Stadiul Actual al Cunoasterii In Domeniul Culturii Nucului
CUPRINS
Cuprins
Cap. I Stadiul actual al cunoașterii în domeniul culturii nucului
I.1 Cercetare- dezvoltare în domeniul culturii nucului
I.2 Influența spectrului de lumină asupra procesului de fotosinteză
Cap.II Contribuii proprii
II.1 Justificarea temei
II.2 Obiectivele cercetărilor
II.3 Material și metodă.13
II.3.1 Caracteristicile zonei de amplasament a experiețelor
II.3.2 Materiale utilizate
II.3.3 Metoda
II.4 Rezultate obținute
II.4.1 Experimentul 1
II.4.2 Experimentul 2
II.4.3 Experimentul 3
II.4.4 Experimentul 4
II.5 Concluzii și recomandări
Anexe
Anexa 1
Anexa 2
Bibliografie
Capitolul I Stadiul actual al cunoașterii în domeniul culturii nucului
I.1 Cercetare- dezvoltare în domeniul culturii nucului
Pornind de la variabilitatea genetica a nucului (Juglans regia L ), care este extrem de mare la această specie, fiecare exemplar obtinut pe cale generativa deține caracteristici unice, care pot sta la baza omologarii unor noi soiuri de nuc.
Activitățile de cercetare -dezvoltare în domeniul culturii nucului au ca obiect identificarea genotipurilor valoroase, precum și hibridările controlate astfel încât să se producă noi soiuri de nuc cu dezmugurit tardiv, rezistență ridicată la bolile specifice, conținut ridicat de miez, coajă subțire și productivitate ridicată.
O altă direcție importantă în activitățile de cercetare-dezvoltare din sectorul culturii nucului o reprezintă perfecționarea metodelor de înmulțire vegetativă a nucului (prin altoire, butășire, înmulțire în vitro- dup caz), atât pentru portaltoi, căt și pentru pomii pe rădăcini proprii.
Din punct de vedere tehnic, cultura nucului poate fi inițiată atat prin metode de înmulțire vegetativă (altoire pe portaltoi de Juglans regia L, Juglans nigra L și portaltoi interspecifici NG23 x RA 611, microînmulțire în vitro, microaltoirea în vitro), cât și prin metode de înmulțire generativă. În lume marea majoritate a plantațiilor de nuc sunt realizate prin metode generative, metodele de înmulțire vegetativă fiind extinse de dată relativ recentă ( în ultimii 30-40 de ani).
La nivel global activitățile de cercetare dezvoltare în domeniul culturii nucului se desfăsoară în cateva centre consacrate: SUA ( UC Davis- California), Franta ( INRA Bordeaux, Senura , Station Experimentale de Creysse), Iran , Turcia (Gaziosmanpasa University, Agriculture Faculty, Horticulture Department, Tokat, Mustafa Kemal University, Agriculture Faculty, Horticulture Department, Antakya-Hatay), Romania ( Institutul de cercetare pentru Pomicultura Mărăcineni – Argeș prin Stațiunea de Cercetare-dezvoltare pentru Pomicultură Rm. Valcea ), China (Shanxi Academy of Agricultural Sciences) etc.
Potrivit lui Germain 1 (2003) în proximitatea României se desfașoară următoarele programe de cercetare -dezvoltare în domeniul culturii nucului :
BELARUS
Belarusian Research Institute for Fruit Growing
223013 Samokhvalovitchy, Minsk Region
Program de inmulțire și selecție a varietăților pentru producție timpurie, producție ridicată, rezistență la ger, toleranță la boli.
BELGIA
Université de Liège
Laboratoire d'hormonologie et biologie moléculaire végétales, Institut de Botanique B22, Sart Tilman, 4000 Liège
Studii de fiziologie a înrădăcinării fragmentelor uninodale de nuc obținute în vitro și legăturile biochimice între sistemul de inradacinare și calitatea lemnului.
BULGARIA
Fruit Growing Institute
Ostromila 12, 4004 Plovdiv
Înmultirea și studiul cultivarurilor de nuc
FRANȚA
Institut National de la Recherche Agronomique (I.N.R.A.)
– Unité de Recherches sur les Espèces Fruitières et la Vigne
BP 81, 33883 Villenave d'Ornon Cedex
Program de înmulțre prin hibridare intraspecifică pentru înflorit tardiv, producție timpurie, productivitate ridicată, toleranță la bacterioză, producție de nuci de calitate.
Selecția nucilor resitenți la virusul virusul cherry leaf roll.
Selecția portaltoilorde nuc viguroși și rezistenți la irusul cherry leaf roll.
– Unité Associée Bioclimatologie – PIAF
Site de Crouelle, 234 Avenue du Brézet, 63039 Clermont-Ferrand cedex 02
Ecofiziologia pomului de nuc (Juglans regia L.)
– Unité d'Amélioration Génétique, Physiologie Forestières
Ardon, 45166 Olivet
Activitatea cambială și formarea lemnului de nuc. and wood formation în walnut trees
Micropropagare și rizogeneză la nuc
– Unité d'Amélioration des Arbres Forestiers Méditerranéens
Avenue A. Vivaldi, 84000 Avignon
Genetica și înmulțirea varietăților de nuc pentru producție de lemn.
– Centre de Recherches de Montpellier. Laboratoire d'Arboriculture Fruitière, Unité Mixte de Recherche "Biologie du développement des plantes pérennes cultivées"
2 Place Viala, 34060 Montpellier Cedex 1
Integrarea criteriilor morfologice în descrierea arhitecturii pomilor tineri și potențialul de fructificare în descendenții nucului.
Unité Mixte de Recherche, CIRAD/INRA, Modélisation des plantes (AMAP)
TA40/E 34398 Montpellier Cedex 5
Variabilitatea arhitecturală și morfologică la Juglans regia L., Juglans nigra L. și hibrizi interspecifici (MJ209xRA and NG23xRA)
Ctifl Centre technique interprofessionnel des fruits et légumes
22, rue Bergère – 75009 Paris
– Station Expérimentale de la noix de Creysse
BP 18 – 46600 Creysse
– Station d'expérimentation nucicole Rhône-Alpes
Les Colombières – 38160 Chatte
Studiul comportamentului varietăților noi de nuc ale INRA cu fructificare laterală. of the behaviour of new INRA walnut varieties with lateral fruitfulness
Studiul comportamentului portaltoilor noi de Juglans regia ai Ctifl și hibrizii interspecifici ai INRA .
Station Expérimentale de la noix de Creysse
BP 18, 46600 Creysse
Studiul sistemelor de management și de tăiere pentru varietățile tradiÎionale și pentru varietățile noi cu fructificare laterală.
Studiul calității nucilor în coajă și a miezului de nucă.
Metode de estimare a productiei de nuci.
Station d'Expérimentation Nucicole Rhône-Alpes
Les colombières – 38160 Chatte
Îmbunătățirea eficienței industriei nucului în Sud-Estul Franței
GEORGIA
Scientific Research Institute of Horticulture, Viticulture and Wine Making
6 Marshall Gelovani av, 380015 Tbilisi
Înmulțirea noilor specii și varietăți de nuc prin hibridarea diferitelor specii și varietăți .
GERMANIA
Geisenheim Research Institute and Applied University, Department of Pomology,
Von-Lade-Strasse 1, 65366 Geisenheim
Înmulțirea, selecția și conservarea varietăților de nuc (Juglans regiaL.)
GRECIA
National Agricultural Research Foundation (N.AG.RE.F.)
Station de Recherches Agronomiques – Vardades de Ftiotide – Neo Krikello – 35100 Lamia
Evaluarea a 13 selectii de nuc (J. Regia L.) din centrul Greciei .
Evaluarea a 70 seelctii de nuc (J. Regia L.)
UNGARIA
Research Institute for Fruitgrowing and Ornamentals
1223 – Budapest, Park u. 2
Înmulțirea nucului
IRAN
Fars Research Center for Natural Resources and Animal Science
P.O. Box 617, 71555 Shiraz
Colectarea, identificatrea și conservarea genetică a nucilor elită din provicia Fars
Cultura în vitro a nucului (Juglans regiaL.)
University of Tehran, Faculty of Agriculture, Department of Horticulture, Karaj
Propagarea în vitro a nucului (Juglans regiaL.)
