din Antwerpen.
Centrul de Convenții și Expoziții Nord Oltenia este construit pe o suprafață de 55.000 de metri pătrați, fiind al doilea complex expozițional ca mărime din România. Centrul oferă servicii integrate în organizarea de evenimente (târguri și expoziții naționale și internaționale specializate, târguri cu vânzare pentru publicul larg, burse de contractări și contacte de afaceri, conferințe, seminarii și workshop-uri, evenimente corporate, lansări, evenimente culturale și sportive, concerte, show-uri TV, evenimente private, închiriere spații comerciale).
CAPITOLUL III. RESURSE UMANE, SĂNĂTATE, EDUCAȚIE, SERVICII SOCIALE ȘI ADMINISTRAȚIE
3.1. Populația
Această secțiune cuprinde o analiză detaliată a populației stabile conform datelor statistice înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor (1992, 2002 și 2011), precum și o analiză a principalilor indicatori demografici.
Conform datelor furnizate de Recensământul Populației și Locuințelor 2011, la nivelul județului Vâlcea au fost înregistrate în total un număr de 371.714 persoane dintre care 164.649 în mediul urban și 207.065 în mediul rural.
Din punct de vedere al dinamicii populației stabile, județul Vâlcea a cunoscut o evoluție negativă începând cu recensământul din 1948 până la recensământul din anul 2011. În anul 1992 populația din județ a înregistrat cel mai mare număr, însă ulterior a avut o evoluție în scădere.
În județul Vâlcea, în perioada 1992–2011, populația este în scădere comparativ cu perioada 1948-1977 când numărul de locuitori a fost în creștere.
Tabelul nr.3.1 – Evoluția populației rezidente la nivelul județului Vâlcea la recensăminte
(număr persoane)
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor 2011
Conform recensământului realizat în anul 2011, județul Vâlcea se situează pe locul 3 în ceea ce privește numărul de locuitori, în comparație cu celelalte județe ale regiunii Sud-Vest Oltenia.
Fig. 3.1 – Evoluția populației în cadrul Regiunii SV Oltenia
Sursa: www.recensamantromania.ro
Raportat la datele înregistrate în anul 2011 (ultimul recensământ), numărul de locuitori ai județului Vâlcea este în scădere cu 10,05%, comparativ cu anul 2002 și cu 15,20% față de anul 1992.
Caracteristicile demografice (natalitatea, mortalitatea, migrația, stuctura populației pe diverse categorii) au un puternic impact social, economic, politic și cultural, constituind o parte esențială în analiza și dezvoltarea politicilor publice.
Fenomenele demografice sunt interpretate și analizate prin prisma unor indicatori demografici, care oferă o imagine sintetică asupra transformărilor înregistrate la nivel județean:
populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă;
populația stabilă pe etnii și religii;
populația stabilă pe sexe și nivel de educație;
sporul natural;
rata migrației.
Informațiile furnizate de caracteristicile demografice aferente județului Vâlcea reprezintă o sursă importantă pentru fundamentarea strategiei în ceea ce privește dimensionarea bugetară corectă a unor servicii oferite locuitorilor.
Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă
Analiza populației stabile pe sexe și grupe de vârstă are la bază piramida vârstelor realizată pentru anii ultimelor trei recensăminte. Au fost utilizate datele furnizate de Recensământul populației și locuințelor pentru anii 1992, 2002 și 2011. Graficele grupelor de vârstă, reprezentate pentru anii 1992, 2002 și 2011, permit observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populației în ultimele două decenii.
Județul Vâlcea se confruntă cu o diminuare a densității populației, aceasta aflându-se într-o scădere lentă în decursul ultimilor 14 ani. Astfel, conform datelor furnizate de recensământul din 2011, populația totală a scăzut cu 41.533 persoane, respectiv cu 10,05%, raportat la anul 2002, scădere situată peste nivelul național, care este de 7,19%.
Analizând structura pe grupe de vârstă a populației din județul Vâlcea, se observă apariția unui proces constant de îmbătrânire demografică cu implicații negative pentru economie și societate, datorită ratei scăzute a natalității, care contribuie în mod direct la reducerea ponderii populației tinere în totalul populației, comparativ cu populația vârstnică.
Fig.3.2 – Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă (1992)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației și Locuințelor 1992
În anul 1992, la nivelul județului Vâlcea, s-a remarcat o distribuție simetrică a populației pe sexe, numărul persoanelor de sex masculin fiind mai mare în prima parte a vieții (sub 15 ani), iar numărul femeilor devansându-l pe cel al bărbaților după depășirea vârstei de 50 de ani. Acest fenomen poate fi pus pe seama creșterii natalității, grupele de vârstă < 15 ani, 15 – 19 ani, 20 – 24 ani având populația cea mai numeroasă.
În anul 2002, analiza grupelor de vârstă ale populației aferentă județului Vâlcea relevă faptul că populația este îmbătrânită, înregistrând o creștere de 9,38% a grupei de vârstă 75 ani și peste.
Dacă în anul 1992 populația cea mai semnificativă era în grupa de vârstă 15 – 24 ani, în 2002 grupa de vârstă cea mai numeroasă pentru ambele sexe a fost cuprinsă între 30 – 34 ani, în timp ce populația din categoria 35 – 39 ani a înregistrat o scădere semnificativă.
Fig. 3.3 – Populația stabilă pe sexe și grupe de vârste la nivelul județului Vâlcea (2002)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației și Locuințelor 2002
Datele privind populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă, furnizate de Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, arată o scădere substanțială a numărului de locuitori din județ față de anii analizați anterior, pe fondul amplificării fenomenului de îmbătrânire a populației. În județ numărul persoanelor cu vârsta de peste 75 de ani este în creștere cu 44,61% față de anul 2002. Așadar, comportamentul reproductiv a fost modificat prin accentuarea deciziei de raționalizare a numărului de copii pe care o familie decide să-i aibă. Analizând datele statistice înregistrate se observă că numărul de copii cu vârsta sub 5 ani este în scădere cu 16,72% raportat la anul 2002, iar numărul persoanelor de sex masculin s-a diminuat mai mult decât al celor de sex feminin.
Fig.3.4 – Populația stabilă pe sexe și grupe de vârste la nivelul județului Vâlcea (2011)
Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011, I.N.S.
Rata natalității scăzute, a determinat în ultimii 4 ani (2011-2014) diminuarea populației cu vârsta între 0 – 14 ani cu 3.468 de persoane. Însă grupa de vârstă cea mai afectată este 15 – 34 ani care în cifre absolute s-a diminuat cu 9.157 de persoane. Din populația totală, această categorie reprezintă în 2014, 26,15% și observăm că evoluția ei este în continuare descrescătoare pe fondul emigrării.
În contrast avem grupa de vârstă peste 65 ani, care în intervalul 2011-2014 a cunoscut o creștere de 3.410 persoane, evoluție ce a determinat o creștere a ponderii acestei grupe în totalul populației stabile, 17,11% comparativ cu anul 2011 când vârstnicii reprezentau 16,08%. Județul Vâlcea cunoaște astfel o accentuare a procesului de îmbătrânire a populației, raportul de dependență demografică crescând în anul 2014 la nivelul de 44,43%, creștere determinată totodată de trendul ascendent al duratei medii de viață.
Comparativ cu nivelul național, unde s-a înregistrat o tendință de scădere a populației cu 11,78%, la nivelul județului Vâlcea se observă o scădere cu 15,20% (1992). Comparativ cu județele regiunii Sud-Vest Oltenia, județul Vâlcea se situează pe locul 3 în ceea ce privește ponderea scăderii numărului de locuitori, pe primul loc fiind județul Mehedinți (20,22%), urmat de județul Olt (16,61%). Pentru toate cele 5 județe ale regiunii Sud-Vest Oltenia, nivelul de scădere al populației depășește nivelul național.
Tabelul nr.3.2 – Populația (nr. persoane) din România și din județele regiunii Sud-Vest Oltenia la recensămintele din 1992, 2002 și 2011
Sursa: Populația la recensămintele din anii 1992, 2002, 2011, www.recensamant.ro
Fig.3.5 – Evoluția populației la recensăminte în județele Regiunii Sud-Vest Oltenia
Populația stabilă pe etnii
Conform Recensământului Populației și Locuințelor 2011, ponderea românilor în județul Vâlcea, a scăzut de la 98,77% în 2002 la 93,57% în anul 2011, celelalte etnii deținând o parte nesemnificativă din total (maghiarii, germanii, turcii, italienii și ucrainienii). De altfel, la recensământ sunt multe persoane care nu și-au declarat etnia.
Din punct de vedere etnic, populația județeană este omogenă, preponderent românească. La recensământul din 2011, 93,57% din locuitori au fost români, dintre care majoritatea stabiliți în mediul rural, 56,71% față de 43,28% în mediul urban. Minoritățile naționale reprezintă 6,43%, dintre care populația romă constituie a doua populație cu pondere semnificativă în județul Vâlcea. Este de remarcat că cei mai mulți romi trăiesc în mediul urban, 56,83%, cu predilecție în Municipiul Râmnicu Vâlcea (32,91%) și Municipiul Drăgășani (26,39%).
Tabelul nr. 3.3 – Populația stabilă pe etnii la nivelul județului Vâlcea (2002 și 2011)
– număr persoane –
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2002 și 2011
Populația stabilă pe religii
Din punct de vedere al religiei, la Recensământul din 2011, 94,66% din totalul populației județului Vâlcea era de religie ortodoxă. Alături de această confesiune, în proporții mici (între 0,1% și 0,3%), urmau credincioșii adventiști, romano-catolici, penticostali și greco-catolici. Față de 2002, numărul penticostalilor aproape a crescut cu 66,32%, în schimb a scăzut numărul creștinilor ortodocși cu 14,11%. Asemenea situației privind etniile, față de recensământul din anul 2002, au existat foarte multe persoane care nu și-au declarat religia.
Populația stabilă după nivelul de educație
Analiza populației stabile după nivelul de educație, conform Recensământului din 2011, relevă faptul că în județul Vâlcea cele mai multe persoane au absolvit nivelul secundar de educație, cu o pondere de 66%, urmat de cel primar (15%) și cel superior (12%). Un aspect pozitiv este ponderea scăzută a persoanelor fără școală absolvită, de numai 3%.
Fig.3.6 – Ponderea populației stabile pe nivele de educație în județul Vâlcea (2011)
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011
În ceea ce privește structura pe sexe în anul 2011, la nivel județean diferențele nu au fost majore. În cadrul nivelului secundar și celui postliceal, absolvenții masculini au fost mai numeroși, în restul categoriilor de educație fiind mai multe persoane de sex feminin care finalizează studiile.
Fig.3.7 – Populația stabilă pe sexe și nivele de educație, în județul Vâlcea (2011)
Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011
Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul de născuți vii și numărul persoanelor decedate, la un moment dat. Datele statistice din baza de date a Institutului Național de Statistică, analizate pentru județul Vâlcea, în perioada 2007 – 2013, demonstrează un trend descendent pe parcursul întregii perioade studiate, pus pe seama îmbătrânirii accentuate a populației și migrării persoanelor tinere.
Se observă un trend negativ cu precădere în mediul rural. În mediul urban, populația tânără și cea adultă este majoritară, condiție favorabilă pentru o rată a natalității pozitivă.
Fig.3.8 – Sportul natural la nivelul județului Vâlcea (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Scăderea populației în ultimii ani s-a produs pe fondul unui spor natural negativ. Astfel numărul născuților vii a cunoscut un trend descrescător în ultimii ani, în 2013 înregistrând un nivel de 3.104 născuți vii față de 3.555 născuți vii în anul 2011. Totodată numărul persoanelor decedate deși a continuat să scadă de la 4.718 în 2011, la 4.088 în 2013, s-a păstrat totuși la un nivel superior numărului născuților vii.
Fig.3.9 – Evoluția principalilor indicatori statistici demografici
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Rata migrației
Rata migrației reprezintă diferența dintre numărul de sosiri cu domiciliul și numărul plecărilor cu domiciliul, la un moment dat. În perioada 2007 – 2012, doar în mediul rural rata migrației a înregistrat valori pozitive.
Cu toate acestea, o mare parte a locuitorilor aleg să își stabilească domiciliul în afara județului, de regulă în orașe din alte regiuni ale țării, acolo unde există mari centre universitare, iar piața forței de muncă oferă oportunități atractive. De asemenea, ținând cont că majoritatea populației din județul Vâlcea este localizată în partea sudică a județului, este mult mai comodă și accesibilă deplasarea spre Craiova sau Slatina decât spre Râmnicu Vâlcea. Gradul de dezvoltare economică mai ridicat din zona urbană a atras efective importante de populație din mediul rural.
La nivelul județului s-a înregistrat o migrație internă negativă în anul 2007, numărul celor sosiți în județ fiind cu 408 persoane mai mic decât al celor plecați, evoluție ce s-a perpetuat și în anii următori. În 2013, 7.355 persoane au plecat și au sosit 6.693 persoane, rezultând o diferență de 662 persoane. O analiză a migrației la nivel rural relevă o rată a migrației pozitive, numărul persoanelor sosite fiind mai mare decât numărul persoanelor plecate.
Fig. 3.10 – Rata migrației la nivelul județului Vâlcea (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Fluxul migrației interne înregistrează creșteri din rural în urban (cu o rată 6,4 /1000 locuitori), din urban în urban (cu o rată de 9,2/1000 locuitori), din rural în rural (cu o rată de 7,5/1000 locuitori) din urban în rural (12,3/1000 locuitori). Numărul persoanelor care au plecat din urban către rural are ponderea cea mai mare, de 31,80%, în total persoane care au migrat intern.
Stabiliri/Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă)
În perioada analizată (2007-2012) numărul persoanelor care au sosit în localități (inclusiv cele sosite din străinătate) este în scădere cu 20,84%, în timp ce numărul persoanelor care au plecat din localități (inclusiv cele plecate în străinătate) a înregistrat o scădere de 16,01%. Ca tendință însă, se observă că numărul persoanelor care au plecat este mai mare decât numărul persoanelor care au sosit.
Fig.3.11 – Evoluția migrației externe 2007-2012 în județul Vâlcea
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
Tabelul nr.3.4 – Stabiliri/Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă)
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
În ceea ce privește numărul de emigranți, județul Vâlcea înregistrează o creștere de 98,72%, (în anul 2012 comparativ cu 2007), acesta având în anul 2012 o pondere de 19,60% din total emigranți la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia. Cel mai mare număr de emigranți în regiunea Sud-Vest Oltenia se înregistrează în județul Dolj, iar cel mai mic număr în județul Gorj.
Tabelul nr.3.5 – Emigranți la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
Numărul imigranților înregistrează în perioada analizată (2007-2012) o scădere cu 20,65% (2007 vs 2012). Comparativ cu anul anterior, în anul 2012 numărul imigranților a crescut cu 32,72%. În Regiunea Sud-Vest Oltenia ponderea cea mai mare a imigranților se înregistrează în județul Dolj (39,14%), urmând județul Vâlcea cu 28,29% din total imigranți.
Tabelul nr.3.6 – Imigranți la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line
Durata medie a vieții
Analiza duratei medii a vieții a scos în evidență un trend ascendent al perioadei analizate 2007 – 2013. Cea mai mare durată medie a vieții a fost înregistrată la nivelul anului 2013, în mediul rural din județul Vâlcea cu o valoare de 81,45 ani.
Fig. 3.12 – Durata medie a vieții la nivelul județului Vâlcea (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Durată medie a vieții unei persoane din județul Vâlcea înregistrează, la nivelul anului 2013, valori de 75,1 ani la bărbați și 80,65 ani la femei, peste media înregistrată la nivel național (74,74 ani) și la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia (74,92 ani). Județul Vâlcea ocupa în anul 2013 locul I în țară în ceea ce privește durata medie a vieții.
Dintre cele 5 județe ale Regiunii Sud-Vest Oltenia, în județul Vâlcea se înregistrează cea mai mare durată medie a vieții la nivelul anului 2013, de 77,87 ani, restul județelor înregistrând o medie de cca 74 ani: județul Dolj – 74,18 ani, județul Gorj – 74,87 ani, județul Mehedinți – 74,14 ani, județul Olt – 74,36 ani.
3.2. Forța de muncă
Resursele forței de muncă la nivelul județului Vâlcea erau reprezentate, la nivelul anului 2013, de 68,89% din totalul populației rezidente, ajungând la 253,1 mii persoane și reprezentând 2,8% din totalul populației active la nivel național (9.042,9 mii persoane) și 27,78% din totalul populației active la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia (911,1 mii persoane).
Tabelul nr.3.7 – Resursele forței de muncă la nivelul județului Vâlcea (2007-2013)
– mii persoane –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În perioada 2007-3013 rata de activitate a forței de muncă a înregistrat o medie de 71,71%, în anul 2013 fiind în scădere cu 1,95% comparativ cu anul 2012. Raportat la rata de activitate pe țară, rata de activitate a forței de muncă a județului Vâlcea, era în anul 2013 de 70,4%, depășind rata de activitate pe țară (64,6%) și rata de activitate pe Regiunea Sud-Vest Oltenia (63,6%).
Tabelul nr.3.8 – Rata de activitate a resurselor forței de muncă (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În ceea ce privește populația ocupată pe activități ale economiei naționale, în anul 2013, se observă că 33,71% era ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit, 21,19% era ocupată în industrie, 14,81% era ocupată în comerț, 7,16% în construcții. Ponderea cea mai mică o reprezintă sectorul activități de spectacole, culturale și recreative cu o pondere de numai 0,6%.
Tabelul nr.3.9 – Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale
-mii persoane –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Evoluția populației ocupate a înregistrat în perioada 2008-2013 scăderi în principalele sectoare: industrie (-9,2%), construcții (-11,85%), intermedieri financiare, asigurări și tranzacții imobiliare (-87%), învățământ și asistență socială (-17%). În sectorul comerț populația ocupată a crescut cu 16,58%, iar în agricultură a crescut în perioada 2011-2012, urmată de o scădere cu 5,4% în anul 2013.
Tabelul nr.3.10 – Comparație între populația ocupată civilă și caracteristicile unităților active pe macro-sectoare economice la nivelul anului 2013 (pondere în %)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Comparația între distribuția populației ocupate civile și unitățile active pe macro-sectoare de activitate arată că sectorul industrie și construcții ocupă 35,38% din populația ocupată civilă totală, și deține 19,50% din totalul unităților active, producând o cifra de afaceri de 47,51% din totalul cifrei de afaceri a unităților active. Pe de altă parte, sectorul servicii ocupă 30,91% din populația ocupată civilă și deține 77,42% din unitățile active, producând 42,39% din totalul cifrei de afaceri și realizând 23% din investiții.
Numărul mediu al salariaților județului Vâlcea pentru perioada 2007-2013 a fost de 77.185 persoane, în scădere în anul 2013 cu 1,74% față de anul 2012. În anul 2013, numărul mediu de salariați ai județului reprezenta 1,63% din totalul salariaților la nivelul țării și 20% din totalul salariaților la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia.
Fig.3.13 – Evoluția numărului mediu de salariați
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Rata de ocupare a resurselor de muncă a înregistrat în anul 2013 un procent de 65,6%, depășind rata de ocupare la nivel național (60,9%) și la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia (58,1%). Județul Vâlcea a înregistrat în perioada analizată (2007-2013) valori peste ratele la nivel național și regional. Rata de ocupare a bărbaților este de 69,1% la nivelul anului 2013, iar pentru femei 61,8%, ambele categorii depășind ratele de ocupare înregistrate la nivel național și regional. Rata de ocupare a resurselor de muncă este mai mare în rândul populației masculine.
Șomajul la nivelul județului Vâlcea este în scădere la sfârșitul anului 2014 comparativ cu 2013, cu 20,32%, numărul total de șomeri înregistrați în județul Vâlcea (9.604) reprezentând 2% din totalul șomerilor înregistrați pe țară (478.338 persoane) și 13,18% din total șomerilor înregistrați în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Tabelul nr.3.11 – Rata de ocupare a resurselor de muncă în intervalul 2007-2013 (%)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Din totalul numărului de șomeri înregistrați în județul Vâlcea în anul 2014, un procent de 44% este reprezentat de femei.
Tabelul nr.3.12 – Șomeri înregistrați la nivelul județului Vâlcea în intervalul 2007-2014
– număr persoane-
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În județul Vâlcea, în anul 2013 rata șomajului a fost de 6,8%, peste media națională (5,7%) și sub media Regiunii Sud-Vest Oltenia (8,7%).
Pe nivele de educație, din total șomeri înregistrați la nivelul județului Vâlcea (2012) 56,69% sunt reprezentați de șomeri care au studii primare, gimnaziale și profesionale, urmat de 33,23% studii liceale și postliceale, iar pe ultimul loc se situează studiile universitare, 10,08%.
Tabelul nr.3.13 – Număr șomeri înregistrați pe nivele de educație în intervalul 2008-2012
-număr persoane –
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vâlcea, 2013
Dintre județele Regiunii Sud-Vest Oltenia, județul Vâlcea înregistrează cea mai mică rată a șomajului în anul 2013, 6,8%, în timp ce județul Mehedinți are o rată de 10,5%, Dolj 9,7%, Gorj și Olt 8,2%. În perioada analizată (2007 – 2013) județul Vâlcea a avut rata șomajului cea mai mică din totalul județelor Regiunii Sud-vest Oltenia. Rata cea mai mare din perioada analizată (7.9%) a fost înregistrată în anul 2009.
Fig.3.14 – Rata șomajului la nivel Regiunii Sud-Vest Oltenia (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor au înregistrat în perioada 2007-2013 o creștere de 140%, având o valoare de 66.575.873 lei, la nivelul anului 2013. Categoriile de cheltuieli cu protecția socială a șomerilor cu ponderea cea mai mare sunt: 42% indemnizațiile de șomaj (pentru șomeri cu experiență în muncă), 3,9% indemnizații de șomaj (pentru șomeri fără experiență în muncă), 3,66% combaterea marginalizării sociale, 1,3% plăți pentru stimularea angajatorilor care angajează șomeri din categoria persoanelor defavorizate. Cheltuielile pentru plata absolvenților reprezintă 1,3% din total cheltuieli cu protecția socială a șomerilor, în timp ce formarea profesională are ponderea cea mai mică de 0,03%.
Pensionarii
La nivelul anului 2014, județul Vâlcea erau un număr de 111.556 pensionari, reprezentând 2% din numărul total de pensionari la nivel de țară (5.188.512 persoane) și 19,77% din total pensionari din Regiunea Sud-Vest Oltenia (564.205 persoane). Pensia medie lunară înregistrată în același an, a fost de 785 lei pentru asigurări sociale de stat și 323 lei pentru agricultori.
3.3. Sistemul de educație și învățământ
Educație preuniversitară
Analiza învățământului preuniversitar din județul Vâlcea este structurată pe trei mari dimensiuni: resursele umane ale sistemului de învățământ, participarea la educație și eficiența internă a sistemului de învățământ și rezultatele obținute, fiecare dintre ele urmărind, prin intermediul indicatorilor specifici, poziționarea județului în raport cu media națională și poziționarea față de situația regională.
În perioada 2007-2013, numărul unităților școlare a scăzut cu 8,92%, datorită scăderii numărului de unități atât din mediul urban cât și rural (2007/2013).
Conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2013, 94% din totalul unităților școlare (153 unități) din județul Vâlcea sunt în proprietate publică, în timp ce numai 6% sunt în proprietate privată.
Analizând intervalul 2012/2013, se observă o creștere a numărului total de unități școlare, datorată în principal creșterii numărului de unități din mediul urban, de la 67 la 72 unități. În aceeași perioadă se observă o ușoară scădere a populației școlare, atât în rândul copiilor înscriși în grădinițe, cât și pentru elevi și studenți.
Tabelul nr.3.14 – Indicatori privind educația în județul Vâlcea
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În ceea ce privește personalul didactic, tendința este de scădere cu 11,67%, atât în mediul urban cât și rural. Procentual, scăderea este de 11,67 %, mai mare decât media națională (10,41%) și mai mică decât media regională (12,65%).
Populația școlară a înregistrat în perioada 2007-2013 o scădere cu 13,81%, datorată scăderii numărului de persoane atât în mediul urban cât și rural, sub media înregistrată la nivel național (17,11%). Pe medii de rezidență se înregistrează la nivelul anului 2013 o populație scolară de 41.038 persoane în mediul urban și 20.253 persoane în mediul rural.
Învățământul profesional se desfășoară în cadrul a 14 unități de învățământ, după cum urmează: Liceul Tehnologic “Brătianu” (Drăgășani), Liceul Tehnologic “Henri Coandă” (Râmnicu Vâlcea), Liceul Tehnologic “Ferdinand I” (Râmnicu Vâlcea), Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului (Râmnicu Vâlcea), Colegiul Economic (Râmnicu Vâlcea), Colegiul Energetic (Râmnicu Vâlcea), Liceul Tehnologic “Oltchim” (Râmnicu Vâlcea); Liceul Tehnologic “Căpitan Nicolae Pleșoianu” (Râmnicu Vâlcea); Liceul Tehnologic Băile Govora, Liceul Tehnologic Justinian Marina (Băile Olănești), Liceul Tehnologic „Petrache Poenaru” (Bălcești); Liceul Tehnologic de Turism (Călimănești); Liceul „Constantin Brâncoveanu” (Horezu); Liceul Antim Ivireanu (Râmnicu Vâlcea),
Din cele 14 instituții de învățământ profesional din județ, 8 activează la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, oferind posibilitatea obținerii unor calificări diverse: lăcătuș mecanic prestări servicii, ospătar (chelner), vânzător în unități de alimentație, sudor, zugrav/ipsosar/vopsitor/ tapetar, mecanic auto, horticultor, electrician constructor, confecționer produse textile ș.a.
Rata abandonului școlar în învățământul postliceal este de 5,6% , depășind rata pe Regiunea Sud-Vest Oltenia (5%). În învățământul primar și gimnazial se înregistrează cea mai mică rată de abandon, de 1%, valoare situată sub rata națională (1,8%) și cea regională (1,5%). Rata de abandon în învățământul liceal și profesional este de 3%, sub media națională (4,2%) și regională (3,7%).
Tabelul nr.3.15 – Absolvenți pe niveluri de instruire (2010-2012)
-număr persoane –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Numărul de absolvenți la nivelul județului Vâlcea în perioada 2010-2012 este în scădere cu 27,32%. Pe niveluri de instruire în anul 2012 au absolvit liceul un număr de 4.156 persoane, în creștere față de anul anterior cu 6,48%. Învățământul primar și gimnazial a fost absolvit de un număr de 3.643 persoane, în ușoară creștere față de anul anterior.Învățământul profesional a înregistrat o creștere de peste 100% față de anul anterior. Scăderi ale numărului de absolvenți se înregistrează în învățământul postliceal (-11,53%), tehnic de maiștri (-4%), superior (-41,31%).
Învățământul universitar, post-universitar
În perioada analizată (2007-2013), în județul Vâlcea numărul studenților a scăzut cu 56,11% .
În județul Vâlcea funcționează 5 facultăți, din care 2 de stat și 3 private. În perioada 2007-2013 numărul facultăților de stat a fost constant, în timp ce numărul facultăților private a crescut în anul 2009 de la 1 la 3. Numărul de studenți înscriși în facultăți a avut o evoluție descendentă în perioada 2007-2013.
Tabelul nr.3.16 – Indicatori învățământul universitar din județul Vâlcea
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Infrastructura educațională
În perioada analizată (2007-2013), în județul Vâlcea se înregistrează o scădere cu 7,3% a numărului de săli de clasă. Pe niveluri de instruire, în anul 2013, din totalul sălilor de clasă existente, 67% erau destinate învățământului primar și gimnazial, 31% pentru învățământul liceal și 1% pentru învățământul universitar.
Totodată, numărul laboratoarelor școlare, a terenurile de sport și computerelor personale (PC) este în creștere
Tabelul nr.3.17 – Infrastructura educațională la nivelul județului Vâlcea în intervalul 2007-2013
-număr –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
3.4. Sistemul de sănătate
România prezintă disparități puternice la majoritatea indicatorilor de sănătate față de media din UE, clasându-se adesea pe unul dintre ultimele locuri. Este cunoscut faptul că subgrupurile de populație vulnerabile și insuficient deservite sunt cele marcate de indicatori cei mai slabi.
Analiza principalilor indicatori ai sănătății, la nivelul județului Vâlcea, indică un trend continuu descendent al natalității de la 19,90/00 (1975) la 7,540/00 în 2013 și 5,930/00 în 2014.
Fig.3.16 – Evoluția natalității în județul Vâlcea (1994-2014)
Sursa: Raport de activitate 2014 al Direcției de Sănătate Publică Vâlcea
Mortalitatea infantilă are o tendință de scădere continuă chiar dacă în 2013 a crescut față de anul 2012. Valorile înregistrate în anul 2013 și 2014 au fost de 10,30/00, respectiv 8,840/00.
Fig.3.17 – Evoluția mortalității infantile în județul Vâlcea (1994-2014)
Sursa: Raport de activitate 2014 al Direcției de Sănătate Publică Vâlcea
Sporul natural înregistrează un trend descendent. Comparativ cu anul 2013 (-2,850/00), anul 2014 indică o scădere cu 28% a sporului natural (- 3,660/00).
Fig.3.18 – Evoluția sporului natural în județul Vâlcea (1994-2014)
Sursa: Raport de activitate 2014 al Direcției de Sănătate Publică Vâlcea
Mortalitatea are o evoluție oscilantă, ascendentă în perioada 1996-1998 și 2001-2005, cu valori peste media națională. Din 2005, tendința este de ușoară scădere; în anul 2013 a fost 10,390/00 iar în anul 2014 a fost 9,590/00 (ianuarie-noiembrie 2014).
În anul 2014, bolile cardiovasculare au avut o pondere de 64,9% din principalele cauze de deces din județul Vâlcea, în scădere față de anul anterior cu 2,6%. Următoarea cauză de deces cu pondere mai însemnată este reprezentată de tumori, cu 18.16%, în creștere cu 15,5% față de anul 2013 (15,72%). Alte cauze de deces au fost bolile aparatului digestiv (5,95%) și leziunile traumatice (2,7%).
Fig.3.19 – Evoluția mortalității în județul Vâlcea (1994-2014)
Sursa: Raport de activitate 2014 al Direcției de Sănătate Publică Vâlcea
În perioada 2008-2013 au fost înființate 4 centre de permanență (Galicea, Băile Govora, Călimănești, Milcoiu) cu scopul de a crește accesibilitatea populației la serviciile medicale primare. Dintre Centrele de permanență, Călimăneștiul are cea mai mare adresabilitate, fiind atât oraș de dimensiuni mari, cât și stațiune balneară cu aflux mare de turiști (în majoritate, pacienți cronici).
Din punct de vedere al vârstei, persoanele adulte, cu vârste între 15-44 ani au cea mai mare adresabilitate în CP Galicea, Băile Govora și Milcoiu, în CP Călimănești adresabilitatea este mai mare la peste 65 ani, reflectând în acest caz grupa de vârstă a turiștilor care s-au adresat centrului de permanență.
În ceea ce privește serviciile medicale la nivelul județului Vâlcea, se remarcă o amplasare privilegiată a dotărilor medicale de amploare în mediul urban, în special în municipiul Râmnicu Vâlcea. Acest lucru menține o situație evidentă de dependență a majorității localităților față de centrele urbane.
Sistemul de sănătate la nivelul județului Vâlcea asigură asistență medicală în unități medicale cu paturi (spitale județene, centre de sănătate), asistență ambulatorie de specialitate (spitale, policlinici) și asistență primară (cabinete medicale de familie, dispensare, cabinete de stomatologie).
În județul Vâlcea funcționează următoarele spitale publice, din care spitale generale (Spitalul Județean de Urgență Râmnicu-Vâlcea, Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” Drăgășani, Spitalul Orășenesc Brezoi, Spitalul Orășenesc Horezu) și spitale de specialitate (Spitalul de Pneumoftizologie „C. Anastasatu” Mihăiești, Spitalul de Psihiatrie Drăgoiești).
Sistemul privat de sănătate completează paleta de servicii oferită de sistemul public prin serviciile furnizate de S.C. Amamed S.R.L (Spital de boli cronice și geriatrie Bărbătești), S.C. INCAR MED S.R.L (Spital de cardiologie Călimănești) și S.C. Olănești Riviera S.A (Centru de recuperare, sanatoriu), Spitalul Balneo Med Center.
