Situatia Statistica A Concentratiilor Fiecarui Poluant In Anul 2013,si Evolutia Mediilor Anuale In Perioada 2007 2013

ABREVIERI:

UE-Uniunea Europeana

CE-Comisia Europeana

EMEP- Programul de cooperare pentru monitorizare și evaluare a transportului poluanților atmosferici pe distanțe lungi în Europa

ANPM-Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

SO2-Dioxid de sulf

NO2-Dioxid de azot

O3-Ozon

PM10-pulberi in suspensie cu diametrul mai mic de 10 micro metri

PM2,5-Pulberi in suspensie cu diametrul mai mic de 2.5 micro metri

CO-Monoxid de carbon

Pb- Plumb

C6H6- Benzen

CO- Monoxid de carbon

As- Arsen

Cd- Cadmiu

Ni- Nichel

HAP- Hidrocarburi aromatice policiclice

Hg- Mercur

Cuprins:

Argument

Introducere

CAPITOLUL 1: PARAMETRII MONITORIZARII CALITATII AERULUI:STATIIELE DE MONITORIZARE , SUBSTANTELE POLUANTE URMARITE SI CONDITIILE ACCESULUI LA INFORMATII PRIVIND CALITATEA AERULUI

1.1.Calitatea aerului.Ce si cum am monitorizat

1.1.1.Sursa datelor

1.1.2.Poluantii monitorizati

1.2.Caracteristicile,metodele de masurare si normele fiecarui

poluant in parte

1.3.Indicii de calitate

1.4. Statii de monitorizare

Capitolul 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND SITUATIA STATISTICA A CONCENTRATIILOR FIECARUI POLUANT IN ANUL 2013,SI EVOLUTIA MEDIILOR ANUALE IN PERIOADA 2007-2013

2.1 Emisii de poluanți atmosferici

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

2.1.2. Emisii de compuși organici volatili nemetanici

2.1.3. Emisii de metale grele

2.1.4 Pulberi în suspensie

2.1.5. emisii de poluanti organici persistenti

2.1.6. emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

2.1.7. Emisii de bifenili policlorurați

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

2.2. Calitatea aerului

2.2.1. Dioxidul de azot și oxizii de azot

2.2.2. Dioxidul de sulf

2.2.3. Pulberi în suspensie

2.2.4. Metale grele

2.2.5.Monoxidul de carbon

2.2.6. Benzenul

2.2.7. Amoniac

2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică

2.3.Masuri manageriale de control

Concluzii si recomandari

ARGUMENT

În momentul actual ,legislația românească privind calitatea aerului nu respectă cerințele europene,monitorizarea calității aerului este incompletă,mai multe substanțe poluante înregistrează valori peste limitele de pericol pentru sănătatea umană,iar populația nu are o modalitate la îndemână pentru a evalua în mod realist și coerent calitatea aerului pe care îl respiră.

Comisia Europeană a cerut României aviz motivat pentru nerespectarea termenului de 11 iunie 2010 pentru transpunerea în legislația națională a Directivei 2008/50/CE referitoare la calitatea aerului.In același timp România a primit aviz motivat,etapă a treia pre-contencioasă a procedurii de infringement,pentru depășiri ale limitelor pentru PM 10 în anul 2009 și riscă în continuare declanșarea de către CE a altor proceduri de infringement din cauza depășirilor valorilor limita pentru mai multe substanțe poluante.Dincolo de întârzierile și carențele cadrului legislativ,monitorizarea calității aerului în România este la rândul ei problematica.Nu sunt monitorizate toate substanțele poluante și există perioade lungi fără măsurători din cauza proastei funcționari a stațiilor de monitorizare.

Instrumentul de informare privind calitatea aerului pus la dispoziție de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (site-ul www.calitateaer .ro) nu permite publicului larg obținerea măsurătorilor decât pentru perioade de câte două zile (curentă și precedent).Rapoartele publicate de ANPM,care analizează calitatea aerului pe un termen mai lung,prezintă doar medii anuale sau zilnice care nu reflectă în mod real calitatea aerului respirat de către populație din perioadele din zi cu trafic intens și deci mai multă poluare.Nu în ultimul rând, populația nu este informată în mod curent cu privire la efectele nocive ale poluanților atmosferici asupra sănătății.

Ca un prim pas spre evaluarea și corectarea acestor probleme, mi-am propus ,prin această lucrare să monitorizez în detaliu calitatea aerului din București,pentru a atrage atenția asupra zonelor și substanțelor care pun în pericol sănătatea populației.

INTRODUCERE

Această lucrare își propune să evalueze calitatea aerului din Municipiul București.Scopul principal al întregului demers este constituirea unui corp de dovezi care să informeze și să îndrume procesul de formare a politicilor publice în privința calității aerului ambiental.Fiecare dintre aceste aspecte pe care le-am urmărit intră în atribuțiile unei instituții publice din România,fie că vorbim despre instituții de mediu sau instituții din sistemul de sănătate.Nu mi-am propus să substituiesc aceste instituții sau specialiștii care lucrează în ele, și nici să le suplinesc activitatea,decât în măsură în care am considerat că analiză acestor aspecte este fie incompletă,fie necunoscută publicului larg.