Agricultural Research Institute, Kerman
Evaluarea și identificareaof genotipurilor promițătoare de nuc din provincia Kerman
Agricultural Research Center of chaharmahal va Bakhtiari
P.Box: 415, 88155 Sahr eKord
Evaluarea și identificareaof genotipurilor promițătoare de nuc din provincia Chahar Mahal va Bakhtiari , Iran.
Abscizia pistilurilor florilor femele de nuc (Juglans regia) și efectul cantitatii mari de polen depus pe acestea.
ITALIA
Dipartimento di Colture Arboree dell'Universita di Torino,
Via L. da Vinci 44, 10095 Guigliasco (Torino)
Evaluarea performanțelor cultivarurilor italiene și străine și a selecțiilor obținute prin hibridare intraspecifică.
Universita degli Studi di Torino – Dipartimento di Colture Arboree –
Via Ormea 99 – 10126 Torino
Investigații în hibridările interspecifice din genul Juglans
Istituto Sperimentale per la Frutticoltura
Ciampino-Aeroporto – 00040 Rome
Îmbunătățirea înrădăcinării și a rezistenței la boli la nuc prin intermediul tehnicilor de culturi de țesuturi.
MOLDOVA
Institutul de Cercetari Stiintifice, Selectie și Tehnologii pentru Pomicultura (ICSSTP)
Str Costiujeni 14, 2019 Chisinau
Crearea sortimentului de nuci (Juglans regiaL.) din Republica Moldova.
MAROC
Institut National de Recherches Agronomiques
Centre Régional du Saïs-Moyen Atlas, 3 Esplanade du Docteur Giguet 20300 Meknes
ProspectĂri în populațiile de nuc din sudul Marocului
PORTUGALIA
Direcção Regional de Agricultura da Beira Litoral – Centro Experimental do Baixo Mondego, Quinta Nossa Senhora do Loreto, 3020 – 201 Coimbra
Comportamentul câtorva varietăți de nuc din "Região Agrária da Beira Litoral"
ROMANIA
Fruit Research Institute
0312 Pitesti-Maracineni
Îmbunățirea sortimentului de nuci din România.
Statiunea de Cercetare Dezvoltare Pomicola Vâlcea
Str. Calea Traian nr. 464, 1000 Rm Vâlcea
Programul de înmulțiri prin hibridări intraspecifice pentru productii ridicate, a varietăților de nuc cu inflorit tardiv, rodire precoce , fructificare laterala, toleranță la mană și antracnoză, producie de nuci de calitate.
Statiunea de Cercetare și producție Pomicola, Geoagiu,
Str. Calea Romanilor nr 141, 2616 Geoagiu, Hunedoara
Obținerea varietăților de nuci prin hibridare artificiala, cu inflorit tardiv, producție timpurie de nuci, productivitate ridicată, rezistență ridicată la bolile specifice walnut varieties, through artificial hybridisation, with late flowering, early fruit production, high productivity, resistance to specific diseases, and high quality fruits
University of Craiova, Faculty of Horticulture, Pomiculture Dept.,
AI Cuza Street 13, 1100 Craoiva
Crearea și omologarea de noi soiuri de nuc și a portaltoilor pentru creșterea intensivă a nucului.
SLOVENIA
Biotechnical Faculty, University of Ljubljana, Agronomy Department,
Jamnikarjeva 101, 1000 Ljubljana
Assesment of possible linkage between pomological characteristics and isozyme polymorphism of various fruit trees în Slovenia
Biotechnical Faculty, University of Ljubljana, Agronomy Department, Branch Office Maribor,
Vinarska 14, 2000 Maribor
Selecția populațiilor autohtone de nuc din Slovenia
Analiza cantitativă a diversității genotipice în constituția arhitecturii pomilor de nuc ( patternul ramurilor și comportamentul productiv)
SPANIA
Institut de Recerca i Tecnologia Agroalimentàries (I.R.T.A.),
Departament d'Arboricultura Mediterrània. Centre de Mas Bové
Apartat 415. 43280 Reus, Tarragona
Variabilitatea genetica a populațiilor de nuc din Spania. Interacțiunea dintre mediu și genotip. Genetic variability among Spanish walnut populations. Genotype-environment interaction. Sistemul de inmulțire la nuc J. regia
Explorarea, selecția și evaluarea în câmp a răsadurilor de nuc provenite de la populațiile de nuc sălbatic privind calități productive ce pot fi omologate ca soiuri. Infiinarea unei colecții de germoplasma spaniole. Testarea cultivarurilor străine în Spania .
Introducere în producția de nuci în Spania. Managementul livezii de nuc.
Managementul postrecoltarii nucului : uscarea, conservarea și păstrarea nucilor în conditii specifice de calitate.
Selectia urmașilor de nuc Juglans regiaL și clonare de portaltoi și a nucilor pentru lemn.
Consejeria de Agricultura, Ganaderia y Pesca.
Centro de Investigación y Desarrollo Agroalimentario. 30150 La Alberca, Murcia
Studiul CIDA pentru selectia fructelor pentru propagarea portaltoilor și a cultivarurilor de nuc.
Centro de Investigaciones forestales de Lourizan
Xunta de Galicia. Apdo: 127. 36080 Pontevedra
Înmulțurea nucului și castanului pentru lemn și fructe
TURCIA
University of Yüzüncü Yil, Faculty of Agriculture, Department of Horticulture,
65080 Van
Studii de inmulire prin metoda selecției nucului în districtul Gevaº.
Selecții naturalenuc Juglans regiaL și clonare de portaltoi și a nucilor pentru lemn.
Consejeria de Agricultura, Ganaderia y Pesca.
Centro de Investigación y Desarrollo Agroalimentario. 30150 La Alberca, Murcia
Studiul CIDA pentru selectia fructelor pentru propagarea portaltoilor și a cultivarurilor de nuc.
Centro de Investigaciones forestales de Lourizan
Xunta de Galicia. Apdo: 127. 36080 Pontevedra
Înmulțurea nucului și castanului pentru lemn și fructe
TURCIA
University of Yüzüncü Yil, Faculty of Agriculture, Department of Horticulture,
65080 Van
Studii de inmulire prin metoda selecției nucului în districtul Gevaº.
Selecții naturale de nuci (Juglans regiaL.) din districtul Ikizdere (Regiunea de est a Mării Negre)
Atatürk Central Horticultural Research Institute
PK: 15, 81901 Yalova
Evaluarea varietăților locale și străine de nuc în Turcia.
K. MARAS Sütcü Imam University, Faculty of Agriculture, Department of Horticulture
46060 K.Maras
Comparația intre varietățile de nuc turcești și străine în aceealeași condiții ecologice
Imbunătățirea producției de nuci în K.Maras (Turkey) în scopul de a asigura nuci de calitate ridicată atât pentru piața locală caâ și pentru cea externă.
Trecerea către varietăți de calitate înaltă cu randament ridicat selectate din zona K.Maras (Turkey)
University of Gaziosmanpasa, Faculty of Agriculture, Department of Horticulture,
60250 Tokat
WInmulțirea nucului cu infrunzire tardivă, fructificare lateralăa, productivitate ridicată și nuci de calitate folosind încrucișări intraspecifice.
UKRAINA
Institute of Horticulture of the Ukrainian Academy of the Agrarian Sciences,
Prydnistrovs¢ka Research Station, 6 Sadova Street, 03027, Kyiv-27
Crearea fondului genetic national de nuc cu soiuri promițătoare ( înmulțirea soiurilor care combină intrarea timpurie pe rod, productivitate ridicată, toleranță la boli și calitate ridicată a nucii).
UZBEKISTAN
RR. Shreder Research Institute of Horticulture, Viticulture and Wine-making.
S. Charrak, Bocstanlyk region, 702186 Tashkent
Selectia speciilor de nuc și introducere în cultivarea nucului (Juglans regia L., AmygdalusL., CorylusL.)
SERBIA ȘI MUNTENEGRU
University of Beograd, Faculty of Agriculture, Fruit Growing Department,
Nemanjina 6, 1080 Belgrade
Selecția nucilor din populațiile naturale ca o metodă de creare de cultivaruri în Iugoslavia.
I. 2 Influența spectrului de lumină asupra procesului de fotosinteză
Calitatea, durata și intensitatea luminii influențează în mod direct și covârșitor procesul de fotosinteză din plante, astfel încât putem aprecia că evoluția plantelor este corelată cu aceasta.
