Sistem DE Management DE Mediu AL Unei Intreprinderi Mici Posibilitatea DE Certificare
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU AL UNEI INTREPRINDERI MICI POSIBILITATEA DE CERTIFICARE
CAPITOLUL 1: SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU- INSTRUMENTE ALE DURABILITATII
Setul de instrumente ale durabilității, in decursul ultimilor ani, s-a consolidat foarte mult. Uniunea Europeană, in documentul “Revizuirea politicii de mediu 2003”, susține că “va reuși să inverseze tendințele nesustenabile doar inserand răspunsurile sale politice intr-o abordare de politică de mediu reinnoită ulterior, care se concentrează pe concepte de integrare, punere in aplicare și informație.”
Uniunea Europeană a afirmat mereu că “dezvoltarea economică și socială nu va fi durabilă pe termen lung dacă nu se vor lua măsuri care să conțină presiuni de mediu și care să conserve resursele naturale in contextul strategiei globale pentru dezvoltarea durabilă lansată la Goteborg. Acestea trebuie să conțină acțiuni pentru disocierea degradării mediului și folosirea resurselor din creșterea economică”.
CAPITOLUL 2: PREZENTARE GENERALA SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU. ISTORIC EVOLUTIE
2.1. CE SE ÎNTELEGE PRIN MANAGEMENTUL DE MEDIU
Un sistem de management de mediu este partea din sistemul global de management care include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele in vederea dezvoltării, implementării, realizării, evaluării și menținerii politicii de mediu. Aceste acțiuni depind unele de altele pentru a atinge un scop clar bine definit: protecția mediului.
Scopul este integrarea domeniului mediu în sistemul de management existent într-o întreprindere. Mediul trebuie să fie o parte a sarcinilor și deciziilor zilnice.
Un sistem de management de mediu necesită o planificare continuă pentru a face, revizui și imbunătăți performanțelor unei organizații. Acesta ajută la aplicarea unui managementul de mediu in orice locatie.
Orice activitate are, sau poate avea, consumuri de resurse naturale (apă, energie, materii prime neregenerabile), emisii de poluanți (solizi, lichizi, gazosi), producția de deșeuri, etc.
Obiectivul este de a păstra resursele naturale, limitare a emisiilor poluante și a riscurilor pentru mediu, precum și garantarea protecției muncii.
In practică, mediul este sărăcit de propriile sale resurse și ii sunt restituite substanțe mai mult sau mai puțin poluante.
Datorită creșterii conștiinței de mediu și înăspririi cerințelor legate ale țărilor dezvoltate în domeniul mediului, există din ce în ce mai multe întreprinderi care se preocupă de performanța lor de mediu, prin controlarea impacturilor de mediu ale activităților, produselor și serviciilor lor și prin includerea lor în politica și obiectivele întreprinderii.
2.2 CUM SE NASC SISTEMELE DE MANAGEMENT DE MEDIU
Necesitatea de a introduce sisteme de certificare de mediu s-a născut la inceputul anilor ‘90, pentru a permite procese voluntare de imbunătățire continuă și de informare a publicului. Ideea a fost inspirată de succesul sistemelor de asigurare a calității in anii ‘80, care a ajutat la imbunătățirea producției și a vizibilității la nivel internațional a certificatelor și la creșterea competitivității intreprinderilor. In acea perioada, guvernele au adoptat o legislație de mediu din ce in ce mai strictă, prin care prevedeau sancțiuni impotriva infractorilor, și lăsau autoritățile competente să efectueaze controale dificile și complexe, adesea realizate episodic și incomplet, astfel incat monitorizarea conformității cu legislația de mediu s-a dovedit a fi complicată și adesea ineficientă. Opinia publică a aflat limitele acestei politici și a continuat să ceară guvernelor măsuri suplimentare de imbunătățire a mediului. Ei au răspuns prin creșterea severității limitelor legii și inăsprirea sancțiunilor; acest fapt a dus la imbunătățirea condițiilor de mediu, dar nu au fost percepute ca atare de către publicul care a continuat să aibe aceleași preocupări cu privire la sănătatea mediului, aceeași neincredere in acțiunea guvernelor și același climat de suspiciune față de sistemul de producție. Aceasta a condus la un cerc vicios care a făcut să crescă, la inceputul anilor '90, in special la nivel european, convingerea nevoii unei schimbări radicale de natură politică, care urmează să fie adoptată pentru a obține rezultate semnificative in ceea ce privește imbunătățirea condițiilor de mediu.