Mi-am propus doar să trag propriile concluzii despre situație și să formulez propriile recomandări pentru îmbunătățirea acestora.Speranța mea este că, în urmă acestei cercetări, toți factorii implicați ,instituții și cetățeni deopotrivă ,să fie mai bine informați, mai conștienți de gravitatea problemei, și să poată lua măsurile necesare remedierii problemei pornind de la un set de dovezi concludente.

Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primul capitol prezintă informațiile de context necesare pentru a înțelege rezultatele și concluziile cercetării. Sunt detaliați parametrii monitorizării calități aerului: stațiile de monitorizare și substanțele poluante urmărite, și condițiile accesului la informații privind calitatea aerului.

Capitolul al doilea sintetizează rezultatele monitorizării calității aerului.Sunt prezentate și expuse grafic concluziile cele mai importante privind depășirile înregistrate la substanțele poluante cele mai periculoase pentru sănătate.Tot în acest capitol am prezentat evoluția mediilor anuale a fiecărui poluant în parte în perioada 2007-2013, și sursele de poluare a aerului din Municipiul București.

Ultimul capitol formulează concluziile cercetării și un set de recomandări de măsuri care ar putea atenua problema.

CAPITOLUL I

PARAMETRII MONITORIZĂRII CALITĂȚII AERULUI:STATIILE DE MONITORIZARE , SUBSTANȚELE POLUANTE URMĂRITE ȘI CONDIȚIILE ACCESULUI LA INFORMAȚII PRIVIND

CALITATEA AERULUI

In acest capitol am prezentat informațiile de context necesare pentru a înțelege rezultatele și concluziile cercetării. Sunt detaliați parametrii monitorizării calități aerului: stațiile de monitorizare și substanțele poluante urmărite, și condițiile accesului la informații privind calitatea aerului.

1.1.Poluantii monitorizati

Poluanții atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător sunt:

Dioxid de sulf(SO2)

Dioxid de azot(NO2)

Oxizi de azot(NOX)

Particule in suspensie(PM10 si PM2.5)

Plumb(Pb)

Benzen (C6H6)

Monoxid de carbon (CO)

Ozon(O3)

Arsen (AS)

Cadmiu (Cd)

Nichel (Ni)

Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)/Benzo(a)piren (BaP)

Mercur (Hg)

1.2.Caracteristicile,efectele produse ,metodele de măsurare și normele fiecărui poluant în parte

Dioxid de sulf SO2

1. Caracteristici ale Dioxidului de sulf SO2 :

Dioxidul de sulf este utilizat drept conservant fiind un gaz incolor.Are calitatea de a Preveni degradările enzimatice și bacteriene ale produselor. Dioxidul de sulf se dizolvă în faza apoasă a produsului; din această reacție formă acidă rezultată este agentul activ. De pildă este mult mai activ în produsele acide și ușor acide. Nu are eficientă la pH neutru.

Surse naturale:

Fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase,fitoplanctonul marin, erupțiile vulcanice, oxidarea gazului cu conținut de sulf provenit din descompunerea biomasei.

Surse antropice:

(datorate activităților umane): centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efectele produse asupra sănătății populației

În funcție de nivel, de perioada de expunere și concentrație, dioxidul de sulf are o multitudine de efecte asupra sănătății umane.

Într-o perioada scurtă de timp expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt vizați în special copii, vârstnicii, persoanele cu astm,și persoanele care suferă de boli cronice ale cailor respiratorii.

Pe termen lung expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, poate provoca infecții ale tractului respirator.

Efecte dioxid de sulf asupra plantelor

Dioxidul de sulf afectează multe specii de plante vizibil, efectul negativ asupra țesuturilor și structurii acestora fiind ușor de observat cu ochiul liber.

Cele mai sensibile plante sunt: ghindele roșii și negre, pinul, legumele , lucerna , murele ,frasinul alb.

Efecte asupra mediului

Dioxidul de sulf contribuie la acidifierea precipitațiilor, având efecte toxice asupra solului și vegetației.Coroziunea metalelor este produsă de creșterea concentrației de dioxid de sulf, din cauza formării acizilor.

Acești Oxizii de sulf pot eroda: vopselurile , fibrele, hârtia, piatră , zidăria, vopselurile , pielea și componentele electrice, fibrele ,etc.

2. Metode de măsurare a dioxidului de sulf:

Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de sulf este prin fluorescentă în ultraviolet.

Proba de gaz este aspirată continuu într-o celulă de reacție cilindrică căptușită cu teflon la (aproximativ) presiunea atmosferică. Gazul atmosferic este iradiat de lumina ce este modulată și filtrată mecanic la 214 mm. Emisia secundară de fluorescentă a moleculelor de SO2 prezente în gaz este măsurată într-un tub C față de lampa UV fotomultiplicator PMT. Fotomultiplicatorul este poziționat la 90 (perpendicular pe linia axială centrală a celulei de reacție). PMT este acordat optic să măsoare emisia fluorescentă și să transmită semnalul, printr-un amplificator, la demodulatorul sincron. Simultan constanța lămpii (sursei) de UV este măsurată de un tub fotodetector de referință, localizat direct în față lămpii.