Participând ca sursă de energie în fotosinteză, lumina constituie condiția de bază în realizarea unor producții mari și de calitate. Ajunge la suprafața solului sub două forme:lumina directă și lumina difuză. Difuzia este produsă de moleculele gazoase ale atmosferei, de particulele lichide și solide (praf) aflate în suspensie în atmosferă, de nori etc. Ea este distribuită inegal în raport cu iregularitățile reliefului.
– insolația – reprezintă cantitatea radiației solare exprimată în calorie/cm2/minut.
– însorire – reprezintă numai timpul calculat în ore în care suprafața teritoriului este sau nu luminată de soare în cursul unei zile.
Procesul diurn de însorire – umbrire al unui teren este influențat de expoziție, panta, poziția pe versant, înălțimea obstacolului și lărgimea văii. Pe un versant sudic, deschis, însorirea este totală în tot cursul zilei, în timp ce pe unul adăpostit de un versant nordic, în prima și ultima parte a zilei umbrirea este totală. Pe versanții nordici însorirea se reduce mult în cursul unei zile,umbrirea de la începutul și sfârșitul zilei fiind uniformă. Un versant estic deschis este însorit în cea mai mare parte a zilei și numai către apusul soarelui apare o umbrire uniformă. Același fenomen se petrece și cu versanții vestici numai că umbrirea apare la începutul zilei. La ambele expoziții timpul de umbrire depinde numai de înclinarea versantului.
După pretențiile față de intensitatea luminii plantele se împart în:
-heliofile – iubitoare de lumină exemplu: plantele munților înalți, deșerturilor, a tundrelor și a stepelor;
-schiofile – care suportă umbra, semiumbră.
Gradul de însorire și umbrire depinde și de tehnologia aplicată. Alegerea distanțelor de plantare mai ales la speciile pomicole, precum înălțimea pomilor este în strictă corelație. Pentru folosirea intensă a luminii orientarea cardinală a rândurilor de plante are o importanță deosebită.
Spectrul de lumină ( lungimea de undă) care influențează pozitiv intensitatea procesului de fotosinteză este cel albastru (420-480 nm) și cel roșu (620-690nm) ( http:www.lumigrow.com ).
Pentru culturile din casa de vegetație, din camerele cu temperatura controlată din cadrul laboratoarelor de înmulțire în vitro, precum și în spațiile protejate destinate culturilor în sol sau n containere este recomandabil a fi utilizate surse de lumină artificială controlată care să răspundă nevoilor de dezvoltare a plantelor potrivit stadiului fenologic în care se află plantele la un moment dat.
Cercetări aplicative în acest domeniu au fost realizate de către Lumigrow2
La nuc, o densitate foarte mare a frunzelor în zona interioară a coroanei nu conduce automat la un aport semnificativ în cadrul procesului de fotosinteză. . Aceste frunze contribuie cu mai puțină energie decât au nevoie lăstarii de care acestea sunt atașate. în cazuri extreme acest fapt poate conduce la uscarea lăstarilor respectivi (de Jong & Ryugo, 1998)3 .
Capitolul II Contribuții proprii
II.1 Justificarea temei
Cultura nucului este o cultură pe nedrept marginalizată în România . Aceasta stare de fapt este generată de doi factori importanți: prejudecațile populare fundamentate pe lipsa de cunostințe de specialitate și incapacitatea managerială a specialiștilor români din domeniu de a promova avantajele și beneficiile acestei culturi, atât independent cât și în raport cu alte culturi, pornind de la necesarul de lucrari și de la costurile costurile aferente și terminand cu rezultatele financiare obtinute pe termen mediu și lung.
Potrivit Oranizației Fondului Alimentar ( FAO) la nivel global , în ultimii 50 de ani producția globală de nuci în coajă a crescut de 7 ori, de la 497077 tone în anul 1961 la 342344 tone în anul 2011 .
Din totalul producției globale de nuci în coaja în spațiul european se produce aproximativ 11 % , în timp ce în America se produce peste 16.5 % iarîn Asia peste 71% din totalul producției globale de nuci în coajă.
În acest context, producția de nuci în coaja a Romaniei, era în anul 1961 de aproximativ 36000 de tone , în timp ce în anul 2011 ea era la un nivel de 35073 tone. De-a lungul acestei perioade maximul de producție s-a inregistrat în anul 1966 (53900 tone), iar minimul în anul 1991 (18000 tone). Practic, în Romania acest domeniu a inregistrat un usor regres fata de anul 1961.
În peroada 2012-2013 am realizat un studiu privind favorabilitatea culturii nucului în România, studiu care relevă un fapt surprinzător : în timp ce producția globală de nuci în coajă este de aproximativ 3,4 milioane de tone, în România exista nu mai puțin de 4,6 milioane de hectare de teren agricol în zonele unde această cultură are favorabilitate medie și ridicată. Astfel, la o analiză comparativă între suprafețele de teren agricol pe care se poate cultiva aceasta specie și producția propriu-zisă de nuci în coajă , rezultă un fapt cel putin interesant, și anume : dacă intreaga productie de nuci în coajă din Romania ar fi repartizată uniform pe cele 4,6 milioane de hectare pe care aceasta cultura are cel putin favorabilitate medie, ar rezulta o producție de numai 7,83 kg nuca în coaja/hectar. Aceasta productie este realizabila fara niciun fel de efort financiar sau tehnologic, în conditiile în care avem doar un singur nuc/hectar. Și asta fara sa vorbim de soiuri , tehnologii super-intensive de cultură, fertilizări și irigații controlate.
Tabelul 1.1
Repartizarea pe zone geografice a producției globale de nuci în coajă
Sursa: http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#ancor
Concluzia firească a analizei modului de evoluție cantitativă a producției globale de nuc, cu particularizarea evoluției acesteia în România și coroborînd aceste informații cu tehnologiile de producere super și hiper-intensive, este aceea ca în baza unui program de dezvoltare a culturii nucului în România , țara noastra ar putea redeveni pe una din pozițiile fruntase din clasamentul producătorilor de nuci într-un interval de maxim 20 de ani .
Programul de reconversie a livezilor disponibil din anul 2014 reprezintă marea oportunitate de a mari suprafetele de livezi de nuci din Romănia , în conditii financiare foarte atractive pentru investitorii din pomicultura.
Pornind de la stadiul actual al cunoasterii, de la ceea ce s-a realizat concret în domeniul cercetătii-dezvoltării culturii nucului și de la conditiile concrete de mediu și cultură din Romănia am desfășurat activități specifice de cercetare aplicativă pentru a identifica mijloacele cele mai adecvate pentru a putea produce o cantitate mare de portaltoi și nuci pe rădăcini proprii destinați înființării de noi livezi de nuc pe teritoriul României..
II.2 Obiectivele cercetărilor:
Identificarea unei metode eficiente care să permită producerea de nuci pe rădăcini proprii și de portaltoi pentru altoitul în verde sau în uscat a nucului;
Structurarea unui ghid teoretic și practic pentru înfiintarea livezilor de nuc, destinat micilor cultivatori și a cultivatorilor mari din România.
II.3 Material și metodă
II.3.1 Caracteristicile zonei de amplasament a experiețelor
Experiențele ce fac obiectul acestei lucrări de licență au fost realizate în cadrul fermei proprii deținute în județul Dâmbovița, Comuna Sălcioara Sat Movila nr. 99.
Această comună , potrivit Anexei 10 de la Măsura 121 din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 se încadrează în rândul comunelor cu favorabilitate medie pentru cultura nucului din Romănia.
Analizele de sol au fost realizate în laboratorul OSPA CLUJ NAPOCA.
Tabelul 2.1
DATELE ANALITICE ALE SOLULUI
DATE CLIMATICE
Tabel 2.2
cu temperaturi medii lunare (Statia meteorologica Târgoviste )
Perioada 1957 – 2000
Variația temperaturilor este specifică tipului de climă continental moderata, cu maxima în luna iulie (temperatura medie de 21 grade C), iar minima în luna ianuarie (temperatura medie -4 grade C). Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie. Verile sunt plăcute, fără temperaturi caniculare. Toamna este caracterizată prin precipitații moderate, ploi calde și uneori se prelungește până în luna noiembrie. Iarna apar inversiuni de temperatură, datorită expozitiei umbrite a parcelei luate în studiu .