2.3. REGLEMENTĂRI PENTRU MANAGEMENTUL DE MEDIU
Sistemele de management de mediu pot fi proiectate folosind două standarde diferite, complementare între ele:
standardul internațional ISO 14001
Regulamentul CE 1221/2009 (care a înlocuit Regulamentul CE 761/2001 și Deciziile 2001/681/CE și 2006/193/CE), cunoscut, de asemenea, sub numele de EMAS, acronim de la management de mediu și audit.
Certificarea ISO 14000 provine de fapt de la o normă anterioară BS 7750 "Specificații pentru Managementul Mediului", care datează din 1992.
Regulamentul EMAS a intrat în vigoare în statele membre în aprilie 1995 (Reg. 1836/93). La sfârșitul anului 1998 a început revizuirea lui care a dus la modificarea textului până la adoptarea regulamentul EMAS în martie 2001 (Reg. 761/2001), în prezent Regulamentul 1221/2009.
2.3.1. CE STANDARD TREBUIE ADOPTAT? DIFERENTE ISO – EMAS
O comparație a conținuturilor Regulamentului EMAS și cel al ISO 14001 nu poate, face abstracție de aspectele de "imagine", in fapt singurul punct care diferențiază cele două texte.
Certificarea ISO 14001 este un standard internațional, și, ca atare, este recunoscută aproape peste tot, dar consumatorii sau autoritățile publice nu sunt intotdeauna informați și cunosc semnificația obținerii unei certificări ISO 14001. EMAS pe de altă parte, este un regulament european, astfel incat domeniul de valabilitate, teoretic, este mult mai limitat, dar cu excepția celor care au nevoie să facă afaceri in afara Europei, in termeni de imagine prezintă un avantaj incontestabil.
Se poate spune că atat cu certificarea ISO 14001, cat și cu inregistrarea EMAS, se consolidează beneficiile unui SMM, prin formalizare și documentare, și se pot intensifica in continuare eforturile companiei de mediu in relația cu "părțile interesate" (bănci, societăți de asigurări, instituții publice, etc). Acest lucru este in special legat de subiecte externe independente (organismul de certificare pentru ISO 14001, verificatorul de mediu acreditat și autoritatea națională competentă pentru EMAS), care sunt o garanție pentru public, intrucat dovedesc conformitatea managementului de mediu al firmei la anumite cerințe.
Aderarea la EMAS este mult mai dificilă și presupune mai multe obligații pentru intreprinderi prin certificarea ISO 14001. De fapt, prin declarația de mediu, s-au luat angajamente față de public, ce trebuie respectate cu strictețe in termeni și conținut.
Tabelul de mai jos arată in versiune sintetică principalele diferențe dintre Regulamentul EMAS si ISO 14001.
Tab. 2.1
CAPITOLUL 3: Descrierea standardului ISO 14000
3.1. Generalitati
ISO 14000 este un standard international care permite organizatiilor (firmelor in special, atat producatorilor de bunuri cat si furnizorilor de servicii, institutelor de cercetare, altor persoane juridice) sa cunoasca mai bine procesele din cadrul intreprinderii si sa-si minimizeze efectele negative asupra mediului, in special asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol…etc.).
Cerințele principale care necesită ISO 14001 sunt:
– politica de mediu
– obiective și rezultate de mediu
– program de management al mediului
– structură și responsabilități
– documente ale sistemului de management al mediului
– controlul documentelor
– controlul operativ
– monitorizarea și măsurători
– inregistrarea și managementul mediului
– audit de mediu
– revizuirea managementului de mediu
ISO 14000 NU se refera la un anumit produs sau serviciu ci la organizatie in general, la procesul de productie, la modul in care organizatia cunoaste si respecta legislatia de mediu.
Scopul ISO 14001 este să pună la dispoziția organizațiilor elementele unui SMM eficace, pentru a ajuta organizațiile să-și atingă atât scopurile ecologice, cât și pe cele economice.
SMM permite unei organizații să stabilească proceduri și să evalueze eficiența lor, pentru a stabili o politică de mediu și obiective concrete și să atingă conformitatea cu acestea, dovedind acest lucru și în exteriorul lor.
Scopul subsumat acestui standard este stimularea protecției mediului și diminuarea poluării acestuia, în relație cu necesitățile socio-economice.
În esență, un S.M.M. urmează modelul managementului calității, și anume: planifică, execută, verifică și acționează(în engleză PDCA). PDCA poate fi descris pe scurt astfel:
planifică – stabilește obiectivele și procesele necesare obținerii rezultatelor în concordanță cu politica de mediu a organizației;
execută – implementează procesele;
verifică – monitorizează și măsoară procesele față de politica de mediu, obiectivele, țintele, cerințele legale și alte cerințe și raportează rezultatele;
acționează – întreprinde acțiuni pentru îmbunătățirea continuă a performanței sistemului de management de mediu.