Tabelul nr.3.18 – Personal medico-sanitar (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Din punct de vedere al repartiției personalului sanitar pe sectoarele public – privat, se observă în 2013 o dominanță a personalului cu pregătire superioară și a personalului sanitar mediu și auxiliar în mediul public, ca urmare a numărului mare de locuri oferite de către unitățile medicale publice (spital și ambulatoriu). În sectorul privat există multe farmacii și cabinete stomatologice (84,82%).
Din punct de vedere al calificării personalului sanitar observăm, la nivelul anului 2013, o dominanță a personalului cu pregătire superioară și a personalului sanitar mediu și auxiliar în mediul public.).
Fig.3.20 – Copii înscriși în creșe (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Creșele din sectorul public nu au înregistrat o extindere semnificativă, în anul 2010 numărul acestora crescând doar cu 10% față de anul 2009, rămânând apoi constant, datorită evoluției fluctuante a copiilor înscriși. Numărul paturilor în grădinițe a fost suplimentat cu 14,83%.
Analizând lista furnizorilor de servicii medicale, rezultă că una dintre caracteristicile politicii de sănătate a județului Vâlcea este asigurarea accesului populației la servicii de calitate, urmărind o distribuție cât mai uniformă a furnizorilor de servicii medicale atât pe domenii de activitate, cât și în teritoriu.
Infrastructura de sănătate
În anul 2013, sistemul privat la nivel județean este cel mai bine reprezentat în domeniul policlinicilor (91,66%), cabinetelor medicale de medicină generală, cabinetelor stomatologice (88,88%), cabinetelor medicale de specialitate (97,36%) și farmaciilor (94,69%).
Evoluția infrastructurii sistemului sanitar din județul Vâlcea în perioada 2007 – 2013:
Scăderea numărului spitalelor la nivel județean în 2011 prin absorbirea Spitalului de Obstretică – Ginecologie Râmnicu-Vâlcea, de către Spitalul Județean;
Creșterea cabinetelor medicale de medicină generală cu 13,63% în anul 2013, comparativ cu anul 2007. Deschiderea noilor cabinete s-a datorat accesării de către sistemul privat de fonduri nerambursabile. Același lucru s-a întâmplat și în cazul cabinetelor stomatologice, care au crescut în anul 2013 cu 19,32%, în raport cu același an de referință, în pofida restrângerii activității din mediul public (47,72%);
Creșterea numărului cabinetelor medicale de specialitate în sistemul privat (54,95%);
Reducerea numărului farmaciilor în sistem public (36% în 2013, comparativ cu 2007), concomitent cu creșterea numărului farmaciilor în sistem privat (40,8% în anul 2013, comparativ cu anul 2007);
În ultimii 7 ani s-au înființat 19 laboratoare medicale private, reprezentânt în anul 2013 o pondere de 49,01% în totalul laboratoarelor la nivel județean.
Tabelul nr.3.19 – Unități sanitare pe categorii (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
3.5. Servicii sociale
Domeniul asistenței sociale este un domeniu extrem de vast. Datorită cadrului instituțional actual măsurile și acțiunile specifice asistenței sociale se desfășoară la nivelul următoarelor domenii:
prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială;
protecția copilului și familiei;
protecția persoanelor adulte cu dizabilități;
protecția persoanelor vârstnice.
Beneficiarii sistemului de asistență socială sunt: copiii și/sau familiile acestora, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, victimele violenței în familie, persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc, etc., victimele traficului de persoane, persoanele private de libertate, persoanele sancționate cu măsură educativă sau pedeapsa neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanele cu afecțiuni psihice, persoanele din comunități izolate, șomerii de lungă durată, etc.
Sistemul de asistență socială este structurat pe două componente majore: sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale.
Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale /familiale obținute din muncă în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
La nivelul județului Vâlcea gestionarea sistemului de beneficii de asistență socială revine Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Vâlcea, care stabilește dreptul la prestații sociale și efectuează plata acestora în conformitate cu legislația în vigoare.
Sistemul de servicii sociale este reprezentat de activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții.
La nivelul județului Vâlcea serviciile sociale sunt oferite de către furnizori de servicii sociale publici si furnizori de servicii sociale privati.
Serviciile Publice de Asistență Socială – sunt organizate la nivelul municipiilor și orașelor de către consiliile municipale și orășenești, în exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit prevederilor Legii nr.292/2011. La nivelul consiliilor locale comunale, în raport cu problematica socială din unitatea administrativ-teritorială respectivă, funcționează persoane cu atribuții de asistență socială. Serviciile publice de asistență socială, precum și persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, iau măsuri și desfășoară activități de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie. Acestea au responsabilitatea creării, menținerii și dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menține funcționalitatea socială a persoanei, urmărind mentinerea în mediul propriu de viață, familial și comunitar.
În județul Vâlcea funcționează 8 servicii publice de asistență socială, din care 2 în municipii, 1 în oraș și 5 în comune, iar 81 de comune și orașe au personal angajat cu atribuții de asistență socială (date valabile la 31.03.2015 conform Fișei de monitorizare trimestrială TRIM I 2015).
Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor care au în subordinea lor Serviciul Public de Asistență Socială sunt:
Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea – Direcția de Protecție Socială care are în subordine Centrul de servicii terapeutice pentru copilul cu autism Mara, Centrul de primire în regim de urgență Ioana, Îngrijire persoane vârstnice, Cantină de ajutor social;
Primăria Municipiului Drăgășani -Serviciul Public de Asistență Socială care are în subordine: Centrul de suport și adăpost temporoar pentru persoane aflate în dificultate Drăgășani, Cantina de ajutor social, Centrul de zi pentru persoane vârstnice, Centrul multifuncțional de asistență socială, Centrul de zi pentru copii, Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii;
Primăria Orașului Bălcești care are în subordine Căminul pentru persoane vârstnice Bălcești;
Primăria Comunei Crețeni, care are în subordine Centrul de zi pentru copii și Centrul multifuncțional de servicii sociale în cadrul căruia funcționează Centru de zi pentru adulți și Cantina socială;
Primăria Comunei Fârtățești care are în subordine Centrul multifuncțional de zi Fârtățești;
Primăria Comunei Sutești – Serviciul Public de Asistență Socială, care are în subordine Centrul multifuncțional de servicii sociale în cadrul căruia funcționează un centru de zi și o cantină de ajutor social;
Primăria Comunei Vlădești – Compartimentul de Asistență Socială;
Primăria Comunei Prundeni – Serviciul Public de Asistență Socială, care are în subordine Centrul de informare, consiliere și asistență a victimelor violenței domestice, Centrul de zi – Călina;
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vâlcea (D.G.A.S.P.C. Vâlcea) – este instituție publică cu personalitate juridică, înființată în subordinea Consiliului Județean Vâlcea. Rolul acestei instituții este de a asigura la nivel județean aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoi și are responsabilitatea dezvoltării și diversificării serviciilor sociale specializate, în funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menține funcționalitatea socială a persoanei, urmărind reinserția în mediul propriu de viață, familial și comunitar.
D.G.A.S.P.C. Vâlcea reprezintă cel mai important furnizor de servicii sociale din județul Vâlcea, oferind o gamă largă de servicii, activitățile desfășurate putând fi structurate în activități în domeniul:
protecției drepturilor copilului,
asistenței sociale a persoanelor adulte cu dizabilități,
asistenței sociale a persoanelor vârstnice,
protecției familiei.
Sistemul de protecție a copilului
Serviciile de protecție a copilului oferite de către D.G.A.S.P.C. (anul 2014) erau dominate de servicii de tip familial – în creștere față de anul anterior (65,1%), urmate de servicii de protecție de tip rezidențial pentru copiii lipsiți temporar sau definitiv de părinți (23,1%) și servicii de centru de zi prin servicii de consiliere părinți și copii (11,8%).
În anul 2014, în cadrul serviciilor de tip familial (plasament familial, tutelă, asistență maternală) au fost ocrotiți 980 de copii.
În subordinea D.G.A.S.P.C. Vâlcea funcționează un număr de 12 servicii de tip rezidențial pentu copii /tineri: Centrul de primire în regim de urgență a copilului; Serviciul de tip familial pentru deprinderi de viață și integrare socioprofesională a tinerilor din sistemul de protecție; Centru de plasament “Andreea” Rm. Vâlcea; Centrul de plasament “Ana” Rm. Vâlcea; Complex familial pentru recuperarea copilului cu dizabilități Goranu; Serviciul de tip rezidențial pentru recuperarea copilului cu dizabilități Rm. Valcea; Serviciul “Casa Pinocchio “Băbeni; Centrul rezidențial de recuperare a tinerilor cu afecțiuni neuropsihiatrice Băbeni; Centrul pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat; Centrul pentru copilul cu dizabilități Rm. Vâlcea; Serviciul adapost de zi și de noapte pentru copiii străzii. La data de 31.12.2014, 383 de copii/tineri beneficiau de serviciile oferite în centrele de tip rezidențial pentu copii /tineri.
Pe lângă serviciile mai sus menționate, D.G.A.S.P.C. Vâlcea oferă servicii cu un pronunțat caracter preventiv pentru copil și familie prin intermediul următoarelor centre:
Centrul pentru victimele violenței în familie Troianu;
Casa Materna Troianu;
Centrul de zi de îngrijire și recuperare pentru copilul cu dizabilități Rm. Vâlcea.
Sistemul de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități
Ponderea persoanelor cu handicap din totalul populației județului Vâlcea este de 6,10%. Procentul se situează peste cel la nivel regional (ponderea medie la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia fiind de 5,59%) și peste valoarea la nivel național (de 3,67%). Evoluția numărului de persoane cu certificat de încadrare în grad de handicap în perioada 2010-2014 arată o creștere pe toate categoriile.
Tabelul nr.3.20 – Persoane cu handicap 2010-2014
Sursa: Date extrase din rapoartele de activitate DGASPC 2010-2014 cu privire la numărul persoanelor cu handicap
La data de 31.12.2014 în județul Vâlcea un număr de 22.676 de persoane sunt încadrate într-un grad de handicap, în creștere cu 1.542 persoane față de 31.12.2013, când se înregistrau 21.134 persoane.
Din totalul celor 22.676 persoane încadrate înt-un grad de handicap, 91,2% sunt adulți – 20.690 persoane și 8,8% sunt copii, respectiv 1.986.
După structura ocupațională, din totalul celor 20.690 persoane adulte încadrate într-un grad de handicap, doar 4,3% – 879 persoane – sunt încadrate în muncă, 31,3% respectiv 6.481 sunt persoane fără venituri, iar 64,4%, 13.330 persoane sunt beneficiari ai unuia dintre sistemele de pensii.
În structura D.G.A.S.P.C. Vâlcea există un număr de 11 centre care oferă servicii persoanelor cu dizabilități, din care :
8 centre asigură găzduire pe perioadă nedeterminată: Centru de îngrijire și asistență Bistrița, Centru de îngrijire și asistență Lungești, Centru de îngrijire și asistență Zătreni, Centru de îngrijire și asistență Milcoiu, Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică nr. 1 Băbeni, Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică nr. 2 Băbeni, Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Măciuca și Centru de recuperare și reabilitare Govora, în acestea oferindu-se servicii unui număr de 637 persoane, în anul 2014.
2 centre oferă găzduire pe o perioadă determinată de la 10 la 45 de zile:
Centru de criză și respiro Băbeni;
Centrul de primire în regim de urgență pentru persoane adult care oferă servicii, atât persoanelor adulte încadrate într-un grad de handicap, cât și altor persoane adulte aflate în situație de risc.
1 centru de recuperare de tip ambulatoriu – Centru de zi pentru recuperare neuromotorie Băbeni.
Sistemul de protecție a persoanelor vârstnice – se adresează persoanelor vârstnice supuse riscului marginalizării sociale ca urmare a pierderii autonomiei personale, lipsei de suport familial, lipsei / insuficienței veniturilor, etc. D.G.A.S.P.C. Vâlcea are în subordine 2 centre rezidențiale:
Centru pentru persoane vârstnice Bistrița – primul centru rezidențial pentru persoane vârstnice din județ;
Căminul pentru persoane vârstnice Nicolae Bălcescu, luat în administrare în anul 2012.
La nivelul județului Vâlcea serviciile sociale oferite persoanelor aflate într-o categorie defavorizată sunt asigurate și prin intermediul furnizorilor privați. Conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale, la data de 03.03.2015 furnizorii de servicii sociale privați acreditați erau: Asociația Centrul pentru Familie, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic România – Filiala Vâlcea, Asociația Națională a Surzilor din România – Filiala Surzilor Vâlcea, Asociația ONG Casanova, Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Vâlcea, Fundația Inimă pentru Inimă, Fundația Pater Pio, Fundația Rebenciuc.
Din analiza datelor furnizate de instituțiile de profil (de stat și private) serviciile sociale sunt concentrate în sau în jurul centrelor urbane. Dacă în 2010, în zona de nord a județului erau oferite cele mai multe servicii sociale, în prezent se poate observa o dezvoltare a acestor servicii și în partea de sud a județului Vâlcea.
Serviciile medico-sociale
La nivelul județului Vâlcea funcționează, în subordinea Consiliului Județean Vâlcea și în coordonarea metodologică a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vâlcea, CENTRUL DE ASISTENȚĂ MEDICO-SOCIALĂ LĂDEȘTI.
Centrul de Asistență Medico-Socială Lădești (C.A.M.S. Lădești) are ca obiect de activitate asigurarea de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale pentru persoanele cu nevoi medico-sociale din județul Vâlcea.
Beneficiarii serviciilor furnizate de C.A.M.S. Lădești sunt persoane cu afecțiuni cronice care necesită permanent sau temporar, supraveghere, asistare, îngrijire și tratament. Grupurile țintă sunt persoane cu afecțiuni medico-sociale, cu vulnerabilitate a persoanei cu afecțiuni cronice de sănătate, care se combină de cele mai multe ori cu cele legate de vârstă, sărăcie, locație. În prezent numărul de locuri este de 50, urmând ca odată cu modernizarea și reabilitarea Pavilionului Pediatrie, să crească la 70 de locuri.
Planul strategic de dezvoltare al C.A.M.S. Lădești are în vedere stabilirea liniilor directoare și a unui cadru coerent în scopul de a crea un sistem unitar și comprehensiv de servicii medicale și sociale capabile să contribuie la creșterea calității vieții persoanei, să asigure incluziunea socială a categoriilor vulnerabile sau asigurarea unui standard decent de viață.
În concluzie, nevoile sociale se referă la dezvoltarea unor servicii care să fie orientate spre promovarea autonomiei persoanei vulnerabile și crearea de servicii alternative bazate pe conceptul de întrajutorare și sprijin comunitar. Mobilizarea comunităților locale și a reprezentanților instituțiilor locale responsabile de asistența socială, cu scopul de a aborda problemele specifice fiecărei comunități reprezintă un aspect cheie pentru succesul serviciilor de prevenire a situațiilor de risc și vulnerabilitate.
3.6. Administrația publică
Resurse umane
În cadrul Consiliului Județean Vâlcea își desfășoară activitatea un număr de 137 angajați dintr-un total de 161 posturi (85% grad de ocupare), funcții de demnitate publică, funcționari publici sau personal contractual, organizați într-un număr de 3 direcții generale, 2 direcții și 4 compartimente, aflate în coordonarea directă a președintelului Consiliului Județean.
În ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane din administrația publică, la nivelul județului Vâlcea au fost implementate 9 proiecte care vizează întărirea capacității administrative și dezvoltarea resurselor umane. Astfel, 7 autorități publice au accesat fondurile disponibile pentru dezvoltarea capacității administrative prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013 (PO DCA).
Tabelul nr.3.21 – Proiecte pentru dezvoltarea capacității administrative în județul Vâlcea
Sursa: AM PO DCA, http://www.fonduriadministratie.ro/lista-beneficiarilor/
Pentru dezvoltarea capacității administrative au fost implementate mai multe proiecte cofinanțate prin PO DCA 2007-2013, cu o valoarea totală atrasă, în perioada 2010-2015, de 5.017.950.94 lei. Prin intermendiul acestor proiecte s-au dezvoltat competențele a 1.387 funcționari publici (din care 1.008 funcționari în cadrul proiectului derulat de Consiliul Județean Vâlcea) în domenii precum: achiziții publice, ECDL, dezvoltarea de proiecte, managementul proiectelor și resurselor umane, achiziții publice ș.a.
Resursele financiare
Resursele financiare aflate la dispoziția Consiliului Județean Vâlcea pentru susținerea politicilor publice locale, în ultimii 3 ani au cunoscut o evoluție ascendentă, de la 351.907,40 mii lei în 2013, 495.121,83 mii lei în 2014 la 660.900,60 mii lei în 2015.
Fig.3.22 – Evoluția bugetului Consiliului Județean Vâlcea 2013-2015
Sursa: Hotărârile Consiliului Județean Vâlcea nr.53/09.04.2013, 11/07.02.2014, 46/17.02.2015
Majoritatea veniturilor Consiliului Județean au provenit din activitatea de impozite și taxe locale, cotele defalcate din TVA sau subvenții, precum și sume primite de la UE. Distribuția veniturilor Consiliului Județean se poate observa în Fig.3.23.
În secțiunea aferentă fondurilor europene nerambursabile, se poate observa o creștere a fondurilor atrase prin proiecte.
În ceea ce privește cheltuielile în cadrul categoriilor bugetare, în anul 2015, ponderea cea mai ridicată se observă la Servicii și dezvoltare cu un procent de 48%, urmate de Serviciile social-culturale cu 30%, ambele în creștere față de anul anterior cu 59%, respectiv 23%. În anul 2015, comparativ cu anul anterior se observă că valoarea finanțării pentru învățământ a crescut cu 3%, iar pentru sănătate creșterea este de 29% (Fig. 3.24).
Fig.3.23 – Venituri ale Consiliului Județean 2013-2015 (mii lei)
Sursa: Hotărârile Consiliului Județean Vâlcea nr.53/09.04.2013, 11/07.02.2014, 46/17.02.2015
Fig.3.24 – Distribuția cheltuielilor Consiliului Județean 2013-2015 (mii lei)
Sursa: Hotărârile Consiliului Județean Vâlcea nr.53/09.04.2013, 11/07.02.2014, 46/17.02.2015
Fig.3.25 – Distribuția cheltuielilor Consiliului Județean Vâlcea în perioada 2013-2015,
pe servicii și activități (mii lei)
Sursa: Hotărârile Consiliului Județean Vâlcea nr.53/09.04.2013, 11/07.02.2014, 46/17.02.2015
Descentralizarea
Existența unor decalaje importante între mediul urban și cel rural afectează procesul de furnizare a serviciilor publice. Aceste decalaje sunt mai pregnante în zonele rurale din cauza resurselor financiare insuficiente alocate dezvoltării instituțiilor și abilităților specifice personalului. În același timp, este posibil ca cerințele din ce în ce mai mari privind performanța autorităților și instituțiilor publice din zonele rurale să mărească aceste decalaje față de centrele urbane. Prin urmare, eforturile de creștere a calității furnizării serviciilor publice ar trebui să se concentreze în mod deosebit pe dezvoltarea capacității administrației publice din zonele rurale.
Este, de asemenea, recunoscut faptul că eficiența și calitatea furnizării actuale de servicii publice nu se ridică la așteptările cetățenilor.
În multe situații, descentralizarea competențelor exercitate de autoritățile administrației publice centrale se reflectă printr-un stil de management birocratic și distant, concentrându-se mai mult pe reguli și reglementări, decât pe calitatea furnizării serviciilor. Descentralizarea, ca soluție recunoscută la aceste probleme, a constituit un element principal al strategiei administrației publice încă din anul 2005 (cadrul legal necesar susținerii procesului de descentralizare a fost deja dezvoltat).
Tabelul nr.3.22 – Instituțiile descentralizate aflate sub autoritatea Consiliul Județean Vâlcea
CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA, DEZVOLTARE URBANĂ ȘI MEDIU
4.1. Infrastructura
4.1.1.Infrastructura de transport
Regiunea Sud-Vest Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 și E81 și două din cele trei axe prioritare ale Rețelei de transport Trans-European – TEN-T (formate din coridoarele Pan-europene) care intersectează România, și anume axa prioritară de transport 7 (formată din coridorul IV – Berlin / Nürenberg – Praga – Budapesta – Constanța – Istanbul – Salonic) și axa prioritară de transport 18 – Dunărea (formată din coridorul VII). Regiunea Sud-Vest dispune de o rețea rutieră de 10.460 km (13,19% din totalul național), din care 2043 km sunt drumuri naționale (13% din total drumuri naționale) și 8.437 km drumuri județene și comunale (12,82% din totalul național). În privința densității drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situează ușor peste media națională (35,8 km/100 km2), cele mai mari densități înregistrând județele Gorj (39,3 km/100 km2), Mehedinți și Vâlcea, ambele cu 37,6 km/100 km2. Drumurile publice din Județul Vâlcea au o lungime totală de 2.325,013 km, reprezentând 21,05% din lungimea totală a drumurilor publice din regiunea Sud-Vest Oltenia.
În Master Planul General de Transport, județul Vâlcea se află în apropierea coridorului care conectează capitala țării cu Regiunea Centru și Vest și Europa de Vest (conexiune între polii urbani București, Pitești, Sibiu, Deva, Timișoara, Arad). În acest context, în luna mai 2015, cu prioritate (grd.1), s-a planificat construirea autostrăzii Pitești – Racovița – Sibiu.
Rețeaua de drumuri clasate a județului Vâlcea, conform H.G. nr.540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice, cu modificările și completările ulterioare, însumează 2325,013 km, din care:
drumuri de interes național în lungime totală de 529,089 km – 22,8%;
drumuri de interes județean în lungime totală de 961,089 km – 41,3%;
drumuri comunale în lungime totală de 834,846 km – 35,9%;
Dintre acestea:
1 traseu este de drum național european E81 (DN 7);
2 trasee sunt de drumuri naționale principale (DN 64, DN 67);
6 trasee sunt de drumuri naționale secundare (DN 7A, DN 7D, DN 65C, DN 67B, DN 67C, DN 73C);
58 sunt rețele de drumuri de interes județean;
157 rețele sunt de drumuri comunale.
Zona de nord a județului este traversată de:
DN67 (Râmnicu-Vâlcea – Horezu – Târgu-Jiu) cu conexiune la drumurile europene: E81 – la Râmnicu-Vâlcea, E79 – la Targu-Jiu și E70 – la Drobeta-Turnu-Severin;
DJ 665 se desprinde din DN 67 în orașul Horezu și leagă toate așezările submontane, după care accede în E79;
DN 7A străbate nordul județului pe direcția Est – Vest și face legătura dintre județul Vâlcea și județul Hunedoara.
De la nord la sud județul este traversat de:
DN 64 leagă Municipiul Râmnicu-Vâlcea cu Municipiul Drăgășani și asigură accesul spre județul Olt, spre drumul european E571.
DN 65C face legătura între orașele Horezu și Bălcești și spre județul Dolj.
Analizând situația drumurilor naționale în județul Vâlcea, observăm o creștere a kilometrilor modernizați în perioada 2009 – 2013, de la o pondere de 79,01% în 2009 la 90,74% în 2013.
Cel mai important drum din județ este drumul european E81, care leagă județul Vâlcea cu județele Sibiu și Argeș.
Județul Vâlcea se caracterizează printr-o rețea vastă de drumuri județene. În anul 2013, drumurile județene însumau 961,089 km, respectiv 41,33% din totalul drumurilor, dintre care modernizați au fost 308 km, ceea ce reprezintă 17,21%, iar restul erau drumuri județene cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, pietruite sau de pământ.
Fig.4.1 – Lungimea drumurilor publice la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Din punct de vedere al tipurilor de îmbrăcăminți existente, drumurile județene se prezintă astfel:
cu îmbrăcăminte asfaltică – 725,930 km 75,53%;
cu beton de ciment – 84,305 km 8,77%;
pietruite – 101,694 km 10,58%;
de pământ – 49,160 km 5,12%;
Din datele prezentate rezultă că, din totalul rețelei de drumuri județene, aflate în administrarea Consiliului Județean Vâlcea, în lungime de 961,089 km, 150,854 km sunt pietruite și de pământ, reprezentând 15,70% din total, iar din totalul de 725,93 km cu îmbrăcăminte asfaltică, 371,301 km, reprezentând 51,15%, au durată de serviciu normată, de mult timp expirată.
Pe rețeaua de drumuri de interes județean sunt amplasate 286 poduri în lungime totală de 7803,22 ml, din care 74% au durată normală de funcționare, de mult timp expirată.
Fig.4.2 – Ponderea drumurilor județene pe tipuri de acoperământ (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo-on line
Fig.4.3 – Structura drumurilor naționale din Județul Vâlcea pe tipuri de îmbrăcăminți
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Investiții au fost întreprinse și la nivelul străzilor orășenești, în special prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013.
Tabelul nr.4.1 – Lungimea străzilor orășenești la nivelul Județului Vâlcea
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În 2013, în județul Vâlcea, există o rețea de 746 km de străzi orășenești, cu 100 km mai mult decât în 2007. Activitatea de modernizare a fost fluctuantă în perioada 2007-2013, dar în 2013 străzile modernizate reprezentau 60,32% din totalul, cu 3,35% mai mult decât în 2007.
În perioada de programare 2007-2013, autoritățile județene au demarat și implementat o serie de proiecte pentru fluidizarea traficului rutier între localități, prin modernizarea drumurilor județene:
DJ 665 limita județului Gorj – Marita – Izvorul Rece – Vaideeni – Horezu, Km 53 + 650 – 69 + 169.
DJ 677 Mădulari – Susani – limita județului Olt, Km 0 + 000 – 23 + 850.
DJ 648 Ionești – Olanu – limita județului Olt, Km 0 + 000 – 8 + 900 și construcție două poduri din beton armat.
DJ 651B Bălcești – Gorunești, limita județului Olt, Km 0 + 000 – 12 + 100.
Au fost construite drumuri ocolitoare a localităților (Consiliul Local Drăgășani – ocolirea Municipiului Drăgășani) și s-au modernizat străzile orășenești. Municipiul Râmnicu-Vâlcea a accesat fonduri structurale pentru construirea de pasaje subterane (lărgirea pasajului Hervil pasaj inferior pe CF Piatra Olt – podul Olt km 293 + 808; pasaj Strada Bogdan Amaru) și de poduri (pod peste râul Olănești în prelungirea străzii Carol I) pentru evitarea aglomerărilor în trafic în perioadele orelor de vârf.
Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – PATN prevede în Anexa 1. Direcții de dezvoltare construirea de rețele de căi rutiere care vizează și județul Vâlcea:
Autostrăzi (1.01): Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitești-București-Lehliu-Fetești-Cernavodă-Constanța;
Drumuri expres sau cu 4 benzi (2.29): Drobeta-Turnu Severin – Târgu Jiu- Râmnicu Vâlcea- Curtea de Argeș.
Rețeaua de cale ferată din județ are 163 km și face legătura între București și Sibiu (pe ruta București – Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea – Sibiu), între Craiova și Sibiu (pe ruta Craiova – Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea – Sibiu) și între Băbeni – Alunu. În intervalul de timp 2007-2013 nu au fost construite rețele de căi ferate.
Tabelul nr.4.2 – Lungimea căilor ferate în exploatare la nivelul județului
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
4.1.2. Alimentarea cu apă
Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 2.011,4 km (2013), include 11 localități din mediul urban și 54 localități din mediul rural și a crescut cu 61,80% în anul 2013 față de anul 2007.
Tabelul nr.4.3 – Lungimea totală rețea simplă de distribuție apă din județul Vâlcea (km)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Volumul de apă potabilă distribuită a fost în anul 2013 de 15.066 mc, în scădere față de anul anterior cu 1.412 mc, și cu 17.108 mc față de anul 2007, scăderi ce se pot datora unor sisteme alternative de alimentare cu apă (puțuri forate, apa potabilă îmbuteliată).
Tabelul nr.4.4 – Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Vâlcea
– mii metri cubi-
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În perioada 2007-2013 a crescut semnificativ numărul de localități cu rețea de distribuție a apei potabile.
Fig.4.4 – Număr localități cu rețea de distribuție apă la nivelul județului Vâlcea
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Tabelul nr.4.5 – Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile vs Populația deservită
– metri cubi pe zi-
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În județ, populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă, era în anul 2013 de 208.199 persoane, în creștere cu 16,67% față de anul 2008.
4.1.3. Rețeaua de canalizare și epurare ape uzate
În perioada 2007-2013 rețeaua de canalizare s-a extins semnificativ, dublându-se.
Tabelul nr.4.6 – Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din județul Vâlcea (km)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În județ sunt un număr de 42 localități (2013) cu canalizare publică, din care 11 în mediul urban și 31 în mediul rural. La sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate, erau racordați în anul 2013 un număr de 133.483 locuitori, în creștere cu 2,3% față de anul 2007.
Tabelul nr.4.7 – Locuitorii cu locuințele conectate la sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
4.1.4. Termoficare
Agentul termic este produs și distribuit de către CET Govora S.A. sub formă de apă fierbinte pentru încălzire și apă caldă pentru consum menajer. CET Govora S.A. asigură serviciul public de furnizare energie termică în sistem centralizat în: Râmnicu Vâlcea (resurse: cărbune, gaz natural, biomasă); Călimănești (resurse: geotermal și gaz natural); Băile Olănești (resurse: gaz natural).
Cantitatea de agent termic distribuită a scăzut începând cu anul 2012 ca urmare a orientării consumatorilor către alte sisteme de încălzire (centrale de apartament, încălzirea cu sobe), astfel că, dacă în anul 2011 cantitatea de energie termică era de 321.498 Gcal, în anul 2013 a scăzut până la 294.559 Gcal (- 8,4 %).
Motivul principal pentru scăderea cantității energiei termice distribuite a fost debranșarea unei părți din consumatorii casnici de la sistemul centralizat. Debranșarea consumatorilor de la sistemul centralizat a avut mai multe cauze: creșterea prețului perceput pentru căldura furnizată din sistemul centralizat, comparativ cu prețul gazului natural; lipsa dispozitivelor de măsurare a consumului de căldură la fiecare apartament, plata în regim paușal făcând imposibil consumul căldurii în raport cu dorința / necesitatea și capacitatea de plată a fiecărui abonat. Energia termică distribuită în județul Vâlcea revine aproape în totalitate municipiului Râmnicu Vâlcea (96,7 %).
Reducerea consumului de energie termică în locuințe este și rezultatul economisirii la consumatori prin izolarea termică a locuințelor, contorizarea energiei termice livrate la nivel de scară și de imobil și a contorizării individuale pentru apa caldă de consum.
Tabelul nr.4.8 – Distribuția energiei termice la nivelul județului Vâlcea
– Gigacalorii –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Analizând modul în care se asigură agentului termic, rezultă că în mediul rural locuințele continuă să fie încălzite preponderent cu lemne/cărbune, deșeuri de lemn sau resturi vegetale.
4.1.5. Alimentare cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale se face din Sistemului național de transport a gazelor naturale.
Lungimea totală a conductelor de distribuția a gazelor este de 556, 90 km (2013), pentru un număr de 13 localități (8 din mediul urban 5 din mediul rural).
Tabelul nr.4.9 – Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor
– kilometri –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În intervalul 2007 – 2013, cantitatea distribuită de gaze naturale a scăzut, pe fondul scăderii cererii de gaze naturale ca urmare a eficientizării consumului de către beneficiarii casnici și a reducerii sau modernizării activității unor beneficiari industriali. Astfel, față de 2007, în anul 2013 cantitatea de gaze naturale distribuită a scăzut cu 36, 93%.
Tabelul nr.4.10 – Cantitatea de gaze naturale distribuită la nivelul județului Vâlcea
– mii metri cubi-
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
4.1.6. Energie electrică și surse alternative de energie
Pentru producerea energiei electrice este folosit combustibilul fosil (lignitul inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Alunu și Berbești, gaz natural) în cadrul CET Govora și potențialul hidroenergetic oferit de râul Olt și afluenții acestuia, prin centralele hidroenergetice. CET Govora produce în cogenerare energie electrică și termică sub formă de abur industrial și sub formă de apă fierbinte pentru termoficare urbană și asigură:
100% consumul de energie termică sub formă de abur pe Platforma Industrială Sud Râmnicu Vâlcea;
75% consumul de energie electrică pe Platforma Industrială Sud Râmnicu Vâlcea;
88% din consumul de energie termică urbană în municipiul Râmnicu Vâlcea.
