Specificul Si Beneficiile Ingrijirii Topice a Unghiilor pe Baza de Produse Naturale Si Farmaceutice

CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………2
CAPITOLUL I . STUDIEREA BOLILOR DE UNGHII ȘI SPECIFICUL LOR DE ÎNGRIJIRE…………………………………………………………….
CAPITOLUL II. EFECTELE OBȚINUTE PE BAZA PRODUSELOR NATURALE ȘI FARMACEUTICE ÎN ÎNGRIJIREA TOPICĂ A UNGHIILOR…………………………………………………………………………………………….
CONCLUZIE ȘI RECOMANDĂRI…………………………………………….
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….
ANEXE…………………………………………………………………………….

INTRODUCERE

Unghia (lat – unguis) prezinta o lama cornoasa ce acopera fata dorsala a extremitatii degetelor (patul unghial). Extremitatea posterioara si partile laterale ale lamei unghiale sunt acoperite cu plice cutanate , numite plice supraunghiale.
Placa unghiala are corp (lat – unguis), radacina (lat – radix unguis ) – partea cea mai posterioara a unghiei, marginea anterioara (margo liber), sau extremitatea libera. Cuta supraunghiala posterioara acopera partea ei proximala in forma de arc, formind o lama epidermala fina – eponihiumul . Portiunea patului unghial unde este situata radacina unghiei se numeste matrice (lat – matrix unguis) – sectorul de crestere a unghiei. In extremitatea posterioara a corpului unghiei (care corespunde sectorului anterior al matrixului) se afla zona semilunara , de un alb opac, numita lunula (lat – lynula); ea este bine observata la deghetele mari.
Lama unghiala este formata din masa de keratina dura compacta, care pe partea anterioara a unghiei este neteda , iar pe cea posterioara neregulata, datorita proeminentei cornoase e asigura aderenta strinsa dintre unghie si patul ei.
Atit in regiunea matricei, aproape de radacina, cit si sub unghie exista celule de dimensiuni mari cu citoplasma omogena si cu limite intercelulare sterse si nuclee degenerate – asa-numitii onicoblasti, care formeaza unghia. In regiunea matricei onicoblastii favorizeaza cresterea unghiei spre extremitatea libera, iar in regiunea patului unghial lama unghiala numai se ingroasa. Lama unghiala depaseste treptat patul unghiei si se innoieste totalmente timp de 90-115 zile [1, p.20].
Unghia ca o țintă de acțiune pentru antimicoticele din sistem.
Scopul principal în administrarea preparatelor antimicotice sistemice este de a acționa preponderent asupra ughiei afectate în cazul onicomicozelor în cel al dermatomicozelor.
Remediile antimicotice sistemice pătrund în stratul cornos pe următoarele căi : prin difuziune pasivă (din sînge pătrund în keratocitele stratului bazal) ; prin indermediul secretului glandelor sudoripare și a celor sebacee.
Remediile lipofide (Terbinafina,Itraconazolul) pătrunde în piele preponderent cu secretul glandelor sudoripare.Aceste medicamente sunt acumulate în derm și se elimină de aici mai încet.
Remediile hidrofile au proprietăți contrare.Atît remediile lipofile cît și cele hidrofile penetrează stratul bazal al epidermului.
Particularitățile farmacocinetice a preparatelor antimicotice sistemice în unghie sunt determinate de faptul , că aceasta are o grosime de 10 ori mai mare decît stratul cornos și un conținut lipidic mai mic.
Deosebim 2 căi de pătrundere a antimicoticelor sistemice în lamina unghiei:
Prima cale – „rapidă” – parcurge loja unghială.Masele hiperkeratozice situate între lamina unghială și lojă (în cazul onicomicozei subunghiale) reprezintă o barieră esențială a antimicoticelor sistemice pe calea „rapidă” .
A doua cale – „lentă” – traversează matricea unghiei.Preparatele sistemice pătrund în keratinocitele din matricea unghiei la fel ca și în celulele bazale ale epidermului , ajungînd în lamina unghială pe măsura sintezei din matrice.
Toate preparatele antimicotice pătrund în unghie pe ambele căi: rapidă și lentă. Farmacocinetica remediilor lipofide în unghie este determinată de calea lentă.O prioritate a „căii lente” este că antimicoticele pătrund în unghie proporțional și rămîn aici pe toată perioada deplasării ei către porțiunea distală.Astfel spus, crește o unghie nouă, inițial îmbibată cu antimicotice.
Hiperkeratoza subunghială și stratificarea lamei unghiale vor opune o rezistență mai mică preparatului pe calea „lentă” , deoarece inițial pătrunde în lojă și în straturile lamei unghiale.
Remediile keratonifile,legate stabil cu structurile cornoase pe calea „lentă” , se acumulează în matrice , unde se creează concentrațiile înalte ce cresc și mai mult pe parcursul tratamentului. După întreruperea tratamentului aceste concentrații se mențin în dependență de gradul de keratonifilitate. Prin aceasta se explică persistența îndelungată a antimicoticelor contemporane în lamina unghială [7, p.34].