Avantajele implementării unui S.M.M.
Reducerea costurilor
reducerea costurilor materiilor prime;
reducerea consumului de energie;
reducerea costurilor de transport și depozitare;
reducerea riscului de îmbolnăvire;
prime de asigurare mai mici datorită reducerii riscurilor.
Beneficii pe piață
îmbunătățirea imaginii publice;
folosirea avantajelor pe piețe noi;
păstrarea piețelor deja câștigate.
Beneficii pentru clienți
creșterea încrederii clienților în probitatea furnizorului;
prețuri competitive datorită minimizării cantității de deșeuri;
o utilizare mai bună a surselor financiare.
Beneficii pentru angajați
îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață;
îmbunătățiri posibile ale sănătății și creșterea calității vieții;
angajamentul privind o politică de îmbunătățire a calității mediului va duce la creșterea implicării angajaților.
Beneficii pentru mediu
reducerea consumurilor de materii prime, emisii, deșeuri, zgomot, utilizării energiei și impactului asupra ecosistemelor.
Relații mai bune cu autoritățile din domeniul protecției mediului
creșterea abilității de a înțelege mai bine cerințele legislative și o abordare sistematică în atingerea lor.
3.2. Principalele standarde din familia ISO 14000
Seria ISO 14000 cuprinde mai multe standarde care acoperă o paletă de cinci direcții de acțiune:
Sisteme de management de mediu,
Audit de mediu,
Evaluarea protecției comunităților umane față de activitățile industriale cu impact negativ,
Clasificarea din punct de vedere al politicii de mediu,
Evaluarea ciclurilor de viață al produselor și serviciilor.
Tab. 3.1.
Lista standardelor din seria ISO 14000
Scurta descriere:
SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerințe si ghid de utilizare.
Acest standard stabilește cerințele referitoare la un sistem de management de mediu care permite unei organizații să-și formuleze și să-și implementeze politica și obiectivele ținând seama de cerințele legale și de alte cerințe la care organizația subscrie și informații referitoare la impacturi semnificative asupra mediului.
SR EN ISO 14004:2005 Sisteme de management de mediu. Ghid privind principiile, sistemele și tehnicile de aplicare.
Reprezintă un ghid referitor la stabilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea unui sistem de management de mediu și coordonarea acestuia cu alte sisteme de management.
SR EN ISO 14015:2005 Evaluarea de mediu a amplasamentului. Linii directoare pentru evaluarea de mediu a amplasamentului.
Acest standard internațional furnizează îndrumări referitoare la modul de efectuare a unei EMAO printr-un proces sistematic de identificare a aspectelor de mediu și a problemelor de mediu și determină, dacă este cazul, consecințele acestora asupra activității.
SR EN ISO 14040:2007 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viață. Principii și cadru.
Creșterea conștientizării asupra importanței protecției mediului și a impacturilor posibile asociate cu produsele1), fabricate și consumate, a mărit interesul pentru dezvoltarea metodelor pentru o mai bună înțelegere și abordare a acestor impacturi. Una din tehnicile dezvoltate în acest scop este evaluarea ciclului de viață (ECV).
3.3. FAZELE IMPLEMENTĂRII UNUI SMM
Definiția pe care standardul ISO 14001 o dă sistemului de management de mediu: „componentă a sistemului de management general care include structura organizatorică, activi-tățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analiza și menținerea politicii de mediu".
Principiul de bază căruia se subordonează toate cerințele standardului ISO 14001 este cel supranumit „roata lui Deming". Arhitectura sa este o spirală ascendentă, spirala îmbunătățirii continue.
Figura 3.1 – Implementarea SMM. Proces ciclic bazat pe standardul ISO 14001
Conform standardului ISO 14001, principalele faze de parcurs sunt următoarele:
Elaborarea politicii de mediu (Art. 4.2 din ISO 14001)
Planificarea (Art. 4.3 din ISO 14001)
Implementarea și funcționarea sistemului (Art. 4.4 din ISO 14001)
Verificare și acțiuni corective (Art. 4.5 din ISO 14001)
Analiza sistemului efectuată de conducere (Art. 4.6 din ISO 14001).