În județul Vâlcea există un mare potențial hidroenergetic bine exploatat, ceea ce a determinat situarea județului pe unul dintre primele locuri pe țară în ceea ce privește producția de energie nepoluantă. Din anul 2002, Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Valcea administrează potențialul hidroenergetic al râului Lotru si al sectorului mijlociu al râului Olt (Gura Lotrului – Drăgășani).
Centralele hidroenergetice reprezintă o a doua sursă principală de energie electrică, sucursala din Râmnicu Vâlcea a S.C. Hidroelectrica S.A. administrând sectorul Oltului Mijlociu și fiind racordată la sistemul național de distribuție. Centralele hidroenergetice produc energia electrică cu un preț redus și mai puțin poluantă decât centralele termoenergetice. CHE Râmnicu Vâlcea funcționează din anul 1975 și are în custodie amenajările de pe râurile Olt și Lotru.
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se realizează prin 1942 posturi de transformare și 16 stații de transformare, iar consumatorii industriali dispun de stații de transformare proprii. Sistemul de distribuție al energiei electrice furnizează energie electrică consumatorilor județului Vâlcea, rețeaua electrică având următoarea componență:
573.900 km rețele de energie electrică 110 kV;
2.391.030 km rețele de energie electrică 20 kV;
4.440.85 km rețele de energie electrică 0,4kV.
Iluminatul public
Iluminatul public se realizează prin intermediul rețelei electrice de joasă tensiune (0.4 kV), care însumează 3.419,46 km, rețea pozată pe stâlpi din beton.
La nivelul județului Vâlcea iluminatul public deservește 90 de localități.
Surse alternative de energie
Sursele alternative, regenerabile și nepoluante de energie utilizate în județ, aflate în continuă dezvoltare sunt: hidroenergie, energia geotermală, energia solară și eoliană. În acest sens, în anul 2007 s-a realizat sistemul de încălzire centralizat în orașul Călimănești prin utilizarea zăcământului geotermal existent în zonă, utilizând o cantitate de 214.673 m3 de apă geotermală la o temperatură medie de 1960 C și presiune 0,5 bar. Mai multe societăți comerciale și-au implementat sisteme proprii de producere a energiei electrice necesare consumului propriu precum și înaintării surplusului în Sistemul Energetic Național (ON – GRID) printre care amintim Fabrica de Furaje și Nutrețuri Combinate din localitatea Băbeni (103 KWp) și Ferma Avicolă din localitatea Frâncești (200 KWp).
În dorința identificării unor noi surse alternative de energie Centrul Național de Hidrogen și Pile de Combustie Vâlcea din cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Rm. Vâlcea desfășoară activități de cercetare în domeniul pilei de combustibil cu hidrogen.
Potențialul solar
În Regiunea Sud-Vest Oltenia, zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare sunt: suprafețele cu cel mai ridicat potențial acoperă în Câmpia Română, zona municipiului Craiova și localitățile limitrofe cu extindere spre sud, până la granița cu Bulgaria, nord-estul județului Olt, sud-estul județului Vâlcea unde radiația solară pe suprafață orizontală se situează între 1300 și 1400 MJ / m2. Zone cu potențialul moderat (mai puțin de 1300 MJ /m2) acoperă nordul județelor Gorj și Vâlcea.
Fig.4.5 – Hartă energie solară Oltenia
Sursa: P.D.R. Sud-Vest Oltenia 2014-2020 (după Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România , MININD)
Amplasamentul geografic și condițiile climatice favorabile au permis în ultimii ani dezvoltarea de parcuri fotovoltaice în județ:
Dăești – putere 1,98 MW – stație racord Jiblea 110 / 20 kV;
Nicolae Bălcescu (Primăria Nicolae Bălcescu) – putere 0,5 MW – stație racord Marcea – Galicea LEA 20 kV;
Horezu (Primăria Horezu) – putere 0,965 MW – stație racord Horezu – Cerna 20 kV;
Orlești (Primăria Orlești) – putere 0,204 MW – stație racord Marcea – Orlești LEA 20kV;
Frâncești (S.C. Avicarvil S.R.L.) – putere 0,2 MW;
Drăgășani (S.C. Cerola S.A.) – putere 0,428 MW – stație racord Drăgășani 110/20 kV;
Sirineasca (S.C. Solek Project Epsilon S.R.L.) – putere 1,5 MW – stație racord Marcea 110/20 kV;
Malaia (S.C. Suntech Power S.R.L.) – putere 0,09 MW – stație racord Ciunget – Malaia LEA 20 kV;
3 parcuri în sat Zavideni comuna Prundeni – putere individuală 1 MW;
2 parcuri fotovoltaice (Green Power și Energy Solution) în comuna Slătioara.
Potențialul eolian
Principala zonă cu potențial energetic eolian este aceea a vârfurilor montane, fără a avea totuși un potențial deosebit.
Fig. 4.6 – Caracteristicile de potențial energetic eolian pentru diferite zone în România
Sursa: Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România , MININD
Potențialul biomasei
În România, biomasa reprezintă 65% din potențialul de energie regenerabilă.
În prezent, în județul Vâlcea CET Govora utilizează în cazanele pe cărbune (coardere după anul 2007) cca. 15-25 mii tone biomasă anual și intenționează creșterea utilizării acestui tip de combustibil.
În județ există un proiect de construire a unei centralei electrice în orașul Horezu, cu termen de finalizare în luna septembrie 2015; centrala va avea o putere nominală de 4,13 MW și va genera un consum de aproximativ 60.000 – 65.000 de tone/an de biomasă lemnoasă.
Potențialul hidroenergetic
În județul Vâlcea pe râurile Lotru și Olt se află un număr important de centrale hidroelectrice care fac din județ unul dintre cei mai mari producători de energie electrică.
Potențialul mediu anual al bazinului Lotru este de 1.243 GWh, valorificarea energetică a debitelor acumulate în lacul Vidra realizându-se în trei trepte de cădere situate între cotele 1.289 și 300 m, în centralele Ciunget, Malaia și Brădișor. Principalele elemente ale amenajării hidroenergetice Lotru sunt:
3 hidrocentrale (Ciunget, Malaia, Brădișor) cu o putere instalată totală de 643 MW;
3 stații de pompaj energetic (Petrimanu, Jidoaia, Lotru-Aval) cu o putere instalată totală de 61,5 MW;
7 baraje, dintre care 5 baraje din beton în arc (Petrimanu, Galbenu, Jidoaia, Lotru-Aval, Brădișor) cu înălțimi cuprinse între 42 si 62 m, un baraj de anrocamente (Vidra) și un baraj din materiale locale (Malaia);
82 captari secundare cu o rețea de galerii de 160 km.
Potențialul hidroenergetic al râului Olt este evaluat la 1.867 MW, (17% din potențialul râurilor interioare). Amenajarea hidroenergetică a Oltului a început în anul 1969, prin construirea hidrocentralei Râmnicu Vâlcea. Pe sectorul mijlociu al Oltului sunt amplasate 12 hidrocentrale tip centrală-baraj (Cornetu, Gura Lotrului, Turnu, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zăvideni, Drăgășani), 3 microhidrocentrale și 4 stații de pompaj în spatele digului, având o putere totală instalată de 500,1 MW și o producție de energie electrică de proiect de 1.482,49 GWh/an.
Sucursala Hidrocentrale Râmnicu-Vâlcea are în administrare 16 hidrocentrale (33 hidroagregate), 3 stații de pompaj hidroenergetic (7 grupuri de pompaj) și 3 hidrocentrale (6 hidroagregate). Puterea totală instalată este de 1.201,7 MW din care 643 MW în amenajarea Lotru, 554,9 MW în amenajarea Olt Mijlociu și 3,8MW în microcentrale. Puterea anuală de energie electrică de proiect este de 3.043,61 GWh.
4.1.7. Poștă și telecomunicații
Poșta
Serviciile poștale înregistrează în perioada 2007-2013 un trend descrescător cu 33,19%, aceeași tendință existând și la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia (20,89%). În județul Vâlcea în anul 2013 existau 157 unități poștale, care în acealași an au avut un volum de activitate raportat la 626 mii corespondențe expediate, 1249 mii trimiteri recomandate, 12 mii colete poștale expediate. Ponderea cea mai semnificativă din total activități o reprezintă trimiterile recomandate cu 66%.
Telecomunicații
În județ sunt înregistrați un număr de 15 furnizori de rețele și servicii de comunicații autorizați care asigură necesarul de comunicații telefonice fixe și mobile, de date și Internet de mare viteză.
Incepând cu anul 2014, s-a demarat la nivelul a 42 localități rurale din județul Vâlcea, un proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de rețele electronice care să asigure capabilitățile tehnice necesare furnizării de servicii de bandă largă. În acest sens, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va construi infrastructura de distribuție în bandă largă, formată din puncte de acces necondiționat și rețele de distribuție de fibră optică.
4.2. DEZVOLTARE URBANĂ
4.2.1. Rețeaua de localități
Județul Vâlcea este format din două municipii de rangul II (Râmnicu Vâlcea și Drăgășani), 9 orașe de rangul III (Horezu, Băile Olănești, Băile Govora, Călimănești, Ocnele Mari, Brezoi, Bălcești, Băbeni, Berbești), 78 comune și 560 de sate. Dintre județele Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, județul Vâlcea are cel mai mare număr de orașe și de sate.
Tabelul nr.4.11 – Organizarea administrativă a teritoriului la nivelul anului 2014
– număr –
Sursa: Institutul National de Statistică, Tempo-online
Gruparea municipiilor și orașelor din județul Vâlcea după numărul populației, arată că 55% sunt orașe cu o populație cuprinsă între 5.000 – 9.999 locuitori, 27% sunt orașe cu o populație cuprinsă între 2.000 – 4.999 locuitori, 1 municipiu cu o populație cuprinsă între 20.000 – 49.999 locuitori (Drăgășani), 1 municipiu cu o populație cuprinsă între 100.000 – 199.999 locuitori (Râmnicu Vâlcea).
Fig. 4.7 – Structura localităților din Județul Vâlcea
Orașele și municipiile sunt amplasate în luncile unor cursuri de apă și situate în majoritate în jumătatea de nord a județului. Din punct de vedere al suprafeței, indicele de urbanizare este de 13,7%, iar din punct de vedere al locuitorilor, indicele de urbanizare este de 39,11%.
Conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al județului Vâlcea, în anul 2013 județul s-a situat pe locul 7 pe țară în ceea ce privește numărul de orașe, cu o pondere de 4,1% în total orașe.
Rețeaua de localități a județului, caracterizată prin dispoziția spațială a centrelor urbane pe două axe – Valea Oltului și axa Râmnicu Vâlcea – Horezu, are o structură dezechilibrată dimensional, formată majoritar din orașe mici și foarte mici, având ca principal centru polarizator municipiul Râmnicu Vâlcea.
Polii urbani de dezvoltare din județul Vâlcea sunt:
Pol regional: municipiul Râmnicu Vâlcea – rangul II – reședință de județ, centru economic, administrativ și cultural important, cu influență la nivel regional, situat pe o axă majoră de transport, centru al unei zone turistice recunoscute; deține dotări publice diversificate și complexe și are o arie de influență extinsă;
Pol subregional: municipiul Drăgășani – rangul II – centru cu rol de echilibru la nivel județean, al doilea oraș industrial al județului, cu poziționare favorabilă, cuprins în categoria orașelor mijlocii (deși prognoza demografică îl indică la limita inferioară a acestei categorii, cu tendință de scădere accentuată), al cărui rol polarizator se propune a fi consolidat prin dezvoltare economică, atragerea unor companii de vârf și descentralizarea/ delocalizarea unor funcțiuni, în principal administrative și de servicii, precum și prin ridicarea nivelului de dotare și echipare;
Poli locali: orașele Brezoi, Horezu, Băbeni, Berbești, Bălcești, Ocnele Mari – rangul III – orașe de importanță județeană sau zonală cu rol de servire în spațiul rural;
Poli locali – stațiuni turistice: orașele Băile Olănești, Băile Govora, Călimănești – rangul III – stațiuni turistice balneare de interes național, cu arie de influență în cadrul zonei imediate în privința dotărilor teritoriale, dar cu influență extinsă la nivel național ca funcțiune turistică.
Prin PATJ Vâlcea s-au propus ca poli rurali de dezvoltare următoarele comune:
Lădești: sat reședință de comună – rangul IV – propus ca centru de polarizare intercomunală, având în vedere: situarea într-o zonă profund rurală, accesibilitatea, nivelul actual de dotare comparativ cu alte localități rurale din zonă
Voineasa: sat reședință de comună – rangul IV – stațiune turistică montană de interes național, care poate prelua funcția de centru intercomunal pentru zona montană nord – vestică a județului.
De asemenea, au fost propuse 7 centre de polarizare principale, cărora le corespund 7 arii de influență, stabilire în raport de potențialul economic și demografic, cu nivelul de dotare și echipare, cu poziția în teritoriu și accesibilitatea acestora:
Râmnicu Vâlcea – centru coordonator pentru orașele Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești, Ocnele Mari și comunele: Budești, Bujoreni, Bunești, Berislăvești, Dăești, Golești, Mihăești, Milcoiu, Muereasca, Păușești Maglași, Runcu, Sălătrucel, Stoenești, Vlădești;
Drăgășani – centru coordonator pentru comunele: Amărăști, Crețeni, Drăgoești, Glavile, Gușoeni, Mitrofani, Mădulari, Lungești, Orlești, Prundeni, Scundu, Ștefănești, Șutești, Voicești;
Horezu – centru coordonator pentru comunele: Bărbătești, Costești, Măldărești, Oteșani, Păușești, Pietrari, Slătioara, Stroești, Tomșani, Vaideeni;
Brezoi – centru coordonator a cărui arie de influență se poate fragmenta în două zone: una polarizată direct de orașul Brezoi și care include comunele Boișoara, Câineni, Perișani, Racovița, Titești, iar a doua pentru care se propune ca centru intercomunal stațiunea Voineasa ce are în aria de influență comuna Malaia;
Băbeni – centru coordonator pentru comunele: Dănicei, Frâncești, Galicea, Ionești, Nicolae Bălcescu, Olanu, Stoilești, Șirineasa;
Berbești – centru coordonator pentru comunele: Alunu, Cernișoara, Copăceni, Grădiștea, Mateești, Popești, Sinești;
Bălcești – centru coordonator pentru o arie extinsă ce se poate fragmenta în două: o zonă polarizată direct de orașul Bălcești, formată din comunele Diculești, Ghioroiu, Făurești, Laloșu, Lăcusteni, Livezi, Susani, Tetoiu, Valea Mare, Zătreni, iar a doua zonă având ca centru intercomunal Lădești, fiind formată din comunele Fârtătești, Lăpușata, Măciuca, Roești, Roșiile, Pesceana, Stănești.
4.2.2. Activitatea întreprinderilor
La nivelul județului, în anul 2014 erau înregistrate 6.746 întreprinderi active, dintre care 21 întreprinderi cu mai mult de 250 salariați.
Afacerile locale sunt dominate de servicii (77% din totalul firmelor), iar în sectorul de industrie și construcții activează 19% din totalul firmelor. Această situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde ponderea pentru aceleași sectoare este 76%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit). Situația este similară și la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, unde din total firme, 77% reprezintă sectorul servicii, iar 19% sectorul industrie și construcții.
Fig. 4.8 – Densitatea județeană a firmelor (firme la 1000 locuitori)
Sursa: Carta Albă a IMM-urilor 2013
Cea mai mare densitate a firmelor este localizată în mediul urban, în special în municipiile Râmnicu Vâlcea și Drăgășani, fapt care arată o polarizare în detrimentul zonelor rurale și așa puțin dezvoltate. Dintre acestea, 99,68% sunt întreprinderi micro, mici și mijlocii, situație asemănătoare contextului regional și național. Astfel, conform informațiilor Institutului Național de Statistică din anul 2013, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, existau 35.264 IMM-uri, reprezentând 99,72% din totalul firmelor existente în județ, iar la nivel național, conform aceleiași surse, 99,67% dintre întreprinderi sunt IMM-uri.
Densitatea firmelor în județ este de 23,67 firme la 1000 locuitori, față de o medie națională de 29,02 și 68,48 în București.
Fig.4.9 – Distribuția pe județe a ponderii IMM-urilor (% din total pe țară)
Sursa: Carta Albă a IMM-urilor 2013
Mai mult, municipiul Râmnicu Vâlcea angajează aproximativ 52% din forța de muncă din județ și participă cu peste 65,67% din cifra de afaceri a județului.
În topul regiunilor, în funcție de numărul de firme, pe ultimul loc se află regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), regiune în care activează cca. 7,4% din totalul firmelor din România.
În județul Vâlcea, în perioada 2009-2014 evoluția numărului de firme înmatriculate indică un regres, raportat la scăderea cu 63,07% a firmelor înmatriculate în anul 2014, comparativ cu aanul 2009.
Tabelul nr.4.12 – Înmatriculări de firme în Județul Vâlcea
Sursa: http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici
Productivitatea muncii în IMM-uri este de 161,8 mii lei, mai scăzută decât media regională (178,9 mii lei) sau media națională (252,2 mii lei).
Fig. 4.10 – Productivitate muncii în IMM-uri (2012)
Sursa: Carta Albă a IMM-urilor 2013
4.2.3. Dezvoltarea infrastructurii
Străzile orășenești
În anul 2013, mediul urban din județul Vâlcea cuprindea 746 km de străzi orășenești, din care 28,41% deserveau municipiul Râmnicu Vâlcea, 12,47% orașul Băile Olănești, 9,79% municipiul Drăgășani, 9,51% orașul Horezu. Din total străzi orășenești 60,32% sunt modernizate, cel mai mare nivel de modernizare al străzilor se înregistrează în municipiul Drăgășani 93,15%, urmat de municipiul Râmnicu Vâlcea 73,11%, orașul Bălcești 83,33%, orașul Horezu 67,60%.
Lungimea totală a străzilor din municipiile și orașele din județul Vâlcea reprezenta în anul 2013, 2,60% din valoarea națională (28.675 km), și 25,53% din valoarea regiunii Sud-Vest Oltenia (2922 km). În perioada analizată (2007-2013), lungimea totală a străzilor orășenești a crescut cu 15,47%.
Tabelul nr.4.13 – Lungimea străzilor orășenești (2007-2013)
km –
Sursa: INS, Tempo-online, calcule proprii
Tabelul nr.4.14 – Străzile orășenești 2013
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Utilități
Rețeaua de distribuție a apei potabile
Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile a avut o evoluție pozitivă în perioada 2007-2013, înregistrând o creștere de 61,79%. Extinderea rețelei a vizat orașele: Râmnicu Vâlcea (+59,94%), Băbeni (+23,21%), Băile Olănești (+18,22%), Horezu (+2,2%).
Cantitatea totală de apă potabilă distribuită consumatorilor, populației și agenților economici a fost în anul 2013 de 15.066 mii metri cubi, în scădere cu peste 50% față de anul 2007. Cele mai însemnate scăderi s-au înregistrat în orașele Brezoi, Râmnicu Vâlcea, Călimănești, Băile Govora.
Rețeaua de canalizare
În perioada 2007-2013 lungimea simplă a conductelor de canalizare a înregistrat un trend crescător, numărul de kilometri existenți în anul 2007 (325 km) s-a extins în ultimii 6 ani cu 386,2 km ajungând în 2013 la 711,2 km.
Orașele în care s-au extins rețelele de canalizare, în perioada analizată, au fost: Râmnicu Vâlcea (4,7 km), Băile Olănești (4 km), Brezoi (3,4 km), Drăgășani (1 km).
Tabelul nr. 4.15 – Evoluție rețele de canalizare în mediul urban din județul Vâlcea (km)
Sursa: INS, Tempo-online
Energia termică
La nivelul județului Vâlcea s-a distribuit în anul 2013 o cantitate de 294,559 Gcal, în creștere cu 6,23% față de 2007.
Tabelul nr. 4.16 – Evoluție energie termică distribuită în județul Vâlcea în intervalul 2007-2013
Sursa: INS, Tempo-online
Gazele naturale
Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor naturale din mediul urban din județul Vâlcea a avut un trend crescător în perioada 2007-2013, cu 62,55%.
Tabelul nr.4.17 – Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor în județul Vâlcea (km)
Sursa: INS, Tempo-online
Volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor înregistrează în perioada 2007-2013 un trend descrescător, cu peste 50%.
Tabelul nr.4.18 – Evoluția volumului de gaze naturale distribuite în mediul urban [Gcal]
Sursa: INS, Tempo-online
4.2.4. Fondul de locuințe
În anul 2013 numărul de locuințe din mediul urban din județul Vâlcea reprezenta 41,61 % din totalul locuințelor, sub media la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia (54,54%). Creșteri ale suprafeței locuibile sunt semnificative în Călimănești, urmată de Ocnele Mari, Brezoi, Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băile Olănești.
Tabelul nr.4.19 – Situația locuințelor din mediul urban din județul Vâlcea
Sursa: INS, Tempo-online, calcule proprii
În privința numărului de persoane ce revin la o locuință din mediul urban Regiunea Sud-Vest Oltenia este sub media regională de 4,23 persoane/locuință. În județul Vâlcea valoarea este 2,04 persoane/locuință, evidențiindu-se orașele Băbeni, Horezu, Drăgășani cu respectiv 2,50 persoane/locuință, 2,28 persoane/locuință și respectiv 2,24 persoane/locuință. Orașele Brezoi, Bălcești și Băile Govora se situează sub media la nivel de județ.
4.2.5. Spații verzi
Zona urbană a județului Vâlcea dispune de o suprafață de 348 hectare de spații verzi, raportată la un număr de 164.649 locuitori.
Suprafața medie a spațiilor verzi din principalele zone urbane din județul Vâlcea se află peste valoarea recomandată de Comisia Europeană (12 m2/locuitor), fiind avantajate de zona montană și suprafața mare a fondului forestier. Doar două localități urbane se află sub valoarea recomandată – Băbeni și Berbești.
Tabelul nr.4.20 – Suprafața spațiilor verzi în mediul urban din județul Vâlcea (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
4.2.6. Dezvoltarea serviciilor publice
Iluminatul public
Serviciile de iluminat public din mediul urban al județului Vâlcea sunt asigurate de autoritățile locale (Municipiul Râmnicu Vâlcea, Orașul Băile Govora, Orașul Băile Olănești, Orașul Băbeni, Orașul Bălcești, Orașul Berbești, Orașul Brezoi, Orașul Călimănești, Orașul Horezu, Orașul Ocnele Mari) sau de către operatorii privați (Luxten Lighting Company S.A ș.a.).
Servicii de salubritate
Serviciile de salubrizare sunt asigurate de către autoritățile publice locale sau de către operatorii privați autorizați de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.
Transport urban
Transportul public local de persoane este prezent numai în municipiul Râmnicu Vâlcea; transportul se realizează cu 51 vehicule pentru transport public de pasageri (2013). Numărul de pasageri transportați a fost de 4.562 persoane în anul 2013, în creștere cu 9,03% față de anul 2012.
Tabelul nr.4.21 – Evoluția numărului de pasageri transportați în transportul public local
Sursa: INS, Tempo-online
Transportul local este asigurat de S.C. ETA S.A, iar transportul județean prin intermediul operatorilor autorizați (S.C. ETA S.A., S.C. ANTARES TRANSPORT S.A, S.C. VILEXTUR S.RL, S.C. COLOMBI S.R.L., S.C. VILTRANS S.R.L, S.C. HORAS S.R.L, NORMANDIA SERVICE SRL, etc).
4.2.7. Sănătate
În județul Vâlcea se remarcă amplasarea principalelor dotări medicale în mediul urban, în special în municipiul Râmnicu Vâlcea, care concentrează o paletă diversificată de unități sanitare din sectorul public și privat: spitale, dispensare medicale, policlinici, centre de diagnostic și tratament, ambulatorii integrate spitalelor și de specialitate, cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, laboratoare medicale, farmacii etc.
Tabelul nr.4.22 – Evoluția numărului de paturi din unitățile sanitare ale județului Vâlcea în intervalul 2007-2014
Sursa: INS, Tempo-online
Categoriile de unități sanitare existente în mediul urban sunt: spitale și ambulatorii integrate spitalului (Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Brezoi, Horezu, Călimănești), policlinici (Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești, Horezu), dispensare medicale (Râmnicu Vâlcea), servicii de reabilitare și recuperare medicală (Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Berbești, Băile Olănești, Drăgășani), laboratoare (Râmnicu Vâlcea, Drăgășani), medicină dentară, servicii de îngrijire la domiciliu, farmacii ș.a.
Fig.4.11 – Distribuția personalului medico-sanitar în mediul urban din județul Vâlcea (2013)
Sursa: INS, Tempo-online
În ceea ce privești numărul de paturi existente în unitățile sanitare, în perioada 2007-2014, acestea au scăzut cu 5,58%.
Personalul medico-sanitar este format din 600 medici din sistemul de stat, din care 76% reprezintă mediul urban (458 medici), 95 persoane în sistemul privat, din care 91,57% sunt în mediul urban (87 medici); 224 stomatologi (din care 84.82% reprezintă sistemul privat), 215 farmaciști, 2.211 personal medico-sanitar (din care 88,47% sunt în mediul urban).
La sfârșitul anului 2013 în creșele din sistemul public erau înregistrați un număr de 374 copii, din care 74,59% erau în municipiul Râmnicu Vâlcea (279 copii), 9,36% în Drăgășani (35 copii), 7,48% în Bălcești (28 copii), 8,55% în alte localități (32 copii).
4.2.8. Siguranța publică
Inspectoratul de Poliție este organizat în 12 secții municipale și orășenești (Poliția municipiului Râmnicu Vâlcea, Poliția municipiului Drăgășani, Poliția orașului Băbeni, Poliția orașului Băile Govora, Poliția orașului Băile Olănești, Poliția orașului Bălcești, Poliția orașului Berbești, Poliția orașului Brezoi, Poliția orașului Călimănești, Poliția orașului Horezu, Poliția orașului Ocnele Mari, Poliția stațiunii Voineasa) și 11 secții rurale. De asemenea, în județ funcționează și structuri ale Poliției Locale.
Combaterea criminalității reprezintă cel mai important segment al activității poliției, eforturile concentrându-se în special pe descoperirea faptelor de natură penală, identificarea autorilor, probarea activității infracționale și tragerea acestora la răspundere.
Tabelul nr.4.23 – Situația operativă privind infracțiunile sesizate și constatate la nivelul I.P.J. Vâlcea în anul 2013
Sursa: Raport privind evaluarea activității Inspectoratului de Poliție al Județului Vâlcea (2013) , pag.4
În ceea ce privește infracționalitatea sesizată, deși județul Vâlcea se situează peste media națională, numărul absolut al infracțiunilor sesizate a scăzut față de 2012 cu 1.080 infracțiuni, iar față de 2010 cu 3.404 infracțiuni. În același timp, privitor la infracționalitatea stradală sesizată, inspectoratul se situează pe locul 26 cu 427 infracțiuni, înregistrând cea mai mică valoare față de anii trecuți. Scăderea infracționalității stradale sesizate și a celei sesizate în general, indică printre altele și o mai mare eficiență a activităților preventive desfășurate. Indicatorii privind activitatea de constatare, respectiv numărul de infracțiuni din dosarele în care s-a început urmărirea penală în anul 2013, situează inspectoratul pe locul 10 pe țară.
În anul 2014 rata criminalității a înregistrat valori ridicate, în special în mediul urban: Băbeni (306,90%), Berbești (107,41%), Brezoi (138,10%), Călimănești (306,90%), Drăgășani (537,07%), Horezu (153,45%), Râmnicu Vâlcea (5554,83%).
În funcție de mediul de producere al infracțiunilor sesizate evoluția criminalității se prezintă astfel: în mediul urban infracțiunile sesizate au scăzut cu 4,63% de la 7.862 la 7.498, față de anul 2012, iar în mediul rural au scăzut cu 9,96%, de la 7.568 la 6.814.
Ponderea cea mai mare o reprezintă infracțiunile de natură judiciară (56,45% din totalul infracțiunilor sesizate), aspect care se regăsește și la nivel național.
În ceea ce privește criminalitatea economico-financiară (doar cu IUP), I.P.J. Vâlcea ocupă locul 30, volumul criminalității de 247,79 fiind sub media națională care este de 317 infracțiuni la 100.000 locuitori.
Referitor la constatările pe linie de evaziune fiscală se înregistrează creșteri, de la 173 la 223 (+50, +28,9%), aspect important, mai ales în contextul în care se pune un mare accent pe prevenirea și descoperirea acestor infracțiuni.
Infracțiunile stradale sesizate au cunoscut un trend descendent la nivelul județului de la 543 fapte în anul 2009, la 525 în anul 2010, la 479 în anul 2011, la 446 în anul 2012 și la 427 în anul 2013, ceea ce reprezintă un aspect foarte important, având în vedere impactul social deosebit al acestor infracțiuni. Scăderea numărului de infracțiuni se reflectă și în volumul criminalității, ceea ce face ca inspectoratul să se situeze pe locul 26, mult sub media națională.
Poliția de proximitate și siguranța comunității
Poliția de proximitate a desfășurat activități de consiliere a cetățenilor și pe linia prevenirii și combaterii faptelor anti-sociale, vizând îndeosebi protejarea categoriilor de populație defavorizate, monitorizarea stărilor conflictuale în stare latentă, aplanarea operativă a conflictelor intrafamiliale.
Siguranța traficului rutier
Activitățile desfășurate de efectivele specializate ale poliției cu atribuții privind circulația rutieră au avut în vedere atingerea obiectivului general al Poliției Române în domeniu, respectiv „Asigurarea fluenței traficului rutier și a siguranței circulației pe drumurile publice”.
În cursul anului 2013 a fost înregistrat un număr total de 454 (-103) evenimente rutiere soldate cu victime. Din datele statistice privind numărul accidentelor rutiere rezultă că, în anul 2013 au avut loc cele mai puține accidente din ultimii 5 ani.
4.2.9. Educație
În perioada 2007-2013 a scăzut numărul unităților școlare din mediul urban din județul Vâlcea, aceeași tendință înregistrându-se la nivel regional. Numărul de unități școlare din mediul urban (70 unități) reprezintă 45,75% din totalul unităților școlare din județ.
Populația școlară din mediul urban, cât și personalul didactic, au înregistrat în perioada 2007-2013, un trend descrescător. Numărul de elevi și studenți era în anul 2013 de 61.291 persoane, în scădere față de anul anterior (-0,44%), iar față de 2007 cu 13,81%. Numărul de studenți a scăzut reducându-se cu mai mult de 50%.
Numărul de copii înscriși în grădinițe a scăzut cu 20,80%, iar al elevilor din învățământul preuniversitar cu 9,76%. Scădere importantă s-a înregistrat la elevii înscriși în învățământul profesional de la 3.909 (anul 2007) la 288 (anul 2013). La polul opus, se înregistreză creșteri ale numărului de elevi din învățământul postliceal, de la 408 persoane (2007) la 2.043 persoane (2013). Din total elevi înscriși în învățământul postliceal, un procent de 94,66% sunt elevi înscriși la unitățile din municipiul Râmnicu Vâlcea.
Tabelul nr.4.24 – Rețeaua școlară din mediul urban din județul Vâlcea
Sursa: INS, Tempo-online
Tabelul nr.4.25 – Infrastructura școlară din mediul urban
Sursa: INS, Tempo-online
Numărul de absolvenți din mediul urban reprezintă 77,05% (6.704 persoane) din totalul absolvenților pe județ (8.702 persoane).
În perioada 2007-2013 personalul didactic din mediu urban a scăzut cu 12% și reprezintă 58,27% din total persoane angajate în sistemul de învățământ din județ, numărul de săli de clasă și laboratoare a scăzut, dar a crescut numărul de terenuri de sport și calculatoare personale.
4.3. PROTECȚIA MEDIULUI
4.3.1 Calitatea factorilor de mediu
Calitatea apei
Județul Vâlcea are o rețea hidrografică relativ densă și are întreaga suprafață cuprinsă în bazinul hidrografic Olt. Resursele de apă ale județului sunt constituite din: ape de suprafață (râuri interioare, lacuri naturale și artificiale) și ape subterane.
Tabelul nr.4.26 – Resursele de apă ale județului Vâlcea
Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea pe anul 2013
Apele de suprafață
Din totalul apei utilizate mai mult de două treimi se utilizează pentru activități industriale, iar restul pentru consumul populației – această utilizare este dinamică, în special consumul industrial putând avea fluctuații importante prin închiderea sau deschiderea unor noi unități.