Numărul mediu de zile posibile fără îngheț este de cca. 185. Brumele timpurii apar în decada a treia a lunii septembrie și devin frecvente în luna octombrie, iar cele târzii apar în martie și sunt frecvente în luna aprilie. în corelare cu cele relatate mai sus prima zi de inghet se inregistreaza intre 25X-11X, iar ultima zi cu inghet intre 19 IV-1V.
Suma temperaturilor ≥ 00C = 3500 0C
Suma temperaturilor ≥ 50C = 3300 0C
Suma temperaturilor ≥ 100C = 3100 0C
Suma temperaturilor ≥ 150C = 2500 0C
Prima zi cu temperaturi ≥ 00C: 11 XI-21 IX
Prima zi cu temperaturi ≥ 50C: 11 III-21 III
Prima zi cu temperaturi ≥ 100C: >21 IV
Prima zi cu temperaturi ≥ 150C: > 11 V
Ultima zi cu temperaturi ≥ 150C: 1 X- 11X temperaturi ≥ 00C: 11 XI-21 XI
Ultima zi cu temperaturi ≥ 50C: 1 XI-15 XI
Ultima zi cu temperaturi ≥ 100C: 11 X-21 X
Ultima zi cu
Prima zi cu inghet: 25X-11X
Ultima zi cu inghet: 19 IV-1V
Tabel 2.3
Media minimelor zilnice (Statia meteorologica Târgoviște) Perioada 1957 – 2000
Tabel 2.4
Temperaturi maxime și minime absolute (Statia meteo Târgoviște) Perioada 1957 – 2000
Tabel 2.5
Media precipitatiilor lunare (Statia meteorologica Târgoviște) Perioada 1957 – 2000
Precipitațiile medii anuale oscilează între 630-660 mm/an, și au variații de tip continental, fiind minime la sfârșitul iernii (februarie) și maxime la începutul verii (iunie), insa conform graficului de mai sus o noua minimă tinde spre a treia decada a anului calendaristic.
Durata medie de stralucire a soarelui – se situează în jurul valorii de 2000 ore/an.
Vânturile. Referitor la frecvența și intensitatea vânturilor rezultă că 73% din totalul acestora bat cu viteza medie de 2,4m/s fapt care accentuează și mai mult caracterul temperat al zonei.
Cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcția nord nord-est și nord-vest (47%) și bat preponderent în sezonul rece al anului. În restul timpului, frecvența cea mai mare o prezintă vânturile din direcția sud și sud-vest.
II.3.2 Materiale utilizate:
Pentru atingerea obiectivului stabilit la punctul II.2.A am utilizat următoarele materiale:
Material semincer de nuc (Juglans regia L) din soiul Franquette – 2000 bucăți
Material semincer de nuc ( Juglans regia L) din soiul Fernor 2000 de bucăți
Material semincer de nuc ( Juglans regia L) din soiul Germisara 2000 de bucăți.
Material semincer de la hibridul interspecific NG23 x RA – 2000 bucăți
Policarbonat albastru
Solar 230 mp- cu folie transparentă
II.3.3 Metoda
S-a efectuat o fertilizare de fond pentru terenul afectat experienței, utilizănd o doză de 40 to gunoi de grajd/hectar , 150 kg de oxid de fosfor și 250 kg de sare potasica/hectar, îngrășăminte care au fost încorporate în sol o data cu arătura adâncă efectuată în toamnă.
Sâmburii de la hibridul interspecific NG23 x RA și cei de de nuc comun s-au împărțit în 4 loturi a câte 500 de bucăți.soi și au fost utilizati astfel:
-Experimentul 1- un lot de câte 500 de bucăți/ soi și varietate s-a semanat în câmp în luna noiembrie 2011. în anul 2012 s-au efectuat lucrările clasice specifice cămpului 1 al pepinierei.
-Experimentul 2 -un lot de câte 500 de bucăți/ soi și varietate s-a pus la hidratat in 8 noimebrie 2011 timp de 7 zile, după care s-a procedat la stratificarea în strat de nisip de 50 de cm la suprafața solului. La data de 15 aprilie 2012 nuca a fost scoasă de la stratificat și semănată în ghivece de 1 litru, având ca substrat un amestec de 70% mraniță și 30% nisip spălat. Acești nuci au fost destinați înființării unei plantații cu nuci pe rădăcini proprii dar si pentru altoire.
– Experimentul 3-un lot de câte 500 de bucăți/ soi și varietate s-a pus la stratificat în strat de nisip în luna noimebrie 2011 , într-un șant adănc de 70 de cm, pe fundul caruia s-a pus un strat de nisip de 15 cm, iar apoi în straturi succesive s-au stratificat nucile/soiuri și varietăți. La începutul lunii februarie 2012 nucile au fost scoase de la stratificat și au fost împărțite în două loturi, care au fost destinate semănatului în câmp și culturii containerizate în spațiu protejat ( solar acoperit cu folie alba), folosindu-se pentru jumătate din materialul semincer utilizat și un filtru de lumina albastra ( policarbonat unistrat suspendat la 70 de cm deasupra ghivecelor utilizate) . Semănatul în spațiul protejat s-a facut în ghivece de 3 litri utilizănd ca substrat un amestec de 70% mraniță și 30% nisip spălat. În camp a fost instalat un sistem de irigare prin picurare, iar în spațiul protejat a fost instalat un sistem de fertirigare prin microaspersie cu o durata de funcționare de 5 secunde la fiecare 4 minute, precum și un sistem de distribuție uniformă a fumului în spațiul protejat. Aerisirile pe timpul zilei în spațiul protejat s-au făcut cu regularitate astfel încât să se mențină o temperatură relativ constantă , cu variații permise între 24 și 34 grade Celsius. De asemenea , în spațiul protejat s-au instalat surse de lumină artificială astfel încât să fie asigurată o intensitate echivalentă cu iluminatul exterior natural de 5000 de luxi.
Activitățile desfășurate în cadrul spațiului protejat, în zona cu lumină filtrată fac obiectul cererii nr 2012 0030 din 23.05.2012 depuse la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci pentru protecția procedeului realizat cu această ocazie. în anexe este inclusă această cerere sub forma acceptată spre publicare de către OSIM.
Nucii rezultați din nuca germinată semănată în câmpul 1 al pepinierei au fost ulterior altoiți în câmp la sfârșitul lunii iulie 2012 atât ân ochi crescănd, căt și în ochi dormind.
Ambelor categorii de nuci rezultați ( cei din cămp și cei din spațiul protejat au fost supusși unor lucrări de înlăturare sistematică a dominanței apicale ;
-Experimentul 4-un lot de câte 500 de bucăți/ soi și varietate hidratat la începutul lunii aprilie 2013 timp de 7 zile cu apă la temperatura mediului ambiant, după care a fost efectuată stratificarea pentru 30 de zile în strat de nisip de 50 cm la suprafața solului. La data de 25 aprilie 2013 au fost scoși de la stratificare și nuca germinată a fost semănată în ghivece de 1 litru, având ca substrat un amestec de 70% mraniță și 30% nisip spălat
II.4 Rezultate obținute:
II.4.1 Experimentul 1:
Tabel 2.6.
Evoluția nucilor semăte în câmpul 1 al pepinierei (2011-2012)
II.4.2 Experimentul 2
Tabel 2.7
Rezultate la stratificare urmată de semănat în câmpul 1 al pepinierei
II.4.3 Experimentul 3:
Tabel 2.8
Rezultate la stratificare urmată de semănat în containere spatiu protejat cu folie alba
Tabel 2.9
Rezultate la stratificare urmată de semănat în containere spatiu protejat cu folie alba și policarbonat albastru
II.4.4. Experimentul 4
Tabel 2.10
Rezultate la stratificare urmată de semănat în câmp
Notă:
Evoluția nefavorabilă în cadrul acestui experiment a fost cauzată de lipsa umbririi în perioada de stratificare, atunci când în perioada 24 aprilie 2013- 05 mai 2013 s-au înregistrat temperaturi maxime zilnice de peste 35 de grade Celsius. Astfel nisipul s-a încins la o temperatură de peste 60 de grade Celisus, fapt ce a determinat lichefierea uleiurilor conținute de miezul materialului germinativ utilizat.. Practic, primele 3 straturi de nucă pusă la stratificat în cadrul acestui experiment au fost compromise total din cauza căldurii excesive.
II.5 Concluzii și recomandări:
II.5.1 În privința obiectivului expus la punctul II.2.A :
În urma analizei datelor rezultate în cele 4 experimente derulate până în prezent rezultă că Experimentul nr 3 este cel mai atractiv din punct de vedere tehnologic.