3. Tabelul 1.2.1 Norme SO2

1.3.Indicii de calitate

Pentru fiacre poluant moitorizat ,concentratiile inregistrate sunt identificate printr-un sistem de codificare sub titlul de indice specific.

Poluanți monitorizați:

1. pulberi in suspensie (PM10)
2. monoxid de carbon (CO)
3. ozon (O3)
4. dioxid de azot (NO2)
5. dioxid de sulf (SO2)

In cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului se stabilește pentru fiecare dintre stațiile automate Indicele general, ca fiind dintre poluanții monitorizați cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați.

Este nevoie de cel puțin 3 indici specifici corespunzători poluanților monitorizați pentru a se putea calcula indicele general.Cei doi indici ( general și specific )sunt identificati prin numere aflate între 1 și 6, fiecarui număr corespunzândui o culore (in figura 8 avem reprezentate atât culorile cât și numerele asociate acestora).

Din ora in ora vor fi afisati Indicii specifici și indicele general al stației .

Dioxidul de sulf isi stabileste Indicele specific prin stabilirea valorii medii orare a concentrațiilor si incadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Dioxidul de azot isi stabileste Indicele specific prin stabilirea valorii medii orare a concentrațiilor si incadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Ozonul își stabilește Indicele specific prin stabilirea valorii medii orare a concentrațiilor și încadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Monoxidul de carbon își stabilește Indicele specific prin stabilirea valorii medii aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 8 de ore a concentrațiilor și încadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații însccel puțin 3 indici specifici corespunzători poluanților monitorizați pentru a se putea calcula indicele general.Cei doi indici ( general și specific )sunt identificati prin numere aflate între 1 și 6, fiecarui număr corespunzândui o culore (in figura 8 avem reprezentate atât culorile cât și numerele asociate acestora).

Din ora in ora vor fi afisati Indicii specifici și indicele general al stației .

Dioxidul de sulf isi stabileste Indicele specific prin stabilirea valorii medii orare a concentrațiilor si incadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Dioxidul de azot isi stabileste Indicele specific prin stabilirea valorii medii orare a concentrațiilor si incadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Ozonul își stabilește Indicele specific prin stabilirea valorii medii orare a concentrațiilor și încadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Monoxidul de carbon își stabilește Indicele specific prin stabilirea valorii medii aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 8 de ore a concentrațiilor și încadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Pulberile în suspensie își stabilește Indicele specific prin stabilirea valorii medii aritmetice a valorilor orare înregistrate pe parcursul a 24 de ore, și încadrarea acestora în unul dintre domeniile standard de concentrații înscrise în prima coloana a tabelului:

Statie de tip trafic

Acest tip de statie evaluează intensitatea traficului asupra calității aerului,iar raza ariei de reprezentativitate este cuprinsa intre 10-100 m.Poluantii monitorizati de statia de tip trafic sunt: dioxid de sulf , pulberi în suspensie ,compuși organici volatili, monoxid de carbon ,ozon și oxizi de azot.

Statie de tip industrial

Statie de tip urban

Acest tip de statie evaluează influența așezărilor urmane asupra calității aerului,iar raza ariei de reprezentativitate este de pana la 1-5 km.

Poluantii monitorizati la acest tip de statie sunt aceiasi cu cei de la statia de tip industrial.

Statie de tip suburban

Ca și la stația de tip urban această stație evaluează influență "așezărilor urmane" asupra calității aerului,și raza ariei de reprezentativitate este tot de 1-5 km.Poluanții monitorizați sunt aceiași cu cei de la stația de tip urban.

Statie de tip regional

Statie de tip EMEP

Acest tip de stație monitorizează și totodată evaluează poluarea aerului în context transfrontier la lungă distanță sațiile fiind amplasate în zona montană la medie altitudine: Fundata, Semenic și Poiana Stampei.Se monitorizează aceiași poluanți că cei de la stațiile prezentate anterior.

1.5.Circuitul datelor

Se pot informa si cu ajutorul unor panouri de interior (amplasate la Primarii).

Există un număr foarte mare de puncte de informare a publicului,că și număr existând 107 la nivel național împărțite astefel: 59 panouri interioare și 48 panouri exterioare.

În România la momentul actual se monitorizează concentratiile poluanților din cele 142 de stații de către Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului.Un număr de 41 de centre locale situate în Agențiile de Protecția Mediului pot centraliza și efectua rapoarte pe baza concentrațiilor primite de la toate stațiile de poluare.

Măsurătorile se realizează și on-line iar valorile sunt transmise prin GPRS la centrele locale de senzorii analizelor instalate în stații.Aceste date sunt cuprinse într-o rețea care vor fi stocate pe serverele centrale ,de unde vor fi aduse la cunoștiință în timp real publicului prin accesarea site-ului,prin punctele de informare situate în Primarii și nu în ultimul rând prin panourile de informare situate în marile orașe.