Scopul proiectului de licență : studierea eficacității produselor naturale și farmaceutice în îngrijirea topica a unghiilor.
Obiectivele proiectului de licență :
1.Studierea literaturii de specialitate care vizează îngrijirea topică a unghiilor și elaborarea proiectului de cercetare prin sinteza literaturii studiate.
2.Studierea produselor naturale și farmaceutice în îngrijirea unghiilor.
3.Formularea concluziilor de bază ale cercetării și enunțarea recomandării cu privire la specificul și beneficiile îngrijirii topice a unghiilor.

CAPITOLUL I. STUDIEREA BOLILOR DE UNGHII ȘI SPECIFICUL LOR DE ÎNGRIJIRE

1.1 DESCRIEREA BOLILOR DE UNGHII
În acest capitol voi prezenta principalele tipuri de modificări ale unghiilor și afecțiunile în care acestea apar.

Unghiile hipocratice.Sunt definite prin prezența următoarelor : a) accentuarea curburii normale a lamei unghiale ; b)hipertrofia părților moi pereunghiale ;
c) cianoză locală.
Cauzele apariției unghiilor hipocratice sunt : afecțiuni respiratorii (emfizem, bronșiectazii, neoplasme pulmonare, tuberculoza s,a.), afecțiuni cardiovasculare