Din punct de vedere organizatoric și operațional, parcurgerea acestor faze presupune următorii pași:
Pasul 1: Pregătirea în vederea construirii SMM
stabilirea importanței și a necesității implementării unui SMM
asigurarea suportului necesar (începând cu obținerea sprijinului total al conducerii)
sensibilizarea personalului
stabilirea zonei de aplicare și a nivelului de profunzime a SMM
definirea politicii de mediu
Pasul 2: Realizarea analizei inițiale de mediu
stabilirea cadrului legislativ
inventarierea și examinarea tuturor procedurilor și practicilor de management de mediu existente
inventarierea aspectelor de mediu și identificarea celor semnificative
analiza punctelor slabe și punctelor forte
Pasul 3: Construirea și implementarea sistemului
realizarea unui plan de acțiune
dezvoltarea strategiei de implementare
Pasul 4: Protejarea și îmbunătățirea sistemului
audit intern
analiza efectuată de conducere
planuri de îmbunătățire
Toate aceste trepte de parcurs conțin o evoluție logică, care definește într-un mod extrem de clar managementul de mediu ca fiind: "un ansamblu de dispoziții și de măsuri tehnice, organizatorice și administrative permițând:
cunoașterea
controlul
minimizarea
efectelor activității unei organizații asupra mediului".
In cele ce urmează vom descrie pas cu pas etapele ce trebuie parcurse în vederea construirii și implementării unui SMM.
Pasul 1: Pregătirea în vederea construirii SMM
Introducerea unui SMM într-o organizație trebuie precedată de o pregătire corespunzătoare, care să clarifice încă de la început unele aspecte care pot influența în bine sau în rău realizarea proiectului:
care este importanța pentru organizație a introducerii SMM și care sunt principalele nevoi la care acest sistem de management va trebui să răspundă;
există un suport suficient la nivelul organizației (implicarea conducerii, resurse financiare, umane, logistice) pentru finalizarea în bune condiții a proiectului?
personalul (inclusiv conducerea) este conștient de consecințele introducerii unui SMM în organizație?
au fost clar stabilite zona și nivelul de aplicare ale SMM?
După clarificarea acestor aspecte se poate trece la primul pas în construirea sistemului: elaborarea politicii de mediu a organizației.
Stabilirea necesității și importanței implementării unui SMM
Motivele care pot determina o organizație să ia hotărârea implementării unui SMM sunt multiple: controlul și reducerea costurilor de mediu; conformarea la cerințele legislative și reglementare; minimizarea riscurilor financiare; îmbunătățirea imaginii și a poziției pe piață; creșterea eficienței personalului prin motivare și implicare; conformarea la politica de grup; facilitarea procesului de îmbunătățire continuă; cererea clienților; crearea unor bune relații cu riveranii; altele.
Stabilirea zonei și a nivelului de aplicare
Nu este obligatoriu ca o întreprindere care își desfășoară activitatățile pe mai multe amplasamente să implementeze SMM pentru fiecare din acestea. In situația în care o întreprindere nu are decât un singur amplasament, ea nu este obligată să-și implementeze SMM pentru toate activitățile pe care le desfășoară, pe amplasamentul respectiv.
Din acest punct de vedere, cerințele standardului ISO 14001 permit o abordare flexibilă. Tocmai de aceea este necesar ca zona de aplicare a SMM să fie bine precizată încă de la început. Conducerea întreprinderii va defini și va comunica cu claritate care dintre activitățile, procesele sau serviciile sale vor intra sub incidența SMM. Totodată, este important să se determine și nivelul de profunzime cu care vor fi abordate aspectele de mediu care vor fi luate în considerare.
Definirea politicii de mediu
Politica de mediu este un document public pregătit de către societate in care sunt descrise angajamentele sale cu privire la mediu.
Acest angajament scris de către conducere trebuie să se refere la:
Respectarea legislației de mediu.
Dezvoltarea performanței de mediu dincolo de cerințele legale.
Controlul și monitorizarea activităților dumneavoastră și analiza critică a impactului asupra mediului.
Măsurile necesare pentru a reduce, preveni sau elimina poluarea și presiunile asupra mediului.
Evaluarea preliminară a impacturilor asupra mediului a activităților și produselor noi.
Prevenirea și reducerea riscurilor care rezultă din emisiile de poluanți in caz de accidente.
Compararea periodică a planului de acțiune cu politica de mediu.
Urmărirea sistematică a obiectivelor și țintelor fixate.
Cooperarea cu autoritățile publice pentru a reduce riscurile de mediu și pentru a minimiza impactul cu privire la orice incidente folosind tehnologii adecvate.
Creșterea gradului de conștientizare și implicarea angajaților.
Furnizarea clienților a tuturor informațiilor cu privire la aspectele de mediu ale produselor si serviciilor.
• Obținerea acordului de către reprezentanți pentru a accepta conformarea la standardele și procedurile societatii.
• Furnizarea de informații complete publicului și deschiderea unui dialog cu privire la impacturile asupra mediului al companiei dumneavoastră si la eventuale reclamații externe.