Datele prezentate on-line ar trebui private cu rezervă întrucât din dorința de a informa cât mai promt publicul acestea sunt validate automat de un software ,acestea fiind datele transmise de către senzorii analizelor din stații ,urmând ulterior că toate aceste date să fie certificate și validate manual de persoanele specializate.

Aceste concentrații se stochează într-o baza de date care cuprinde atât datele valide și certificate , cât și datele brute transmise on-line de către senzorii analizelor din stații.

Specialiștii vor trebui să întocmească diferite studii și analize ,sis a transmită raportările României către forurile europene pe baza acestor date centralizate.

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ PRIVIND SITUATIA STATISTICA A CONCENTRATIILOR FIECARUI POLUANT IN ANUL 2013,SI EVOLUTIA MEDIILOR ANUALE IN PERIOADA 2007-2013.

Calitatea aerului.Ce și cum am monitorizat.

Am monitorizat calitatea aerului din București pe întreg parcursul anului 2013, pe baza datelor colectate de la cele 8 stații de monitorizare a calității aerului din capitală.Am analizat datele la nivel de medii glisante pentru 8 ore sau medii zilnice, medii orare, în funcție de modul de de clasificare și modul de măsurare a concentrațiilor pentru fiecare poluant în parte.

Sursa datelor.

Datele și informațiile însumate de stațiile de monitorizare pentru întreg anul 2013 au fost furnizate la cerere de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului(ANPM),însă, aceleași informații pot fi găsite și pe site-ul www.calitateaer.ro, site pus la dispoziția tuturor cetățenilor de către ANPM, care transmite datele aproximativ în timp real (cu un minim decalaj de câteva ore) datele colectate de către toate stațiile de monitorizare a calității aerului din România. Însă,acest site da posibilitatea de a avea acces la datele complete doar pentru ziua precedentă și o parte pentru ziua curentă.În altă ordine de idei,pentru a supraveghea situația timp de un an este necesar să accesezi site-ul în fiecare zi.În plus, nu corespund întotdeauna datele transmise pe site cu cele transmise ulterior de ANPM. O mare parte din aceste informații care ajung pe site sunt apoi date ca fiind invalide de către serviciul de monitorizare al agenției. În plus,unele substanțe ca de exemplu pulberile în suspensie nu pot fi măsurate direct de către stațiile de monitorizare ci este nevoie de o analiză de laborator. Din acest motiv, nu ajung la populație valorile reale ale concentrațiilor pentru aceste substanțe prin accesarea site-ului,ci doar, eventual, la cerere sau prin rapoarte publicate de către agenție.

Pentru a ușura accesul la informații cu privire la calitatea aerului într-o formă mai facilă dar totodată complete ,am analizat datele primare obținute de la ANPM prin cererea unui raport unde statisticile sunt cele mai relevante.

2.1 Emisiile poluanților atmosferici:

Informațiile prezentate în acest capitol provin în mare parte din sistemul de monitorizare a calității aerului și din inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM București

În Municipiul București poluarea aerului are un caracter aparte datorat mai multor factori cum ar fi:

-sursele de poluare sunt situate la înălțimi diferite

-existența unor surse multiple

-condițiile de emisie

-repartiția neuniformă a surselor

SURSE DE POLUARE A AERULUI

.

Clasificarea surselor de poluare a aerului :

– surse fixe

– surse mobile

– surse de suprafață

Cercetând sursele fixe distingem faptul că acestea sunt surse industrial fiind concentrate pe marile platform industriale

Subsantele evacuate în mediu din procesele tehnologice sunt:

-gaze și vapori

-solvenții organic

-pulberi organic și anorganici

Analizând și sursele mobile am evidențiat că traficul auto reprezintă cea mai importantă sursă de poluare din Municipiul București.

Urmărind și ultima sursă de poluare clasificată și anume sursa de suprafață distingem că în această categorie intră în special încălzirea rezidențială, dar și alte surse difuze de combustie.

Șantierele de construcții reprezintă o categorie specială,acestea putând fi încadrate atât la sursele fixe cât și la cele de suprafață.

Prin programul PHARE 2000 înființat în anul 2004 s-a pus în funcțiune în regiunea 8 rețeaua de monitorizare a calității aerului ,această respectând Directivele Uniunii Europene.

Cele 8 stații de monitorizare a calității aerului sunt repartizate astfel:

Există și 6 puncte de informare a populației în Municipiul București alcătuite din:

– 3 panouri de afișaj – Piață Universității, Piață Sergiu Celibidache și Mc Donald’s Obor;

-3 display-uri montate la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, la Primăria Municipiului București și la A.P.M. București.

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

În procesul de formare a depunerilor acide sunt implicați 3 poluanți din atmosfera ,aceștia luând contact cu vaporii de apă și lumina solară da naștere la compușii acizi.Acești compuși se depun în apă sau pe sol în timpul căderii de precipitații.Afectate de depunerile acide fiind și apă de suprafață ,apă freatică și solul.totodată sunt afectate în mod deosebit și pădurile ,fauna piscicolă,lacurile,animalele și nu în ultimul rând agricultură.Sănătatea umană poate fi prejudiciată de aceste depuneri acide.