(boli congenital de cord cianogene), afecțiuni ale tubului digestive (ciroză, hepatită cronică, neoplazii gastrointestinal, boli inflamatorii intestinale), afecțiuni endocrine (tiroidita autoimună), neindentificabile (forma idiopatică).
Koilonichia.Reprezintă o distrofie unghială longitudională și transversală, care determină lama unghială să capete aspect de „sticlă de ceasornic” . Apare de obicei în afecțiunile în care există subțierea lamei unghiale.
Cauzele koilonichiei : metabolică ( deficitul de fier, dializați), afecțiuni dermatologice (lichen plan, alopecia areata), profesională( expunerea la uleiuri), infecțioasă(onicomicoza), idiopatică.
Hemoragii „în așchie” . Sunt mici hemoragii liniare, de cîțiva mm, situate paralel cu axul lung al unghiei. Au semnificație patologică numai cînd apar în număr mai mare , la mai multe unghii.
Cauze : traumatisme, infarcte vasculare datorate unor afecțiuni ale țesutului conjunctiv , emboli septice , discrazii sanguine , afecțiuni hepatice, afecțiuni dermatologice (eczema , psoriazis, anicomicoza), boli metabolice( scorbut), idiopatice.
Unghii pensate. Se caracterizeazăprin accentuarea curburii transversale, fapt care conferă lamei unghiale aspectul caracteristic. Apar mai frecvent la degetele picioarelor, fiind favorizate de încălțămintea nepotrivită, exostoze sub-unghiale sau leziuni ale matricei produse de ostiofite subiacente.
Atrofia unghială. Este definită ca reducerea în suprafață sau grosime a unghiei. Se poate însoți de exfolierea lamei unghiale, pterigium dorsal (bandă de țesut fibros extinsă de la repliul unghial proximal la patul unghial ) sau ventral (similar celui dorsal, dar localizat subunghial).
Atrofia unghială însoțită de pterigium se întîlnește în lichen plan, acroscleroză , onicotilomanie , pemfigoid cicatricial, iar cea lipsită de pterigium în psoriazis sever, atrofia unghială idiopatică a copilăriei, paronichia severă însoțită de distrofie unghială.
Depresiunile punctiforme ale lamei unghiale. Sunt mici eroziuni ale suprafeței lamei unghiale. Au semnificatie patologică atunci cînd numărul lor este mai mare de cinci.
Cauze : psoriazis, alopecia areata, eczema,traumatisme, lichen plan.
Trachionichia. În trachionichie suprafata unghială este aspră („ ca și cînd ar fi fost frecată cu glaspapier”). În formele severe se asociază cu clivarea proximală și fragmentarea lamei unghiale.
Cauze : distrofia idiopatică “a celor 20 de unghii” , alopecia areata , lichen plan , expunere la unele substanțe chimice.
Onicoschizis. Reprezintă clivarea lamelară a unghiei. Poate avea originea matricială (determinată clivarea întregii lame unghiale) sau distală (clivarea limitată la marginea liberă a unghiei).
Cauze : a) onicoschizis proximal : psoriazis, lichen plan, tratamente sistematice cu retinoizi; b) onicoschizis distal: factori profisionali (mediul umed), substanțe chimice, vîrsta.
Onicoliza. Este definită ca separarea lamei unghiale de pe patul unghial, la extremitatea distală sau la marginile laterale. Fanta astfel produsă poate fi umplută cu aer , sînge , lichid seros , puroi , scuame s.a, ceea ce conferă lamei unghiale o culoare specifică.
Cauzele cele mai frecvente sunt : psoriazisul, infectiile( cele mai frecvente fungice, apoi bacteriene sau virale), traumatismele, dermatita de contact, substanțele chimice folosite pentru îngrijirea unghiilor, dermatita atopică. Se întîlnesc mai rar: fotosensibilitatea postmedicamentoasă (tiazide,cicline,psoraleni), lichen plan, boli buloase, colagenoze.
Onicomadesis. Reprezintă pierderea parțială sau totală a unghie, datorită unei leziuni a portiunii proximale a unghiei.
Cauzele producerii onicomadesis-ului sunt : traumatisme, inflamatii acute, boli buloase (pemfigus,pemfigoid bulos), sindromul Stevens-Johnson, medicamente (retinoizi, citotoxice ).
Pachionichia. Este definită ca îngrosarea excesivă a unghiei , aparentă (produsă prin hiperkerotoză subunghială) sau propriu-zisă (produsă de afectarea matricei). Onicogrifoza este o formă particulară de pachionichie care apare la vîrstnici, la degetele picioarelor ( de obicei la haluce ), fiind favorizată de halux valgus, netăeria unghiei și încălțămintea neadecvată.
Cauzele: a) pachionichie aparentă: onicomicoză, psoriazis, lichen plan, eczemă cronică; b)pachionichie propriu-zisă : onicomicoză, sindrom Reiter, psoriazis, dermatită de contact, lichen plan.