Practic experimentul 3 relevă faptul că reducând la maximum influența factorilor de mediu externi și creând totodata un mediu controlat, evoluția în vegetatie a materialului biologic rezultat este adusă spre maximul potențialului genetic de dezvoltare a plantelor tinere de nuc.
Avantajul competitiv al culturii containerizate a nucului pe rădăcini proprii în spații protejate și cu factori de mediu controlați este acela că ținând cont de particularitățile morfologice și fiziologice ale nucului se pot realiza plantări pe locul definitiv și în extrasezoanele consacrate prin tehnologia clasică de înființare a livezilor de nuc.
Prin lucrările sistematice de înlăturare a dominanței apicale se urmărește creșterea în diametru a nucilor obținuți astfel, pentru ca în cazul transplantării lor pe locul definitiv în cursul aceluiași an calendaristic, aceștia să poată face față eventualelor geruri puternice de peste iarnă.
Avantajul competitiv al culturii containerizate a portaltoilor de nuc în spații protejate și cu factori de mediu controlați , potrivit tehnologiei propuse pentru omologare la OSIM , este acela că permite realizarea pe tot parcursul anului a unei cantități ridicate de material biologic pornind de la o suprafață relativ mică, independent de factorii de mediu externi, în 4 cicluri de producție. Practic, pe această tehnologie , portaltoii produși containerizat pot fi altoiți pe tot parcursul anului atunci când aceștia ajung la dimensiunile necesare pentru a putea fi altoiți. Prin lucrările sistematice de înlăturare a dominanței apicale se accelereaza creșterea în diametru a portaltoilor respectivi, în detrimentul transferului de creștere în înălțime a acestora, scurtând practic timpul fizic minim de la care poate debuta procesul de altoire în verde a nucului.
Coroborând metoda propusă de producție a nucilor pe rădăcini proprii și a portaltoilor de nuc cu realizarea unui spațiu de depozitare a produșilor rezultați, cu mediu controlat, se pot realiza cu succes producții superioare calitativ, astfel încât să poată fi furnizați pe piață în cantități corelate cu cererea crescândă de material săditor din această specie.
Se recomandă efectuarea de teste de altoire a materialului biologic rezultat în urma aplicării tehnologiei utilizate în cadrul experiemntului nr.3 .
II.5.2. În privința obiectivului expus la punctul II.2.B :
Ghidul Teoretic și Practic pentru Înființarea unei livezi de nuc anexat este rodul sistematizării informațiilor rezultate în urma experieței practice a autorului în domeniul culturii nucului.
Se recomandă actualizarea acestuia într-o versiune adaptată și destinată micilor cultivatori, astfel încât aceștia să poată realiza mici livezi familiale de până în 0.5 hectare cu costuri reduse. Actualizarea ghidului se va face și cu informațiile relevante rezultate din cele 4 experimente desfășurate în cadrul acesui proiect.
Se recomandă distribuția acestui ghid prin intermediul rețelei naționale de consultanță agricolă, cu respectarea legislației naționale în domeniul drepturilor de autor și în domeniul pomicol.
Anexa nr.1
Anexa nr 2
GHIDUL TEORETIC și PRACTIC
PENTRU INFIINTARE A UNEI
LIVEZI DE NUC
I Cadrul legal
Legea pomiculturii, legea nr. 348/2003, republicată 2008
Extras “Capitolul III – Înființarea, exploatarea și defrișarea plantațiilor pomicole
Art. 9
(1) Înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și capsuni se face în zone consacrate,
alegerea speciilor și soiurilor este opțiunea liberă a oricarui proprietar sau deținator de teren, la recomandarea specialiștilor autorizați în acest scop, conform prevederilor legale.
(2) Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi razleți în gradini și curti, precum și in
terenurile din extravilan se face respectandu-se distanțele față de limita proprietații vecinilor,
astfel:
a) la 2 m de răzor sau gard, pomi cu talie mică;
b) la cel putin 3 m de răzor sau gard, pomi cu talie mare.
…………………………………….
Art. 12
Amenajarea unor terenuri în pantă, slab fertile și cu fenomene de eroziune a solului și
valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activități de interes național
pentru protejarea mediului și se bucură de sprijinul statului, asigurat prin Fondul de
ameliorare a fondului funciar, potrivit legislației în vigoare.
Art. 13
(1) Plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 0,5 ha și cele de arbusti fructiferi de peste
0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se infiinteaza în baza autorizatței de
plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală judetene și, respectiv, a municipiului București.
(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafata mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști
fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de inființare a plantatiei pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de
institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicola din zonă.
(3) Sunt exceptate de la obtinerea autorizației de plantare colecțiile de pomi și arbuști
fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale.
Art. 14
(1) Defrișarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi de interes comercial apartinând
persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizației de defrișare eliberate de
direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală judetene și, respectiv, a municipiului
București, în condițiile prevazute de legislația în vigoare, și are scop statistic.*)
(2) Condițiile minime pentru autorizarea defrișării plantațiilor pomicole sunt:
a) plantația prezintă goluri și pomi uscati în proportțe de 60%;
b) plantația se afla în declin și prezinta infectii provocate de micoze, bacterii, virusi, a caror
combatere nu se justifica economic;
c) au durata normală de funcționare expirată;
d) în cazurile cand se solicită defrișarea plantațiilor de nuc și de castan comestibil în masiv,
cererea de defrișare va fi însoțită de documente privind expertiza tehnică efectuată de un
institut de cercetare-dezvoltare pentru agricultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare
pomicolă din zonă; criteriile care stau la baza documentației în vederea autorizării taierii
exemplarelor de nuc și castan comestibil, precum și a defrișării lor cand sunt în masiv se
stabilesc conform prevederilor prezentei legi.
(3) Cererea pentru obținerea autorizației de defrișare se depune la direcțiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu 3 luni înainte de executarea defrișării.
(4) Sunt exceptate de la obținerea autorizației de defrișare colectiile de pomi și arbuști
fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale, care se aprobă de consiliile știintifice ale unitatilor respective.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 149/2004
privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării și defrisarii plantațiilor
pomicole, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004.
Art. 15
(1) Materialul lemnos rezultat din defrișarea plantatiilor pomicole și a nucilor este proprietatea fiecarui detinator legal al plantației și al pomilor razleți, care îl poate comercializa sau utiliza în mod liber.
(2) în cazul comercializării, materialul lemnos trebuie să fie însotit de autorizatia de defrișare
eliberată în conformitate cu prevederile prezentei legi, precum și de avizul de însoțire a
materialului lemnos.
Art. 16
(1) Durata de funcționare a plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi, în conditiile de exploatare normală, precum și modalitatea defrișarii acestora sunt prevazute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.**)
(2) în cazul în care, dupa defrișare, terenul respectiv nu se replantează, deținătorii au obligația să înainteze la directiile pentru agricultură și dezvoltare rurală judetene și, respectiv, a municipiului București, cu 3 luni înaintea defrișării, documentația necesară pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Regimul de exploatare a plantațiilor pomicole și arbustilor fructiferi apartinând instituțiilor de invațământ, cu scop didactic, și al parcelelor experimentale ale unitaților de cercetare se va stabili prin planurile de invațământ, respectiv prin programele de cercetare ale unitaților respective. “
II Factori ce influențează covârsitor reuțita inființării unei livezi de nuc
1. Clima
Factorii climatici care influențează în mod covarșitor reușita unei livezi de nuc sunt următorii:
a) temeperatura absolută minimă și maximă;
b) evoluția temeperaturilor în perioada februarie-mai;
c) cantitatea totală de precipitații anuale și repartizarea lor în timp, de-a lungul anului.;
d) direcția dominantă a vântului în perioada arilie-mai ( când se fac polenizarile).
Pentru obținerea acestor date adresați-vă în mod direct stațiilor meteorologice
locale sau direct către Agenția Națională de Meteorologie și Hidrologie. Furnizarea acestor
informații se face de către instituțiile abilitate contracost.
2. Solul
Solul este suportul pe care se va dezvolta viitoarea livadă de nuci. De aceea e bine de știut care este structura fizico-chimică a solului, pentru că în funcție de existentul de micro și macroelemente, săruri minerale, carbonați și ioni liberi, precum și în funcție de procentul de humus, argilă și nisip putem evalua necesarul de ingrășăminte, amendamente și/sau materie organică necesare astfel incât productivitatea livezii de nuc să fie cât mai apropiată de potentialul productiv al soiului în cauză.