Dioxidul de sulf,oxizii de azot și amoniacul sunt principalii poluanți care participa la formarea depunerilor acide.

În anul 2013 emisiile anuale de SO2 au fost de 494.85 tone SO2 din industrie.

În anul 2013 Emisii anuale de monoxid și dioxid de azot (NOx) au fost de 11437 tone NOx din industrie și 27413 tone din trafic

În anul 2013 Emisii anuale de amoniac (NH3) au fost de 24,31 tone NH3 din industrie și 245 tone din trafic

2.1.2. Emisii de compuși organici volatili nemetanici

Compușii organici volatli nemetalici nu au miros,gust sau culoare,conținând substanțe cum ar fi :hidrocarburi, compuși organici halogenati și oxigenati și hidrocarburi.

Acești compuși au o presiune de vapori de minim 0.01 KPa la o temperatura de 293.15 K.

În anul 2013 s-au emis 1476 tone de compuși organici volatili din activități industriale și 8750 tone din trafic.

2.1.3. Emisii de metale grele

Emisii de cadmiu

În anul 2013 au fost emise 23,21 kg provenite din activități industriale respectiv 14,76 kg provenite din trafic.

Emisii de plumb

În anul 2013 emisiile de plumb din atmosfera au fost de 13,68 kg provenite din activități industriale respeciv 596 kg provenite din trafic.

2.1.4 Pulberi în suspensie

În anul 2013 emisiile de pulberi în atmosfera au fost de 366,73 toneprovenite din activități industrial.

În anul 2013 emisiile de particule PM 10 în atmosfera au fost de 267 tone provenite din activități industtriale și 1248 tone provenite din trafic.

2.1.5. Emisiile poluantilor organici persistenti

Dioxină este cel mai important poluant organic persistent.În această grupa de poluanți organici persistenti mai sunt incluși și: policlorbifenilul(PCB), hexaclorbenzenul (HCB) sau substanțe din pesticidecum ar fi: clordanul,aldrina, DDT, etc

În anul 2013 emisiile totale de poluanți organic persistenti au fost de 173 kg provenite din activități industriale

2.1.6. Emisiile hidrocarburilor aromatice policiclice

Emisiile totale de hidrocarburi aromatice policiclice în anul 2013 au fost de 11,7 kg

2.1.7. Emisii de bifenili policlorurați

Emisiile totale de bifenili policlorurati în anul 2013 nu au existat conform intervalului de emisii.

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

Emisiile totale de hexaclorbenzen in anul 2013 au fost de 143 kg

2.2. Calitatea aerului

2.2.1. Dioxidul de azot și oxizii de azot

Tabel 2.2.1.1 Situația statistică a concentrațiilor de dioxid de azot în anul 2013

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

Figura 2.2.1.1- Evoluția mediilor anuale de NO2 în perioada 2007-2013

După cum putem observă în graficul de mai sus s-a depășit valoarea limita pentru protecția sănătății umane de mai mult de 18 ori în anii 2007 și 2008, aceiași situație continuând apoi și în anii următori.

Începând cu anul 2009 valorile medii anuale au scăzut foarte mult, comparativ cu anii anteriori. Cu toate acestea, datorită traficului rutier valorile medii anuale depășesc valoarea limita anuală pentru protecția sănătății umane la stația Mihai Bravu .

2.2.2. Dioxidul de sulf

Tabel 2.2.2.1 Situația statistică a concentrațiilor de dioxid de sulf în anul 2013

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

După cum putem observă în tabelul 2.2.2.1 pentru dioxidul de sulf nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor limita,concentratiile obținute s-au încadrat sub valorile limite orare 350 μg/mc sau zilnice 125 μg/mc.făcând o comparative cu anii precedenți ,concentratiile de SO 2 rămân la același nivel cu mult sub valorile limita pentru protecția sănătății umane

În anul 2013 după cum putem observă la nici o stație de monitorizare nu s-a consemnat depășirea praguluide alertă.

2.2.3. Pulberi în suspensie

Pulberile PM10 și PM 2.5 au fost monitorizate, conform cerințelor Directivelor, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 μm, respectiv mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi pun în pericol sănătatea populației ,deoarece acestea afectează în mod direct sistemul respirator și poate cauza boli pulmonare.

Tabel 2.2.3.1 Situația statistică a concentrațiilor de Pulberi PM10 în anul 2013

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

Figura 2.2.3.1- Evoluția mediilor anuale de PM10 în perioada 2007-2013

Plecând de la concentratiile prezentate în tabelul 2.2.3.1 observăm că în anul 2013 nu s-a mai depășit valoarea limita anuală.Făcând o comparație cu anii anteriori concentratiile de pulberi PM 10 au înregistrat o mică scădere ,însă nu este suficient ,întrucât în mai mult de 35 de zile au fost consemnate depășiri ale valorilor zilnice la mai multe stații de monitorizare.

Având în vedere pulberile PM 2.5, situația statistică este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.2.3.2 Situația statistică a concentrațiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2013

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

Analizând situația concentrațiilor de pulberi PM 2,5,remarcăm că valoarea limita anuală nu a fost depășită.