Striuri unghiale longitudinale. Afectează întreaga lamă unghială, de la repliul unghial proximal la marginea liberă, iar numărul și lățimea lor sunt variabile.
Cauze: fiziologie(mai frecvente la vîrstnici), tulburări circulatorii periferice, boli de colagen,traumatisme, chist mixoid.
Leuconichia. Constă în apariția unor zone albe pe lama unghială. Poate fi subîmpărțită în : a) leuconichie propriu-zisă, cu originea la nivelul matricei; întîlnită în : psoriazis, traumatisme, alopecia areată, deficit de zinc, intoxicații cu metale grele; b) pseudoleuconichie, produsă de leziuni care respectă zona matricei;se întîlnește în : onicomicoză, secundară aplicării unor lacuri de unghii;
c) leuconichie aparentă, datorată unor modificări ale țesuturilor sub-unghiale; apare în : anemie, hipoalbuminemie, insuficiență renală, onicoliză.
Melanonichia. Reprezintă o maculă hiperpigmentată, de culoare brună sau neagră, de obicei localizată, dispusă în lungul lamei unghiale.
Cauze : rasială (la populatiile din Caraibe), idiopatică, traumatism (hematom subunghial), onicomicoză, infecții bacteriene, leziuni melanocitare benigne, melanom malign,lichen plan.
Cromonichia. Se datorează unor modificări de culoare a unghiei de cauză exogenă (substanțe chimice, medicamente topice) sau endogenă (argiria). Zonele de cromonichie de cauză endogenă au forma lunulei, iar cele de cauză exogenă au marginea proximală paralelă cu cea a repliului unhial proximal [2, p.293-295].
Unghia încarnată (lat. – unguis incarnatus), este una dintre cele mai frecvente maladii ale labei piciorului. Poate apărea la persoane de diferite vîrste, indiferent de sex, dar cel mai des apare la barbații tineri care sunt activi in sport, la femei care nu-și întrețin unghiile și care poartă încălțăminte incomodă dar și la persoanele în vîrstă ca urmare a unor schimbări datorate bolilor, sau din cauza ischemiei labei piciorului sau denaturarea structurii acestea. Una din principalele cauze ale încarnării unghiilor este tăierea incorectă a acestora (tăierea excesivă și rotunjirea marginilor plăcii unghiei), purtarea încălțămintei prea strînse, deformările anatomice ale labei piciorului cît și leziunile care au loc de pe urma loviturilor sau strivirii degetului mare.
În cele mai multe cazuri, aproape 95%, încarnarea unghiilor duce la schimbarea formei lamei cornoase a unghiei, a căror margine se îndoaie spre partea de jos a degetului și provoacă leziuni în jurul țesutului moale. Această problemă atinge în primul rând degetul mare( primul, cel mai mare degetal labei piciorului), iar încarnarea poate fi pe una sau pe ambele părți.Ca urmare a leziunii continue și iritației cuticulei unghiei la inflamație, care este însoțită de o durere puternică și care crește în timpul mersului, mai ales dacă încălțămintea este prea strînsă și degetele sunt apăsate. Există, de asemenea, alte simptome caracteristice pentru acest gen de probleme : roșeață, umflături, chiar si sîngerare [3, p.10].
Tipurile de tratament
Actualmente există mai multe remedii și metode de tratament a onicomicozelor.Toate sunt direcționate spre eliminarea agentului etiologic din unghiile afectate.Terapia etiotropă reprezintă unicul remediu eficient în tratementul infecțiilor lamei unghiale.
Tratamentul onicomicozelor poate fi efectuat :
a) topic – remediul antimicotic se aplică pe unghia afectată;
b) sistemic –preparatul este administrat pe os și pătrunde în unghie circuitul sanguin.
Terapia topică utilizată nu este eficientă decît în cazurile de onicomicoze distale și superficiale datorită penetrației slabe prin lama unghială a principiului activ.Dar tratamentul cu ciclopiroxolamina 8%(Batrafen), tioconazal 28% (Trosyl) și amorolfină 5% (Loceryl) în formă de lac de unghii este promițător în aplicație zilnică (Batrafen) sau săptămînală (Loceryl) timp de 6-12 luni.
Afectarea unghială proximală sau infecția severă a patului unghial necesită instituirea unui tratament intimicotic sistemic sau combinat (sistemic + topic).Combinarea tratamentului topic cu cel sistemic poate îmbunătați rata vindecărilor și pate scurta durata tratamentului pe cale sistematică.
Preparatele contemporane pentru terapia antimicotica sistematică asigură o eficiență terapeutică de circa 80-90%, sunt bine tolerate, scurtează durata tratamentului și au un potențial scăzut al efectelor secundare [7, p.5-6].