Analizele agrochimice se pot realiza în cadrul Oficiilor Județene pentru Studii
Pedologice și Agrochimice. Lista tuturor oficiilor județene poate fi accesată la adresa
http://icpa.ro/organz/ospa.htm .
Vă recomand totuși să colaborați la realizarea acestui studiu cu Dr. Ing. Bakos Stefan ( mobil 0752083390) din cadrul OSPA Cluj Napoca, pentru că în cadrul studiului furnizat de dânsul este inclusă și fisa climatologica a zonei în care doriți să faceți respectiva livadă de nuci
ATENTIE: Fără buletinul de analize agrochimice care să includă toate datele necesare descrise mai sus NU VĂ RECOMAND SĂ PLANTAȚI LIVADA! Ar fi păcat de munca și de banii dvs pentru că din cauza unui conținut ridicat în săruri minerale sau în ioni de aluminiu să pierdeti tot, nu credeți?
Cereți specialiștilor de la OSPA să vă facă și interpretarea rezultatelor analizelor efectuate , să se pronunțe dacă solul respectiv este propice pentru înființarea unei culturi de nuc și dacă este necesară sau nu aplicarea de îngrășăminte naturale/chimice și amendamente pentru corectarea eventualelor reacții alcaline, neutre sau extrem de acide ale solului.
3. Apa
Apa din precipitații naturale este deosebit de importantă pentru că prezenta acesteia în cantitati satisfacatoare, repartizate uniform în perioada de vegetatie activă, permite dezvoltarea armonioasa a culturii .
E bine de știut că aceasta cultură are niște cerințe crescute în privința asigurării
necesarului de apa, astfel:
– în perioada mai-iulie necesarul de apă este de aproximativ 100 de litri/mp de proiecție a
coroanei pe sol;
-în perioada august-septembrie necesarul de apă este de 60-80 litri/mp de proiectie a coroanei pe sol;
– în restul lunilor necesarul de apă nu este foarte important ( 20-50 litri/mp) și este asigurat în mod curent numai din precipitațiile naturale
Informațiile despre cuantumul precipitatiilor lunare caracteristice fiecărei luni se obțin de la stațiile meteorologice locale. în funcție de media lunară a acestor precipitații se ia sau nu decizia achiziționării unui sistem de irigații prin microaspersie cu ajutorul căruia să se completeze necesarul de apă pentru aceasta cultură. De asemenea, e extrem de important ca să dețineți o stație meteorologică proprie cu ajutorul căreia să vă determinați singuri cantitatea de precipitații căzută în perimetrul livezii dvs. Costul acestei stații meteorologice nu depășește suma de 500 de euro, însă veți avea o imagine clară și completă asupra precipitațiilor acumulate și asupra necesarului de irigații pe care trebuie să le efectuați pentru a asigura condițiile optime de dezvoltare a nucilor. Practic, după determinarea cu ajutorul stației meteorologice a precipitațiilor naturale căzute în livadă, în funcție de perioada din an și de stadiul de dezvoltare a nucilor puteți determina necesarul de apă ce trebuie aplicat prin irigare, astfel încât să fie aplicată prin irigări doar cantitatea strict necesară.
Apa din alte surse este strict necesară atunci când precipitațiile naturale nu sunt
suficiente pentru dezvoltarea optimă a nucilor. Ea poate proveni fie dintr-o apă curgătoare ,
dintr-o apa stătătoare sau dintr-un foraj . Din punct de vedere al temperaturii, cea mai bună apă este cea care provine din râuri și/sau bălți, iazuri naturale sau artificiale, pentru că
temperatura apei este apropiată de temperatura mediului ambiant, iar acest lucru nu determină niciun fel de stres pentru pomi . în comparație, apa rece provenind direct din pânzele freatice poate avea o temepratură destul de scazută în comparație cu temperatura mediului ambiant și aceasta poate provoca oarece neplăceri. în situația în care nu doriți sau nu aveți resurse să faceți și un bazin de stocare în care să aduceți apa cât mai aproape de temperatura mediului ambiant, vă rămâne doar alternativa udărilor de noapte sau a celor din zori de zi.
Sistemul de irigare a livezii prin microaspersie , din punctul meu de vedere și nu
numai, este o investiție absolut obligatorie. Costurile presupuse de realizarea unui asemenea
sistem de irigații sunt de aproximativ 600 de euro/hectarul de livadă de nuc superintensivă
(8x4m). Având în vedere faptul că prin intermediul acestuia se compensează deficitul de apă
din precipitații tocmai în perioadele critice ( când este perioada de creștere intensă, când temperatura mediului ambiant e în jur de 35 de grade Celsius și când se umple miezul) decizia de a achiziționa și a implementa un asmenea sistem devine OBLIGATORIE, indiferent dacă livada va fi situată într-o zonă cu precipitații naturale relativ ridicate.
Dacă doriți să beneficiați de cea mai competitivă ofertă de sisteme de irigații de pe piața românească trimiteți un email pe adresa [anonimizat] pe această temă și în timpul cel mai scurt veți fi contactat pentru identificarea soluției potrivite pentru livada dvs.
4. Materialul săditor
Cea mai ieftină soluție de înființare a unei livezi de nuc de dimensiuni mici este aceea cu material săditor nealtoit produs chiar de către dumneavoastră. Pentru a vă produce propriul material săditor aveți nevoie doar de 1-2 kg de nuci puse la stratificat în nisip umed ( la o adâncime de 40-50 cm în teren descoperit și 10-20 cm în beciuri răcoroase, ), din luna octombrie până în jurul datei de 20-25 martie. Imediat dupa scoaterea nucilor de la stratificat, acestea se spală sub jet de apa pentru curățarea particulelor de nisip, se sortează nucile crăpate din cauza absorbției de apă, după care acestea se tratează cu o pulbere cuprică pentru evitarea apariției mucegaiurilor. După aceasta nucile respective se seamănă direct ( în câmpul 1 al pepinierei) în câmp sau în ghivece cu înălțimea de minim 25 de cm. în pepiniera puieții pot fi păstrați doi-trei ani de zile ( recomandat maxim doi), după care se plantează în livadă, cu o densitate de maxim 100-156 bucăți/hectar.
Cea mai potrivită soluție de înființare a unei livezi de nuc pentru un iîcepător este aceea în care se procură materialul săditor de la o pepinieră autorizată, care vă pune la
dispoziție pe lângă fița descriptivă a soiului în cauză și soluția tehnică cea mai potrivită atât
pentru înființare cât și pentru exploatarea livezii de nuc. Materialul săditor furnizat de orice
pepinieră autorizată este însoțit de factura și de certificatul fitosanitar. În cazul Pepinieres
Coulie SARL Franta ( și a altor pepiniere franceze autorizate), certificatul fitosanitar este
inscripționat direct pe factura fiscală.
Dacă doriți să achiziționați puieți de nuc altoiți din Franta e bine de știut că cei mai potriviți pmoni de nuc sunt cei altoiți de un an de zile pentru că se adaptează mult mai bine decât cei de doi ani de zile, din cauză că raportul dintre partea aeriană și rădăcină este în favoarea rădăcinii, pe când la cei de doi ani de zile este în favoarea tulpinii. O dezvoltare armonioasă este strâns legată de un raport favorabil rădăcinii în primul an de la plantare.
FOARTE IMPORTANT DE ȘTIUT ȘI REțINUT ÎN CAZUL ÎN CARE PUIEÎI DE UN AN SE PLANTEAZĂ DIRECT ÎN LIVADĂ : Sistemul de irigații prin microaspersie este
obligatoriu să fie instalat simultan cu plantarea propriu-zisă ( sau chiar înainte de aceasta).
Dacă nu aveți posibilitatea să investiți într-un sistem de irigații încă din primul an de
înființare a livezii, vă recomand să plantați pomii într-o mini-plantație școală, la o distanță
de 1 m între rânduri și 40-50 cm distanță între pomi pe rând . După un ciclu de vegetație în
acest sistem îi scoateți toamna și îi replantați pe locul definitiv utilizând un biostimulator
hormonal pentru stimularea ramificării rădăcinilor. În acest din urmă caz, replantarea pomilor în livadă o veți face din ultima parte a lunii octombrie până în jurul datei de 20 noiembrie dacă temperatura exterioară a aerului este de minim 5 grade Celsius în momentul plantării.