2.2.4. Metale grele

Tabel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2013

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

Așa cum putem observă în tabelul 2.2.4.1 în anul 2013 nu s-a deposit valoarea limita anuală,valorile concentrațiilor situându-se cu mult sub nivelul de referință de 0.5 µg/m3.

Tabel 2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2013

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

După o analiză în ansamblu a datelor din tabelul 2.2.4.2 ,deduce că în anul 2013 la niciuna dintre stațiile de monitorizare nu s-a înregistrat depășirea valorilor țintă anuale de 5 ng/mc pentru acest tip de poluant.

2.2.5. Monoxidul de carbon

Tabel 2.2.5.1- Situația statistică a concentrațiilor de monoxid de carbon în anul 2013

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

Plecând de la concentratiile de monoxid de de carbon precizate în tabelul 2.2.5.1 concluzionam faptul că în anul 2013 nu a fost depășită valoarea limita de 10 mg/mc la niciuna dintre stațiile de monitorizare.

2.2.6. Benzenul

Trecând la o abordare critică,precizez că din anumite motive nespecificate în anul 2013 nu s-au efectuat măsurători ale concentrațiilor de benzen ,și deci nu se poate face o interpretare statistică a acestui poluant.

2.2.7. Amoniac

Întrucât nu există surse importante care să emită ammoniac în Municipiul București, acestui poluant nu i se efectuează măsurători în cadrul programului de monitorizare a aerului.

2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul este învelișul protector pentru planetă Pământ fiind un constituent natural al atmosferei regăsindu-se la o altitudine cuprinsă între 15 și 40 km având formulă chimică O3.

Zonele urbane sunt cele mai expuse la acest tip de poluant deeoarece precursorii ozonului sunt generați de traficul rutier și activitățiile industrial.

Creșterea concentartiilor de ozon se realizează de obicei în perioada primăvară-vara,când reacțiile fitochimice din atmosfera sunt accelerate de faptul că intervalul de iluminare este foarte mare datorită zilelor foarte călduroase cu temperaturi ce depășesc 300 C.

Tabel 2.2.8.1- Concentrațiile măsurate de ozon în cadrul rețelei de monitorizare

Din motive tehnice acolo unde lipsesc valorile din tabel evaluarea măsurătorilor nu s-a putut face, cauza fiind captura de date insuficientă.

Luându-ne după datele din tabelul 2.2.8.1 deducem că în anul 2013 concentratiile de ozon s-au situate în limitele normale,nedepasindu-se nici pragul de informare de 180 µg/m3,nici pragul de alertă de 240 µg/m3,valoarea maximă înregistrându-se la stația Berceni această fiind de 81,3 µg/m3

2.3.Masuri manageriale de control

Ce pot face autoritățile !

Măsuri manageriale la nivel European și național

Prioritizarea investițiilor în mijloace alternative de transport:mai degrabă îmbunătățirea infrastructurii feroviare decât construcția de șosele noi.

Îmbunătățirea standardelor privind condinutul acceptabil de poluanți din combustibili (de exemplu ,prin impunerea folosirii unor filtre îmbunătățite pentru particule)

Încurajarea ,prin instrumente de taxare ,a utilizării vehiculelor care respectă standarde EURO cât mai ridicate

Impunerea unor taxe de poluare aplicabile transportului aerian la nivel de pasager

Descurajarea ,respectiv încurajarea prin taxare a furnizorilor de energie din surse ne-regenerabile față de cei care furnizează energie din surse regenerabile

Identificarea și sancționarea mai atentă și mai strictă a poluanților industriali și comerciali

Încurajarea sistemului de tranzacționare a certificatelor de poluare

Nu în ultimul rând, îmbunătățirea infrastructurii de monitorizare a calității aerului

Măsuri manageriale la nivel local

Definirea unor zone urbane în care să fie impuse restricții asupra traficului rutier

Încurajarea transportului local alternative (altul decât cu mașini personale), prin:

Îmbunătățirea infrastructurii de transport local;pentru a fi motivate să nu circule cu mașină personală, locuitorii orașelor au nevoie la acces la transport în comun efficient ,rapid și acceptabil că prêt.Dacă este necesară creșterea numărului de autobuze ,este preferabil să se investească într-o flota cât mai ecologică din punctul de vedere al emisiilor

Creșterea numărului de benzi rutiere destinate exclusiv transportului în comun; astfel crește ,pe de o parte , viteză de deplasare cu transportul în comun (făcându-l mai atractiv pentru călători), iar pe de altă parte descrește motivația de a folosi mașină personală.

Construirea și mentenanță pistelor pentru bicicliști și a zonelor pietonale

Construirea de parcări în zonele limitrofe ale orașelor ,bine conectate la linii de transport în comun,astfel încât să încurajeze oprirea traficului din afară orașului și marginea acestuia.

Construirea și mentenanță centurilor și în general a rutelor de ocolire a orașelor, astfel încât să devieze transportul dinspre aglomerările urbane.

Ce putem face cu toții !