Dacă unghia încarnată nu a ajuns într-o fază gravă, o puteți trata cu câteva remedii simple. Înmuiați un disc demachiant în unguent cu antibiotic și aplicați sub unghie, astfel încât pielea de dedesubt să absoarbă substanța și să contracareze infecția. Puteți încerca și următorul tratament naturist: timp de o lună, în fiecare seară, înmuiați o bucată de vată în ulei de măsline și aplicați sub colțul unghiei, iar apoi înfășurați degetul cu un pansament înmuiat tot în ulei. La fiecare trei zile tăiați câte puțin din colțul unghiei încarnate până eliminați zona cu probleme. O altă metodă de a scăpa de unghiile dureroase atât la mâini, cât și la picioare este să înmuiați degetele în apă caldă. Când unghia devine suficient de moale pentru a se putea desprinde din țesut, tăiați cu grijă colțurile cu probleme, folosind o forfecuță dezinfectată cu iod și strecurați sub colțul unghiei o bucățică de vată sterilă, care să depărteze unghia de țesut, până ce va crește normal. Schimbați zilnic tamponul de vată [4, p.97].
Exfolierea unghiilor se produce din cauza deshidratării iar în urma acestui proces unghia își schimbă compoziția.Din punct de vedere chimic unghiile sunt compuse din keratină (proteină prezentă și în straturile externe ale părului si pielii), apă si grăsimi (cam 15%) și minerale (calciu, fier și fosfor).
Unghiile au rolul de a proteja vîrfurile degetelor , iar cuticulele de a opri pătrunderea mizeriei și a bacteriilor care ar putea infecta unghiile.
Vit A + Vit E+ Ulei de măsline
Vit E este un puternic antioxidant care protejează celulele organismului de acțiunea dăunătoare a radicalilor liberi și oferă protecție ca antioxidant pentru vit A.
Vit A participă la sinteza proteinelor în organism. Un aport insuficient de vit A poate provoca uscarea cuticulelor și exfolierea unghiilor.
Este recomandată utilizarea uleiului de măsline extra-virgin deoarece grăsimea din compoziția sa are aproximativ aceeași compoziție cu cea a pielii umane și pentru că este absorbită ușor ,ajută la păstrarea umeditații în interior. Oferă o hidratare profundă atît cuticulelor, cît și unghiilor deschidratate.
Se amestecă 100ml ulei de măsline cu 6 picături de vit A , se sparg 4 drajeuri de vit E se incalzesc la microunde pina la 30-35C. Se introduce unghia problemă în această compoziție timp de 20min, se repetă la fiecare 4-5 zile timp de 3 săptamîni.
Alimentele care întăresc unghiile : cele bogate în acizi grași omega, carne , lactate , cereale integrate , fructe de mare , legume și alimente bogate în biotină (ouă, migdale, soia).