Tabelul nr.4.27 – Cerința de apă pentru anul 2013
Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea pe anul 2013
După starea ecologică clasificarea apelor de suprafață se realizează pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice și fizico-chimice și cuprinde categoriile: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) și proastă (V).
În urma analizelor efectuate în 2013, repartiția apelor de suprafață (râuri) pe categorii de calitate se prezintă astfel: din total 882 km lungime, râul Olt are o stare de evaluare ecologică foarte bună pentru 180 km, 570 km au o stare de evaluare bună, iar 132 km au o stare de evaluare moderată. În ceea ce privește calitatea apei lacurilor de acumulare de pe teritoriul județului Vâlcea, s-a constatat o stare ecologică moderată/bună. În raport cu concentrația de nitrați și fosfați, calitatea apelor de suprafață este moderată/bună sau foarte bună.
Apele subterane
Pentru monitorizarea calității apelor subterane, au fost utilizate analizele din 16 foraje distribuite în lunca și terasele Oltului inferior, Vestul Depresiunii Valahe și din zona Buila-Vânturarița. În general nu sunt semnalate probleme deosebite, totuși în anul 2013 au fost înregistrate depășiri ale valorilor normale la indicatorul azotat pentru corpul de apă subterană Lunca și terasele Oltului inferior, forajul Sinești.
Tabelul nr.4.28 – Foraje din rețeaua de monitorizare a calității apelor subterane cu depășiri ale valorii de prag la indicatorul azotat în anul 2013
Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea pe anul 2013, pag.66
Apa potabilă
Neconformitățile unor parametrii indicatori din legea calității apei potabile s-au datorat unor deficiențe, incidente sau accidente în exploatarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă, cu impact redus asupra calității apei (defecțiuni pompe dozatoare dezinfectant, expirare substanțe dezinfectante tip hipoclorit de sodiu).
Calitatea aerului
Calitatea aerului a fost monitorizată prin două stații automate:
VL1 – stație de fond urban, amplasată în Grădina Zoologică Rm. Vâlcea;
VL2 – stație industrială, amplasată pe platforma chimică Rm. Vâlcea.
Poluanții atmosferici monitorizați și anume dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), emisiile de amoniac (NH3), emisiile de plumb, metalele grele, mercur, poluanți organici persistenți – luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător sunt în conformitate cu cerințele impuse prin reglementările legale. În județul Vâlcea nu s-au produs evenimente care să ducă la poluarea aerului. Evoluția concentrațiilor poluanților mediate pe cele două stații, arată o îmbunătățire treptată a calității aerului, exceptând pulberile în suspensie.
Reducerea emisiilor poluante din surse fixe și în special cele din instalațiile mari de ardere, precum și a celor din traficul rutier sunt obiective majore pentru agenții economici și administrația locală. În acest sens, au fost luate o serie de măsuri pentru limitarea emisiilor atmosferice datorate surselor fixe (surse industriale) și surselor mobile (trafic rutier):
reabilitarea și modernizarea S.C. CET Govora S.A.(realizarea instalației pentru monitorizarea și controlul arderii la IMA2 și IMA3 în scopul reducerii emisiilor de NOx; retehnologizarea electrofiltrelor la IMA3; reevaluarea lucrărilor prevăzute în Studiul de fezabilitate de reducere a emisiilor de SO2, NOx, pulberi în suspensie la IMA2);
realizarea unei trepte suplimentare de epurare a gazelor pentru reținerea amoniacului (98%) la S.C. Uzinele Sodice Govora S.A.;
modernizarea instalației de captare–evacuare a gazelor din hala de grunduire–vopsire la S.C. Protechim S.A. Râmnicu Vâlcea;
achiziționarea și montarea unui sistem de monitorizare continuă a emisiilor de poluanți pentru instalația AF-DOF (NOx, CO, CO2, TOC, SO2) la S.C. Oltchim S.A. în scopul supravegherii continue a emisiilor de poluanți;
înnoirea parcului auto destinat transportului în comun;
informarea și conștientizarea populației cu privire la promovarea transportului durabil.
Situația principalilor poluanți monitorizați se prezintă în felul următor:
Dioxidul de azot
În județ, principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate de: procese de ardere energetică la CET Govora S.A., procese de producție, instalații de ardere neindustriale, agricultura și traficul rutier, ponderea acestuia din urmă crescând alarmant în ultimii ani.
Nivelul concentrațiilor de NO2 a fost măsurat la Stația de monitorizare VL2, unde s-a înregistrat o captură de 81,16%. Valoarea limită orară pentru dioxidului de azot (200 μg/mc) nu a fost depășită, la stația VL2. Cele mai mari valori orare au fost atinse în situații de calm atmosferic sau în cazul producerii unei inversiuni termice. Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (perioada de mediere pe anul calendaristic de 40 μg/mc) nu a fost depășită la stația VL2.
Monoxidul de carbon
În județ, sursele majore de monoxid de carbon sunt procesele industriale de pe Platforma Chimică Râmnicu Vâlcea, procesele neindustriale și traficul rutier.
Ozonul
În ultimii ani, emisiile antropogene s-au amplificat foarte mult. Emisiile care provin de la autovehicule provoacă formarea de fotooxidanți în troposferă. Ozonul troposferic se formează în atmosferă din substanțe precursoare (oxizi de azot și compuși organici volatili) în urma reacțiilor chimice care au loc în prezența radiațiilor solare. Pe platforma chimică Râmnicu Vâlcea, în condiții favorabile, cu insolație puternică și emisii de compuși organici volatili, are loc formarea ozonului troposferic și a altor oxidanți fotochimici.
Ozonul a fost monitorizat la ambele stații automate, dar datele culese au arătat faptul că sunt respectate limitele impuse de legislația în vigoare. Analiza statistică a valorilor înregistrate a relevat faptul că:
nici o concentrație orară nu a atins valorile pragurilor de informare sau alertă (180 μg/mc și respectiv 240 μg/mc) stabilite prin Legea 104/2011;
cele mai ridicate valori de ozon troposferic s-au înregistrat în perioada caldă a anului, perioadă cu temperaturi mari și durată mai mare de iluminare diurnă, factori care favorizează reacțiile fotochimice de formare a ozonului
Pulberi în suspensie
Pulberile în suspensie PM10 (cu diametrul mai mic de 10 microni) și PM2.5 (cu diametrul mai mic de 2,5 microni) au fost monitorizate de cele două stații automate de monitorizare; captura de date nu a îndeplinit criteriile de evaluare impuse de legislația in vigoare.
Pulberile în suspensie (fracția PM10) sunt principalul poluant pentru care depașirile concentrației maxime admise sunt semnificative (perioada de mediere 24 h). Astfel, în anul 2013 frecvența de depășire a fost de 25,5%, comparativ cu anul 2012, pentru stația de fond urban Vl1 și de 9,91% pentru stația industrială VL2.
În județul Vâlcea, concentrațiile mari de pulberi în suspensie provin din procesele de ardere, de la halda de cenușă și zgură aparținând CET Govora S.A., dar și de la întreprinderile Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora S.A., șantierele de construcții și traficul rutier.
Benzenul
Valoarea limită anuală impusă, de 5 μg/ m3, nu a fost depășită; pe parcursul anului 2013, la stația VL2, valoarea anuală a fost de 1,93 μg/m3.
Calitatea solului
Calitatea solurilor din județul Vâlcea este influențată de o serie de factori, evidențiați în cele ce urmează.
Îngrǎșǎminte
Utilizarea nerațională a îngrășămintelor chimice determină apariția unui exces de azotați și fosfați, care au efect toxic asupra microflorei din sol și duce la acumularea acestor elemente în plante. În perioada analizată, s-a constat o scădere a utilizării îngrășămintelor chimice și o creștere a utilizării îngrășămintelor naturale.
Produse pentru protecția plantelor
Datorită structurii lor chimice, produsele fitosanitare au efecte nedorite asupra sănătății oamenilor și a mediului. În perioada analizată nu s-au semnalat probleme deosebite de degradare sau infestare a solului datorită produselor fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor.
Soluri afectate de reziduuri zootehnice
În perioada analizată nu s-au semnalat probleme deosebite de degradare sau infestare a solului datorită utilizării îngrășămintelor naturale provenite din dejecții de la animale.
4.3.2. Gestionarea deșeurilor
Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv supravegherea acestor operații și monitorizarea depozitelor după închiderea lor.
Deșeurile municipale
Pe raza județului Vâlcea, firmele de salubritate autorizate să gestioneze deșeurile municipale sunt Urban S.A. Rm. Vâlcea, Presacet S.A. Călimănești și Grup Salubrizare Urbană București – sucursala Rm. Valcea, iar depozitele de deșeuri autorizate sunt depozitul ecologic de la Fețeni și depozitul neconform de la Măldărești, sat Ciupa, care a obținut o perioadă de tranziție cu termen de conformare la data de 16.07.2017.
Cantitatea de deșeuri municipale generată este semnificativ mai mare în mediul urban, unde indicele de generare a depășit valoarea de 0,9 kg/locuitor/zi, față de mediul rural, unde indicele maxim de generare este 0,4 kg/locuitor/zi.
Cantitatea totală de deșeuri municipale colectate în 2013 a fost de 68.198,2 t.
Deșeurile biodegradabile
Operatorul stației de compost, Direcția Administrării Domeniului Public (D.A.D.P.) Rm. Vâlcea preia în vederea prelucrării următoarele cantități și tipuri de deșeuri:
80,36 tone masă verde și 256,44 t masă lemnoasă de la Piețe Prest S.A. Rm. Vâlcea
34,2 t masă verde și 79,48 tone masă lemnoasă de la Urban S.A. Rm. Vâlcea
29,5 t masă lemnoasă de la diverși agenți economici
413,14 t deșeuri menajere de la Diana S.R.L. Rm. Vâlcea
În total, în anul 2013 a fost prelucrată o cantitate de 851,84 tone deșeuri biodegradabile, rezultând 312,73 tone compost, utilizat de Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea ca îngrășământ pe spațiile publice.
Există potențial de piață pentru compost și în zona de sud a județului, unde poate fi valorificat pe terenurile agricole (pentru grădini și sere).
Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale
În județul Vâlcea funcționează 7 stații de tratare a deșeurilor: a primăriei Drăgășani, care deține și stație de pretratare a deșeurilor, operatorul de salubrizare fiind Urban S.A. Râmnicu Vâlcea și cinci stații de depozitare temporară pe raza localităților Bălcești, Fârtățești și Galicea, operate de Grup Salubrizare Urbană S.A. București – punct de lucru Râmnicu Vâlcea, o stație la Brezoi, operată de Urban S.A., stația de compost operată de asemenea de Urban S.A., plus stația de la Ionești care este în curs de identificare a operatorului de salubrizare.
Urban S.A., Râmnicu Vâlcea deține o stație de sortare a deșeurilor la Râureni, în vederea recuperării materialelor reciclabile sortate, al comercializării acestora și al diminuării cantităților de deșeuri depozitate în rampele de la Fețeni și Horezu.
Deșeurile reciclabile (hârtie și carton, recipienți tip PET etc.) sunt sortate pe categorii și transportate în vederea valorificării la operatorii economici autorizați.
Reziduurile inerte (bolovani, cărămidă, sticlă), pentru care nu există capacitate de sortare și balotare, se transportă la Sacomet S.A. Horezu.
Deșeurile nereciclabile se presează și se transportă, sub formă de baloți, la Holcim S.A. Câmpulung pentru valorificare energetică (combustibil de coincinerare).
Resturile și deșeurile verzi, provenite din cosmetizarea parcurilor și spațiilor verzi, precum și alte resturi vegetale rezultate în urma lucrărilor agricole, sunt tratate în stația de compost.
Eliminarea deșeurilor municipale
Eliminarea deșeurilor menajere în județul Vâlcea se realizează la cele două depozite din județ, depozitul Fețeni și depozitul Horezu și în afara județului, la Balș.
Depozitul ecologic Fețeni este amplasat la cca. 9 km est de centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă de deal, la altitudinea de 400 – 470, în apropierea localității suburbane Fețeni. Suprafața activă a depozitului este de cca. 73.040 mp, iar restul construcțiilor (dig aval, suprafața afectată închiderii depozitului, construcții de exploatare) ocupă o suprafață de 6.480 mp.
În 2013, cantitatea de deșeuri depozitată la depozitul ecologic Fețeni a fost de 18.643,28 tone; la depozitul de deșeuri menajere Horezu – Măldărești au fost depozitate 3.671,9 tone. Presacet S.A. Călimănești a colectat 2.444,87 tone deșeuri pe care le-a dus spre depozitare la Sacomet S.A. Horezu.
Cantitățile colectate de Grup Salubrizare Urbană au fost parțial depozitate la Sacomet S.A. Horezu, o parte trimise la stația de pretratare a primăriei Drăgășani și o parte preluate de Salubris SA Balș.
Se apreciază o creștere anuală cu cel mult 1 – 2% a cantității de deșeuri ce trebuie depozitate.
Deșeurile industriale
Deșeurile periculoase
Cantitățile de deșeuri chimice periculoase provenite de la principalul generator Oltchim S.A. au fost incinerate, în cea mai mare parte în incineratoarele proprii (Vichem și Krebbs). Oltchim S.A. a avut ca termen de închidere și reabilitare al amplasamentului depozitului de deșeuri periculoase data de 30.12.2014. Începând cu anul 2013, Oltchim S.A. s-a autorizat și pentru activitatea de incinerare a deșeurilor de la terți și a preluat 19,686 tone de la Eurotrans Chem Services S.R.L. București și 49,33 tone de la Rian Consult S.R.L. Zărnești.
Tipurile de deșeuri incinerate au fost: reziduuri diclorpropan (provenite din secția Propenoxid) și ab-gaze de la instalația Propenoxid. Pentru eliminarea deșeului de turtă de la filtrare polioli a fost adoptată soluția depozitării definitive la Ecomed București cu care Oltchim S.A. a încheiat contract.
Tabelul nr. 4.29 – Cantități de deșeuri periculoase generate și incinerate
în județul Vâlcea
Sursa : Raport privind starea mediului în Județul Vâlcea 2013
Tabelul nr. 4.30 – Cantități de deșeuri periculoase colectate și incinerate
în județul Vâlcea
Sursa : Raport privind starea mediului în Județul Vâlcea 2013
Deșeuri de producție nepericuloase
Societățile de pe raza județului Vâlcea care dețin depozite de deșeuri industriale sunt:
CET Govora S.A. – deține un depozit de zgură și cenușă;
Exploatarea Minieră Berbești – deține 6 halde de steril;
Oltchim S.A. Rm. Vâlcea – deține un depozit de deșeuri industriale nepericuloase;
Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A – deține un batal compus din 8 compartimente pentru depozitarea suspensiilor rezultate din procesele tehnologice.
Deși depozitele industriale din județul Vâlcea au fost construite pe bază de proiecte, cu delimitarea strictă a perimetrelor de depozitare, ele nu corespund în totalitate cerințelor de protejare a mediului înconjurător.
Una din principalele probleme al depozitării în aer liber este cea a cenușii produse de CET Govora S.A care, în condiții meteo nefavorabile (viteza vântului > 5 m/s) produce poluarea aerului.
Alte probleme sunt generate de depozitele de steril provenite de la exploatarea cărbunelui; acestea produc efecte negative asupra mediului natural și antropizat, prin antrenarea deșeurilor fie în albiile majore ale cursurilor de apă, fie prin tasări ale solului soldate cu alunecări de teren spre perimetrele construite.
Tabelul nr. 4.31 – Tipul și cantitățile de deșeuri nepericuloase colectate și depuse în anul 2013
Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea 2013
Deșeuri generate de activități medicale
În județul Vâlcea, deșeurile medicale periculoase sunt tratate, fără excepție, în conformitate cu prescripțiile legale. Astfel, în anul 2013, cantitatea de deșeuri medicale periculoase medicale a fost de 109,85 tone și a fost eliminată, după cum urmează:
Stericycle Romania S.R.L. – punct de lucru Craiova (a preluat Guardian S.R.L. Craiova) a eliminat deșeurile colectate de Ecomedica S.R.L. Rm. Vâlcea – 3,722 tone
Stericycle Romania S.R.L. – punct de lucru Călinești, jud. Argeș a eliminat deșeurile colectate de la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, Spitalul de Obstretică și Ginecologie Rm. Vâlcea, Spitalul Municipal “Costache Nicolescu” Drăgășani, Spitalul Orășenesc Horezu, Spitalul Orășenesc Brezoi, Centrul de Transfuzii Vâlcea, Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea, A.S.P.J. Vâlcea, Binisan S.R.L., Clinica Sante S.R.L. – 79,06 tone
Cogen Energy S.R.L. Craiova a eliminat deșeurile generate de Renamed Nefrodiamed S.R.L. Craiova – Punct de lucru Rm. Vâlcea – 18,406 tone.
Spitalul de Pneumoftiziologie “Constantin Anastasatu” Mihăești a eliminat toate deșeurile medicale generate (4,470 tone) în sterilizatorul propriu (tip ISDM), cu care a fost dotat de către Ministerul Sănătății și care a funcționat întregul an fără întreruperi, iar Spitalul Județean de Urgență Vâlcea a eliminat în sterilizatorul propriu 4,192 tone deșeuri medicale.
În județ există o singură firmă autorizată pentru colectarea și transportul în vederea eliminării a deșeurilor medicale periculoase (Stericycle Romania S.R.L.).
Fluxuri de deșeuri
a) Nămoluri
În județ există un număr de 10 de stații de epurare a apelor uzate orășenești și 6 stații de epurare a apelor uzate industriale, din a căror activitate rezultă nămoluri.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești
Județul Vâlcea deține un număr de 11 stații de epurare a apelor uzate orășenești, după cum urmează: Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Bălcești, Băile Govora, Băile Olănești, Brezoi, Călimănești, Horezu, Voineasa care au fost preluate de către Apavil S.A. Râmnicu Vâlcea pentru operare și Sacet Prod Berbești. Cantitatea de nămoluri uscate este stocată pe paturile de uscare din stațiile de epurare sau depozitată în depozitul de zgură și cenușă al C.E.T. Govora S.A.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Județul Vâlcea deține un număr de 6 stații de epurare a apelor uzate industriale, și anume: Avicarvil S.R.L. Frâncești, Călimănești-Căciulata S.A., Conservil S.A., Magnetto-Wheels Romania S.A. Drăgășani, Uzina Mecanică Băbeni S.A., Oltchim S.A. Râmnicu Vâlcea.
b) Deșeuri de echipamente electrice și electronice
În județ există doi operatori economici autorizați pentru activitatea de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice de la populație și agenți economici: Urban S.A. Rm. Vâlcea și Remat Vâlcea S.A.
Tabelul nr. 4.32 – Punctele de colectare DEEE din județul Vâlcea
Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea 2013
În anul 2013, Urban SA Rm. Vâlcea a colectat 4,26 tone, iar Remat Vâlcea S.A. a colectat 13,371 tone; deșeurile colectate se predau pentru valorificare unor agenți economici autorizați.
Tabelul nr. 4.33 – Evoluția obiectivelor și cantăților de DEEE colectate în județul Vâlcea
(2006-2013)
Sursa: Raportări anuale Remat Vâlcea S.A. și Urban S.A. Rm. Vâlcea
c) Vehicule scoase din uz
Agenții economici autorizați pentru colectarea și tratarea vehiculele scoase din uz, înregistrați în baza de date la sfârșitul anului 2013 au fost în total 19, din care 16 societăți comerciale și 3 întreprinderi individuale.
d) Ulei uzat
În județ au fost inventariate lunar cantitățile de ulei uzat generate, colectate, valorificate și stocurile rămase și au fost raportate la Agenția Națională pentru Protecția Mediului în raportările lunare ale fluxurilor de deșeuri speciale. Agenții economici care gestionează uleiuri uzate s-au conformat legislației în vigoare, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.
Tabelul nr. 4.34 – Cantități de ulei uzat gestionate în anul 2013 în județul Vâlcea
Sursa : Raport privind starea mediului în județul Vâlcea 2013
e) Gestionarea și controlul PCB și a altor compuși similari
În categoria fluxurilor de deșeuri intră și echipamentele care conțin compuși PCB – bifenil policlorurați. În județul Vâlcea, a fost respectat calendarul de eliminare a echipamentelor care conțin PCB, gradul de conformare al agenților economici cu cerințele impuse fiind 100%.
f) Deșeuri de baterii și acumulatori portabili
În județul Vâlcea nu există colectori autorizați pentru bateriile și acumulatorii portabili. Totuși, aceste tipuri de deșeuri sunt colectate de către unele supermarket-uri prin punerea la dispoziția populației a unor containere mici pentru baterii și acumulatori portabili uzați.
g) Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori auto și industriali
Pentru colectarea bateriilor și acumulatorilor uzați, auto și industriali, în județ sunt autorizați: Remat Vâlcea S.A. cu două puncte de colectare, unul în Râmnicu Vâlcea și unul în Drăgășani și Romprioxim Impex S.R.L. Bistrița – Punct de lucru Rm. Vâlcea și S.I.L.N.E.F. M.G. Filiala Vâlcea SRL.
Tabelul nr.4.35 – Cantități de baterii și acumulatori uzați colectate și valorificate în anul 2013
pe raza județului Vâlcea
Sursa : Raport privind starea mediului în județul Vâlcea 2013
Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
Operatorii economici autorizați care preiau direct ambalaje în vederera valorificării sunt: Remat Vâlcea S.A., V.F.M. S.R.L. Rm. Vâlcea, Cimpra S.R.L. Bălcești, Biaplast S.R.L. Rm. Vâlcea, Urban S.A. Rm. Vâlcea, Vilpast S.R.L. Rm. Vâlcea și Plastic Reciclare S.R.L. București – punct de lucru Drăgoești.
Colectarea selectivă a deșeurilor din județul Vâlcea se desfășoară în Râmnicu Vâlcea prin programul ISPA (prin care s-au achiziționat și containerele de colectare) și prin parteneriatele încheiate de Eco Rom Ambalaje cu autoritățile locale din Băile Olănești, Băile Govora și Călimănești și cu operatorul de salubritate și transport Urban S.A. Rm. Vâlcea.
Cantitățile de deșeuri colectate selectiv sunt predate de operatorul de salubritate diverșilor agenți economici autorizați pentru valorificarea lor. De exemplu, în anul 2012, Urban S.A. Rm. Vâlcea a predat spre valorificare: 26,54 tone sticlă, 712,78 tone hârtie și carton, 28,68 tone ambalaje metalice și 593,37 tone materiale plastice.
Tabelul nr. 4.36 – Număr și tipuri containere pentru deșeuri de ambalaje
din cadrul proiectelor pilot în 2013
Sursa: Raport privind starea mediului în județul Vâlcea 2013
4.3.3. Zone protejate și biodiversitate
Județul Vâlcea beneficiază de o mare diversitate atât din punct de vedere al reliefului cât și al varietății biologice.
Habitate
Principalele tipuri de habitate de interes comunitar inventariate din punct de vedere al suprafeței ocupate în interiorul Siturilor Natura 2000 de interes comunitar sunt:
RO SCI 0239 Târnovu Mare Latorița – suprafața cea mai mare de habitat de pădure este ocupată de tipul 9410, păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), 195 ha de tip 9420, păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană cu o suprafață de 190 ha.
RO SCI 0188 Parâng – suprafața cea mai mare de habitat de pădure este ocupată de tipul 9410 păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), 8972 ha urmând tipul de habitat de pădure 91V0 – păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cu o suprafață de 7476 ha și 9110 – păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum cu 6280 ha.
RO SCI 0128 Nordul Gorjului de Est – în care reprezentativitatea cea mai mare o deține habitatul de pădure 91V0 – păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cu o suprafață de 27.012 ha.
RO SCI 0122 Făgăraș – suprafața cea mai mare de habitat de pădure este ocupată de tipul 91V0 – păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cu o suprafață de 71.458 ha, urmate apoi de tipul 9410 – păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) cu o suprafață de 41.683 ha și 9110 păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, ce ocupă o suprafață de 19.849 ha.
RO SCI 0085 Frumoasa – suprafața cea mai mare de habitat de pădure este ocupată de tipul 9410 – păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) cu o suprafață de 54.846 ha, urmând tipul 91V0 – păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cu o suprafață de 20.567 ha, 9110 – păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ocupând o suprafață de 13.711 ha;
RO SCI 0015 Buil a- Vânturarița, în care desfășurarea cea mai mare o deține habitatul reprezentativ de pădure 91V0 – păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cu o suprafață de 1046 ha, urmând tipul 9410 – păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), cu o suprafață de 837 ha și 9110 – păduri de fag, de tip Luzulo-Fagetum ce ocupă o suprafață de 627 ha;
RO SCI 0046 Cozia – suprafața cea mai mare de habitat de pădure este ocupată de tipul 9110 – păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum pe o suprafață de 3.845 ha, urmat de tipul 9130 – păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum pe o suprafață de 3.176 ha și 91V0 – păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), pe o suprafață de 2173 ha.
Ariile naturale protejate de interes național
In prezent, în județul Vâlcea se află constituite, conform Legii nr. 5/2000, un număr de 33 arii naturale protejate, dintre care două parcuri naționale (Parcul Național Cozia cu o suprafață de 17.100 ha și Parcul Național Buila – Vânturarița, cu suprafața de 4.186 ha), 19 rezervații naturale cu o suprafață totală de 1.727,5 ha și un număr de 11 monumente ale naturii (speologice), în suprafață de 10,5 ha. La acestea se adaugă noile arii naturale protejate constituite prin H.G.2151/2004, Aria de Protecție Specială Avifaunistică – Lacul Strejești de 2378 ha, aparținând județelor Olt și Vâlcea și rezervația naturală Muzeul Trovanților în suprafață de 1,1 ha, instituită prin HG 1581 /2005.
Rezervația Muzeul Trovanților are ca principal scop protejarea formațiunilor geologice denumite trovanți, ocupă o suprafață de 1,1 ha și este situată pe teritoriul comunei Costești. Din punct de vedere științific, zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanți, într-o densitate foarte mare și în plus, aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. În anul 2006, rezervația a fost dată în custodie Asociației Kogayon.
Arii naturale protejate de interes comunitar
Prin Ordinul nr. 1964/13 din decembrie 2007, au fost declarate Siturile de Importanță Comunitară (RO-SCI) din județul Vâlcea, ca parte integrantă a Rețelei Ecologice Natura 2000, după cum urmează:
RO-SCI-0015 Buila – Vânturarița cu o suprafață de 4.186 ha, face parte din regiunea biogeografică alpină, cu un număr de 17 tipuri de habitate de interes comunitar, 5 specii de mamifere, o specie de amfibieni și 3 specii de floră; se suprapune în totalitate peste suprafața Parcului Național Buila – Vânturarița;
RO-SCI-0046 Cozia cu o suprafață de 16.720 ha, face parte din zona biogeografică alpină în care au fost inventariate 17 tipuri de habitate naturale, 6 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de pești de interes comunitar, 7 specii de nevertebrate și 4 specii de floră; se suprapune în totalitate peste suprafața Parcului Național Cozia;
RO-SCI-0085 Frumoasa cu o suprafață de 137.115 ha face parte din zona biogeografică alpină, în care au fost inventariate 4 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de pești de interes comunitar, 11 specii de nevertebrate și 5 specii de floră
RO-SCI-0122 Munții Făgăraș face parte din zona biogeografică alpină, cu o suprafață de 198.495 ha în care au fost inventariate 23 tipuri de habitate naturale de interes comunitar, 6 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 4 specii de pești, 13 specii de nevertebrate, 7 specii de plante;
RO-SCI-0128 Nordul Gorjului de Est, face parte din regiunea biogeografică alpină cu o suprafață a sitului de 49.114 ha; este un sit interregional, având ca regiuni administrative județul Gorj cu 96% și județul Vâlcea cu 4%; în acest areal au fost inventariate un număr de 25 de tipuri de habitate protejate la nivel european, un număr de 11 specii de mamifere de interes comunitar, 2 specii de amfibieni și reptile, 2 specii de pești, 2 specii nevertebrate și 3 specii plante;
RO-SCI-0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, face parte din regiunea biogeografică alpină și continentală, având o suprafață de 2.054 ha; este sit interregional, cu regiuni administrative în 2 județe – Sibiu 89% și Vâlcea 11%, unde sunt inventariate un număr de 8 specii de pești protejați la nivel european și 3 specii de nevertebrate;
RO-SCI-0188 Parâng, face parte din regiunea biogeografică alpină, având o suprafață de 29.907 ha; este un sit interregional, având regiuni administrative pe teritoriul a 3 județe – Vâlcea 33%, Hunedoara 36% și Gorj 31%; aici sunt inventariate 19 habitate de interes comunitar, 3 specii de mamifere, o specie de amfibieni, o specie de pește, 2 specii de nevertebrate, o specie de plante;
RO-SCI-0239 Târnovu Mare-Latorița face parte din regiunea biogeografică alpină, având o suprafață de 1304 ha și este cuprins în totalitate în județul Vâlcea; în acest areal sunt inventariate un număr de 10 habitate de interes comunitar;
De asemenea, au fost propuse în anul 2010 încă trei SCI cu suprafețe pe teritoriul județului Vâlcea, respectiv Platforma Cotmeana, Dealurile Drăgășaniului și Pădurea Racovița.
Prin H.G. nr. 1284/oct.2007, s-au declarat la nivel național Ariile de Protecție Avifaunistică (RO-SPA) ca parte integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000, în județul Vâlcea fiind declarate un număr de 3 SPA :
RO-SPA-0025 Cozia – Buila – Vânturarița: având o suprafață de 21.769 ha, face parte din regiunea biogeografică alpină și continentală; aici sunt inventariate un număr de 16 specii de păsări protejate la nivel european;
RO-SPA-0043 Frumoasa, având o suprafață de 131.182 ha, face parte din regiunea biogeografică alpină; în acest areal sunt inventariate un număr de 11 specii de păsări protejate la nivel european;
RO-SPA-0106 Valea Oltului Inferior, având o suprafață de 54.074 ha, face parte din regiunea biogeografică continentală; pe teritoriul acestei arii protejate sunt inventariate un număr de 13 specii de păsări protejate la nivel european.
Silvicultura
În anul 2013 județul Vâlcea deținea o suprafață totală a fondului forestier de 271 mii hectare, din care 98,11% o reprezentau pădurile (rășinoase și foioase) și 1,88% alte categorii de terenuri. Din totalul suprafaței de păduri 64,79% o reprezintă foioasele și 35,21% rășinoase.
Tabelul nr. 4.37 – Suprafața fondului forestier din județul Vâlcea
pe categorii (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În perioada analizată (2007-2013), suprafața fondului forestier a crescut cu 1,3%, ca urmare a creșterii suprafeței de foioase și scăderii suprafeței din fondul forestier care avea alte destinații.
Tabelul nr. 4.38 – Volumul de lemn recoltat pe specii, în intervalul 2007-2013
-mii metri cubi-
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Suprafața terenurilor pe care s-au efectuat regenerări artificiale a crescut în anul 2013 comparativ cu anul 2012, cu 19,13%, suprafața de rășinoase mărindu-se cu 40 ha, în schimb foioasele au înregistrat o scădere cu 9 hectare.
Volumul de lemn recoltat la nivelul județului Vâlcea este în creștere cu 19,49% în perioada 2007-2013.
4.3.4. Riscul de mediu
La nivelul județului Vâlcea au fost identificate următoarele riscuri de mediu:
Eroziunea de suprafață
Au fost identificate cca. 51.800 ha de terenuri agricole afectate de eroziune de suprafață, situate pe pante cu înclinație variabilă ale versanților neuniformi lungi sau ale celor scurți, care însoțesc văile secundare. Eroziunea de suprafață apare și pe unele culmi înguste, bombate. Terenurile afectate de eroziunea de suprafață sunt ocupate preponderent cu pășuni, a caror stare actuală este slabă, atât din punct de vedere al compoziției floristice cât și din cel al gradului de încheiere cu vegetație.
Eroziunea de adâncime
Forme de eroziune de adâncime cu caracter permanent au fost evidențiate pe cca. 9360 ha. Acest tip de eroziune apare cu frecvență periodică, la nivel incipient, pe terenurile arate pe direcția de pantă. Arealele afectate de eroziunea în adâncime apar frecvent pe versanții scurți sau pe treimea superioară a versanților lungi, în alte condiții de utilizare decât arabil.