Dacă totuși vă hotărâți să plantați pomi de doi ani de zile, vă recomand să achiziționați pomi cu înălțimea cuprinsă între 1,5 și 2 m și nu mai mari. E ideal ca aceștia să fie plantați pe locul definitiv în livadă, dar în prima primăvară de la plantare vor fi scurtați la o înălțime de 1-1,1 m în vederea echilibrării raportului dintre rădăcină și tulpină și pentru începutul formării coroanei.
Cea mai potrivită soluție de înființare a unei livezi de nuc pentru un investitor
experimentat este aceea în care acesta deține un bagaj de cunoștințe teoretice și practice care să îi permită să iși altoiasca el singur propriul material biologic pe care îl dorește. În acest mod, investitia inițială a acestor viitori proprietari de livezi de nuc constă doar în achiziția unor exemplare din soiuri valoroase , urmând ca în anii următori să iși altoiască proprii nuci cu lăstari proveniți de la cei achiziționați inițial.
Atenție! Nu orice soi poate fi multiplicat la liber de către oricine. Există o multitudine de soiuri ce pot fi multiplicate fără acordul nimănui , la fel cum există și soiuri ce pot fi multiplicate doar cu acordul deținătorului brevetului de soi.
Soiuri de nuc
Fișele tehnice ale soiurilor românești sunt incluse în lucrarea “ SOIURI DE POMI, ARBUȘTI
FRUCTIFERI ȘI CĂPȘUNI CREATE ÎN ROMÂNIA” aparută în anul 2007 la Editura Paralela 45, ISBN 978-973-47-0177-3.
Fișele tehnice ale soiurilor franceze pretabile pentru înființarea culturilor de nuc în România, pot fi consultate la adresa http://www.nucifere.com/soiuri-de-nuci .
Din experiența personală recomand soiul Fernor și Franquette pentru înființarea livezilor de nuc. Calitățile forte ale acestora sunt : miez de o calitate excelentă, extractibil în proporție de peste 95% în jumătăti, culoare alb-galbuie, dezmugurit târziu ce permite sa fie evitate cu lejeritate efectele nefaste ale înghețurilor târzii de primăvară, rezistentă mare a aparatului foliar la boli și dăunatori ( maxim 3% din frunze afectate de bacterioză și antracnoză, în situația în care soiurile românețti testate în aceleași condiții cu ele aveau atacuri foarte puternice ale acestor boli), adaptabilitate foarte mare în aproape toate zonele de cultură, productivitate mare ( pentru Fernor :din anul plantării până în anul al 12-lea are o producție cumulată de 25 tone de nucă în coajă/hectar, intr-o schemă de plantare de 312 nuci/hectar, în condițiile în care până în anul 3-4 nu se realizează o productie comercializabilă, dar din anul al 6-lea productța sa este de peste 2500 kg/hectar, iar din anul 7 trece de 3700 kg, cu condiția respectării tehnologiei de întreținere ( fertilizare și udare. Din anul 8 producția acestui soi este în mod constant intre 4000 și 4500 kg de nucă în coajă/hectar. )
5. Cunostințele de specialitate horticolă și aplicarea lor în practică
Din fericire, cultura nucului nu este o cultură dificil de administrat atâta timp cât se cunosc și se respectă cerințele minimale din punct de vedere tehnologic.
Unul din lucrurile importante ce trebuie reținute este acela că fiecare nuc consumă în fiecare an o cantitate de azot egală ( substanță activă) cu vârsta sa inmulțitĂ cu 100 gr. Acest azot poate fi asigurat fie din aplicarea de îngrășăminte chimice, fie prin aplicare de gunoi de grajd, fie prin cultivarea între rândurile de nuc a speciilor din Fam. Leguminoase(( trifoi, mazăre, fasole, lupin) , cu excepția lucernei .
O altă metodă de a asigura necesarul de îngrășăminte pentru pomi este aceea de a
mentine intervalul dintre rânduri ca ogor negru. Practic, în timpul vegetației intervalul dintre
rânduri va fi discuit ori de câte ori este nevoie pentru a distruge buruienile apărute, pentru
încorporarea lor în sol și pentru aerarea substratului de cultură.
Nu se recomandă pășunatul oilor , caprelor și a vitelor în livezile tinere. Ba mai
mult pășunatul caprelor este absolut interzis intre nuci, asta dacă vreți să mai aveți ceva după
ce trec caprele prin livadă.
Sub aspectul necesarului de tratamente fitosanitare pentru întreținerea
livezii în parametri optimi , potrivit specialiștilor de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Râmnicu Vâlcea ( V. Cociu si colab. 2007) 4, acestea sunt urmatoarele:
Tratamente pentru combaterea bolilor și dăunătorilor la nuc
6. Vecinătățile
Oricât de mult v-ați străduit să faceți totul perfect, eforturile dumneavoastră sunt răsplatite numai în măsura în care munca dvs este respectată și de catre vecinii mai apropiați sau mai îndeărtați pe care îi aveți.
Din punct de vedere al riscului de furt al materialului săditor, acest risc există în
mod real doar în anul plantării și în primăvara imediat urmatoare. După acest moment acest tip de risc dispare.
Din punct de vedere al riscului de distrugere , e bine de reținut că potrivit Legii
pomiculturii, nucii sunt protejati prin lege, iar distrugerea lor și tăierea neautorizată sunt
cazuri penale. E recomandat ca pe drumurile de acces către livada dvs să faceți și să plantați niște panouri de avertizare asupra acestui lucru și asupra posibilelor pedepse prevăzute de Codul Penal Român. Acest lucru e de cele mai multe ori suficient pentru a-i ține la distanță pe cei ce ar fi tentați să vină sa vă fure din pomii plantați.
Vă recomand ca imediat dupa înființarea livezii de nuc să faceți o adresa scrisă
către Polțtia locală, prin care sa înștiințați această instituție că ați înființat o livadă dintr-o
specie protejată și că le solicitați ca în cadrul misiunilor de patrulare să aibă sub observație și acest obiectiv . Cadrele responsabile cu asigurarea ordinii publice și cu acțiunile de prevenire a furturilor știu cu siguranță cine ar putea reprezenta un pericol pentru siguranța livezii dvs și vor putea să vă facă un set de propuneri sau indicații pentru creșterea siguranței livezii dvs.
III Pași de parcurs pentru înființarea unei livezi de nuc
Pasul 1: Verificarea favorabilității culturii nucului în comuna unde este amplasat terenul pe care se doreste înființarea livezii de nuc :
Unde? în documentul Anexa 10 ZONE cu POTENȚIAL AGRICOL – localități (Ctrl + click pe numele documentului sau copiați adresa următoare în browserul dvs http://apdrp.ro/content.aspx?item=1967&lang=RO după care descarcați Anexa 10). Deschideți documentul și căutati în capul de tabel cultura nucului și derulați până în dreptul județului și a comunei unde aveți dumneavoastră terenul.
Cine a realizat acest document? Ministerul Agriculturii prin Agenția Națională de Consultanță Agricolă și APDRP.
Cum interpretați ?
Dacă în dreptul numelui comunei în care este amplasat terenul este trecută o
favorabilitate ridicată aveți toate șansele de reusita pentru că aveți un cumul de factori naturali favorizanți pentru aceasta cultură. Cu toate acestea , vă recomand să faceti analize chimice pentru sol și apă și să solicitați de la cea mai apropiată stație meteo locală situația temperaturilor minime și maxime înregistrate în zona dvs, datele limită de apariție a înghețurilor târzii de primăvară și a celor timpurii din toamnă, cantitatea totală de precipitații anuale și modul lor de repartizare pe luni, precum și direcția dominantă a vântului în perioada aprilie-mai ( când are loc înfloritul florilor mascul ale nucilor din soiul polenizator).
Dacă în dreptul numelui comunei în care este amplasat terenul este trecută o
favorabilitate medie este absolut obligatoriu ca fiecare din factorii naturali ce pot influența reușita livezii ( apa, sol, clima) să fie analizati în detaliu de către instituții și firme specializate, astfel încât să se elimine pe cât posibil orice risc major. După realizarea analizelor de specialitate pentru apă, sol și climă cereți de la cei ce analizează acești factori să vi se furnizeze un raport detaliat în scris despre cele constatate , care să includă în mod obligatoriu și recomandarile lor în aceasta privință.