Vitaminele “Perfectil” sunt recomandate de dermatologi pentru a combate exfolierea unghiilor (o capsulă o data in zi timp de o luna).
Acționează profund prin hranirea stratului dermic al pielii, foliculilor părului și rădăcinii unghiilor prin intermediul sistemului circulator.Fiecare comprimat conține nutrienți ce asigură păstrarea unui ten curat, a părului strălucitor și a unghiilor puternice [5, p.120].
În tratarea micozelor unghiale se folosește uleiul volatil de arbore de ceai(Tea tree) , care se folosește ca atare,nediluat ,aplicat direct pe unghia afectată.Mai poate fi folosit și uleiul volatil de levănțică,tot nediluat.Un efect puternic asupra micozelor il mai are și tinctura Castelani.
Tratamentul natural cuprinde măsuri generale dietetice si tratament local. Pe cale orala, este indicata suplimentarea cu vitamine si microelemente ce intervin in biochimia fanerelor (unghie, par): zinc (15-30 mg pe zi), vit A (10.000 UI pe zi), acizi grași Omega 3 (1.000–1.500 mg pe zi), preparate pe baza de polen de albine pentru aport de vitamine din grupul B. 
Plantele aromatice din familia Lamiaceae (Labiatae) conțin uleiuri volatile cu timol și carvacrol cu importante proprietăți antifungice, atat față de dermatofiții responsabili de onicomicoze, cît și față de Candida albicans: cimbrul (Thymus vulgaris), cimbrul de gradină (Satureja hortensis), cimbrisorul (Thymus serpyllum), sovarvul (Origanum vulgare). Compușii sulfurați din usturoi au, de asemenea, proprietăți antifungice dovedite. Pentru un efect cît mai bun, uleiurile volatile pot fi amestecate cu diferiți constituenți cu efect aditiv antifungic. 
Se prepară un unguient din 20 g rădăcină de tătăneasă (4 lingurițe), 10 g frunze de rozmarin (3 lingurițe), 750 ml ulei de măsline si 40 g ceara de albine. Toate plantele se pun in ulei, se incalzesc 30 de minute la bain-marie, se lasa sa se raceasca, se strecoara prin tifon. Se lasă asa o zi, se topeste ceara și se amestecă pînă se obține un unguent. 
Pentru a crește efectul terapeutic al acestui unguent, se amesteca și cîteva picături de ulei volatil de lavandă (0,5 ml) și ulei volatil de Tea tree (0,5 ml).Se dezinfectează cu peroxide de hidrogen 3%,după care se masează usor picioru cu acest unguent [6, p. 77].
Unghiile galbene : aspect intîlnit frecvent, poate sugera doar faptul că persoana e mare fumătoare, sau are o infecție locala cu ciuperci; dacă infecția cu ciuperci persistă, unghia se ingroasă, se dezlipește de patul unghial și în cele din urmă se distruge.Unghiile galbene pot sugera boli mai grave ca : boala tiroidiană,boala pulmonară, diabet, psoriasis
Pentru combaterea unghiilor galbene vom folosit un decoct concentrat de cimbru și salvie, apoi vom aplica un amestec de uleiuri volatile cum ar fi : ulei de Tea Tree și ulei de levănțică , atifungic nediluat, la nivelul leziunilor, fără a atinge pielea periunghială. Se vor face cîte 2 aplicații pe zit timp de 10 zile,urmează o pauză de o saptămînă după care se repetă.Se pot continua ciclurile de cîteva ori, pînă la dispariția completă a colorației galbene și îngroșarea unghiei.Fiindcă uleiul volatil de cimbru este dermocaustic, pielea periunghială se protejează cu un unguent cu vaselină. În cazul în care infecția a afectat și pielea, se poate aplica la nivelul acesteia un oleosol 1:10 – o parte ulei volatil se dizolvă în 10 parți ulei comestibil sau 0,5 parți ulei volatil de lavandă și 0,5 parți ulei volatil de Tea Tree se dizolvă în 10 părți ulei de floarea – soarelui . Pe o dischetă demachiantă punem o picătură de suc de lămîie proaspăt sau ulei de lavandă și frecăm unghia pentru a îndepărta petele galbene. Tăiem o lămîie in două după care o presam putin și vîrîm degetele în ia mișcîndule acolo timp de cîteva minute, după care le vom freca cu o periuță,repetăm procedura pînă la dispariția completă a unghiei galbene [7?, p. ].
Ciuperca piciorului determină descuamarea și exfolierea pielii, precum și colorarea unghiilor de la picioare. Remediile naturale distrug ciuperca repede și eficient, fără efecte secundare.
Remedii naturiste : Se aplică unul din cele de mai jos timp de o săptămînă, apoi se trece la urătorul :
1. gel cu usturoi, aplicat local de 2ori pe zi ;
2. unguent cu arbore de ceai, aplicat de 2ori pe zi ;
3. miere , ulei de măsline și ceară de albine, în proporții egale, aplicate local de2ori pe zi.
Tratement alternativ.
Debridarea , procedură medicală prin care țesuturile moarte afectate sau infectate sunt eliminate , se folosesc pentru îmbunătățirea potențialului de vindecare a țesuturilor înconjurătoare.În unele cazuri se decurge chiar și la înlăturarea unghiei ca să pătrundă mai bine in piele,reducînd astfel perioada de tratament. [?, p.320 ].