Pasul 2: Realizarea analizei inițiale de mediu
Faza cea mai importantă in implementarea unui SMM este, probabil, analiza de mediu inițială. Aceasta inseamnă a face o evaluare sistematică și exhaustivă, in conformitate cu criteriile ecologice, cu diferitele aspecte ale activității. Acest lucru va oferi baza pentru un plan de acțiune de mediu complet, cu obiective și ținte clare. Acest inventar inițial include analizarea:
• aspectele ecologice semnificative asociate cu produsele și/sau serviciile.
• Obligații legale și normative relevante.
• Toate practicile și procedurile referitoare la mediu deja aplicate.
• Evaluarea rezultatelor investigațiilor cu privire la incidentele anterioare.
• Reclamații din partea vecinilor cu privire la activitățile companiei.
Aceste rezultate apar intr-un așa numit registru al impacturilor semnificative asupra mediului.
Stabilirea cadrului legislativ
Un SMM este util să-și indeplinească cat mai bine obligațiile legale referitoare la activitățile desfășurate de organizație. Permite să informarea la zi și in conformitate cu legislația de mediu. In caz de nerespectare, acțiuni corective ar trebui să fie luate pentru a remedia situația..
Nu există o metodă universală pentru a detecta și a măsura semnificația impacturilor asupra mediului. Pentru a incepe, este bine să se aibă o viziune mai apropiată de aspectele directe și indirecte ale afacerii. In același timp ar trebui să se ia in considerare, deasemenea, și aspecte legate de localizarea activității dumneavoastră, cum ar fi zgomotul, mirosurile, ocuparea de spațiului etc.
Conform ISO 14001, cap. A3, analiza de mediu trebuie să cuprindă 4 capitole importante:
• Cerințele derivate din legislație și alte reglementări
• Identificarea aspectelor semnificative de mediu
• Practicile și procedurile de management existente
• Evaluarea incidentelor de mediu din trecut
Impacturi de mediu în condiții de funcționare normale si anormale
Organizația trebuie să stabilească și să mențină o procedură de identificare a aspectelor de mediu specifice activităților, produselor sau serviciilor sale, pe care le poate controla și asupra cărora se presupune că are o influență, pentru a le determina pe cele care au sau pot avea un impact asupra mediului. Organizația trebuie să se asigure că aspectele cu un impact semnificativ asupra mediului sunt luate în considerare la stabilirea obiectivelor sale de mediu.
În derularea procesului de fabricare a unui produs trebuie să fie cunoscute care sunt activitățile relevante pentru mediu (de ex. prezentarea sub forma unei diagrame). Apoi, trebuie evaluate posibilele impacturi asupra mediului. Această evaluare trebuie actualizată periodic.
Conform ISO 14001, Anexa A.3.1, trebuie ca aspectele de mediu determinate de activitățile unei organizații să fie luate în considerare; acestea sunt:
emisii în aer
deversări în apă
gestionarea deșeurilor
contaminarea solului
utilizarea materiilor prime și a resurselor naturale
alte probleme referitoare la comunitate și la mediul local.
Pentru evaluarea acestora trebuie luate în considerare:
condiții normale de funcționare
condiții anormale de funcționare
incidente, accidente și posibile situații de urgență
activități trecute, prezente și planificate pentru viitor
Fig. 3.2 Posibilele impacturi de mediu ale unei întreprinderi
Trebuie ca aspectele de mediu să fie identificate și evaluate în condiții normale și anormale de funcționare, precum și în situații de urgență. Prin condiții anormale de funcționare se înțelege operarea discontinuă, dar planificată (oprire – pornire instalații, întreținere).
Trebuie să se mai țină cont și de activitățile trecute, care, de exemplu, au provocat în trecut poluarea solului, precum și de posibilele impacturi ale activităților planificate.
Pasul 3: Construirea și implementarea sistemului
Planificarea, ca proces cheie
Planificarea este instrumentul cel mai important pentru atingerea îmbunătățirii continue a performanței de mediu. Planificarea poate fi monitorizată, măsurată și analizată. Planificarea este un proces cheie pentru succesul managementului de mediu și, pe cale de consecință, pentru succesul întregii organizații. Prin stabilirea de obiective măsurabile și măsuri, planificarea servește pentru transpunerea politicii de mediu.
In stabilirea obiectivelor trebuie să se țină cont cerințele relevante referitoare la produs, ca și de condițiile de operare și de mediu relevante.
Obiectivele procesului de planificare sunt:
Deciziile strategice de dezvoltare ale organizației
Stabilirea obiectivelor și programelor pentru:
îmbunătățirea continuă și prevenirea poluării
realizarea posibilităților de operare eficientă
Planificarea managementului de mediu este un proces cuprinzător, care constă dintr-o serie de etape:
Identificarea aspectelor de mediu și a impacturilor de mediu
Evaluarea impacturilor de mediu
Identificarea cerințelor legale și a altor cerințe
Elaborarea obiectivelor de mediu
Elaborarea programelor de management de mediu
Pentru ca procesul de planificare să servească orientării strategice a organizației, trebuie ca responsabilitatea pentru întregul proces să se afle la nivelul conducerii. În fig. 3.1 este prezentat procesul de planificare și legăturile sale cele mai importante cu celelalte procese.