Pentru prevenirea acestor procese, se poate avea în vedere schimbarea folosinței din arabil cu alte folosințe considerate protectoare (ex.pășune) sau lucrările solului să fie efectuate pe direcția curbelor de nivel.
Alunecări de teren
Suprafața terenurilor afectate de alunecări este de cca 23.920 ha și este repartizată în sistem mozaicat, în diverse sectoare de versant. Modul de propagare precum și cauzele declanșării alunecărilor de teren sunt diverse. Cauzele probabile pot fi panta (alunecări gravitaționale), eroziunea areală și torențială, supraumectarea excesivă a versanților datorită izvoarelor de coastă și a neuniformității versanților, dar și datorită stratificației litologice diverse.
Exces de umiditate de natură freatică (gleizare)
Gleizarea reprezintă un factor de limitare al producțiilor agricole, determinat de nivelul ridicat al pânzei freatice, sau de izvoare de coastă și este caracteristic pentru cca 19.780 ha. Pe aceste soluri, excesul de umiditate determină o aerație insuficientă, încetinește procesul de oxidare și mineralizare a resturilor organice. Pentru reabilitarea acestor terenuri este necesară realizarea de lucrări specifice (drenaj de adâncime, cultivarea cu un sortiment de plante rezistente la excesul de umiditate).
Exces de umiditate de suprafață (pseudogleizare)
O serie de terenuri sunt afectate temporar de exces stagnant de umiditate, materializat sau nu în aspectul morfologic al profilului de sol. Pseudogleizarea apare pe cca 34.889,3 ha de terenuri agricole.
Trăsătura caracteristică a procesului de pseudogleizare o constituie contrastul regimului de umiditate, de la deplina saturare a orizontului de la suprafață sau a unui alt orizont situat mai jos, în perioada de primavară, până la uscarea aproape totală în timpul verii.
Pentru contracararea aspectelor negative cauzate de excesul periodic de umiditate, sunt necesare măsuri de desecare (drenaj de suprafață sau mixt).
Exces mixt de umiditate
La aceste soluri, excesul de umiditate de natură pluvial și freatică coexistă. Intensitatea stagnărilor este amplificată de neuniformitatea terenului, care favorizează stagnări de lungă durată, de obicei în arealele microdepresionare din spatele movilelor de alunecare. La nivelul județului Vâlcea, suprafața afectată de exces mixt de umiditate este de cca 2.480,1 ha.
Inundabilitate
În județul Vâlcea sunt cca 1.537 ha inundabile; acestea sunt terenuri din lunca joasă a cursurilor de apă, situate cu precădere în zona submontană. Pentru combaterea sau limitarea fenomenului de inundabilitate, terenurile afectate necesită lucrări de îndiguire și regularizare a cursurilor de apă.
CAPITOLUL V. TURISMUL, CULTURA ȘI SPORTUL
5.1. Turismul
Sectorul turism aduce o contribuție limitată la economia vâlceană. Doar 2,47% din cifra de afaceri generată la nivel de județ în anul 2013 provenea din activități de tip hoteluri și restaurante. Un procent de 1,9% din populație este activă în acestor sector, înregistrând o ușoară creștere față de anul 2009, cu 17 %.
Turismul atrage implicit dezvoltarea altor sectoare precum comerțul, serviciile sau domeniul productiv, creează locuri de muncă, oferă vizibilitate, stimulează dezvoltarea culturii, a meșteșugurilor. Pentru județul Vâlcea, turismul înseamnă valoare adăugată într-un areal care dispune de o varietate de forme de relief, cu potențial înalt de valorificare.
Tabelul nr.5.1 – Importanța relativă a sectorului de turism (2013)
Sursa: INS, Baza de date Tempo-online
5.1.1. Patrimoniul turistic natural
Potențialul turistic natural al județului Vâlcea se referă la totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural al județului, prin componentele sale: relief, condiții climatice, ape, elemente de vegetație și faună, inclusiv metamorfozele suferite de acestea ca urmare a intervenției umane.
Relieful variat al județului, cu precădere cel carpatin, se înscrie ca fiind cel mai important avantaj turistic, prezentând interes atât prin valoarea sa peisagistică, cât și prin posibilitățile diferențiate de amenajare și dotare turistică și, în general, de desfășurare a activității de turism, ce se completează cu diferite componente ale apelor, vegetației și faunei, sporindu-i complexitatea.
Pe culmile carpatine cele mai înalte, o atracție turistică deosebită o prezintă peisajele alpine de pe platourile munților Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Importante pentru turism sunt și platourile cu doline și lacuri carstice temporare, cheile (Cheile Cheii), abrupturile, izbucurile, stâncăriile, crestele, precum și peșterile sau râurile subterane cu cascade. Județul Vâlcea dispune și de un important potențial speologic de mare valoare științifică și estetică, multe dintre peșteri fiind ocrotite de lege ca monumente ale naturii, rezervații naturale, sau incluse în parcuri și arii protejate. Patrimoniul natural protejat este constituit din: parcuri naturale naționale, rezervații naturale, peisaje naturale, monumente ale naturii, arii protejate și avifaunistice.
Resursele climatice și bioclimatice au o tot mai mare importanță în dezvoltarea și promovarea turismului de agrement, de recreere sau de odihnă. Climatul județului Vâlcea este temperat continental moderat. Iarna sunt prezente cantități mai mari de precipitații mixte (lapoviță), cu ninsori și fenomene de îngheț mai puțin frecvente și intense.
Fenomenele de risc climatic, precum secetele, afectează nu numai turismul ci și întreaga activitate social-economică. Stratul de zăpadă are o repartiție neuniformă, în zona montană înaltă, durează 180 – 200 zile, iar grosimea lui poate atinge în zonele adăpostite la 7 – 8 m. În zona munților mijlocii, stratul de zăpadă se menține timp de 140-150 zile și durata acestuia scade treptat o dată cu scăderea altitudinii, astfel că în zona de podiș se înregistrează numai 60-80 zile/an. Acest lucru poate permite dezvoltarea sporturilor de iarnă. În zonele montane înalte și cu expoziție nordică, sezonul turistic de iarnă poate dura din decembrie până în iunie. Direcția vânturilor este orientată de-a lungul Văii Oltului (nord-sud). Evenimentele climatice, cum ar fi seceta, canicula, scăderea duratei stratului de zăpadă și reducerea grosimii acestuia în sezonul de iarnă, inundațiile, alunecările de teren, fenomene determinate de schimbarea climei, au efecte negative asupra activităților turistice, reducând numărul de turiști.
Menționăm și un paradox al efectelor schimbărilor climatice transformat în câștig: canicula din luna iulie 2012 a oferit unor stațiuni balneoclimaterice din Regiunea Sud-Vest Oltenia cele mai mari rate de creștere a numărului de turiști. Stațiunile din regiunile montane sunt amplasate de regulă în culoare depresionare sau în depresiuni, unde chiar dacă se produc frecvente inversiuni termice, apare climatul de adăpost oferit de munții înconjurători (cu o frecvență mai mare a calmului atmosferic). De asemenea, în aceste stațiuni turistice, aerul este puternic ionizat și ozonat. O amenințare suplimentară legată de schimbările climatice o constituie impactul asupra transporturilor și infrastructurii, care se reflectă și asupra sectorului turistic. Drumurile avariate pot face anumite destinații turistice mai puțin accesibile sau complet inaccesibile. Valurile de căldură, vremea excesiv de ploioasă și/sau rece, pot avea un impact negativ asupra stării de sănătate a turiștilor, indiferent de destinația lor.
Încălzirea climatică globală provoacă modificări semnificative asupra resurselor de apă, producției agricole, așezărilor omenești, toate acestea aflându-se în relație de intercondiționalitate cu dezvoltarea sectorului turistic. Elementele climatice de risc cu impact asupra frecvenței turistice sunt: diferențele pluviometrice sezoniere; variațiile termice diurne accentuate; nivelul ridicat al umidității atmosferice, care combinat cu temperatura ridicată determină un indice de confort termic scăzut; vântul, care prin combinarea cu temperaturile scăzute determină un indice de răcire, astfel că senzația de frig resimțită de organismul uman este accentuată; luminozitatea și cromatica atmosferei; indicele de confort balneo-heliotropic.
Climatul devine extrem de important acolo unde există fenomene din categoria riscurilor și hazardelor naturale (alunecări de teren, inundații) a căror periodicitate nu poate fi prevăzută cu exactitate, de aici și impactul negativ al acestora în sfera turismului.
Rețeaua hidrografică
Cursurile de apă oferă județului, pe lângă un înalt potențial hidroenergetic, și un potențial turistic deloc neglijabil, conferind în același timp condiții propice pentru dezvoltarea turismului de croazieră, a pescuitului sportiv.
Județul Vâlcea este străbătut de numeroase cursuri de apă, cele mai importante fiind Olt, Lotru, Cerna, Olănești, Bistrița, Olteț și Luncavăț. Printre principalele lacuri naturale se numără Câlcescu, Iezerul Latoriței, Găuri, Cioara, Zănoaga Mare. Dintre lacurile artificiale menționăm Lacul Vidra de pe râul Lotru în județul Vâlcea (cu o suprafață de 1.035 ha, adâncime maximă de 109 m și lungime de 9 km), a cărui apă este folosită pentru hidrocentrala Lotru-Ciunget, lacurile din Călimănești, Băbeni, Dăești și Brădișor (cu o suprafață de 230 ha). Apele acestor lacuri sunt utilizate pentru obținerea de energie, dar prezintă și un important potențial turistic. Lacurile sărate de la Ocnița și Ocnele Mari, precum și izvoarele minerale sulfuroase, oligominerale, clorurate și iodate care se găsesc la Călimănești, Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, Muereasca, Dobriceni, Bunești, Râmnicu Vâlcea, Mateești, Ocnele Mari, Ocnița, Oteșani, Pietrarii de Sus și la Gorunești, reprezintă un potențial turistic încă insuficient valorificat.
Vegetația; Fauna; Rezervațiile naturale
Fondul forestier, dezvoltat la nivelul județului Vâlcea, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanțe active. Valorificarea superioară a potențialului turistic al vegetației și faunei poate determina creșterea gradului de interes pentru practicarea turismului științific și a ecoturismului.
5.1.2. Potențialul cultural-istoric
Potențialul cultural este evident în context național și regional: cultură populară puternică, numeroase evenimente și festivaluri tradiționale organizate; prezența pe teritoriul județului a 790 de monumente istorice și ansambluri de arhitectură, dintre care, Mânăstirea Hurezi este monument ce face parte și din patrimoniul UNESCO; prezența monumentelor și lăcașurilor de cult și laice: Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Simian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldărești; prezența instituțiilor de spectacol (teatru, filarmonică, orchestre populare, ansambluri artistice); existența a numeroase mănăstiri și schituri; existența siturilor arheologice.
Numeroasele mănăstiri, biserici și schituri de pe teritoriul județului Vâlcea, asigură premisele dezvoltării durabile și sustenabile a turismului monahal în această zonă. Județul Vâlcea ocupă locul al II-lea în țară în privința așezămintelor monahale, pe teritoriul său fiind construite 33 mănăstiri, 327 biserici și 22 schituri. Printre așezămintele monahale consacrate amintim Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, mănăstirile Horezu, Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu, Stănișoara, Frăsinei, Ostrov, Cornet, ș.a. De asemenea, trebuie amintit faptul că ansamblul mănăstiresc Horezu a fost cuprins încă din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural – UNESCO. Acestora li se adaugă bisericile și schiturile ce datează din sec. XVI-XIX: Schitul Jgheaburi din comuna Stoenești, Schitul Iezer construit în sec. XVII în localitatea Cheia-Olănești, Schitul Dobrușa din comuna Ștefănești, Schitul Sf. Ioan de sub piatră datat 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie și Bradu din localitatea Olănești.
În subdomeniul ”Cultură” din cadrul strategiei prezente, am analizat pe larg potențialul cultural al județului Vâlcea.
5.1.3. Forme de turism practicate în județul Vâlcea
Turismul balnear, medical și de welness
Județul Vâlcea dispune de 3 (Călimănești-Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora) din cele 9 stațiuni balneare din țară, recunoscute pe plan național dar și internațional pentru potențialul și valoarea curativă. În majoritatea stațiunilor balneare există infrastructură turistică specifică, însă indiferent dacă aparține sectorului de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară. Majoritatea spațiilor de cazare sunt de două stele sau mai puțin. Există o discrepanță între nivelul cantitativ al ofertei de servicii de cazare (relativ ridicat) și nivelul calitativ al acesteia (relativ redus). Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenționat de bilete asigură o cotă semnificativă din numărul de turiști cazați. Tratamentele oferite prin practici tradiționale se efectuează de cele mai multe ori cu echipamente care prezintă un grad de uzură fizică și morală avansată. Există însă și furnizori privați de servicii de turism în stațiuni balneare, care își modernizează și extind oferta de facilități și produse pentru a satisface cererea turistică în creștere, mai ales în sezonul estival.
În ultimii ani, în județul Vâlcea s-a dezvoltat turismul social care determină un flux de turiști ce beneficiază de subvenții sociale alocate de la bugetul de stat.
Cazarea în stațiunile balneoclimaterice este subvenționată pentru persoane care suferă de anumite boli și pentru persoanele în vârstă. Acest segment de turism este prin definiție caracterizat de cheltuieli reduse, dar și de încasări reduse pentru agenții economici furnizori de servicii.
Turismul montan, turismul rural și agroturismul, ecoturismul
În afară de relieful muntos și deluros, există o serie de alte elemente de potențial turistic natural și antropic care constituie premisele practicării cu succes a acestor forme de turism: existența parcurilor naționale Cozia și Buila-Vânturarița cu o suprafață de 17.100 ha, respectiv 4.186 ha; existența rezervațiilor; existența peșterilor; prezența animalelor rare; existența traseelor turistice. Județul Vâlcea este bogat în arii naturale protejare care, amenajate corespunzător, pot contribui la calitatea vieții rezidenților, dar și la dinamicitatea economiei locale. Astfel, perimetrele speciale forestiere (ariile naturale protejate), precum și pădurile, sunt importante pentru calitatea lor de a oferi spațiul verde localităților cât și pentru pretabilitatea lor pentru întreprinderea de activități de agrement.
Punerea în valoare a turismului montan presupune conceperea unor programe turistice originale și atractive, pe interese cât mai variate, specifice diferitelor zone ale județului. Complexitatea și atractivitatea potențialului turistic se poate materializa prin organizarea unor programe turistice specifice, cum ar fi: excursii, drumeții, trasee și itinerarii turistice pe trasee montane, marcate; alpinism; acțiuni de orientare turistică; speoturism; turism rural în diverse areale montane ș.a.
Practicarea turismului rural și a agroturismului presupune recreerea în mediul rural, posibilitatea de a participa la activități gospodărești, la evenimente care nu sunt disponibile în zonele urbane. Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiștii caută noi experimente față de viața cotidiană. Măsura în care ei pătrund în viața din mediul rural diferă de la un vizitator la altul, în sensul că unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori, iar alții vor să se implice în mod direct în programe de protecție și conservare a mediului sau în activități agricole. În atragerea potențialilor turiști există provocări de dezvoltare și provocări de promovare. În ultimii ani, a existat o creștere semnificativă atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ a unităților de cazare rurală, datorită interesului investitorilor individuali și posibilității de finanțare din fonduri europene. Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu se axeze doar pe cazarea turiștilor, ci și pe diversificarea serviciilor de agrement și animație. În prezent, există oportunități pentru extinderea activităților specifice turismului durabil practicat în zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor de servicii din comunitățile locale, din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate. Se recunoaște nevoia unei promovări susținute a evenimentelor rurale tradiționale pentru facilitarea planificării sejurului turistic și elaborarea unor produse turistice specifice ariilor naturale protejate.
Turismul montan din județ este avantajat de drumul rutier Transalpina, catalogat ca fiind cel mai înalt drum rutier atât din România cât și din întregul lanț al Munților Carpați, atât din țară cât și din afara ei, atingând altitudinea maximă (2145 m) în Pasul Urdele. Transalpina traversează Munții Parâng de la nord la sud, pe aceeași direcție cu Valea Oltului și Valea Jiului.
Turismul cultural-istoric și monahal
Formele de cultură din județul Vâlcea reprezintă o motivație semnificativă pentru numeroși vizitatori. Monumentele arhitecturale și religioase, din care multe reprezintă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracție majoră. Numărul mare de mănăstiri, biserici și alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Elementele de artă vizuală, prezente în muzee sau în galerii, necesită sprijin financiar pentru o promovare adecvată. Evenimentele culturale și folclorice prezintă un potențial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcționări durabile și păstrarea acestora pentru generațiile viitoare. Sunt organizate numeroase festivaluri și evenimente tradiționale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficiențe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea și promovarea de circuite. Este necesară o colectare și transmitere mai bună a informaților legate de astfel de evenimente. De asemenea, este necesară crearea de puncte centralizate și computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferință cu opțiune de rezervare prin internet.
Turismul activ (sportiv, de vânătoare și pescuit)
Județul Vâlcea oferă vizitatorilor săi o gamă largă de oportunități ce permite dezvoltarea turismului activ. Multe din atracțiile acestui tip de turism sunt reglementate, administrate și promovate de asociații împreună cu autoritățile de profil sau de mediul de afaceri. Există un sistem bine dezvoltat de marcare a traseelor, în special în zonele montane și de autorizare a acestora ca fiind de actualitate și sigure pentru excursioniști. Județul Vâlcea se bucură de o mare atracție în rândul practicanților sporturilor de iarnă prin amenajările existente în zona Voineasa – Vidra, unde predomină un relief muntos și există o infrastructură care poate susține derularea acestor sporturi.
Stațiunea montană Voineasa, care beneficiază de un domeniu schiabil de oferă posibilități de cazare și practicarea unor sporturi de vară și iarnă. Aici s-a deschis cel mai nou domeniu de schi, Voineasa – Transalpina, cu 7 pârtii a căror lungime depășește 6,3 km, cu o capacitate optimă de 19500 Co pers./h și care beneficiază de 4 telescaune și teleschi (cea mai modernă gondolă din România), ce parcurg o lungime de 12137 m și are capacitatea optimă de 7192 Co pers./h.
Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa, județul Vâlcea” a fost realizat de către Consiliul Județean Vâlcea în asociere cu comunele Voineasa și Vaideeni. Proiectul a fost inclus în Lista cuprinzând autoritățile administrației publice locale care beneficiază de finanțarea proiectelor de investiții în turism pe anul 2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.120/2010, cu modificările și completările ulterioare, având ca titular al proiectului Consiliul Local al Comunei Voineasa.
Totodată, ținând cont de fauna din zona montană, turismul de vânătoare reprezintă o formă de turism cu posibilități de dezvoltare viitoare.
Important de menționat este și turismul legat de manifestările sportive de anvergură (olimpiadele, atât de vară, cât și de iarnă, campionatele naționale din diferite sporturi, concursuri și alte competiții sportive), organizate în județul Vâlcea, care atrag un segment specific de turiști.
Turism oeno-gastronomic
Specificul culinar tradițional al zonei precum și prezența pensiunilor agroturistice la nivelul județului asigură premisele necesare dezvoltării acestui tip de turism, însă în condițiile de promovare adecvate ale acestuia.
Turism de tip ”City-break”
Turismul de tip ”City-break” este favorizat de existența unor importante capacități de cazare în cadrul centrelor urbane importante ale județului, dintre acestea distingându-se reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea. De asemenea, acest tip de turism poate fi ocazionat de manifestări culturale precum: Festivalul de folclor „Cântecele Oltului”, Târgul Ceramicii Populare „Cocoșul de Hurez", Târgul Meșterilor Populari, Festivalul viei și vinului, Toamna merelor – sărbătoarea pomicultorilor etc.
Turism științific
În afară de relieful muntos și deluros dezvoltat pe aproximativ 66% din suprafața județului, există o serie de elemente de potențial care să permită practicarea cu succes a acestui tip de turism: existența parcurilor naționale Cozia și Buila-Vânturarița, a rezervațiilor naturale și a peșterilor, prezența speciilor de faună și floră protejate.
Turism de afaceri, congrese, reuniuni și evenimente (MICE)
Practicarea acestui tip de turism este favorizată de importantele investiții străine atrase la nivelul județului. De asemenea, sustenabilitatea practicării acestui tip de turism este asigurată de prezența unor importante capacități de cazare la nivelul reședinței județului, municipiul Râmnicu Vâlcea, precum și de deschiderea unor noi centre expoziționale și de conferință.
Turismul de evenimente este ocazionat de manifestări culturale precum: Festivalul de folclor „Cântecele Oltului”, Târgul Ceramicii Populare „Cocoșul de Hurez", Târgul Meșterilor Populari, Festivalul viei și vinului, Toamna merelor – sărbătoarea pomicultorilor etc.
Turismul viticol – un segment relativ nou pentru România, dar deja existent prin proiecte de tipul „Drumul Vinului”, urmărește promovarea vinului și a localităților viticole din județ.
În perioada 2011-2012 s-a implementat proiectul (POR, Axa 5) cu titlul „Drumul Vinului Vâlcean”, al cărui obiectiv general l-a reprezentat dezvoltarea turismului și creșterea vizibilității comunei Prundeni și a localităților limitrofe, prin promovarea vinului și prin activități de marketing specifice. Proiectul a promovat turismul viticol, tradițiile din comuna Prundeni și a localităților limitrofe.
În vederea dezvoltării acestei forme de turism, sunt necesare acțiuni intense de promovare prin integrarea localităților cu potențial viticol în circuite turistice și comercializarea produselor turistice specifice de către agențiile de turism touroperatoare.
5.1.4. Analiza capacității de cazare și a infrastructurii turistice specifice la nivelul județului Vâlcea
La nivelul anului 2014 structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din județul Vâlcea reprezentau 53,44% din totalul unităților de cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia, având ponderea cea mai mare din toate județele regiunii.
Tabelul nr.5.2 – Structuri de primire turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia (2014)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Conform Anuarului Statistic al Județului Vâlcea pentru anul 2012, județul s-a situat pe locul 6 pe țară în ceea ce privește unitățile de cazare turistică existente și pe locul 4 în ceea ce privește numărul de înnoptări în structurile de cazare turstică.
În ceea ce privește evoluția structurilor de primire turistică la nivelul județului Vâlcea se observă o creștere de 38,69% în anul 2014 comparativ cu 2007. 28,18% dintre structurile de primire turistică din județul Vâlcea sunt pensiuni turistice, urmate de 26,46% pensiuni agroturistice, 18.02% sunt hoteluri iar 12,87% sunt vile turistice.
Fig.5.1 – Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Distribuția unităților de cazare turistică pe tipuri și locații din județul Vâlcea, se prezintă astfel:
Peste jumătate din totalul unităților de cazare sunt pensiuni (turistice/agroturistice);
67,81 % din totalul unităților de cazare se află în mediul urban, în timp ce 32,19% sunt în mediul rural;
100% din numărul total de tabere de elevi și preșcolari din totalul Regiunii Sud-Vest Oltenia se află în județul Vâlcea;
100% din casele de vacanță și campinguri din totalul Regiunii Sud-Vest Oltenia se află în județul Vâlcea;
50% din motelurile înregistrate în Regiunea Sud-Vest Oltenia se află în județul Vâlcea;
83% din vilele turistice înregistrate în Regiunea Sud-Vest Oltenia se află în județul Vâlcea;
mai mult de 50% din pensiunile turistice și agroturistice din totalul Regiunii Sud-Vest Oltenia se află în județul Vâlcea.
Capacitatea de cazare turistică din județul Vâlcea are o pondere de 59,21% din totalul existent la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. În perioada 2007-2014, capacitatea de cazare turistică la nivelul județului Vâlcea a avut un trend ascendent, numărul de locuri de cazare fiind în creștere cu 5,25% în anul 2014 comparativ cu anul 2007.
Tabelul nr.5.3 – Unități de cazare turistică după tip și locație în județul Vâlcea (2014)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Tabelul nr.5.4 – Capacitatea de cazare turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia (2014)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În perioada analizată (2010-2014), datele statistice arată o creștere a volumului total al activităților turistice din județul Vâlcea. Numărul de locuri/zile în funcțiune și numărul de turiști cazați a crescut cu 44,92% respectiv cu 23,77%. În perioada 2010-2013, se observă că numărul de turiști străini cazați în unitățile de cazare turistică s-a dublat. Numărul de înnoptări în structurile de cazare turistică a crescut în aceeași perioadă cu 25,30 % .
Domenii schiabile omologate
Conform datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Turism, în județul Vâlcea sunt omologate 7 domenii schiabile, toate amplasate în comuna Voineasa.
Tabelul nr.5.5 – Domenii schiabile omologate în județul Vâlcea
Sursa: Autoritatea Națională pentru Turism, http://turism.gov.ro/informatii-publice
5.1.5. Analiza circulației turistice
La nivelul anului 2013, numărul de înnoptări în structurile de cazare turistică din județul Vâlcea reprezenta 66,96% din numărul total de înnoptări în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Din numărul total de turiști străini care au înnoptat în Regiunea Sud-Vest Oltenia (100.793 persoane), cca 12,16% s-au înregistrat în județul Vâlcea.
În perioada 2010-2013 se observă că numărul de turiști străini cazați în unitățile de cazare turistică s-a dublat. Numărul de înnoptări în structurile de cazare turistică a crescut în aceeași perioadă cu 25,30 % .
Tabelul nr.5.6 – Indicatorii principali ai activității turistice în Regiunea SV Oltenia și județul Vâlcea (2010-2014)
Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line (datele pentru perioada 2010-2013)
Buletin Statistic al județului Vâlcea, Decembrie 2014, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune, înregistrat în luna decembrie 2014, a fost de 16,6%, mai mic cu 3,2 puncte procentuale față de cel înregistrat la nivel național, iar față de decembrie 2013 mai mic cu 3,3 puncte procentuale.
5.2. Cultura
Cultura este un factor de dezvoltare durabilă, bazându-se pe elementele sale constitutive: diversitate lingvistică, cunoștințe teoretice și empirice, credințe, reprezentări despre lume, patrimoniu material și imaterial, creații artistice, literare, științifice, invenții etc.
Patrimoniul cultural al județului Vâlcea cuprinde patrimoniul cultural material – cel imobil (monumentele istorice) și cel mobil (în special bunurile culturale aflate în muzee și colecții) – și patrimoniul cultural imaterial.
Patrimoniul cultural imobil
Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vâlcea face o împărțire a monumentelor istorice din județ în trei mari grupe: monumente și situri arheologice; monumente aparținând cultelor religioase; monumente civile.
În județul Vâlcea sunt înregistrate 96 de monumente și situri arheologice înscrise în „Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea”, acoperind paleoliticul inferior, neoliticul, epoca bronzului, epoca fierului, cultura dacică și cultura romană, mai reprezentative fiind rezervațiile de la Ocnița (Buridava Dacică), Stolniceni (Buridava Romană), castrele romane de pe Limes Alutanus („Pons Aluti” – Ionești, „Castra Traiani” – Sâmbotin – Dăești, „Arutela” – Păușa – Călimănești, Castrul de la Rădăcinești – Berislăvești, Castrul de la Titești, „Pretorium” I și II – Racovița).
Monumentele aparținând cultelor religioase sunt reprezentate de :
marile ansambluri monastice: Mănăstirea Hurezi (înscrisă în Lista Patrimoniului Cultural Mondial în 1993), Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Govora, Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Surpatele și Mănăstirea Frăsinei;
alte schituri și mănăstiri care au rămas în cult de-a lungul timpului: Schitul Ostrov, Mănăstirea Cornetu, Mănăstirea Dobrușa, Mănăstirea Stănișoara, Schitul Brădetu, Schitul Iezer, Schitul Pahomie și Schitul Pătrunsa;
fostele ansambluri mănăstirești și schituri, actualmente biserici de mir sau având alte folosințe: Berislăvești, Fedeleșoiu, Lunca Stănești, Mamu, Fostul Schit Cetățuia, Comanca, Păpușa, Păr, „44 de izvoare” ș. a.;
bisericile rurale de zid, ctitorii boierești, ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe (egumeni, mitropoliți) sau ale comunităților locale;
bisericile de lemn – ctitorii episcopale sau egumenești, dar în principal ale comunităților locale.
Monumentele civile, în număr de peste 70, sunt reprezentate de:
cule, conace și case boierești;
construcții reprezentând arhitectura tradițională a lemnului din ținuturile vâlcene, în mare măsură valorificate științific și expozițional în Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni;
construcții administrative și cu destinație economică (Primăria Râmnicului, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Hotelul „Central” – Călimănești, Hotelul „Palace” – Băile Govora ș.a.);
case (locuințe) datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, semnificative pentru arealul vâlcean;
gări (Lotru, Cornetu, Călimănești) și monumente tehnice (podul de cale ferată de la Proeni – Brezoi, tunelul Cornetu).
Patrimoniul cultural mobil
Patrimoniul cultural mobil al județului include bunurile culturale mobile de valoare deosebită și excepțională, aflate în muzee. În cadrul Muzeului Județean "Aurelian Sacerdoteanu" Vâlcea există un patrimoniu cultural mobil bogat și divers, cu peste 68.000 de obiecte, din care 23 sunt clasate la categoria Tezaur; Memorialul “Nicolae Bălcescu” are un patrimoniu cultural mobil cu 8.141 de obiecte.
Patrimoniul cultural imaterial
Patrimoniul cultural imaterial vâlceaneste bogat și diversificat: meșteșuguri populare, interpreți de folclor, un bogat repertoriu coregrafic, toate susținute de exponenții lor. În județul Vâlcea activează peste 50 de meșteri populari care-și câștigă venitul familiei din practicarea meșteșugului sau și-l completează.
Genurile artistice foarte bine reprezentate sunt:
ceramica în centrele:
Horezu, în care olăritul se practică în familii precum: Fam. Mischiu, Fam. Iorga, Fam. Bâscu, Fam. Giubega, Fam. Țambrea, Fam. Paloși, Fam. Pietraru;
Vlădești: Fam. Eugen și Violeta Pătru;
Lungești: Mihai Dogaru
arta țesutului
în război orizontal cu cele mai active centre: Bărbătești, Pietrari, Stoenești (cu fire din borangic produs în casă);
țesutul în război vertical este activ în: Măldărești, Frâncești, Costești, Copăceni, Vaideeni.
arta cusutului a cunoscut o stagnare după 1989, dar prin proiectele derulate de C.J.C.P.C.T. Vâlcea s-a revigorat. Centrele mai active sunt: Mihăești, Pietrari, Stoenești, Costești, Copăceni.
arta prelucrării lemnului este reprezentată în prezent de meșteri din: Băbeni (Valea Mare), Horezu (Romani), Râmnicu Vâlcea. De subliniat că există încă meșteri dulgheri, sitari, dogari etc. care s-au reactivat în ultimii ani prin nevoia de a-și reface gospodăriile de la țară după trecerea în statutul de șomer sau pensionar.
prelucrarea pielii s-a reactivat în Vaideeni, Râmnicu Vâlcea;
pictura pe lemn și sticlă cunoaște o revigorare după 1989 prin proiectele derulate de C.J.C.P.C.T. în domeniul artelor vizuale cu temă religioasă, iar prin proiectul “Monahism și artă” s-au refăcut atelierele de pictură ale așezămintelor monahale de la: Bistrița, Dintr-un Lemn, Arnota, Govora, Cozia, Iezer, Jgheaburi.
Activități culturale
În ceea ce privește activitățile culturale desfășurate în cadrul institutelor culturale și de divertisment, datele legate de evoluția numărului de unități și de participanți din perioada 2007-2013 arată o descreștere a inițiativelor culturale și a gradului de participare atât în județul Vâlcea, cât și la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.
Tabelul nr.5.7 – Indicatori ai activității culturale în Regiunea Sud-Vest Oltenia și județul Vâlcea
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
În perioada 2007-2013 se observă o scădere a numărului de biblioteci la nivelul județului Vâlcea, cu 8,45%. Din total număr biblioteci înregistrate la nivelul anului 2013 (249 unități), 23,69% sunt în mediul urban și 76,31% sunt în mediu rural. Ponderea cea mai ridicată este deținută de Municipiul Râmnicu Vâlcea 11,24% din total biblioteci. Județul Vâlcea deține o pondere de 15,52% din total număr de biblioteci la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.