CAPITOLUL II. EFECTELE OBȚINUTE PE BAZA PRODUSELOR NATURALE ȘI FARMACEUTICE ÎN ÎNGRIJIREA TOPICĂ A UNGHIILOR
Aspectul estetic al unghiilor au de suferit din cauza mai multor factori : încalțăminte strîmtă, ojă de proastă calitate, umezeală, produse de curațenie. Toate acestea duc la modificările unghiilor : culoare, exfoliere, ciuperci, încarnare. Pentru a reda sănătatea unghiei efectuăm următoarele proceduri cu diverse produse care joacă un rol important în complexul de îngrijire a unghiilor.
Procedurile efectuate :
Tratament in cazul unghiilor exfoliate.Modificarea compoziției și dezhidratarea unghiei are loc din cauza produselor de curățenie pe care le folosim în casă pentru că ele conțin chimicale dăunătoare.Un tratament naturist simplu pentru regenerarea unghiilor este amestecul a 2 linguri de ulei de masline cu zeama de la o jumatate de lămîie.Cele două ingrediente se pun pe foc, se încalzesc și apoi se înmoaie in acest mix unghiile și se lasă pînă lichidul se răcește .Datorita conținutului bogat in vit C și B,riboflavina,calciu, fosfor, magneziu, proteine și hidrați de carbon unghia își recapătă aspectul sănătos.Acest tratament se repetă în fiecare seara timp de două săptămîni, în caz că reapare din nou putem repeta procedura.
Un alt tratament pentru a trata unghiile exfoliate este utilizarea unei fiole de vitamina A uleioasă. Vit A participă la sinteza proteinelor în organism.În fiecare seară înainte de culcare se masează unghiile pînă la rădăcină cu acest ulei.
Tratament naturist pentru prevenirea deteriorării unghiilor : Se amestecă o lingură de ulei de măsline (compozitia uleiului de măsline: vit A,B1,B2,C,D,E,K; minerale:sodiu,calciu,potasiu și fier;oleocanthal,clorofila) de migdale (compoziția uleiului de migdale : vit E, acid linoleic,acizi grași mononesaturați ), sau de argan (compoziția uleiului de argan : omega-6 și omega-9,acizi grasi ,vit E,A,F,C) cu o lingură de oțet de mere și se lasă unghiile la înmuiat 10minute în fiecare seară timp de 7zile. Acest amestec va regenera unghiile,le va întări și le va accelera creșterea.
Tratament naturis pentrun unghiile pătate.Unghiile se pătează din cauza pigmenților în ojă și deficitului de zinc din organism.Pentru a scăpa de petele de pe unghii,se recomandă următorul tratament naturist : se amestecă o linguriță de bicarbonat de sodiu cu o linguriță de apă oxigenată și tamponați soluția obținută pe unghii.Se lasă timp de 5-15 minute după care se clătește cu apă călduță și apoi se aplică ulei de măsline,argan sau de migdale pentru a le hidrata.
Tratament pentru unghiile galbene.Produsele chimice sau oja pot îngălbeni unghiile.Dacă te confruți cu o astfel de problemă poți apela la un tratament naturist.Amestecă 3 lingurițe de pastăde dinți cu 5 lingurițe de suc de lămîie pînă cînd obțineți o compoziție omogenă,se aplică pe unghie lasînd-o să acționeze timp de 5-10minute, apoi se înlătură cu apă călduță și se aplică un ulei de migdale sau măsline.