Fig. 3.3 Procesul de planificare și legăturile sale
Impactul operării normale și anormale poate fi identificat cu ajutorul unui eco-bilanț. În principiu, pot fi folosite și alte metode, dar care nu oferă decât parțial o soluție sistematică.
În centrul analizei Input-Output (se mai folosește și termenul de bilanț de materiale), se află cuprinderea materialelor și energiei ca input și a produselor, emisiilor și energiei eliberate ca output.
Analiza Input-Output
Pentru a putea măsura și evalua impacturile de mediu ale unei activități, respectiv ale unui amplasament, fluxurile de materiale și energie pot fi reliefate sub forma unei analize input-output. Aceasta se bazează pe faptul că, toate materialele și energia utilizate într-un proces se conservă și se regăsesc sub alte forme. Prin compararea factorilor de input și output este posibilă o identificare cuprinzătoare a aspectelor care pot conduce la impacturi de mediu.
O problemă care se pune în realizarea analizei input-output, este aceea a delimitării domeniilor analizate.
Fig. 3.4 Analiza Input – Output într-o intreprindere
Definirea obiectivului
Problema centrală a definirii obiectivului constă in ceea ce ar trebui investigat (proces, întreprindere) și de ce (înțelegerea fluxurilor).
Cu privire la utilizarea prevăzută a rezultatelor, trebuie stabilit grupul țintă, către care trebuie îndreptate ieșirile analizei input-output și în continuare eco-bilanțul, precum și daca acest grup țintă include persoane din interiorul sau din afara întreprinderii.
Delimitarea
Pe baza obiectivului, are loc delimitarea sistemului de investigat, din punct de vedere ai timpului, operațional și spațial.
Ca delimitare temporală, este ales de obicei anul contabil.
În cadrul delimitării operaționale se stabilește care proces, în ce grad de detaliere și care pași procedurali trebuie luați în considerare. Posibile criterii pentru divizarea proceselor pot fi:
Costurile
Grupe de mașini
Instalații
Obiecte
Fluxuri de producție
Unități logistice
Unități care utilizează proceduri identice
Tot în cadrul delimitării operaționale trebuie stabilit până la ce nivel de detaliere se va merge: Ne interesează numai fluxul de materiale sau și cel de energie? Numai materiile prime sau și cele auxiliare? Delimitarea spațială stabilește granițele amplasamentului analizat. Acest lucru este foarte important numai în realizarea eco-bilanțului întreprinderii, deoarece pentru eco-bilanțul de produs delimitarea este greu realizabilă. Aspecte ale delimitării spațiale sunt de ex. cuprinderea depozitelor, transportului, anexelor.
Figurarea modelului
După cum se poate vedea în figura 3.5, se pot figura relațiile între procese, independent de modelul ales (întreprindere sau produs).
Fig. 3.5 Relațiile între procese în cadrul unei intreprinderi
Fixarea obiectivelor de mediu și a țintelor clare
Obiectivele derivă din politica de mediu. Un obiectiv de mediu este o etapă precisă, cuantificată, pentru a atinge obiectivele fixate. Obiectivele și țintele unui sistem de management de mediu trebuie să fie descrise, comunicate și actualizate periodic.
Acestea trebui să reflecte politica de mediu, inclusiv conceptul de prevenire a poluării. Aceste obiective ar putea include o declarație de angajamente, cum ar fi:
• Reducerea volumului de deșeuri și consumul de resurse naturale
• Reducerea sau eliminarea emisiilor de poluanți din mediu
• Reproiectarea de produse pentru a minimiza impactul lor asupra mediului pe durata ciclului de producție, utilizare și eliminare (descărcare)
• Promovarea durabilității de mediu in randul lucrătorilor și a comunității exterioare.
Caracteristicile obiectivelor și a țintelor
Acestea sunt stabilite in conformitate cu efectele cele mai semnificative asupra mediului a activității și trebuie să fie formulate in mod clar.
Ele trebuie să aducă o imbunătățire reală a performanței de mediu și să fie revizuite periodic, actualizate și adaptate.
Ele sunt scrise, cuantificate și includ limitele de timp.
Angajații sunt informați periodic cu privire la punerea lor in aplicare.
Trebuie să fie in concordanță cu politica de mediu,realiste și rezonabile.
Programul de management de mediu: cine ce face, când, cum, cu ce scop și din ce moment?