Pasul 2: Analiza agrochimică și analiza agrometeorologică:
Unde? Din experienta acumulată , cele mai bune studii agrochimice au fost realizate în cadrul Oficiului Județean pentru Studii Pedologice Cluj , sub coordonarea Dr. Ing. Bakos SȘefan. Cu acesta am avut indelungi discuții despre tot ceea ce interesează din punct de vedere agrochimic pentru cultura nucului. În plus, lucrările sale includ și datele de agrometeorologie, astfel că intr-o singură lucrare sunt incluse marea majoritate a datelor despre componenta solului și despre caracteristicile climatice ale zonei alese de dumneavoastră pentru plantare. Dr. Ing. Bakos Ștefan poate fi contactat la tel : 0752083390.
Pasul 3: Întocmirea proiectului tehnic pentru autorizarea plantării livezii de nuc
Cine? Persoane fizice și juridice autorizate pentru a întocmi acest gen de lucrări.
Ce documente sunt necesare: schița terenului cu orientarea acestuia pe punctele cardinale,
buletinul de analize agrochimice, buletinul de analize agrometeorologice, numele soiului, vârsta materialului săditor, copii după documentele oficiale ale beneficiarului.
Unde? Iosif Kiss , 0736379864 sau [anonimizat] .
Pasul 4: Obținerea autorizației de plantare
Unde? De la Direcția Agricolă Județeană
Pasul 5: Lucrări de pregătire a terenului
Pasul 6: Plantarea propriu-zisă a livezii de nuc
Furnizori de material săditor certificat:
SC Nucifere.com Srl . Tel 0723951302 www.nucifere.com, [anonimizat]
SCDP Râmnicu Vâlcea,- Bujoreni, Dr. Ing Achim Gheorghe 0740548954
SCDP Geoagiu , Hunedoara, Dr. Ing Deaconu Gheorghe, 0254248876, 0724380162
SCDP Iași – Pepiniera SÂRCA- 0765211996
PEPINIERES COULIE SARL www.coulie.com
Pregătirea pomilor pentru plantare:
Un pom bun pentru plantare trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, să nu prezinte încrețituri ale scoarței și rădăcinile periferice parțial uscate. Dacă se constată acest lucru este recomandată introducerea pomilor în apă pentru rehidratare, timp de 10-2 de ore. Dacă în acest interval de timp țesuturile scoarței nu își recapătă turgescenta, înseamnă că pomi sunt uscați . La pomi viguroși fasonarea constă în scurtatul rădăcinilor principale la 30-35 de cm lungime. Când o rădăcină se taie se are în vedere ca suprafața secțiunii să fie orientată în jos și să realizeze un contact bun cu solul în groapa de plantare. Pentru aceasta , rădăcinile verticale se sectionează perpendicular, iar cele laterale în poziție oblică. Dupa fasonare, rădăcinile pomilor se introduc într-o mocirlă, de consistența smântănii, compusă din balegă proaspătă de bovine, pământ de țelină și apă. Pentru ușurarea acestei operațiuni , se va săpa o groapă la capătul parcelei, adâncă de 0,6 m și cu laturile de 1 m , în care se va prepara mocirla necesară.
Scule necesare: foarfece de fasonat, cazma, galeți , butoaie cu apă,
Adâncimea de plantare:
Având în vedere configurația terenului , pomii de nuc se plantează astfel:
– cu coletul la 8 cm deasupra solului, pentru pomii de la baza pantei;
– cu coletul la 3-4 cm deasupra solului , pentru pomii de la mijlocul pantei
– cu coletul în groapă 3-4 cm, pentru pomii din partea superioară a pantei.
Tehnica plantării:
Un lucrător mărunțește cu sapa pământul rezultat de la săpatul gropii, pe care îl amestecă cu mranita și cu îngrășămintele chimice. Din acest amestec realizează un musuroi la fundul gropii, înalt de 15-20 cm. Cel de-al doilea lucrător așează scândura de repichetat și plantat deasupra gropii, cu crestăturile laterale între cei doi picheți marginali și introduce puietul în groapă prin crestătura centrală, sprijinindu-l pe musuroi. Apoi , prin mișcări scurte și rapide , executate în plan vertical, fixează pomul pe mușuroi, la înăltimea stabilită initial . Dacă mușuroiul este prea mare, se mai scoate pământ din groapă , iar dacă este prea mic se mai adaugă . Același lucrător care ține pomul răsfiră și așează rădăcinile pe mușuroi, într-o poziție lejeră, asemănătoare condițiilor din pepinieră.
Pentru realizarea unei plantații uniforme, pomi se plantează cu curbura tulpinii în direcția rândului. În continuare, lucrătorul care a facut mușuroiul trage cu sapa pământ fertil peste rădăcini, iar cel care ține pomul tasează ușor pământul cu piciorul încălțat în cizme de cauciuc , dinspre margine spre centrul gropii. Groapa se completează apoi cu pământ reavăn , după care se tasează din nou. Pentru ca pământul să se așeze mai bine și pentru realizarea contactului optim dintre rădăcini și sol, după introducerea celui de-al doilea rând de pământ în groapă se vor turna două găleti de apă , chiar dacă pământul este suficient de umed.
Pentru evitarea înghețului sistemului radicular, la plantarea de toamnă se realizează un mușuroi cu înaltimea de 20-30 cm în jurul trunchiului.După finalizarea mușuroirii se procedează la legatul pomilor de tutori și la împrejmuirea lor cu plasă rabiz . Împrejmuirea pomilor cu plasă rabiz nu se efectuează dacă se ia decizia de a se împrejmui plantația cu gard din plasă de sârmă
.
Unelte și materiale necesare: o sapă; o lopată; o cazma; 180 ml sfoară; foarfece/cuțit; foarfece de sârmă; plasă rabiz; sârmă de fierar: 2,5 kg.
FOARTE IMPORTANT! Drenarea terenului: Atunci când configurația terenului o
impune ( cu înclinare mare) este obligatoriu ca în partea de sus a acestuia să se execute un șant cu adâncimea de 1 metru, pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale care se scurg de pe pantă din partea de sus a livezii. Această lucrare se execută manual sau cu un mini-excavator dacă există în zonă .
Dezinfectarea terenului: Se va efectua mecanizat ( dacă este posibil) sau manual ( cu vermorelul ). Substanța folosită ca fi Sinoratox sau orice alt insecticid cu acțiune similară ( 50 kg/ha). Cantitatea de substanță necesară se calculează în funcție de suprafața efectiv rezultată în urma măsurătorilor de cadastru, diluată în soluție cu concentrație de 10%. Lucrarea se efectuează dupa finalizarea plantări.
Utilaj necesar : Tractor dotat cu instalație de erbicidare
Înierbarea intervalului de rând: Este obligatorie , cu plante perene, de preferat trifoi, acolo unde panta terenului este mai mare de 6%.
IV Mașini și utilaje agricole necesare într-o livadă de nuci
În funcție de mărimea și vârsta exploatației următoarele mașini agricole și utilaje sunt
necesare sau nu:
a) tractor
b) plug
c) grapă cu discuri
d) semănătoare păioase
e) instalație de erbicidat
f) vibrator pentru scuturat pomii
g) mașina de cules nuca de pe jos ( autopurtată, tractată mecanic, tractată manual)
h) cositoare + presă de balotat
i) instalație de spălat & dezinfectat nuca
j) uscător de nucă în coajă
k) instalație pentru curațat miezul de nucă
l) instalație de producere și îmbuteliere a uleiului de nucă
m) instalație pentru caramelizat/pralinat miezul de nucă
n) linie pentru producerea și îmbutelierea vinului de nuci.
Bibliografie
E. Germain – INVENTORY OF WALNUT RESEARCH, GERMPLASM AND REFERENCES, FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS Rome, 2004
www.Lumigrow.com
Theodore de Jong & Kay Ryugo, 1998- UC Davis California- Walnut Production Manual
V. Cociu- Culturile nucifere, Ed. Ceres 2007
Bibliografie
E. Germain – INVENTORY OF WALNUT RESEARCH, GERMPLASM AND REFERENCES, FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS Rome, 2004
www.Lumigrow.com
Theodore de Jong & Kay Ryugo, 1998- UC Davis California- Walnut Production Manual
V. Cociu- Culturile nucifere, Ed. Ceres 2007
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Stadiul Actual al Cunoasterii In Domeniul Culturii Nucului (ID: 124003)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