Să utilizăm cât mai rar automobilele personale,înlocuindu-le fie cu mersul cu bicicletă sau pe jos , cu utilizarea transportului în comun, sau cu împărțirea unei mașini cu prieteni sau colegi.

Să cumpărăm alimente și obiecte care au fost produse cât mai aproape de locul din care le cumpărăm:astfel încurajăm reducerea transportului de mărfuri pe distanțe mari și deci traficul rutier în general.

Să înlocuim centralele sau sobele de lemn sau carbine cu sisteme de încălzire cu gaz sau electrice și, să consumăm cât mai puțină energie.

Să nu mai ardem deșeuri , nici măcar deșeuri agricole.

Să sprijinim măsurile publice sau locale de îmbunătățire a transportului în comun și de înlocuire a mijloacelor de transport care folosesc motoare diesel cu autovehicule care folosesc energie electrică sau hibride.

Să susținem în mod activ îmbunătățirea legislației și normelor de control al poluării.

Concluzii si recomandari

"Nu poți forță o plantă să crească încercând să o tragi de frunze

Ceea ce poți face este să creezi mediul propice în care poate prospera."

Etienne Wenger, 1999

Lucrarea prin conținutul sau reflectă existența unei probleme grave în ce privește calitatea aerului din București.Bucureștiul fiind un oraș cu aer foarte poluat ,nu doar în comparație cu alte capitale europene ,ci și la modul absolut .

În anul 2013,an pe care l-am ales pentru realizarea acestui studiu întrucât este ultimul an pentru care am putut obține datele necesare întocmirii lucrării,s-au înregistrat depășiri ale dioxidului de azot și ale pulberilor în suspensie (PM10).

Tot în același an,media anuală a pulberilor de suspensie se află într-o oarecare scădere ,și nu a mai fost depășită,însă s-a deposit de mai mult de 35 de ori valoarea limita zilnică la stațiile din Lacul Morii și Măgurele.

Scăzând că amplitudine concentratiile de PM 10 ,rezultat implicit din scăderea mediilor anuale ,se constată o îmbunătățire a calității aerului față de anul 2012,dar rămânând multe valori peste valoarea limita.

Concentratiile de dioxid de azot ,spre deosebire de anii anteriori au fost mai reduse atât în mediile anuale cât și în mediile orare,excepție făcând stația Mihai Bravu unde au fost depășite valorile limita datorită intensității traficului rutier,concentratiile rămânând constante cu anii anteriori.

În cazul monoxidului de carbon ,în ultimii 2 ani nu au fost înregistrate depășiri,iar în cazul azotului au fost depășite valorile țintă ,însă numărul de zile este sub cel precizat de Legea 104/2011.

Valorile concentrațiilor dioxidului de sulf și plumbului ,că și în anii anteriori au fost cu mult sub valoarea limita.

Sintetizând ,lucrarea ne-a oferit în primul capitol o reflecție asupra a ceea ce reprezintă fiecare poluant în parte,în ansamblul sau,iar în al doilea capitol ,în încercarea de a trezi interesul cititorului,a focalizat analiză pe un sistem care ne privește în mod direct, și anume analiză concentrațiilor de poluanți ,și atragerea atenției asupra zonelor și substanțelor care pun în pericol sănătatea populației.

Concluzionând,prezența lucrare oferă un punct de reflectare a ceea ce reprezintă ,poluarea aerului,însă prin natură să descriptivă,nu oferă un instrument complex de analiză și evaluare ,dar în speranța în care ea va stârni interesul pentru o descriere mai aprofundată în vederea înțelegerii importanței calității aerului,ea își va fi îndeplinit scopul.

Luând în considerare efectele poluării atmosferice asupra sănătății populației se impune luarea de către autorități ,dar și de către fiecare dintre noi ,a unor măsuri urgențe pentru atenuarea problemei.

Că recomandări prioritare

Prioritizarea investițiilor în mijloace alternative de transport:mai degrabă îmbunătățirea infrastructurii feroviare decât construcția de șosele noi.

Descurajarea ,respectiv încurajarea prin taxare a furnizorilor de energie din surse ne-regenerabile față de cei care furnizează energie din surse regenerabile

Creșterea numărului de benzi rutiere destinate exclusiv transportului în comun; astfel crește ,pe de o parte , viteză de deplasare cu transportul în comun (făcându-l mai atractiv pentru călători), iar pe de altă parte descrește motivația de a folosi mașină personală.

Construirea și mentenanță pistelor pentru bicicliști și a zonelor pietonale

Bibliografie

Carti:

Ambient air pollution: carbon monoxide, position paper, European Commission, Directorate General XI, March 1999

Bunget, I., și alții, Compendiu de fizică, Ed Științifică și Enciclopedică, București, 1988

Butnariu, I.; Constantin, N., Protecția mediului înconjurător și microclimat, Editura UPB, 1994, București

Ionel Ioana, Popescu Francisc, Ungureanu Corneliu – Metode moderne de investigare a imisiilor de poluanți, Analele Univ. din Oradea, Fasc. de Energetică, Vol II, 2001, ISSN 1224-1261, pp 316-325