Un program de management de mediu constă intr-o serie de scopuri și obiective dezvoltate pentru a imbunătăți performanța de mediu a organizației.
Acesta este un plan de lucru global, care reflectă politica de mediu a organizației in practica de zi cu zi. Programul identifică responsabilitățile și mijloacele de realizare a obiectivelor și a țintelor definite in timpul prevăzut. Programul este folosit pentru a integra protecția mediului in viața de zi cu zi a organizației; acesta trebuie să conducă la schimbarea atitudinilor și la imbunătățirea performanței de mediu. Acesta este ghidul pentru o imbunătățire continuă.
Structură și responsabilitate
Un sistem de management de mediu, chiar și aplicat in mod informal, trebuie să fie structurat. Cineva trebuie să fie responsabil pentru activitatea de coordonare și este necesar să desemneze persoanele cărora să le incredințeze responsabilități diferite, astfel incat toată lumea să știe ce trebuie să facă. Este vital, pentru eficacitatea sistemului, să se identifice cu exactitate responsabilii, modalitățile, timpul și mijloacele pentru fiecare sarcină.
Cel puțin șapte tipuri de responsabilități și sarcini ar trebui să fie stabilite astfel incat:
să asigure respectarea legislației de mediu.
să coordoneze Programului de Acțiune pentru Mediu.
să stimuleze sensibilizarea față de mediu a angajaților și să organizeze formarea.
să comunice cu tot personalul.
să faciliteze dialogului cu exteriorul.
să verifice programul și sistemul de management de mediu.
Toate acestea ar trebui să fie, de preferință scrise și formalizate. Este esențial ca o persoană, „domnul sau doamna Mediu”, să fie responsabilă pentru monitorizarea și coordonarea intregului sistem de management de mediu.
Întoarcerea la școală: conștientizarea problemelor de mediu și formarea
Indiferent de marimea organizației, activitățile fiecărui angajat au un impact asupra mediului. Acest lucru necesită informații, formare profesională și dobandirea de noi competențe. Un SMM necesită o estimare a cerințelor și organizează cursuri de formare.
Comunicare internă
Comunicarea este, probabil, elementul capabil să motiveze majoritatea părților interesate intr-un sistem de management de mediu. Fără comunicare nimic nu se miscă. Prin comunicare internă se ințelege nu numai un set de mesaje și documente adresate personalului, sau mesaje din partea conducerii pentru grupul executiv și de lucrători, cum ar fi politica de mediu și obiectivele și țintele sale.
Dovezile obiective: documentația pentru un sistem de management de mediu
Documentația constă in intocmirea unui memoriu cu privire la istoricul intern al organizației și reprezintă proba performanței sistemului de management. Va fi adecvat, bine organizat si eficient pe suport de hartie sau electronic.
Acest raport va conține:
1. O copie scrisă a politicii de mediu.
2. Registrul cu aspectele și impactul companiei asupra mediului, programul de management de mediu și de alocare a diverselor responsabilităților.
3. Instrucțiuni și proceduri de lucru ce definesc zonele interesate de programul de mediu.
Documentația sistemului de management al mediului
Organizația documentației asigură utilizarea de către toți a respectivelor documente de lucru.
Obiectivul principal este de a ști din timp toate datele recente disponibile și importante, pentru a elimina informații depășite, cu scopul de a ușura, in mod regulat, sistemul de management.
Actualizarea sistematică a documentației face sistemul de informații credibil. Documentele importante ar trebui să aibă un număr de identificare, o dată de publicare și o inregistrare a actualizărilor lor, cu una sau mai multe semnături.
Punerea pe hârtie a experienței: controlul operational
Punct 4.4.6 Control operațional- „Organizația trebuie să identifice acele operații și activități care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative…”
„Organizația trebuie să planifice aceste activități pentru a se asigura că acestea se realizează în condiții specificate…”
Controlul operațional se ocupă de procesele care, de obicei, cauzează impacturi de mediu. Deși la acest punct nu sunt prea multe precizări, aici este punctul care oferă multe posibilități pentru îmbunătățirea performanței de mediu a organizației.
Controlul operational constă intr-un set de proceduri pe care o organizație il urmează pentru a proteja mediul. Este inima sistemului de management de mediu. Acesta contribuie la realizarea obiectivelor și a țintelor de mediu pentru a le face in conformitate cu legislația de mediu. In plus, este garanția pentru o bună performanță ecologică in condiții de lucru normale sau anormale.
Este atribuția conducerii unei organizații să cunoască activitățile cu impact asupra mediului și să stabilescă succesiunea și interacțiunea dintre acestea.