Numărul de volume existente în biblioteci a fost la nivelul anului 2013 de 17.0481.988 unități, din care au fost împrumutate 1.063.688 la un număr de 91.815 cititori activi. Numărul de angajați din biblioteci era la nivelul anului 2013 de 151 persoane.
Tabelul nr.5.8 – Număr biblioteci pe categorii (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Artele spectacolului includ spectacolele de teatru (dramatic și de păpuși, numit și de animație), spectacolele muzicale (operă, operetă, estradă, revistă, simfonice, pop, music hall), spectacole coregrafice și spectacole folclorice (muzică, dans, teatru) organizate la nivelul județului.
Instituțiile în cadrul cărora sunt organizate artele spectacolului sunt: Teatrul „Anton Pann”, Teatrul Municipal „Ariel”, Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Orchestra populară profesionistă „Rapsodia vâlceană”.
Cinematografia este reprezentată de un singur cinematograf, care în anul 2013, a înregistra un număr de 34 spectatori. Cinematograful aflat în sediul River Plaza Mall are două săli dotate cu tehnologii și echipamente de ultimă generație, cu un design modern și confortabil, care pot găzdui 200 de persoane.
Serviciile audiovizuale cuprind posturile de radio, posturile de televiziune, rețele de cablu pentru difuzarea programelor TV, difuzorii prin satelit pentru programele de radio și pentru programele TV. În Râmnicu Vâlcea există trei posturi private locale de radioteleviziune – TV Etalon, VTV Vâlcea și Vâlcea 1 TV, precum și două posturi de radio locale cu capital privat– Radio Vâlcea 1 și Radio Metronom Râmnicu Vâlcea.
Cultura scrisă este reprezentată de cărți, reviste, ziare, alte genuri de publicații. Printre editurile existente la nivelul județului se numără “Patrimoniu” (înființată în anul 1998), “Ateneul Meșterul Manole”, „Conphys”, „Almarom”, „Fortuna”, „Offsetcolor”, „Antim Ivireanul”, „Buna-Vestire” și „Adrianso”. În județ există șapte cotidiene (din care două sunt regionale, apărând în cele cinci județe ale Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia), opt săptămânale, două bisăptămânale, trei săptămânale de mica și marea publicitate, la care se adaugă trei reviste culturale (una lunară și două trimestriale) și două reviste științifice. În ceea ce privește periodicele religioase menționăm revista anuală de teologie și cultură „Lumina Lumii”, editată de către Fundația Culturală „Sfântul Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea, cu concursul Episcopiei Râmnicului, al Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea și al Editurii „Buna-Vestire” Râmnicu-Vâlcea și revista de teologie „Renașterea”, publicație trimestrială de spiritualitate creștină, editată de către Episcopia Râmnicului.
Revista Buridava este editată de Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea și cuprinde studii/articole de arheologie, istorie, etnografie, artă, muzeologie, recenzii, numismatică precum și cercetări complementare făcute prin metodele științelor naturale sau tehnice. Revista are frecvența de apariție anuală.
Cu sprijinul Consiliului Județean Vâlcea și sub coordonarea unor intelectuali vâlceni, s-au editat Enciclopedia județului Vâlcea (2010) și Enciclopedia orașelor din Vâlcea (2013). În prezent se lucrează la Enciclopedia localităților rurale din Vâlcea.
C.J.C.P.C.T. a editat lucrări de referință care sintetizează cultura vâlceană “in integrum” anii 1968-2013. Volumul apărut la Editura Patrimoniu în anul 2013 se intitulează “Cultura tradițională din Vâlcea 1968-2013 o istorie concentrată și ilustrată” de Gh. Deaconu și Elena Stoica. Acest volum se adaugă celorlalte două volume: “Patrimoniul documentar al Culturii Tradițională din Vâlcea” (1968-2008), vol. I, 2008 și vol. al II-lea (2010) de Gh. Deaconu editate tot de Editura Patrimoniu.
Menționăm revista “FORUM” a Forumului Cultural al Râmnicului și “Povestea vorbei” editate de intelectuali vâlceni, cu apariție trimestrială.
Așezămintele culturale se referă la instituțiile de cultură din județul Vălcea: case de cultură, universități populare, școli populare de arte și meserii, cămine culturale, centre de cultură, formații artistice și ansambluri profesioniste, centre zonale pentru educația adulților, centre județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale. Dintre acestea amintim: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, Școala Populară de Arte și Meserii (SPAM) Râmnicu Vâlcea, 9 case de cultură (1 în comuna Slătioara, 1 în municipiul Drăgășani, 7 în orașele Băbeni. Bălcești, Băile Govora, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari; la care se adaugă Casa de Cultură a Sindicatelor din Râmnicu Vâlcea, 129 de cămine culturale în mediul rural.
Artele vizuale includ operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei și a metalului, desene, design, alte opere de artă aplicată, opere fotografice, precum și orice opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei.
La nivelul județului artele vizuale se manifestă în cadrul galeriilor de artă și spațiilor expoziționale, cum sunt: Galeriile ARTEX, Galeria „AlterNATIVE” (spațiu expozițional al Casei Șimian), Galeria de Artă „Constantin Iliescu”, Galeria de Artă Sofianu (în cadrul căreia sunt expuse opere de artă, picturi și sculpturi ale celor mai renumiți artiști din România).
5.3. Activități sportive
Conform datelor statistice ale Institutului Național de Statistică, în județul Vâlcea funcționează 156 secții sportive, pe ramuri de sport aparținând cluburilor sportive, în cadrul cărora sunt înscriși 4.892 sportivi legitimați (anul 2013).
Tot în același an erau înregistrați 89 de antrenori, 105 instructori sportivi și 193 arbitri sportivi.
Analizând evoluția numărului de sportivi în perioada 2007-2013 se observă o creștere semnificativă în anul 2008 (5.745 sportivi legitimați), față de anul 2007 (1.944 sportivi). În anii următori s-a înregistrat o scădere cu cca 300 sportivi.
În județul Vâlcea se organizează periodic programe sportive cum ar fi: competiții sportive naționale (șah, karate, bridge – Cupa „Hurezi” în Horezu și Cupa „Olteniei” în Olănești etc), acțiuni de pregătire ale loturilor naționale/olimpice (handbal, volei).
CAPITOLUL VI. AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
6.1. Agricultura
Județul Vâlcea are o economie cu profil industrial – agrar. Relieful județului permite dezvoltarea tuturor culturilor agricole, cu particularități în funcție de zonă.
Activitatea economică, în cele mai multe dintre localitățile rurale, este axată pe practicarea agriculturii. Doar în cazul localităților dezvoltate, aflate în zona de extindere a orașelor importante, pot fi identificate activități economice nonagricole sistematice. În lipsa unor activități antreprenoriale viabile, care să antreneze comunitatea și să ofere oportunități lucrative pentru locuitori, cele mai multe dintre localitățile rurale nu reușesc să depășească stadiul de subdezvoltare în care se află.
După momentul aderării României la UE, procesul de restructurare și apropiere de agricultură se produce lent, fără consecințe vizibile în ceea ce privește compatibilizarea structurală și funcțională a sistemului agroalimentar. Pe lângă gradul insuficient de adaptare a politicilor agricole comune în agricultura românească, datorate capacității reduse de absorbție atât a politicilor, privite din punct de vedere al creșterii compatibilității structurale și funcționale, cât și din punct de vedere financiar (absorbția fondurilor pentru dezvoltarea rurală), mai trebuie adăugată și adaptabilitatea încă inadecvată a ofertei românești pe piața europeană.
Având în vedere și potențialul ecologic al terenului arabil din România (pentru cereale) de numai 39% față de 83% în UE, avem dimensiunea exactă a deficitului de compatibilitate al agriculturii românești față de țările UE.
Fondul funciar
Județul Vâlcea are o suprafață totală de 576.477 hectare (2013), fiind al doilea județ ca mărime din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Ponderea județului Vâlcea în suprafața totală a Regiunii Sud-Vest Oltenia este de 20%, pe primul loc situându-se județul Dolj cu 25%, urmat de județele Olt și Gorj cu 19%, și județul Mehedinți cu 17%.
Dacă analizăm intervalul 2007–2013 din prisma fondului funciar, putem afirma că suprafața fondului înregistrată în 2007 s-a păstrat și în anul 2013, la 576.477 de hectare, însă terenurile aflate în proprietate privată au scăzut cu 10,58% (45.024 ha) în anul 2013 față de anul 2007.
Ponderea terenurilor agricole în totalul fondului funciar a înregistrat în anul 2013 o scădere de 0,51% comparativ cu anul 2007, scăderea în valori absolute fiind de 2.933 hectare. Această suprafață a fost transferată în categoria terenurilor neagricole, în special a pădurilor și vegetației forestiere, care a înregistrat o creștere de 1% a suprafeței ocupate în ultimii 7 ani.
Fig.6.1 – Suprafața fondului funciar la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Suprafața agricolă a județului Vâlcea este de 242.856 hectare: 44% pășuni, 36% suprafață arabilă, 13% fânețe, 5% livezi și pepiniere pomicole, 2% vii și pepiniere viticole.
Extinderea pășunilor din zonele montane, deluroase și subcarpatice ale județului, a favorizat activitățile de creștere a ovinelor și caprinelor, plasând zootehnia județului Vâlcea pe primul loc în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Analizând modul de utilizare al terenurilor, se remarcă faptul că destinația suprafețelor a rămas aproape neschimbată.
Fig.6.2 – Modul de utilizare a terenurilor agricole (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Tabelul nr. 6.1 – Modul de utilizare al terenurilor
– hectare-
: date lipsă Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Baza tehnico-materială din agricultură
Parcul de tractoare și mașini agricole din cadrul județului Vâlcea a avut o evoluție fluctuantă, însă în 2013 se înregistrează o ușoară creștere, în ceea ce privește tractoarele, semănătorile mecanice, combinele pentru recoltat cereale, presele pentru balotat.
Tabelul nr.6.2 – Parcul de tractoare și mașini agricole principale din agricultură
la nivelul județului Vâlcea (2007-2013)
-număr-
: date lipsă Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Suprafața și producția agricolă vegetală
Ponderea principalelor culturi agricole la nivelul județului Vâlcea este următoarea: 61% porumb, urmat de 13% grâu și secară, 9% cartofi, 8% furaje verzi, 6% legume.
Investițiile din domeniul agricol au determinat o creștere anuală semnificativă a exploatării terenurilor agricole, în anul 2013 doar 1.491 hectare de teren arabil aflându-se în repaus, cu 76,45% mai puțin decât în anul 2007, 98,12% dintre acestea aparținând unor exploatații agricole individuale.
Producția agricolă este în mare parte concentrată asupra culturii cerealelor, care dețin aproape 25% din producția vegetală totală (date la nivelul anului 2012), furaje (23%), restul fiind împărțit între fructe (17%), legume (16%), rădăcinoase-cartofi (13%), struguri (6%).
Fig.6.3 – Principalele culturi agricole la nivelul județului Vâlcea (2012)
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013
Fig.6.4 – Evoluția în producția de cereale, plante oleaginoase, legume, furaje, fructe
în perioada 2008-2012, în Județul Vâlcea (tone)
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013
Următoarele culturi au înregistrat scăderi importante în 2012 față de 2011: grâu și secară -7,86%; fructe -35,38%; rădăcinoase -29,49%; struguri -16%; legume -14,54%.
Tabelul nr. 6.3 – Producția agricolă pe principalele culturi (2008-2012) (tone)
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013
În ultimii șapte ani, s-au făcut investiții în cultura legumelor; suprafața de teren ocupată de sere și solare cu legume a crescut în 2013 cu 92% comparativ cu anul 2007, iar terenurile extravilane destinate culturilor de legume s-au extins cu 22,88%.
Tabelul nr.6.4 – Suprafață legume câmp vs sere vs grădini (2007-2013)
-hectare –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Producția agricolă vegetală a județului Vâlcea a avut o evoluție fluctuantă în perioada 2007–2013, evoluție ce poate fi explicată prin variabilitatea mare a condițiilor climatice, prezența redusă a sistemelor de irigație, cât și prin modalitatea și cantitatea îngrășămintelor utilizate de către agricultori. Comparativ cu anul anterior, în anul 2013 se înregistrează o creștere a producției agricole vegetale pe toate categoriile principale de culturi, excepție făcând furajele: cereale (66,48%), plante uleioase (42,65%), cartofi (11,40%), legume (8,18%).
Din totalul suprafeței cultivate a județului Vâlcea, un procent de 96,21% îl reprezintă exploatațiile agricole individuale care înregistrează, în perioada 2007-2013, o scădere cu 10,65%.
Tabelul nr.6.5 – Suprafața cultivată cu principalele culturi 2007-2013
-hectare-
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Zestrea viticolă a județului Vâlcea încadrează județul în categoria zonelor cu cele mai mari podgorii și suprafețe viticole din România. Podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii la nivel național. Aici sunt cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. Cu o suprafață de 16.000 ha, podgoria Drăgășani include și podgoria Sâmburești.
Activitatea viticolă, care în trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producătorii individuali și mai multe case de vinuri. Condițiile climatice și relieful prielnic au favorizat extinderea constantă a suprafețelor viticole în perioada 2007–2013, ajungând ca în anul 2013 viile să ocupe 4.684 hectare de teren.
Tabelul nr.6.6 – Suprafața viilor pe rod în intervalul 2007-2013
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
Analizând producția viticolă, se observă preferința viticultorilor de a cultiva struguri de vin în detrimentul oferirii spre consum a strugurilor de masă ca produs final. Astfel, pentru perioada 2007-2013, producția de struguri de vin a cunoscut o creștere ușoară dar continuă, suprafețele ocupate de viile destinate acestui scop extinzându-se în anul 2013 cu 18,83% comparativ cu 2007, luat ca an de referință.
Tabelul nr.6.7 – Suprafața viilor pe rod struguri de masă vs struguri de vin
în intervalul 2007-2013
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
În trend cu producția agricolă vegetală se află și producția de struguri care, în anul 2013 a înregistrat cea mai mare producție din ultimii ani, când s-au recoltat 29.748 tone de struguri.
Fig.6.5 – Evoluția producției de struguri în județul Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Zonele deluroase sunt favorabile pomiculturii; pomicultura este specifică zonei metropolitane Râmnicu-Vâlcea, culturile de măr, păr, prun, cireș regăsindu-se în Băbeni, Frâncești, Păușești, Tomșani, Pietrari, Bărbătești, Costești și în depresiunea Horezu. În anul 2010, s-au înregistrat cei mai mulți pomi fructiferi din perioada 2007-2013 ani din județul Vâlcea (13.549.223 pomi), ponderea cea mai mare revenind livezilor de pruni (74,58%). În anul 2013, numărul pomilor fructiferi a scăzut cu 55,58% comparativ cu 2007.
Tabelul nr.6.8 – Număr total pomi fructiferi/categorii în județul Vâlcea (2007 – 2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
La nivelul anului 2013, județul Vâlcea are o suprafață de 11.738 hectare amenajări pentru irigații, reprezentând 1,95% din suprafața totală amenajată a Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia. În perioada 2008-2013, la nivelul județului suprafața a fost aceeași, neexistând amenajări noi.
Fenomenele de eroziune în adâncime sunt frecvente în județ, datorită excesului de umiditate specific reliefului, fiind necesare lucrări de desecare prin colectarea, transportul și evacuarea în emisari a apei în exces. În anul 2013, suprafața terenurilor amenajate prin lucrări de desecare reprezenta în valori absolute 13.031 hectare, cu pondere semnificativă a suprafeței agricole amenajate, 99,94%.
Fig.6.6 – Ponderea suprafețelor pe categorii de folosire lucrări de desecare (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
În privința fertilizării terenurilor, se observă o diminuare importantă a utilizării îngrășămintelor chimice în favoarea celor naturale, creându-se premizele practicării unei agriculturi ecologice; în perioada 2007-2013 se remarcă o creștere cu 10% a cantității de îngrășăminte naturale.
Tabelul nr.6.9 – Îngrășăminte chimice și naturale folosite în 2013 în județul Vâlcea, comparativ cu Regiunea SV Oltenia
Sursa: Institutul Național de Statistică
În județul Vâlcea, ponderea îngrășămintelor chimice utilizate reprezintă 1,39%, sub media Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (8,19%). Preponderent, se folosesc îngrășăminte chimice pe baza de azot 78,27%. Din totalul îngrășămintelor utilizate, 98,61% sunt îngrășăminte naturale și doar 1,39% sunt îngrășăminte chimice. Per total, incidența îngrășămintelor folosite raportat la suprafața agricolă este mare, depășind media pe regiune.
Județul Vâlcea este, din punct de vedere agricol, prielnic tuturor activităților agricole, inclusiv zootehniei. Există localități consacrate în anumite ramuri agricole, precum: Bunești pentru cultura căpșunilor, Dănicei – cultura cireșilor, Ionești – cultura merilor, Tomșani – apicultură, Vaideeni – pășuni, Drăgășani – viticultură.
Efectivele și producția agricolă animală
În ceea ce privește creșterea animalelor, în perioada 2007-2013 au fost înregistrate creșteri ale efectivului de păsări cu 8,52%, ale familiilor de albine cu 95,25%, ovine cu 18,51%, dar și scăderi ale efectivelor de bovine cu -42,52% și cabaline -50,85%.
La nivelul județului, producția agricolă animală (în 2013 comparativ cu 2007) este în creștere la miere de albine (100,97%), și în scădere la carne cu -22,13%, lapte cu -13,5%, lână cu -5,55%, ouă -0,66%.
Tabelul nr.6.10 – Efectivul de animale pe categorii de animale în Județul Vâlcea
-nr.capete –
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Tabelul nr.6.11 – Producția agricolă animală în Județul Vâlcea (2008-2013)
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013
Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
Județul Vâlcea s-a clasat în anul 2013 pe locul II pe țară la producția de miere extrasă, cu o pondere de 5,4% în totalul producției pe țară.
Cât privește contribuția la producția agricolă animală a Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, județul Vâlcea contribuie cu 20,95% la producția de lapte, cu 16,03% la producția de lână, cu 18,67% la producția de ouă și cu 32,22% la producția de miere de albine.
Fig. 6.7 – Evoluția producției agricole animale în Județul Vâlcea (2008-2013)
Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013
Fig.6.8 – Producția agricolă animală a Regiunii SV Oltenia și a județului Vâlcea (2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
Depozite de produse agricole
În județul Vâlcea, sunt autorizați pentru depozitarea produselor agricole un număr de 22 de operatori economici, cu o capacitate de depozitare a spațiilor de 66.510 tone, din care 16.410 tone sunt în silozuri și 50.100 tone în magazii.
Exploatări și amenajări piscicole
În județ sunt înregistrate 6 unități de acvacultură licențiate, amplasate în următoarele localități: Drăgoești (Amenajare piscicolă crescătorie), Malaia (păstrăvărie/crescătorie), Slătioara (crescătorie), Budești, sat Ruda (crescătorie), Câineni, sat Câinenii Mici (păstrăvărie-pepinieră), Brezoi, Valea lui Stan (pepinieră), Costești (păstrăvărie).
Indicii producției agricole
Valoarea producției ramurii agricole în anul 2013, în județul Vâlcea (1.466.723 mii lei) reprezintă 1,87% din valoarea totală la nivel național (78.464.416 mii lei) și 16,77% din valoarea producției agricole a Regiunii Sud-Vest Oltenia (8.746.244 mii lei).
Evoluția valorii producției agricole în perioada 2007-2013 indică o creștere a valorii totale cu 53,69%, datorată creșterii ramurii vegetale (47,38%) și ramurii animale (65,82%). În schimb, a scăzut producția serviciilor agricole cu 75%.
Tabelul nr.6.12 – Valoarea producției ramurii agricole pe sectoare (2007-2013)
– mii lei-
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line
Indicii producției agricole indică la nivelul anului 2013 o creștere cu 53,47% comparativ cu anul 2007. Procentul cel mai ridicat al indicilor producției agricole, înregistrat în anul 2013, este deținut de ramura vegetală cu 138,3%, urmată de ramura animală cu 135,2%.
6.2. Dezvoltarea rurală
Dezvoltarea și amenajarea rurală presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural economic, ecologic și social-cultural al județului pe de o parte, și tendința de modernizare a vieții rurale, pe de altă parte. În același timp, dezvoltarea și amenajarea rurală se află la confluența dintre tendința de expansiune a urbanului, a dezvoltării agresive a industriei pe seama spațiului rural și cerința de a menține, pe cât este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale.
Dezvoltarea rurală exprimă ansamblul activităților destinate îmbunătățirii calității vieții în spațiul rural, bazată pe o creștere economică durabilă, care trebuie să aibă ca obiectiv principal menținerea peisajului natural, cultura materială și spirituală a comunităților sătești. Astfel, procesul dezvoltării rurale durabile se desfășoară pe fondul dezvoltării durabile și complexe a agriculturii, ținându-se seama de faptul că agricultura și spațiul rural sunt două laturi interdependente, specifice ruralului.
Potrivit noii abordări strategice și integrate a dezvoltării spațiului rural, aceasta are ca fundament trei obiective prioritare: creșterea competitivității sectoarelor agricol și silvic, buna gestionare a terenurilor – obiective agro-ambientale și dezvoltarea zonelor rurale, exprimată în sens larg prin creșterea calității vieții și diversificarea economică.
În anul 2014, în județul Vâlcea erau un număr de 78 de comune și 560 sate.
Ca tendințe demografice, se observă o scădere a populației din mediul rural mai accentuată (1,47%) decât în mediul urban (0,77%). Populația stabilită în mediul rural reprezintă, în anul 2014, 51,99% din populația totală a județului Vâlcea.
Un obstacol pentru dezvoltarea activităților economice în mediul rural este inegala dezvoltare a infrastructurii de drumuri și de utilități publice.
Serviciile de sănătate din mediul rural sunt deficitare, infrastructura de bază fiind concentrată în mediul urban.
În ceea ce privește infrastructura rurală din județul Vâlcea, la nivelul anului 2013 situația se prezintă astfel: lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile era de 2011,4 km, din care 1355 km sunt în mediul rural. Numărul de localități cu rețea de distribuție a apei în mediul rural era de 54, în creștere față de anii anteriori.
În ceea ce privește numărul de localități din mediul rural cu canalizare publică, județul Vâlcea are cel mai mare număr de localități rurale racordate (31 localități) din Regiunea Sud-Vest Oltenia, comparativ cu celelalte județe ale regiunii, Dolj (6), Olt (13), Gorj (10), Mehedinți (15).
Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale este de 10, în scădere față de perioada 2011-2012.
Tabelul nr.6.13 – Infrastructura din mediul rural (2007-2013)
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line
Din total locuințelor existente la sfârșitul anului 2013 în județul Vâlcea (181.897 unități), 58,38% sunt în mediul rural.
Dezvoltarea serviciilor rurale este, pe de o parte, o sarcină importantă pentru a asigura bunăstarea populației rurale, iar pe de o altă parte este o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă. Cea mai importantă condiție pentru dezvoltarea serviciilor este ca veniturile să crească (astfel va crește cererea pentru servicii) și ca tinerii să rămână în mediul rural.
Dezvoltarea echilibrată a localităților rurale din județul Vâlcea este dificilă și datorită faptului că populația are o capacitate scăzută de a accesa fonduri europene pentru diversificarea activităților economice, datorită gradului nivelului scăzut de educație și implicare.
Grupurile de Acțiune Locală (GAL) formate prin axa LEADER a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), sunt reduse numeric în județul Vâlcea, dovedind un dezinteres al locuitorilor mediului rural pentru atragerea fondurilor specifice nevoilor locale.
Fig.6.9 – Harta GAL-uri pe teritoriul județului Vâlcea
Sursa: http://www.pndr.ro/content.aspx?item=2243&lang=RO
CAPITOLUL VII. ANALIZA SWOT PE DOMENII
7.1. Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare-inovare
7.2. Resurse umane, educație, sănătate, servicii sociale și administrație
7.2.1. Populație&Resurse umane
7.2.2. Educație și învățământ
7.2.3. Sănătate
7.2.4. Situații de urgență
7.2.5. Servicii sociale
7.2.6. Administrație publică
7.3. Infrastructură, dezvoltare urbană și mediu
7.3.1. Infrastructura județeană
7.3.2. Dezvoltare urbană
7.3.3. Mediu
7.4. Turism, cultură și sport
7.4.1. Turism
7.4.2. Cultură
7.4.3. Sport
7.5. Agricultură și dezvoltare rurală
CAPITOLUL VIII. CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL
8.1. Cadrul strategic la nivel european
Strategia Europa 2020
Europa 2020 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică pentru următorii zece ani, bazată pe următoarele trei priorități:
creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Comisia Europeană a propus obiective pentru statele membre, iar țintele asumate de România sunt:
Rata de ocupare a populației cu vârstă cuprinsă între 20 și 64 ani – minimum 70%;
Nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare ca % din PIB – 2%;
Reducerea emisiilor de CO2 cu 19%;
Ponderea energiei din surse regenerabile să fie de 24%;
Eficiență energetică – realizarea unei economii de energie primară de cca. 10 Mtep;
Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii – atingerea unui procent maxim de 11,3%;
Creșterea ponderii populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară –26,7%;
Reducerea populației expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale cu 580.000 persoane.
Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare, initiative care vor angaja atât UE, cât și statele membre. Instrumentele UE, în special piața unică, ajutoarele financiare și instrumentele de politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor și îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Prezentăm mai jos cele șapte inițiative:
1) „O Uniune a inovării”
Obiectivul acestei inițiative este de a recentra politica în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării spre provocările cu care se confruntă societatea noastră, precum schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și schimbările demografice. Fiecare verigă din lanțul inovării ar trebui consolidată, de la cercetarea fundamentală la comercializare.
La nivel național, statele membre vor trebui:
să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare și inovare de la nivel național (și regional) pentru a promova excelența și specializarea inteligentă, să consolideze cooperarea între universități, mediul de cercetare și întreprinderi, să pună în aplicare programe comune și să întărească cooperarea transfrontalieră în domeniile în care UE aduce valoare adăugată pentru și să adapteze procedurile naționale de finanțare în consecință, să asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;
să garanteze existența unui număr suficient de absolvenți de universități de științe, matematică și inginerie și să axeze programele școlare pe creativitate, inovare și spirit antreprenorial;
să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiții private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.
2) „Tineretul în mișcare”
Obiectivul este de a consolida performanța și atractivitatea internațională a instituțiilor de învățământ superior din Europa, de a spori nivelul general de calitate la toate nivelurile de educație și formare în UE, combinând atât excelența, cât și echitatea, prin promovarea mobilității studenților și a celor care urmează un curs de formare, precum și de a îmbunătăți situația încadrării în muncă a tinerilor.
La nivel național, statele membre vor trebui:
să efectueze investiții eficiente în sistemele de învățământ și de formare la toate nivelurile (de la nivel preșcolar la nivel universitar);
să amelioreze rezultatele în domeniul educației, tratând fiecare segment (preșcolar, primar, secundar, profesional și universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă competențele-cheie și care are scopul de a reduce abandonul școlar timpuriu;
să consolideze deschiderea și relevanța sistemelor de învățământ prin instituirea unor cadre naționale de calificare și printr-o mai bună direcționare a rezultatelor învățării spre nevoile pieței muncii;
să faciliteze intrarea tinerilor pe piața muncii prin acțiuni integrate care cuprind, inter alia, îndrumare, consiliere și ucenicie.
3) „O agendă digitală pentru Europa”
Obiectivul este de a obține beneficii sociale și economice durabile, datorită unei piețe unice digitale, bazate pe internet rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile, care să permită accesul tuturor la serviciile în bandă largă până în 2013, accesul tuturor la internet de viteză mult mai mare (30 Mbps sau mai mult) până în 2020 și abonarea a 50% sau mai mult dintre gospodăriile europene la conexiuni internet de peste 100 Mbps.
La nivel național, statele membre vor trebui:
să elaboreze strategii operaționale privind internetul de mare viteză și să orienteze fondurile publice, inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investițiile private;
să stabilească un cadru juridic pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât costurile pentru dezvoltarea rețelelor să se reducă;
să promoveze dezvoltarea și utilizarea unor servicii online moderne și accesibile (de exemplu, e-guvernare, servicii de asistență medicală online, casa inteligentă, competențele informatice, securitatea).
4) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
Scopul este sprijinirea tranziției către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Obiectivul este de a decupla creșterea noastră economică de utilizarea resurselor și de consumul de energie, de a reduce emisiile de CO2, de a crește competitivitatea și de a promova o securitate energetică sporită.
La nivel național, statele membre vor trebui:
să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului, făcând excepții doar în cazul persoanelor defavorizate;
să dezvolte instrumente de piață, precum stimulente fiscale și achiziții publice menite să adapteze metodele de producție și de consum;
să dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC;
să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul rețelei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul său;
să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate și din congestiile rețelelor;
să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanță energetică în construcții și instrumente de piață precum impozitarea, subvențiile și achizițiile publice pentru a reduce consumul de energie și de resurse și să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construcția de clădiri publice eficiente din punct de vedere energetic și într-o reciclare mai eficientă;
să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie și care ar putea crește eficiența în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.
5) „O politică industrială adaptată erei globalizării”
Industria și mai ales IMM-urile au fost grav afectate de criza economică și toate sectoarele se confruntă cu provocările generate de globalizare și de adaptarea proceselor lor de producție și a produselor lor la o economie cu emisii scăzute de carbon.
La nivel național, statele membre vor trebui:
să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achiziții publice menite să sprijine inițiativele care încurajează inovarea;
să amelioreze condițiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
să reducă sarcina administrativă a societăților și să amelioreze calitatea legislației în domeniul afacerilor;
să colaboreze strâns cu părțile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizațiile de consumatori) pentru a identifica blocajele și a dezvolta o analiză comună cu privire la modalitățile de a menține o bază industrială și de cunoaștere solidă și de a plasa UE într-o poziție de lider în ceea ce privește dezvoltarea durabilă la nivel mondial.
6) „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”
Obiectivul este de a crea condițiile necesare modernizării piețelor muncii pentru a crește nivelurile de ocupare a forței de muncă și pentru a asigura sustenabilitatea modelelor noastre sociale. Pentru aceasta este nevoie să promovăm autonomia cetățenilor prin dobândirea de noi competențe care să permită forței noastre de muncă actuale și viitoare să se adapteze la noile condiții și la eventualele schimbări de carieră, să reducă șomajul și să sporească productivitatea muncii.
La nivel național, statele membre vor trebui:
să pună în aplicare măsurile naționale de flexicuritate, astfel cum s-a convenit în cadrul Consiliului European, să reducă segmentarea pieței muncii și să faciliteze tranzițiile și reconcilierea vieții profesionale cu viața privată;
să analizeze și să monitorizeze în mod regulat eficiența sistemelor fiscale și de asigurări sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii, acordând o atenție specială persoanelor cu un nivel scăzut de calificare și eliminând în același timp măsurile care descurajează desfășurarea de activități independente;
să promoveze noi forme de reconciliere a vieții profesionale cu cea privată și politici de îmbătrânire activă și să sporească egalitatea de șanse între femei și bărbați;
să promoveze și să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;
să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor, prin instituirea unor cadre naționale ale calificărilor;
să asigure dobândirea competențelor necesare în vederea continuării studiilor și a integrării pe piața muncii, precum și recunoașterea acestora pe tot parcursul educației generale, profesionale, superioare și din viața adultă, inclusiv în cadrul învățării non-formale și informale;
să dezvolte parteneriate între mediul educației/formării și cel al muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educație și formare.
7) „Platforma europeană de combatere a sărăciei”
Obiectivul este de a asigura coeziunea economică, socială și teritorială, în vederea sensibilizării opiniei publice și a recunoașterii drepturilor fundamentale ale persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială, acordându-le acestora posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
La nivel național, statele membre vor trebui:
să promoveze responsabilitatea colectivă și individuală pe care o împart în domeniul combaterii sărăciei și excluziunii sociale;
să definească și să pună în aplicare măsuri care vizează situația specifică a grupurilor cu un grad de risc ridicat (precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minoritățile, romii, persoanele cu handicap și personale fără adăpost);
să își dezvolte pe deplin sistemele de securitate socială și de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al ajutorului pentru venit și al accesului la asistență medicală.