Terbinafina este primul compus cu administrarea orală din familia alimentelor cu efect fungicid asupra dermatofiților și nondermatofiților. Terbinafina blochează sinteza ergosterolului prin inhibiția squalen-expoxidazei fungice, enzimă care nu aparține familiei citocromului P-450. Această inhibiție induce acumularea intracelulară a unor cantități mari de squalene (efect fungicid direct) și scăderea sintezei ergosterolului (efect fungistatic). Efectul fungicid al Terbinafinei sar datora acumulării de squalen decât scăderii sintezei ersosterolului .CMP a terbinafinei este foarte scăzută , de aproximativ 0,004 mcg/ml. Aceasta este echivalentă cu CMF, demostrând că acest medicament este cu adevărat fungicid in vitro.
Scualenul are un efect toxic asupra celulei fungice. Fiind foarte lipofil, se acumulează sub formă de vezicule lipidice în citoplasmă și peretele celular. Veziculele acționeză ca un burete lipofil și extrag componentele lipidice esențiale din structura membranelor celulare, iar dezintegrarea acestora eliberează enzime litice cu efect letal pentru celula fungică.
Dozaj și durată : Pentru tratamentul micozelor unghiale Terbinafina se administrază 250mg/zi: în onicomicoze la mâini timp de 6-12 săptămîni, la picioare – 12-16 .
În Tinea corporis și Tinea cruris doza uzuală de Terbinafină este de 250mg/zi 2-4 săptămîni. Rezultatele preliminare: 250mg/zi o săptămînă au o rată a vindecării de 75-90%.
În Tinea manum și Tinea pedis doza uzuală este de 250mg/zi 2-6 săptămîni.
Pentru copiii cu greutatea corporală până la 20kg doza uzuală este de 62,5 mg/zi, până la 40 kg – 125 mg/zi, mai mult de 40 kg doza ca la adulți.
Eficiență : eficacitatea demontrată prin rata de vindecare clinică și micologică poate ajunge și depăși 90%.
Siguranța : Terbifina este în general bine tolerată. Deși reacțiile hepatotoxice sunt rare, este necesară monitorizarea funcțiilor hepatice și a parametrilor hematopoietici.
Reacții adverse : reacțiile adverse au o incidență scăzută, aproximativ 7%.Cele mai frecvente sunt: cefaleea, tulburările gastrointestinale (diareea,greața,dispepsia) și reacțiile alergice cutanate (urticaria,pruritul). Acestea apar în prima săptămînă de tratament, dar scad odată cu prelungirea lui. Alte reacții adverse : oboseală, scăderea capacității de concentrare, dureri lombare, artralgii, modificarea gustului, disfuncții erectile, hipoglicemie tranzitorie, creșterea testelor funcționale hepatice.Foarte rar a fost raportată “necroliza toxică epidermică și sindromul Stevens – Johnson”.N-au fost semnalate efecte mutagene, toxicitate ori teratogenitale a embrionului sau fătului.
Contraindicații : Nu se indică la gravide și femeile care alăptează.

BIBLIOGRAFIE

Skripnik I C , Dermatologie și Venerologie . Chișinău 1997, 450p.

Forsea D , Popescu R , Popescu C M. Compediu de dermatologie și venerologie. București: Tehnică, 1996. 415p.

Revista Akademia Paznokcia , nr1(01/2009), 35p.

Журнал., Клиническая дерматология и венерология, 05.05.2008, 122p.

Журнал., Пульмонология , 01.01.2005, 128p.

Журнал., Клиническая дерматология и венерология, 05.05.2012 ,112p.

V.Sturza., G.Mușet.,E.Șalaru ., Onicomicozele(opțiune terapeutică). USMF „N.Testemițianu”.Chișinău 2003 , 48p.

8. Jared Dr, Skowron M, 100 de remedii naturale pentru copilul tău. București 2014,434p.

9.

10.

11.