Ionel Ioana, Ungureanu, C., Termoenergetica și mediul, Ed. Tehnică, Bucur

Manual de utilizare pentru Analizor CO ML 9830B elaborat de Monitor Europe

Popescu Francisc, Ionel Ioana,Ungureanu, C., Dreucean, M., Metodă și aparat pentru determinarea concentrațiilor dioxidului de sulf din aerul ambiental, Conf. națională de termotehnică cu participare internațională, Ed EVRIKA, ISBN973-8052-72-6, Galați, 17-19 mai 2001, pp. 277-282

manual de operare, LSV3

Resurse bibliografice din mediul on-line:

Agentia Nationala pentru Protrctia Mediului: http://www.anpm.ro/studii-si-rapoarte

Agentia Nationala pentru Protrctia Mediului: raport annual privind calitatea aerului inconjurator http://www.anpm.ro/-/raport_anual_privind_calitatea_aerului_inconjurator

Agentia Nationala pentru Protrctia Mediului: raport preliminar privind calitatea aerului in Municipiul Bucuresti in anul 2013 http://apmbuc.anpm.ro/-/raport-preliminar-privind-calitatea-aerului-in-anul-2013-in-municipiul-bucuresti

Ministerul Mediului si al Padurilor : structura retelei de monitorizare a calitatii aerului http://www.calitateaer.ro/structura.php

Ministerul Mediului si al Padurilor: indicii specifici pentru fiecare poluant ,respectiv domeniul de incadrare in concentratii http://www.calitateaer.ro/indici.php

Ministerul Mediului si al Padurilor: caracteristici generale si parametri pentru fiecare poluant http://www.calitateaer.ro/parametri.php

Extrase din legi:

DIRECTIVA 2000/69/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN și a CONSILIULUI din 16 noiembrie 2000 privind valorile limită pentru benzen și monoxidul de carbon din aerul înconjurător

LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător: normele de incadrare in concentratii ale fiecarui poluant http://www.asrm.ro/pdf/noutati_legislative-mai-iunie2011/Lege%20nr.%20104_2011%20calitatea%20aerului%20inconjurator.pdf

Ordinul 592/25 iunie 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător

SR EN 14626:2005 Calitatea aerului înconjurător – Metoda standard de măsurare a concentrației de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroșu nondispersiv

Bibliografie

Carti:

Ambient air pollution: carbon monoxide, position paper, European Commission, Directorate General XI, March 1999

Bunget, I., și alții, Compendiu de fizică, Ed Științifică și Enciclopedică, București, 1988

Butnariu, I.; Constantin, N., Protecția mediului înconjurător și microclimat, Editura UPB, 1994, București

Ionel Ioana, Popescu Francisc, Ungureanu Corneliu – Metode moderne de investigare a imisiilor de poluanți, Analele Univ. din Oradea, Fasc. de Energetică, Vol II, 2001, ISSN 1224-1261, pp 316-325

Ionel Ioana, Ungureanu, C., Termoenergetica și mediul, Ed. Tehnică, Bucur

Manual de utilizare pentru Analizor CO ML 9830B elaborat de Monitor Europe

Popescu Francisc, Ionel Ioana,Ungureanu, C., Dreucean, M., Metodă și aparat pentru determinarea concentrațiilor dioxidului de sulf din aerul ambiental, Conf. națională de termotehnică cu participare internațională, Ed EVRIKA, ISBN973-8052-72-6, Galați, 17-19 mai 2001, pp. 277-282

manual de operare, LSV3

Resurse bibliografice din mediul on-line:

Agentia Nationala pentru Protrctia Mediului: http://www.anpm.ro/studii-si-rapoarte

Agentia Nationala pentru Protrctia Mediului: raport annual privind calitatea aerului inconjurator http://www.anpm.ro/-/raport_anual_privind_calitatea_aerului_inconjurator

Agentia Nationala pentru Protrctia Mediului: raport preliminar privind calitatea aerului in Municipiul Bucuresti in anul 2013 http://apmbuc.anpm.ro/-/raport-preliminar-privind-calitatea-aerului-in-anul-2013-in-municipiul-bucuresti

Ministerul Mediului si al Padurilor : structura retelei de monitorizare a calitatii aerului http://www.calitateaer.ro/structura.php

Ministerul Mediului si al Padurilor: indicii specifici pentru fiecare poluant ,respectiv domeniul de incadrare in concentratii http://www.calitateaer.ro/indici.php

Ministerul Mediului si al Padurilor: caracteristici generale si parametri pentru fiecare poluant http://www.calitateaer.ro/parametri.php

Extrase din legi:

DIRECTIVA 2000/69/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN și a CONSILIULUI din 16 noiembrie 2000 privind valorile limită pentru benzen și monoxidul de carbon din aerul înconjurător

LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător: normele de incadrare in concentratii ale fiecarui poluant http://www.asrm.ro/pdf/noutati_legislative-mai-iunie2011/Lege%20nr.%20104_2011%20calitatea%20aerului%20inconjurator.pdf

Ordinul 592/25 iunie 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător

SR EN 14626:2005 Calitatea aerului înconjurător – Metoda standard de măsurare a concentrației de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroșu nondispersiv