Politica Agricolă Comună în perspectiva anului 2020 (PAC) propune ca obiectiv generarea unei creșteri mai durabile, mai inteligente și mai favorabile incluziunii pentru Europa rurală. Dintre obiectivele strategice propuse, pentru sectorul agricol avem Obiectivul 1.Producția alimentară viabilă, iar pentru dezvoltarea rurală avem Obiectivul 2. Managementul durabil al resurselor naturale și Obiectivul 3. Dezvoltarea teritorială echilibrată. Policitile europene urmăresc sprijinirea comunităților agricole care oferă cetățenilor europeni alimente de calitate, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici, care contribuie la atractivitatea și identitatea regiunilor rurale.
Carta Europeană a Zonelor Rurale are în vedere următoarele motivații:
Favorizarea progresului economic și social prin realizarea uniunii cât mai strânse a membrilor săi, pe fondul salvgardării și promovării ideilor acceptate ca patrimoniu comun;
Aplicarea unor măsuri corespunzătoare pentru ameliorarea condițiilor de viață și de muncă în zonele rurale, care, implicit va conduce la progresul economic și social general al Europei;
Redefinirea la nivel european, în plan conceptual și decizional, a procesului integrării și interdependenței crescânde între state și regiuni;
Adoptarea unei politici de gestiune durabilă a resurselor, prin atribuirea de noi funcții sectoarelor din agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit (conservarea naturii și peisajului, producția de materii prime reînnoibile pentru industrie și sectorul energetic, participarea la turismul rural și la activitățile de recreere etc.), care se vor adăuga funcțiilor tradiționale;
Întărirea cooperării europene astfel încât să se încorporeze din ce în ce mai mult în toate politicile, inclusiv în cele comerciale, principiile dezvoltării durabile, cu referire specială la spațiul rural.
Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene stabilește ca obiective de coeziune și competitivitate, următoarele:
Amenajarea policentrică a teritoriului;
O nouă relație urban-rural;
Accesul egal la infrastructură și cunoaștere;
Administrarea înțeleaptă a patrimoniului natural și cultural.
Carta Verde a Coeziunii Teritoriale propune ca perspectivă pentru coeziunea economică și socială următoarele obiective:
diversitatea teritorială ca valoare;
coordonarea politicilor pentru zone vaste;
promovarea orașelor competitive;
abordarea excluziunii sociale;
accesul la educație, servicii medicale, energie;
concentrare: depășirea diferențelor de densitate;
conectarea teritoriilor: depășirea factorului distanță;
cooperare: depășirea factorului divizare.
Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines) menționează cele trei priorități ale Politicii de Coeziune:
îmbunătățirea atractivității Statelor Membre, regiunilor și orașelor, prin îmbunătățirea accesibilității, asigurarea unui nivel și a unei calități adecvate a serviciilor și protejarea mediului înconjurător;
încurajarea inovării, antreprenoriatului și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere, prin promovarea capacității de cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC;
crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare și în activități antreprenoriale, îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și a firmelor și investițiile în capitalul uman.
Mai mult, programele care se adresează zonelor urbane pot lua diferite forme:
acțiuni care promovează orașele ca motoare ale dezvoltării regionale, prin îmbunătățirea competitivității lor, promovarea antreprenoriatului, a inovării, dezvoltarea serviciilor, rezultând în creșterea atractivității orașelor din UE;
acțiuni care promovează coeziunea internă a arealelor urbane, prin revitalizarea cartierelor în declin, reabilitarea mediului fizic și ambiental, reconversia sit-urilor brownfield, protejarea și valorificarea patrimoniului lor istoric și cultural;
promovarea unei dezvoltări mai echilibrate, policentrice a Uniunii Europene, prin crearea unei rețele de orașe, la nivel național și comunitar. Dezvoltarea acestei rețele presupune măsuri care să le lege fizic (infrastructură, tehnologia informației, etc.), dar și uman (promovarea cooperării, etc.). O atenție deosebită se va acorda și relațiilor rural-urban.
Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană trebuie să asigure coerența tuturor acțiunilor menționate în liniile directoare și să asigure limitarea impactului negativ al acestora asupra mediului înconjurător.
Politica de Coeziune 2014-2020 propune o dezvoltare urbană durabilă integrată, prin combinarea măsurilor privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educația, dezvoltarea economică, incluziunea socială și protecția mediului. În plus, un aspect indispensabil se referă la dezvoltarea unor parteneriate puternice care să implice cetățeni de la nivel local, societatea civilă, economia locală și diversele niveluri de guvernanță. Autoritățile urbane vor trebui să elaboreze strategii integrate de dezvoltare urbană care să poată veni cu soluții la provocările cu care se confruntă orașele. În elaborarea acestor strategii integrate, autoritățile urbane sunt încurajate să utilizeze Cadrul european de referință pentru orașe durabile (RFSC), care este o facilitate online practică, elaborată pentru a oferi sprijin orașelor în această privință.
Carta de la Leipzig cu privire la orașele Europene Durabile facilitează și susține procesul de dezvoltare urbană integrată prin crearea unui instrument de lucru operațional – Referențialul pentru Orașe Europene Durabile (ROD). Unul din scopurile principale ale Referențialului pentru Orașe Durabile este de a încuraja orașele de a-și fixa propriile acțiuni și măsuri de dezvoltare urbană integrată și durabilă.
Comunicarea Comisiei Europene pe tema Politicii de Coeziune și a orașelor (COM (2006) – 385/13.07.2006) oferă 50 de recomandări concrete pentru actorii implicați în dezvoltarea urbană, grupate în următoarele priorități:
creșterea atractivității orașelor în ceea ce privește transportul, serviciile, calitatea mediului înconjurător și cultura;
promovarea unei dezvoltări echilibrate a orașelor și întărirea relației lor cu mediul rural și zonele periurbane;
stimularea rolului de poli de creștere al orașelor, prin promovarea inovării, antreprenoriatului și sprijinirea sectorului IMM;
creșterea ocupării și reducerea disparităților dintre cartiere, pe de o parte, și grupuri sociale, pe de altă parte;
combaterea delicvenței și a sentimentului de nesiguranță;
îmbunătățirea guvernanței orașelor, prin implicarea tuturor actorilor interesați în procesul decizional și prin eficiența planificării;
promovarea rețelelor de schimb de experiență și bune-practici;
maximizarea efectului de levier al Fondurilor Structurale alocate mediului urban.
Programul pentru rețeaua de dezvoltare urbană URBACT III are ca și obiectiv general sprijinirea orașelor în dezvoltarea de soluții pragmatice, noi și durabile, care îmbină într-o abordare integrată aspectele sociale, economice și de mediu înconjurător.
Programul de cooperare ESPON 2020, Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale, are ca obiectiv susținerea cercetării teritoriului european și fundamentarea politicilor europene. România va beneficia de rezultatele ESPON 2020, constând în analize teritoriale și studii asupra tendințelor europene în diverse domenii de actualitate: evoluții pe piața muncii sau în domeniul investițiilor, modele de navetism, schimbări demografice, impactul schimbărilor climatice asupra teritoriului european etc.
Programul de Cooperare Interregională INTERREG EUROPE urmărește îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și programelor de dezvoltare regională, în principal a celor care urmăresc investițiile pentru creștere economică și a locurilor de muncă și, după caz, a celor de cooperare teritorială europeană, prin promovarea schimbului de experiență și a învățării de noi politici de către actorii de interes regional.
Strategia de la Lisabona propune obiective concrete legate de îmbunătățirea procesului de legiferare și a politicilor publice cu impact direct asupra dezvoltării economice și creării de noi locuri de muncă. La nivel programatic și declarativ se observă o corelație directă între îmbunătățirea capacității administrative și creșterea calității vieții la nivelul cetățenilor Uniunii Europene.
Carta Albă intitulată ”Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”, prezintă 40 de inițiative concrete privind infrastructura și serviciile de transport de implementat în următorul deceniu. Inițiativele sunt corelate cu următoarele obiective de atins până în anul 2050:
Eliminarea autoturismelor cu combustibili convenționali din orașe;
Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim;
Trecerea a 50% dintre pasagerii și mărfurile de pe relațiile interurbane de distanță medie de pe modul rutier pe modul feroviar și naval.
Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport.
Programul Europa Creativă 2014-2020 are rolul de consolida sectoarele culturale și creative din Europa.
Agenda pentru un turism european durabil și competitiv (Agenda for a sustainable and competitive European tourism. – COM (2007) 621 final / 19.10.2007) a formulat obiectivele pentru asigurarea durabilității turismului european și provocările legate de atingerea acestui deziderat, cadrul de acțiune, principiile pentru realizarea unui turism competitiv și durabil, rolul și modul de implicare a celor interesați în sectorul turistic și al Comisiei Europene.
Raportul privind noua politică europeană în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa (2006/2129(INI)) enunță elaborarea documentului Agenda 21 Europeană pentru turism.
8.2. Cadrul strategic la nivel național
Acordul de parteneriat 2014-2020
La nivel național documentul care va continua obiectivele trasate și transpunerea la nivel național a direcțiilor strategice ale Europa 2020 este Acordul de parteneriat 2014-2020.
Pentru a atinge aspirațiile de creștere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de
Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor cinci provocări în materie de dezvoltare:
Competitivitatea și dezvoltarea locală;
Populația și aspectele sociale;
Infrastructura;
Resursele;
Administrația și guvernarea.
Obiectivele tematice propuse pentru contribuția la susținerea principalelor provocări în materie de dezvoltare sunt:
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene și larg împărtășit pe plan mondial – cel al dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătățirea continuă a vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Obiectivele pe termen mediu și lung sunt:
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile;
Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor UE.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 stabilește prioritățile de dezvoltare ale regiunilor, precum și relațiile instituționale care să faciliteze corelarea cu strategiile sectoriale. Documentul strategic își propune continuarea și actualizarea direcțiilor de dezvoltare formulate în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 și Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR).
SNDR subliniază necesitatea sprijinirii următoarelor priorități de dezvoltare:
Dezvoltarea urbană durabilă integrată;
Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public și rezidențial;
Dezvoltarea infrastructurii de importanță regională și locală;
Promovarea incluziunii sociale și reducerea gradului de sărăcie;
Îmbunătățirea mediului economic de importanță regională și locală;
Dezvoltarea durabilă a turismului;
Îmbunătățirea condițiilor de mediu la nivel regional și local.
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 susține rolul strategic și poziția prioritară a cercetării ca motor de creștere a competitivității economice și urmărește conectarea la noile priorități ale științei și tehnologiei din Uniunea Europeană stabilite de Strategia Europa 2020, dar și în principalul instrument de implementare – programul Orizont 2020.
Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. POR 2014-2020 își propune să contribuie la adresarea celor 5 provocări pentru creștere la nivel național, identificate în cadrul Acordului de Parteneriat: competitivitatea și dezvoltarea locală, populația și aspectele sociale, infrastructura, resursele și administrația și guvernarea.
Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020 are ca obiectiv general contribuția la realizarea obiectivului global al Acordului de Parteneriat prin susținerea CDI și TIC pentru competitivitate și dezvoltare. POC propune soluții nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice la nivel național, în special în ceea ce privește (a) sprijinul insuficient pentru CDI și (b) infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate.
Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate prin FSE în perioada 2007-2013 și contribuind la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat 2014-2020, acela de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE.
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 are ca obiectiv global Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creșteri economice sustenabile, în condiții de siguranță și utilizare eficientă a resurselor naturale. POIM adresează nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, prin finanțarea a 4 din cele 11 obiective tematice din Regulamentul nr. 1303/2013:
OT4, prin susținerea producției de energie din surse regenerabile, măsurilor de eficiență energetică, introducerea tehnologiilor de tip smart;
OT5, prin finanțarea măsurilor de prevenire și protecție împotriva riscurilor naturale, menite să atenueze și să combată efectele schimbărilor climatice, și consolidarea capacității de intervenție în domeniu;
OT6, prin promovarea investițiilor în sistemele de apă și apă uzată, managementul integrat al deșeurilor, protecția biodiversității și monitorizarea calității aerului;
OT7, prin sprijinirea investițiilor în infrastructura pentru toate modurile de transport, precum și transportul de energie.
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 contribuie la consolidarea capacității administrative a autorităților și instituțiilor publice din România și va sprijini participarea societății civile și a mediului academic la procesul decizional din administrația publică.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea strategică a 3 obiective:
Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole;
Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;
Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale.
Master Planul General de Transport al României (MPGT) are ca obiectiv general asigurarea, pentru perioada 2014-2030, condițiilor pentru a realiza un sistem de transport eficient, durabil, flexibil, sigur, echilibrat între modurile de transport, în armonie cu mediul și în conectivitate cu rețelele transeuropene de transport – precondiții esențiale pentru dezvoltarea economică a țării. Obiectivele strategice ale MPGT sunt:
Imbunătățirea mobilității populației și a mediului de afaceri de-a lungul rețelei de transport TEN-T, a coridoarelor de conectivitate națională, precum și a coridoarelor de conectivitate regională definite în MPGT;
Creșterea accesibilității polilor de dezvoltare urbană, a zonelor cu potențial de dezvoltare economică precum și accesibilității zonelor de pe teritoriul României care au acces indirect la rețeaua de autostrăzi/drumuri naționale;
Imbunătățirea condițiilor de siguranță în transport și reducerea riscului de accidente în zonele cu potențial de accidente determinate de blocajele rutiere, întârzierile în trafic și condițiilor de dificile trafic;
Promovarea formelor de transport rutier, naval, feroviar și aerian care protejează biodiversitatea și care au un impact favorabil asupra emisiilor de noxe în atmosferă.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – România policentrică 2035 propune integrarea principiilor cooperării, concentrării și conectivității, susținută pe patru piloni:
Accesibilitate și mobilitate;
Zone funcționale urbane;
Resurse naturale și culturale;
Cooperare teritorială.
Strategia propune 5 obiective generale:
Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive;
Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane;
Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială;
Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030 (CSDRT 2030) are ca obiectiv integrarea României în structurile teritoriale europene prin: afirmarea identității regional-continentale, dezvoltarea competitivității, creșterea coeziunii teritoriale, dezvoltarea teritorială durabilă. Obiectivele specifice ale CSDTR 2030 sunt:
Racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și inter-continentală a polilor și coridoarelor de dezvoltare;
Structurarea și dezvoltarea rețelei de localități urbane;
Stimularea solidarității funcționale urban-rural și dezvoltarea rurală adecvată diferitelor categorii de teritorii;
Consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături inter-regionale;
Protejarea, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
În acord cu Legea nr. 351/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificări și completări ulterioare, Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030 (CSDTR 2030) integrează rețeaua de localități din România în structura policentrică a UE, în conexiune cu rețeaua de poli majori în Sud-Estul Europei (potrivit clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.):
Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Creștere Europene) cu vocație internațională: București, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca, Iași – peste 300 000 de locuitori;
Poli naționali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane și potențial MEGA – peste 250 000 de locuitori;
Poli supraregionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane – între 50 000 – 250 000 de locuitori;
Poli regionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane – între 50 000 – 250 000 de locuitori;
Poli regionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane și cu specificitate funcțională, de exemplu: Alba Iulia, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava, Tulcea;
Poli subregionali – între 30 000 – 50 000 de locuitori;
Poli locali – sub 20 000 de locuitori.
Planul Național de Amenajare a Teritoriului (PATN) este suportul dezvoltării complexe și durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și reprezintă contribuția specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și premiza înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene. Acesta are următoarele roluri:
stabilește principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltării și structurării rețelei de localități, criteriile de definire a localităților urbane și rurale precum și cele pe baza cărora se poate atribui statutul de municipiu sau oraș;
ierarhizează localitățile existente pe ranguri ( 0 – III, pentru localitățile urbane și IV – V pentru localitățile rurale) definite ca expresie a importanței actuale și în perspectiva imediată a fiecărei localități în cadrul rețelei din punct de vedere administrativ, social, economic, cultural etc. în raport cu dimensiunile ariei de influență polarizate și cu nivelul de decizie pe care îl implică în alocarea de resurse;
reglementează posibilitatea de promovare a acestor localități în rangurile ierarhiei funcționale, stimulându-se competitivitatea între localități, prin crearea posibilităților de trecere a unor localități de la statutul rural la cel urban, de la oraș la municipiu, precum și de la un rang inferior la unul superior, în condițiile satisfacerii indicatorilor stabiliți;
instituie obligativitatea pentru Guvern și autoritățile publice centrale și locale de a acționa prioritar pentru crearea de dotări cu rol de servire teritorială în zonele lipsite de orașe, pentru sprijinirea și revitalizarea unor zone rurale în care s-au produs scăderi accentuate de populație în perioada 1966 – 1997 și pentru stimularea dezvoltării unor localități din zone care prezintă disfuncționalități de ordin economic, social și de mediu;
oferă cadrul legal de înființare a zonelor metropolitane constituite prin asociere pe baza parteneriatului voluntar între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată la distanța de până la 30 km între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri, în vederea stimulării cooperării intercomunale și a dezvoltării armonioase și echilibrate a acestor teritorii;
legiferează obligativitatea ca planurile de dezvoltare națională, regionale inclusiv cele transfrontaliere și de dezvoltare pentru integrare în spațiul european, precum și cele sectoriale să fie elaborate pe baza prevederilor secțiunilor Planului de Amenajare a Teritoriului Național.
Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România Orizont 2020 are ca obiectiv general crearea unui mediu favorabil afacerilor, inițiativei private și spiritului intreprenorial, stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor și sprijinirea creșterii competitivității mediului de afaceri autohton pe plan local, regional, național, european și internațional prin creșterea semnificativă, sub aspect dimensional, sectorial și regional, a soldului net de IMM-uri active economic, dezvoltarea întreprinderilor existente și crearea de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului 2020. Strategia stabilește politica Guvernului României pentru următorii ani cu privire la:
sprijinirea creșterii extensive și intensive a sectorului IMM, cu accent pe sporirea numărului de IMM-uri active la nivel local și pe piețe externe de interes;
creșterea densității IMM-urilor, în special în zonele unde aceasta se situează sub media europeană, în vederea diminuării disparităților regionale actuale.
Strategia Națională de Export a României 2014-2020 vizează crearea și promovarea ofertei de export specifice, în domenii care au mare potențial de export atunci când sunt luate în considerare imperativele globale legate de mediu, de sănătate sau standardele de reducere a emisiilor periculoase, cum ar fi : agricultura bio, procesarea materiei prime agricole, industria emisiilor de carbon scăzute, servicii profesionale, nanotehnologie, design sau cele legate de valorificarea surselor regenerabile de energie.
Noua strategie de export se va axa pe:
domeniile cu tradiții de export și de înaltă performanță (îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilier, vinificație, produse alimentare, arte și meserii);
domeniile cu tradiție și transfer tehnologic sau delocalizări favorabile ale ISD precum construcții de mașini, mijloace de transport și componente, electronică, electrotehnică, tehnica militara;
tehnologia informației și comunicațiilor, ca vector central al noii economii care contribuie decisiv și la lanțurile productive naționale din toate domeniile de export dar care exportă și o mare parte din producție.
Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 își propune dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare și creativitate, care să pună accent pe încredere, eficiență și excelență și să plaseze România în primele 10 economii la nivel european. Pentru realizarea acestei viziuni au fost identificate 5 priorități strategice:
îmbunătățirea mediului de reglementare;
acțiuni parteneriale între mediul public și mediul privat;
factori și servicii suport;
promovarea celor 10 sectoare de viitor: turism și ecoturism, textile și pielărie, lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, procesarea alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii;
pregătirea generației 2050 și provocări societale;
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 Sănătate pentru Prosperitate și Planul de acțiuni pentru sănătate stabilește direcțiile strategice pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate, cost-eficace, cât mai apropiate de nevoile individului și comunității.
Prioritățile naționale în sectorul sănătate sunt:
Sănătatea publică;
Îmbunătățirea sănătătii materne, neonatale și a copilului; Combaterea dublei poveri a bolii în populație: Controlul eficace al epidemiilor și supravegherea bolilor transmisibile, inclusiv cu accent pe bolile transmisibile cu povară relativ mare în populația din România; Reducerea poverii prin boli netransmisibile evitabile, inclusiv intervenții privind patologii cronice istoric neglijate (cancer, boli cardiovasculare, diabet, sănătatea mintală, boli rare); Sănatatea în relație cu mediul; Conștientizarea și educarea populației privind soluțiile eficace cu caracter preventiv (primar, secundar sau terțiar).
Servicii de sănătate;
Un sistem de servicii de asistență comunitară de bază destinate grupurilor vulnerabile; Creșterea eficacității și diversificarea serviciilor de asistență medicală primară; Consolidarea calitatii și eficacitatii serviciilor furnizate în ambulatorul de specialitate; Creșterea gradului de siguranță a populației prin consolidarea sistemului integrat de urgență și asigurarea accesibilității la asistența medicala de urgență adecvată în mod echitabil; Regionalizarea/concentrarea asistenței medicale spitalicești și crearea de rețele regionale de referință cu spitale de diferite grade de competență interconectate cu sectorul de asistență primară și ambulatorie de specialitate; Creșterea accesului la servicii de reabilitare, recuperare, paliație și de îngrijiri pe termen lung; Crearea de rețele de furnizori de asistență medicală.
Măsuri transversale
Dezvoltarea guvernanței sistemului de sănătate, inclusiv monitorizarea și evaluarea performanței acestuia; întărirea colaborării intersectoriale (Sănătate în toate Politicile); Întărirea la nivel național, regional și local a capacității de management, planificare și monitorizare a sistemului de sănătate publică și servicii de sănătate; O politică sustenabilă de asigurare a resurselor umane în sănătate; O politică sustenabilă de asigurare a resurselor financiare în sănătate, asigurarea controlului costurilor, a protectiei financiare a populației; Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului care să asigure accesul echitabil și sustenabil la medicația bazată pe dovezi a populației; Crearea Agenției pentru Evaluare și Calitate; evaluarea tehnologiilor medicale și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate; Promovarea cercetării și inovării în sănătate; Îmbunătățirea infrastructurii sistemului de sănătate; Managementul informatiilor, prin soluții inovative de tehnologie a informației și comunicațiilor, dezvoltarea de soluții de e-sănătate; Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel național, regional și local în vederea reducerii inechității accesului la serviciile de sănătate.
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 -2020 și Planul de acțiuni pentru perioada 2014-2020 are ca viziune pentru anul 2020 ca minim 70% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani să aibă acces la un loc de muncă de calitate, conform cu capacitatea și competența lor și venituri care să le asigure un trai decent. Cele patru obiective specifice sunt:
Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă;
Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile;
Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competențe adaptate la cerințele pieței muncii;
Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii.
Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020 propune un subset de nouă intervenții cheie care urmează să fie implementate în următoarea perioadă de programare, acestea având cel mai mare impact în ceea ce privește reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale:
Creșterea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor cu venituri reduse și a celor din grupurile vulnerabile prin programe personalizate de activare a forței de muncă;
Creșterea nivelului de susținere a veniturilor populației sărace și introducerea stimulentelor promuncă pentru beneficiarii programelor;
Dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivel comunitar;
Îmbunătățirea instrumentelor pentru identificarea școlilor dezavantajate pentru a asigura faptul că toți copiii beneficiază de oportunități egale;
Consolidarea serviciilor sociale de protecție a copilului;
Dezvoltarea unui instrument pentru identificarea satelor sărace și a comunităților rurale marginalizate;
Investiții în îmbunătățirea actualului sistem IT pentru a construi un sistem electronic de asistență socială eficient;
Dezvoltarea unui sistem de plată modern;
Consolidarea mecanismelor de coordonare și dezvoltarea unui sistem de monitorizare și evaluare.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007-2026, în cadrul căruia sunt prezentate principalele obiective care contribuie la realizarea viziunii propuse în domeniul turismului pentru România, și anume, transformarea României într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor și serviciilor și realizarea unei dezvoltări durabile din punct de vedere al mediului sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinații turistice din Europa. Printre obiectivele specifice ale Master Planului se numără și cele care se adresează, direct sau indirect, zonele urbane:
asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului, într-o manieră în care bogățiile sale de mediu, culturale și de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent și păstrate pentru generațiile viitoare;
dezvoltarea și implementarea anuală a planurilor de marketing a destinației turistice, prin colaborarea mediului public cu cel privat;
elaborarea permanentă de studii de piață în domeniul turismului;
crearea unei rețele de centre de informare turistică;
realizarea unei baze de date a produselor, unităților, evenimentelor și serviciilor turistice;
mecanisme și subvenții pentru facilitarea investițiilor în turism;
dezvoltarea planurilor integrate în domeniul turismului;
dezvoltarea sistemului de educație prevocațională și vocațională pentru sectorul hotelier;
dezvoltarea stațiunilor de cercetare turistică;
extinderea sistemelor de marcare a obiectivelor turistice și introducerea de rute turistice tematice;
instruirea și pregătirea muzeelor și monumentelor naționale majore în îmbunătățirea facilităților oferite oaspeților;
crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale și auditive, în special festivaluri tradiționale și evenimente folclorice.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear propune 14 acțiuni care sunt necesare pentru a consolida sectorul balnear român și pentru a dezvolta cele 4 poziționări posibile propuse.
aplicarea și ameliorarea reglementărilor sanitare, formarea medicilor generaliști care prescriu curele balneare, formarea medicilor specializați în stațiuni, ameliorarea formării profesionale a personalului din stațiuni, includerea în COR a noi ocupații specifice, testarea capacității terapeutice a factorilor naturali din stațiunile balneare și promovarea rezultatelor, constituirea unor asociații a Orașelor Termale, crearea unui set de citerii comune, elaborarea unui brand “Orașe termale” din România, poziționarea unei stațiuni pilot/ crearea unui cluster pe segmentul lupta anti îmbătrânire, poziționarea stațiuniloe pe segmentul luptei anti îmbătrânirii, dezvoltarea centrelor de talasoterapie, favorizarea dezvoltării componentei spa/ welness, favorizarea dezvoltării turismului medical.
Strategia Națională de Dezvoltare a Ecoturismului în România are ca obiectiv general crearea condițiilor de dezvoltare a ecoturismului la nivelul ariilor protejate și în zonele din vecinătatea acestora, urmărindu-se realizarea unui produs ecoturistic competitiv pe plan național și internațional. Obiectivele țintă ale strategiei sunt:
Dezvoltarea infrastructurii specifice ecoturismului în interiorul și în apropierea ariilor protejate de interes național, internațional și comunitar.
Realizarea în următorii 10 ani a minim 10 destinații ecoturistice recunoscute la nivel național și internațional.
Creșterea încasărilor obținute la nivelul comunităților locale din ecoturism cu minim 7% anual în următorii 10 ani.
Peste 10 ani 2% din veniturile obținute din turism la nivelul destinațiilor ecoturistice vor fi folosite pentru conservarea naturii.
Creșterea duratei sejurului la minim 5-7 zile pentru ecoturiștii străini și la minim 3-4 zile pentru ecoturiștii români.
Studiu pentru Dezvoltarea Rutelor Culturale Europene în România descrie domeniile prioritare de acțiune și măsurile concrete (2015-2019) pentru dezvoltarea, implementarea, evaluarea și promovarea de trasee culturale, susține legăturile și schimburile dintre operatorii de itinerarii culturale și alți parteneri în domeniul turismului cultural. Studiul prezintă și propuneri de obiective/ destinații din județul Vâlcea ce ar putea intra în cadrul itinerarelor culturale existente:
Itinerarul european al stațiunilor balneare cu tradiție: Călimănești Căciulata (jud.Vâlcea);
Itinerarul cultural european al ceramicii: Horezu, Vlădești (jud. Vâlcea);
Strategia Sectorială în domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020 stabilește obiectivele strategice sectoriale și transversale, după cum urmează:
obiective strategice sectoriale:
protejarea patrimoniului cultural național;
susținerea și promovarea creației culturale și artistice contemporane;
obiective strategice transversale:
educație și intervenție culturală;
întărirea capacității instituționale;
dezvoltarea infrastructurii culturale;
ținte strategice transversale: tinerii și politicile culturale, digitizarea resurselor culturale, creșterea și diversificarea ofertei și a consumului cultural, exportul produselor culturale și internaționalizarea culturii.
Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2010-2020 (SNPACB) constituie un punct de referință esențial pentru dezvoltarea durabilă a țării noastre. Strategia îți propune următoarele ținte strategice generale:
Stoparea declinului diversității biologice reprezentată de resursele genetice, specii, ecosisteme și peisaj și refacerea sistemelor degradate până în 2020;
Integrarea politicilor privind conservarea biodiversității în toate politicile sectoriale până în 2020;
Promovarea cunoștințelor, practicilor și metodelor inovatoare tradiționale și a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversității ca suport al dezvoltării durabile până în 2020;
Îmbunătățirea comunicării și educării în domeniul biodiversității până în 2020.
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020 propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producție și consum la un model bazat pe prevenirea generării deșeurilor și utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naționale, creând premisele reconcilierii imperativelor economice și „de mediu“. Scopul SNGD este de a îndrepta România către o „societate a reciclării” prin:
prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor;
încurajarea prevenirii generării deșeurilor și reutilizarea pentru o mai mare eficiență a resurselor;
dezvoltarea și extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor în vederea promovării unei reciclări de înaltă calitate;
dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalațiilor de reciclare și/sau valorificarea cu randament ridicat de extragere și utilizare a materiei prime din deșeuri;
susținerea recuperării energiei din deșeuri, după caz, pentru deșeurile care nu pot fi reciclate;
reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare.
Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020 reprezintă o abordare generală și practică a adaptării la efectele schimbărilor climatice în România, furnizând direcția și orientările diferitelor sectoare pentru a stabili planuri specifice de acțiune care vor fi actualizate periodic, ținând seama de cele mai recente concluzii științifice privind scenariile climatice precum și de necesitățile sectoriale.
Strategia Energetică a României pentru perioada 2011-2020 are ca obiectiv general satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu si lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea economică și socială pe termen lung necesită o politică energetică echilibrată, care să aibă în vedere următoarele obiective:
stabilitatea economică și securitatea aprovizionării în condițiile de incertitudine a prețului resurselor energetice pe piața internațională, datorită creșterii continue a cererii de energie; – protecția mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru producția și consumul de energie cu impact redus asupra mediului și pentru reducerea schimbărilor climatice;
buna funcționare a piețelor interne de energie electrică și gaze naturale, garanție pentru competiția transparentă, nediscriminatorie și pentru integrarea în piața regională și europeană;
dezvoltarea și producția de noi tehnologii pentru producția și consumul de energie electrică și protecția mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la susținerea dezvoltării economice și la crearea de noi locuri de muncă;
tehnologii informatice și de comunicație cu rol important în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței pe întreg lanțul producție – transport – consum al energiei. Aceste tehnologii oferă potențialul pentru o trecere structurală la procese și servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie, precum și la rețele de transport și distribuție inteligente și mai eficiente.
Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 stabilește cadrul general de reformă al administrației publice și are în vedere trei elemente cheie:
necesitatea remedierii unor deficiențe structurale în funcționarea administrației publice;
recomandările specifice de țară formulate de Comisia Europeană pentru anii 2013 și 2014 cu privire la administrația publică;
necesitatea asigurării/pregătirii administrației publice pentru a îndeplini obligațiile asumate la nivel european în ceea ce privește o serie de ținte/obiective stabilite prin Strategia Europa 2020, Strategia pentru o reglementare mai bună.
Obiectivele generale propuse prin strategie sunt:
adaptarea structurii și mandatului administrației la nevoile cetățenilor și la posibilitățile reale de finanțare;
implementarea unui management performant în administrația publică;
debirocratizare și simplificare pentru cetățeni, mediul de afaceri și administrație;
consolidarea capacității administrației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice.
Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung ‐2020‐2030 are ca viziune un sector agroalimentar durabil și competitiv, centrat pe exportul de produse cu valoare adăugată înaltă, rezistent la provocările globale, care asigură bunăstare și condiții de viață în mediul rural apropiate cu cele din mediul urban. Agricultura și dezvoltarea rurală din România la orizontul anului 2030 vizează atingerea unui nivel de coerență între agricultură, mediu și dezvoltare rurală prin valorificarea inteligentă și durabilă a terenurilor agricole, a forței de muncă și a capitalului.
Planul Strategic Național Multianual privind Acvacultura 2014-2020 se concentrează pe următoarele aspecte:
Simplificarea administrativă, în special pentru evaluări, studii de impact și licențe;
Securitatea juridică a operatorilor în sectorul acvaculturii, în ceea ce privește accesul la ape și spațiu;
Stabilirea unor indicatori pentru sustenabilitate ecologică, economică și socială;
Evaluarea altor posibile efecte transnaționale asupra statelor vecine.
Strategia Națională Antidrog 2013-2020 și Planul de acțiuni în perioada 2013-2020 dezvoltă cadrul național de politici, necesar implementării unui răspuns proactiv față de fenomenul consumului de droguri, alcool și tutun, precum și a traficului de droguri și precursori, prin obiective specifice și acțiuni integrate ale instituțiilor naționale și locale.
Strategia națională antidrog abordează integrat reducerea cererii și ofertei de droguri, concomitent cu dezvoltarea coordonării, cooperării internaționale, cercetării, evaluării și informării în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective generale:
Reducerea cererii de droguri, prin consolidarea sistemului național integrat de prevenire și asistență, în concordanță cu evidențele științifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor și intervențiilor universale, selective și indicate de prevenire implementate în școală, familie și comunitate, precum și intervențiile de identificare, atragere și motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistență specializată ce au ca finalitate integrarea socială;
Reducerea ofertei de droguri prin identificarea și destructurarea rețelelor de trafic, reducerea disponibilității drogurilor pe piață și utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituționale de monitorizare și control, coordonate și adaptate nevoilor actuale și situației reale a fenomenului și care să susțină în mod viabil măsurile de luptă împotriva acestuia;
Coordonarea în domeniul drogurilor, urmărește asigurarea unui concept unitar de acțiune în domeniul problematicii drogurilor și precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naționale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor și maximizarea rezultatelor intervențiilor realizate;
În domeniul cooperării internaționale, se urmărește reafirmarea angajamentului României, asumat prin documentele internaționale și prin cele bilaterale sau multilaterale la care țara noastră este parte și consolidarea poziției ca partener activ în efortul mondial de reducere a cererii și ofertei de droguri precum și a traficului de precursori;
Îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a problematicii drogurilor la nivel național pornind de la evidențe științifice, prin monitorizare, cercetare și informare.
Strategia Națională în Domeniul Politicii de Tineret pentru perioada 2015-2020 are ca obiectiv general susținerea participării active a tinerilor la viața economică, socială, culturală și politică a țării, asigurând oportunități egale de acces la educație, ocupare și condiții de viață decente, cu o atenție particulară către tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puține oportunități.
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România – 2020 definește patru domenii de acțiune, după cum urmează:
e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing și Social Media – domeniu prin care se vizează creșterea eficienței și reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administrației;
TIC în educație, cultură și sănătate – domeniu prin care se vizează sprijinul acestor tehnologii la nivel sectorial;
TIC în e-comerț, precum și cercetarea, dezvoltarea și inovarea în TIC – domeniu ce vizează avantajele comparative regionale ale României și sprijină creșterea economică în domeniul privat;
Broadband și servicii de infrastructură digitală – domeniu ce vizează asigurarea incluziunii sociale.
Strategia Națională de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, pentru perioada 2015-2020 are ca obiectiv al principal incluziunea socio-economică a cetățenilor români de etnie romă, la un nivel similar cu cel al populației majoritare. Căile de îndeplinire ale acestui obiectiv sunt reprezentate de: educație, locuri de muncă, sănătate și locuire, în egală măsură cu serviciile sociale și infrastructură, cultură și combaterea discriminării.
Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014-2015 urmărește să combată șomajul în rândul tinerilor, asigurându-se că orice persoană cu vârsta sub 25 de ani – indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca șomer – primește o ofertă de angajare, în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă.
Strategia Națională pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții are ca obiectiv strategic creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții, precum și creșterea relevanței sistemelor de educație și formare profesională pentru piața muncii. În conformitate cu documentele Uniunii Europene, principalul obiectiv strategic al României în domeniu, pentru anul 2020, este ca cel puțin 10 procente din populația adultă (cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani) să participe la activități de învățare pe tot parcursul vieții. Strategia prezintă trei piloni strategici ai învățării pe tot parcursul vieții care determină atingerea obiectivelor strategice:
Acces și stimulente pentru participare;
Calitate și relevanță;
Parteneriate pentru o mai bună informare.
Strategia Națională privind Persoanele Vârstnice și Îmbătrânirea Activă 2014-2020 își propune trei mari obiective generale: prelungirea vieții active a persoanelor vârstnice, promovarea participării sociale și a unei vârste înaintate demne și obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele care necesită îngrijire de lungă durată.
Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități 2014-2020 are scopul de a contura o platformă de gândire și acțiune politică menită să determine creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități, pe linia autonomiei, securității, demnității, deciziei și responsabilității personale prin: situarea persoanei cu dizabilități și a drepturilor sale cetățenești în centrul reglementărilor legislative; îmbunătățirea organizării și calității serviciilor; gestionarea efectivă, credibilă și transparentă a resurselor.
Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar (Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar din România) 2014-2020 se axează pe patru domenii principale de acțiune: (i) consolidarea guvernanței, finanțarii, monitorizării și evaluării („condițiile de sprijin”); (ii) promovarea unei participări mai largi în învățământul terțiar, în special pentru grupurile slab reprezentate; (iii) îmbunătățirea calității și relevanței învățământului terțiar; și (iv) dezvoltarea angajamentelor față de economie, în special legătura cu piața muncii și inovarea/antreprenoriatul.
Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2014-2020 promovează creșterea inteligentă, realizabilă prin investiții majore în educație, cercetare și inovare sustenabilă, creșterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei (Comisia Europeană). Cele șapte inițiative emblematice definite prin strategie au o puternică conexiune – directă sau indirectă – cu formarea profesională prin:
creștere inteligentă
agenda digitală pentru Europa;
uniunea de inovare;
tineretul în mișcare;
creștere sustenabilă
resurse eficiente pentru Europa;
politici industriale pentru era globalizării;
creștere incluzivă
agenda pentru noi deprinderi și ocupații;
Platforma Europeană împotriva sărăciei.
Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii are ca obiectiv pe termen scurt implementarea unui sistem eficient de politici și măsuri de prevenire, intervenție și compensare pentru a soluționa cauzele majore ale PTȘ, cu accent pe tinerii care se află deja în grupa de vârstă 11-17 ani. Pe termen mediu, până în 2020, reducerea ratei de tineri între 18-24 de ani care au finalizat cel mult ciclul de învățământ secundar inferior și care nu sunt înscriși în nicio formă de continuare a studiilor sau formare profesională la maxim 11,3%. Obiectivul pe termen lung constă în contribuirea la creșterea inteligentă și incluzivă a României prin reducerea numărului de persoane în risc de somaj, sărăcie și excluziune socială.
Principalele programe și măsuri propuse pentru a atinge obiectivele acestei strategii sunt grupate în patru (4) piloni strategici:
Pilonul 1: Asigurarea accesului la școală și la educație de calitate tuturor copiilor;
Pilonul 2: Asigurarea finalizării studiilor obligatorii de către toți copiii;
Pilonul 3: Reintegrarea în învățământ a persoanelor care au părăsit timpuriu școala;
Pilonul 4: Dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat.
Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020 își propune să promoveze investiția în dezvoltarea și bunăstarea copilului, pe baza unei abordări holistice și integrate de către toate instituțiile și autoritățile statului, în condițiile respectării drepturilor copilului, satisfacerii nevoilor acestuia, precum și accesului universal la servicii.
Strategia Națională pentru Prevenirea și Combaterea Fenomenului Violenței în Familie 2013-2017 are ca obiective generale: (i) prevenirea violenței în familie în vederea diminuării fenomenului; (ii) protecția victimelor violenței în familie și responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui cadru instituțional integrat și adoptarea unor politici și măsuri specifice; (iii) promovarea cooperării intersectoriale și susținerea parteneriatului cu societatea civilă și a parteneriatului public-privat în implementarea politicilor în domeniu.
Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020 urmărește eficientizarea sistemului de ordine publică și siguranță printr-o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate în serviciul cetățeanului, precum și prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate și justiție. Strategia este centrată atât pe perfecționarea și aplicarea riguroasă a cadrului normativ, menținerea unui grad ridicat de profesionalizare a personalului și consolidarea instituțională a structurilor cu atribuții în domeniul specific, fapt ce va conduce la reducerea costurilor și creșterea gradului de performanță în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, cât și pe creșterea gradului de implicare a societății civile în prevenirea și combaterea fenomenului criminalității.
8.3. Cadrul strategic regional
Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020
Viziunea regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada de programare 2014-2020 este aceea de a deveni un promotor al competitivității atât în domeniul industrial, cât și în agricultură, dar și al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative și promovarea dezvoltării durabile.
Obiectivul strategic global pentru perioada 2014-2020 este dezvoltarea durabilă și echilibrată a Regiunii Sud-Vest Oltenia în vederea reducerii disparităților existente între regiunea SV Oltenia și celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trai al cetățenilor.
Pentru atingerea obiectivului general al PDR 2014-2020, au fost stabilite următoarele obiective specifice, corelate cu prioritățile de finanțare:
Creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea potențialului agricol, a zonelor urbane și a potențialului turistic;
Creșterea competitivității regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii specifice cercetării/inovării și calificarea resurselor umane;
Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității infrastructurii de mediu și creșterea eficienței energetice.
Documentul strategic la nivel regional stabilește șase domenii prioritare pentru dezvoltare economico-socială a regiunii în perioada de programare 2014-2020. Aceste sunt:
Creșterea competitivității economice a regiunii
Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii regionale
Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural-istorice
Dezvoltare rurală durabilă și modernizarea agriculturii și a pescuitului
Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile și a incluziunii sociale
Protecția mediului și creșterea eficienței energetice
Studiul regional Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii „Oltenia de sub munte” propune un set de obiective principale care vizează promovarea și dezvoltarea activităților turistice, îmbunătățirea accesibilității (căi rutiere-străzi locale, județene sau centuri ocolitoare, transport public, piste de biciclete, etc.), dezvoltare economică, dezvoltarea sporturilor de iarnă, conservarea mediului și biodiversității etc.
Documentul regional „Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor”, stabilește 8 priorități de dezvoltare a sectorului economic:
Sprijin pentru valorificarea potențialului agricol;
Sprijin pentru diversificarea activităților economice în mediul rural;
Susținerea IMM-urilor și firmelor mari care activează în sectoarele industriale competitive;
Sprijinirea IMM-urilor din sectoare de activitate inovative;
Sprijinirea dezvoltării sectorului serviciilor;
Atragerea de investiții străine directe (dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri, promovarea regiunii);
Dezvoltarea infrastructurii de transport (rutieră, feroviară și navală) și a sistemelor de transport intermodal în sprijinul creșterii competitivității;
Sprijinirea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare.
Documentul regional Strategia de dezvoltare a turismului pe termen scurt, mediu (2020) și lung (2030) are ca obiectiv general creșterea contribuției turismului la dezvoltarea durabilă a regiunii SV Oltenia, prin măsuri de promovare integrată, prin asigurarea unei oferte adaptate, bazată pe valorificarea superioară a potențialui natural și cultural, pe o capacitate de primire și ospitalitate crescute din punct de vedere cantitativ și calitativ.
Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă (PRAO) 2009-2013 are ca obiectiv furnizarea cadrului de planificare strategică pe termen mediu pentru promovarea ocupării în regiune, astfel încât Regiunea să aibă un capital uman dezvoltat, cu un nivel de calificare ridicat, competitiv, care să răspundă cerințelor unei piețe a muncii flexibilă și incluzivă, susținută de parteneriate eficiente și care să se poată adapta la provocările și schimbările socio-economice.
Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic (PRAI) stabilește măsurile integrate de educație și formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcție de nevoile de dezvoltare economică și asigurare a coeziunii sociale, prin următoarele obiective specifice:
Adaptarea ofertei educaționale, prin restructurarea rețelei școlare, în concordanță cu cerințele angajatorilor și ale pieței muncii;
Dezvoltarea capacității de informare, orientare și consiliere;
Creșterea accesului la educație pentru tinerii din regiune și reducerea abandonului școlar;
Dezvoltarea parteneriatului social în școlile TVET;
Sprijinirea inițiativelor transnaționale și parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învățământ tehnic și profesional.
CAPITOLUL IX. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂȚI, MĂSURI
Scurtă trecere în revistă a principalelor vulnerabilități
Județul Vâlcea ocupă 2,4% din suprafața teritoriului național și 19,73% din regiunea Sud- Vest Oltenia și este marcat de bariera naturală a lanțurilor muntoase care îl separă față de Transilvania. Teritoriul este caracterizat de munți (33%), dealuri și depresiuni subcarpatice (20%), dealuri piemontane și lunci (47%) și determină potențialul său agricol și turistic.
Județul este legat cu diferite zone din țară prin:
Drumul european E81 care leagă Ucraina de România trecând prin Rm. Vâlcea (Halmeu – Satu Mare – Zalău – Cluj – Turda – Alba Iulia – Sebeș – Sibiu – Rm. Vâlcea – Pitești – București – Fetești – Cernavodă – Constanța);
Drumul național DN64 care leagă orașele Rm. Vâlcea de Caracal având traseul de-a lungul râului Olt. DN 64 se intersectează la Găneasa (jud. Olt) cu drumul European E574 Pitești – Slatina – Craiova);
Drumul național DN7 care leagă București de Nădlac (granița cu Ungaria), trecând prin orașele Pitești, Rm. Vâlcea, Sibiu, Sebeș, Deva, Arad;
Drumul național DN67 care leagă Rm. Vâlcea de Târgu Jiu și Drobeta-Turnu Severin;
Calea ferată Piatra Olt – Drăgășani – Rm. Vâlcea – Sibiu.
Aceste drumuri, dar și calea ferată Piatra Olt – Sibiu sunt căile rutiere prin care județul Vâlcea se conectează direct sau indirect cu toate zonele țării cu care poate dezvolta relații economice, culturale sau sportive. Mobilitatea persoanelor și mărfurilor, fiind unul dintre cei mai importanți factorii ai dezvoltării economice și sociale, determină modernizarea tuturor căilor de transport rutiere și feroviare, dar și a celor de rang inferior cu care acestea se intersectează.
Din anul 1992 județul Vâlcea a suferit o descreștere însemnată a populației, peste media scăderii la nivel național, ajungând în 2011 la 371.714 locuitori (-15,20% față de 1992), iar tendința de scădere se manifestă și în anii următori. Cea mai mare parte a populației locuiește în mediul rural (55,70%).
Pe de altă parte, municipiul Rm. Vâlcea, cu 98.776 locuitori (reprezentând 26,57% din populația județului, în 2011) este singurul centru urban de dezvoltare de importanță majoră. Structura administrativă a județului este următoarea: 2 municipii, 9 orașe, 78 comune și 560 de sate.
Comportamentul demografic, în perioada 1992 – 2014, este caracterizat prin scăderea populației în condițiile creșterii speranței de viață, creșterii migrației, scăderea nupțialității, scăderea ratei natalității (-27,3% în 2013 față de 2000), scăderea ponderii populației cu vârsta între 15 și 34 ani și creșterea ponderii persoanelor cu vârsta peste 65 ani. Depopularea este un fenomen mai accentuat în zonele rurale, dar este prezent și în mediul urban.
Declinul populației ar putea fi văzut ca simptom al unui standard scăzut de viață în special în anumite zone ale județului, care poate să justifice o abordare teritorială a strategiei de dezvoltare. Deși tendințele demografice sunt cu greu oprite prin intervenții de dezvoltare, îmbunătățirea calității vieții populației prin intervenții strategice de dezvoltare a infrastructurilor, precum și a mediului economic și social, ar putea contribui la încetinirea procesului de depopulare a județului.
PIB-ul județului are o pondere mică în PIB-ul național, iar creșterea PIB/capita este mai degrabă o consecință a scăderii populației active. De altfel, valoarea adăgată brută aflată în scădere întărește această afirmație. Dintre activitățile economice în scădere, construcțiile, comerțul, activitățile financiare și cele de asigurări sunt cele care afectează negativ valoarea adăugată brută.
Analiza PIB-ului în comparație cu populația ocupată arată că sectorul agricol, cu un număr relevant de persoane ocupate și o contribuție limitată la valoarea adăugată, are o productivitate foarte scăzută. Mai în detaliu, productivitatea scăzută a sectorului agricol depinde de incidența populației ocupate în agricultură și ponderea agriculturii de subzistență în zonele rurale, unde diversificarea activităților economice este necesară și prioritară. Pe de altă parte, în zonele urbane activitățile industriale trebuie să fie dezvoltate prin promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, activități de cercetare, dezvoltare și inovare.
Mediul de afaceri trebuie să fie dezvoltat prin sprijinirea înființării de noi întreprinderi. Aceasta deoarece numărul IMM-urilor a scăzut semnificativ, iar densitatea întreprinderilor/1000 locuitori este scăzută și concentrată în special în municipiul Rm. Vâlcea, în timp ce zonele rurale rămân în urmă. Cele mai importante scăderi al numărului de întreprinderi s-au identificat în construcții, industria prelucrătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor.
Un rol important în dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să fie și îmbunătățirea infrastructurii de afaceri, dezvoltarea parteneriatelor și inițiativelor comune între operatorii economici și unități de cercetare-dezvoltare. Din acest punct de vedere, având în vedere expertiza industrială anterioară, județul poate să se bazeze pe activități productive în domeniile ingineriei energetice, electrice, mecanice, a lemnului, materialelor de construcții, chimiei, alimentare, exploatării și valorificării superioare a resurselor naturale și agricultură.
În situația în care capitalul indigen este limitat la o valoare care nu permite investiții ce pot aduce creșterea ocupării și veniturilor populației, sunt necesare acțiuni susținute pentru atragerea de capital străin. De altfel, până în prezent investițiile străine au fost reduse.
Turismul beneficiază de un mediu natural favorabil, de o infrastructură potrivită, de o forță de muncă calificată și de o tradiție binecunoscută, în special în domeniul turismului balnear și religios. Totuși, pentru valorificarea la adevărata valoare a potențialului existent sunt necesare măsuri agresive de promovare, modernizare și creare de noi facilități.
În acest context dezvoltarea adecvată a resurselor umane este o precondiție de bază pentru promovarea creșterii economice și trebuie să includă adaptarea competențelor persoanelor subocupate în agricultura de subzistență și îmbunătățirea competențelor persoanelor angajate în sectoarele industriale cheie. Dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie orientată și către creșterea și îmbunătățirea competențelor antreprenorilor odată cu participarea la învățământul liceal, postliceal și superior și la pregătirea prin școli profesionale în meserii cerute pe piața locală a muncii.
Deși, în prezent, șomajul nu este o problemă alarmantă, pentru viitor este esențială creșterea adaptabilității și profilului profesional al forței de muncă. Trebuie avut în vedere faptul că stabilitatea pieței muncii ar putea fi pusă în pericol pe viitor sub incidența procesului de îmbătrânire și migrație a populației, reorganizării unor întreprinderi cu pondere mare, competitivității și globalizării.
Pe lângă un nivel corespunzător al competențelor resurselor umane și o structură economică echilibrată, trebuie avute în vedere și alte condiții preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum și pentru creșterea atractivității teritoriului și îmbunătățirea calității vieții populației, după cum urmează:
accesibilitatea în și dinspre teritoriul județului, legată direct de existența și calitatea infrastructurilor de transport care implică circulația liberă a persoanelor și bunurilor;
calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător al resurselor existente, inclusiv prin construcția și/sau modernizarea infrastructurii (pentru managementul apei, monitorizarea calității aerului, managementul deșeurilor), prevenirea poluării și a riscurilor de mediu (inundații, alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activitățile industriale și transportul substanțelor periculoase), recuperarea siturilor poluate și intervenții în situații de urgență.
9.1. Viziunea de dezvoltare a județului Vâlcea
Analizând principalele vulnerabilități rezultate din analiza celor cinci domenii strategice de dezvoltare, rezultă că pentru atenuarea sau chiar eliminarea unora dintre acestea este necesară valorificarea durabilă a potențialului natural și economic în scopul:
asigurării echilibrului între sistemele socio-economice și potențialul natural;
existenței unei forțe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite;
creșterii competitivității județului prin dezvoltare economică, în vederea eliminării disparităților economice intra și interregionale;
diversificării economiei județului, prin valorificarea durabilă a patrimoniului natural, cultural-istoric și uman;
îmbunătățirii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându-le acces egal la utilități și servicii publice calitativ superioare;
promovării unui învățământ competitiv, de calitate care să asigure pregătirea viitoarei forței de muncă;
promovării unei asistențe medicale și sociale care să asigure cetățenilor cele mai bune condiții de tratament și de trai;
implicării active a instituțiilor pentru dezvoltarea economică și socială echilibrată a județului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali și mediul de afaceri în procesul decizional;
implicării active a instituțiilor pentru asigurarea unui cadru stimulativ pentru activități cultural-sportive;
abordării unor acțiuni pentru a fi parte activă în globalizarea economică și socială.
Pe baza premiselor menționate anterior, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a județului Vâlcea 2015-2022 propune următoarea viziune de dezvoltare:
Județul Vâlcea – județ dinamic, competitiv și prosper
În acest sens, viziunea de dezvoltare are în centrul său resursa umană urmărind oferirea locuitorilor săi un standard de viață înalt, în armonie cu mediul înconjurător și încurajând spiritul civic și satisfacerea nevoilor tuturor cetățenilor, în toate domeniile sociale și economice:
Educația trebuie să aibă în vedere, în primul rând, înțelegerea mai bună a nevoilor reale și a direcțiilor de dezvoltare a resurselor umane prin studiul temeinic și înțelegerea evoluției pieței muncii, asigurarea unui cadru adecvat pentru educație de calitate pentru toți cetățenii, formarea profesională de calitate, sprijinirea învățării, creșterea calității serviciilor de informare, consiliere și orientare, dezvoltarea de măsuri integrate pentru crearea de locuri de muncă;
Sănătatea va trebui să urmeze tendințele actuale de dezvoltare și creșterea calității serviciilor medicale; accentul va trebui pus pe starea de sănătate a mamei și copilului și reducerea morbidității și mortalității prin boli transmisibile și netransmisibile;
Serviciile sociale vor avea în vedere satisfacerea nevoilor tuturor cetățenilor, promovarea oportunităților egale și adecvarea sistemului de protecție socială, cu accent pe sprijinirea și integrarea categoriilor de persoane vulnerabile;
Creșterea competitivității economice ca motor al creșterii nivelului de trai și civilizației se va obține prin creșterea atractivității antreprenoriatului, susținerea înființări de noi structuri de afaceri (parcuri industirale, centre de afaceri etc), a utilizării resurselor locale, a atragerii de noi investitori, a activităților de cercetare-dezvoltare-inovare, a învățământului profesional și universitar de specialitate;
Turismul, deși nu are o pondere economică însemnată este un integrator al dezvoltării infrastructurii specifice, dar și de transport contribuind hotărâtor la dezvoltarea durabilă a județului bazată pe valorificarea superioară a potențialui natural și antropic;
Infrastructura de transport – este necesară susținerea investițiilor prevăzute în Master Planul General de Transport al României, a celor ce vizează legătura cu viitoarea autostradă Pitești – Sibiu, dar și a celor de modernizare a drumurilor existente, fie de importanță națională, județeană sau locală;
Dezvoltarea urbană va trebui să urmeze o abordare holistică, integratoare care să ia în considerare dimensiunile fizice, economice și sociale ale spațiilor urbane. Acestea, deoarece orașele județului asigură cea mai mare parte a PIB-ului și reprezintă motoarele economiei, asigurând locuri de muncă și servicii și deținând rolul de catalizator al creativității și inovării;
Agricultura are un bun potențial de creștere, care, pentru a fi valorificat are nevoie de acțiuni susținute pentru îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și diversificarea economiei rurale, promovarea asocierii micilor producători în ferme mari. Condiții favorabile de dezvoltare o au creșterea animalelor, producția de fructe și agricultura ecologică. Creșterea competitivității necesită însă investiții în irigații, susținerea dezvoltării de activități economice și stimularea creării de centre de colectare și valorificare a produselor agricole;
Silvicultura poate asigura materie primă pentru industrii de prelucrare superioară a lemnului și pentru producția de fructe de pădure;
Dezvoltarea rurală trebuie să pornească de la premiza că potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura și serviciile de bază sunt mai dezvoltate. De fapt, crearea de infrastructură reprezintă primul pas în cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește atractivitatea zonei și implicit dezvoltarea economică și socială. Procesul de decizie pentru o dezvoltare echilibrată în profil teritorial trebuie să ia în considerare factorii endogeni (populația, suprafața agricolă și cea forestieră, patrimoniul cultural), caracteristicile fizico-geografice (factorii naturali care favorizează dezvoltarea sau o restricționează), caracteristicile demografice ale capitalul uman ca cea mai importantă resursă a societății, echiparea tehnico-edilitară și activitățile economice existente;
În domeniul protecției mediului, în primul rând trebuie asigurată corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale în profil inter-sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere a capitalului natural;
Administrația publică trebuie să se implice în consolidarea prin modernizare a capacități sale pentru asigurarea unor servicii publice de calitate și în medierea dialogului social între toți actorii sociali (instituțiile guvernamentale, autoritățile publice centrale și locale, patronate, sindicate sau alte tipuri de organizații ale angajaților, organizații neguvernamentale etc). Eforturile de creștere a calității furnizării serviciilor publice ar trebui să se concentreze în mod deosebit pe dezvoltarea capacității administrației publice din zonele rurale.
9.2. Obiectivul general, obiective strategice, priorități și măsuri
9.2.1. Obiectivul general al strategiei
Îmbunătățirea calității vieții populației și promovarea dezvoltării durabile prin valorificarea potențialului existent, diversificarea și extinderea activităților economico-sociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor județului Vâlcea.
9.2.2. Obiective strategice
1. Valorificarea poziției strategice prin eliminarea disparităților economice și sociale intra- și interregionale (naționale si europene), precum și a disparităților dintre mediul urban și cel rural în cadrul județului
2. Valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic al județului
3. Creșterea competitivității economice prin dezvoltarea economică și promovarea turismului cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației
4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale.
9.2.3. Priorități
Prioritatea strategică 1: INFRASTRUCTURĂ, UTILITĂȚI ȘI DOTĂRI
Prioritatea strategică 2: RESURSE UMANE
Prioritatea strategică 3: PROMOVARE, INFORMARE ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
9.2.4. Direcții de acțiune și măsuri
În urma analizei diagnostic a județului Vâlcea au fost elaborate direcțiile strategice de dezvoltare aferente celor 5 domenii strategice de dezvoltare:
Domeniu strategic de dezvoltare 1: Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare-inovare
Direcții strategice de dezvoltare:
Creșterea atractivității condițiilor pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor
Creșterea contribuției la progresul cunoașterii de frontieră
Transformarea sectorului CDI într-un factor al creșterii economice
Domeniu strategic de dezvoltare 2: Resurse umane, educație, sănătate, servicii sociale și administrație
Direcții strategice de dezvoltare:
Resurse Umane
2.1. Creșterea gradului de ocupare pe piața forței de muncă prin măsuri active de ocupare
2.2. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
Educație
2.3. Creșterea calității și eficienței sistemelor de educație și instruire
2.4. Facilitarea accesului la educație și instruire pentru toți cetățenii
2.5. Sprijin pentru infrastructura educațională și dezvoltarea resurselor în școlile primare și gimnaziale, licee tehnologice, infrastructura TVET, îndeosebi cele din zonele dezavantajate
Sănătate
2.6. Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel județean și local în vederea reducerii inechității accesului la servicii de sănătate
2.7. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației
Servicii sociale
2.8. Creșterea calității serviciilor sociale
2.9. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale
Administrație
2.10. Implementarea unui management performant în administrația publică
2.11. Reducerea birocrației și simplificarea procedurilor
2.12. Consolidarea capacității administrației publice pentru asigurarea unor servicii publice de calitate
Domeniu strategic de dezvoltare 3: Infrastructură, dezvoltare urbană și mediu
Direcții strategice de acțiune (priorități):
Infrastructură
3.1. Dezvoltarea și promovarea unui sistem de transport durabil și inteligent la nivel județean
3.2.Creșterea calității vieții prin modernizarea și extinderea infrastructurii edilitare de bază și a mediului construit
Dezvoltare urbană
3.3. Dezvoltarea urbană durabilă prin reabilitarea zonelor urbane
3.4. Dezvoltarea unui sistem urban echilibrat și policentric și a unei noi relații oraș-sat
Mediu
3.5. Îmbunătățirea managementului sistemului de gestionare a deșeurilor
3.6. Prevenire și reducerea efectelor negative asupra mediului ale activităților industriale, agricole, edilitare, activităților de transport ș.a.
3.7. Protejarea mediului prin creșterea producției de energie din surse regenerabile
3.8. Menținerea speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate într-un stadiu favorabil de conservare
Domeniu strategic de dezvoltare 4: Turism, cultură și sport
Direcții strategice de acțiune (priorități):
Turism
4.1. Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea durabilă a Județului Vâlcea, prin măsuri de promovare integrată, prin asigurarea unei oferte adaptate, bazată pe valorificarea superioară a potențialui natural și antropic
4.2. Crearea unei oferte turistice diversificate, integrate și competitive prin susținerea dezvoltării investițiilor locale, care să conducă la creșterea volumului activității și a circulației turistice; crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață, prin diversificarea serviciilor turistice, ameliorarea calității mediului, înfrumusețarea localităților, oferirea unor noi posibilități de agrement și refacere pentru locuitorii județului Vâlcea și pentru turiști.
Cultură
4.3. Creșterea participării cetățenilor la o viață culturală atractivă, dinamică și conectată la valorile culturale naționale și internaționale
4.4. Sprijinirea dezvoltării tuturor actorilor culturali, care să asigure o ofertă culturală diversificată și de calitate
4.5. Păstrarea și valorificarea bogăției patrimoniului cultural local
Sport
4.6. Participarea activă a populației de toate vârstele la activități sportive în scopul ameliorării indicatorilor de sănătate a populației
4.7.Creșterea numărului practicanților, cu precădere în rândul copiilor și tinerilor, în scopul integrării, participării și coeziunii sociale, a formării și dezvoltării ca cetățeni activi, educați și responsabili
4.8. Susținerea sportului de performanță în vederea creșterii calitative și cantitative, a performanțelor interne și internaționale
Domeniu strategic de dezvoltare 5: Agricultura și dezvoltarea rurală
Direcții strategice de acțiune (priorități):
5.1. Creșterea competitivității sectorului agricol din județ prin modernizarea și integrarea pieței
5.2. Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale
5.3. Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural
CAPITOLUL X. PLANUL DE ACȚIUNE
Planul de acțiune aferent Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a județului Vâlcea pentru perioada 2015-2022 detaliază implementarea măsurilor prioritare stabilite pentru fiecare domeniu strategic de dezvoltare.
Direcțiile de acțiune, măsurile prioritare, acțiunile prezentate în continuare formează o imagine de ansamblu a cadrului strategic de dezvoltare a județului Vâlcea pentru perioada următoare, oferind informații în ceea ce privește activitățile/operațiunile preconizate, entitățile responsabile și fondurile (sursele de finanțare) necesare. Planul de acțiuni este prezentat pentru fiecare domeniu strategic și pentru sub-domeniul aferent.
Documentul nu conține măsuri punctuale (activități, termene, bugete), însă prin „obiectivele/direcțiile trasate”, suficient de particularizate, oferă garanția asumării principalelor cerințe ale organizațiilor internaționale și europene la care România, și implicit județul Vâlcea, este parte, ce obligă următoarele etape de planificare și decizie politică la promovarea unor acțiuni bine definite, operaționale, flexibile în raport cu dinamica evoluției sociale.
Cele 5 domenii strategice de dezvoltare pentru perioada 2015-2022 sunt:
Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare-inovare;
Resurse umane, educație, sănătate, servicii sociale și administrație;
Infrastructură, dezvoltare urbană și mediu;
Turism, cultură și sport;
Agricultură și dezvoltare rurală.
Acțiunile prezentate în continuare au fost stabilite și dezbătute împreună cu grupurile de lucru constituite la nivelul județului, cu actorii implicați în elaborarea Strategiei și cu reprezentanții Consiliului Județean Vâlcea și instituțiilor publice deconcentrate. Documentul a luat în considerare și liniile strategice prevăzute de cadrul european, național și regional.
În Planul de acțiune au fost propuse acțiuni/direcții de dezvoltare care au fost identificate ca fiind necesare pentru consolidarea și dezvoltarea celor 5 domenii strategice propuse.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia Integrata de Dezvoltare Durabila a Judetului Valcea (ID: 124073)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.