Analiza urgențelor
Accidentele grave pot provoca daune mediului, sănătății și protecției lucrătorilor și, de asemenea, populației invecinate. Ele pot avea mari impacturi economice asupra organizației.
Trebuie să evităm situațiile de risc inainte de a fi prea tarziu. Programul de prevenire se bazează pe:
Identificarea potențialelor accidente și a situațiilor de urgență.
Prevenirea accidentelor (izolare de materiale toxice, podele anti-alunecare …)
Planuri și proceduri de urgență, simulări etc.
Teste periodice pentru a verifica dacă planurile și procedurile funcționează in mod
corespunzător.
Experiența accidentelor suferite
Pasul 4: Protejarea și îmbunătățirea sistemului
Monitorizare și măsurare
Faza centrală a unui SMM este utilă pentru a urmări progresele obiectivelor și țintelor de mediu și asigură conformitatea cu legislația. Măsurarea și monitorizarea permanente sunt utile:
Pentru mai multe informații cu privire la tipurile de cereri formulate autorităților publice.
Pentru a putea face posibilă monitorizarea continuă a utilizării resurselor
Pentru a compara calitatea de management de mediu a amplasamentului de-a lungul anilor
Pentru a informa corect angajații despre performanța de mediu a societății
Pentru a verifica imbunătățirea continuă a managementului de mediu, prin indicatori de
performanță simpli.
Pentru a implica procesul de management financiar in procesul de mediu și pentru a măsura impactul asupra mediului
Pentru a simula scenarii diferite in caz de inlocuire a produselor sau a proceselor de producție.
Non-conformitate, acțiuni preventive și corective
Un sistem de management nu funcționează ca un ceas incă din prima zi. Realitatea practică nu este intotdeauna combinată cu Planul de Acțiune pentru Mediu. Lipsa de coerență poate fi cauzată de probleme tehnice (scurgeri, lipsa ieșirilor in caz de accidente, insuficiența aparaturii) sau probleme de management (cum ar fi o monitorizare insuficient de riguroasă, training inadecvat, instrucțiuni de lucru vagi …).
Ce trebuie facut in caz de probleme? Patru pași simpli.
1. Examinarea problemei
2. Identificarea cauzelelor
3. Cautarea unei alte abordari pentru a găsi o soluție (acțiuni corective)
4. Să se ia notă de operațiunea efectuată și să se controleze regulamentul.
In acest fel, o măsură corectivă devine un răspuns rapid și adecvat la o problemă. Aceasta va
permite diminuarea efectelor negative și evitarea ca o problema să se mai repete in viitor.
Trebuie sa ne asiguram că problema nu se va intampla din nou, este o acțiune preventivă. Este indicat să se dețină un „jurnal de bord al accidentelor” in care se verifică, cu descrierea problemelor care le provoacă și soluțiile gasite.
Înregistrările
Inregistrările reprezintă o dovadă a sistemului de management de mediu pentru lumea din afară.
Punerea in aplicare a unui SMM generează și acumulează o mulțime de noi informații utile cu privire la energie, deșeuri, utilizarea resurselor și eforturilor depuse in fiecare zi. Toate informațiile trebuie să fie corect inregistrate in scris și trebuie să fie precise, simple și ușor de ințeles. Aceste inregistrări trebuie să fie gestionate in același mod ca și restul documentației sistemului de management de mediu, iar perioada in care acestea ar trebui să fie păstrate ar trebui să fie formalizat in scris.
Exemple de inregistrări:
Registru anual de deșeuri
Rapoarte privind incidentele, accidentele și reclamațiile
Rapoarte privind analiza apelor recirculate, a fumului și calitatea aerului
Conștientizarea consumului de apă, energie, utilizarea de produse etc.
Certificate de training
Rapoarte de audit intern și inspecții
Partea centrală a unui sistem de management de mediu este formată din observațiile lucrătorilor privind cazurile de inconsecvență in sistem, și reclamațiile externe din toate acțiunile corective și preventive luate.
Auditul sistemului de management de mediu
Auditul intern constă intr-o evaluare periodică a eficienței sistemului de management de mediu și a modului in care performanțele de mediu sunt atinse. Acesta vă permite monitorizarea cu respectarea cerințelor EMAS. Este o chestiune de rutină, sistematică și documentată, care trebuie să fie efectuată de către o persoană independentă, cu privire la activitățile supuse la verificare, care se pot diferenția și au un ochi critic asupra funcționării sistemului de management de mediu.
Auditurile pot fi efectuate de către personalul calificat sau in afara acestuia.
Rezultatele auditului intern sunt revizuite in mod regulat și cel puțin o dată pe an in timpul analizei de management.
Comunicarea externă sau înregistrările de mediu cu informații verificate
Răspandirea informațiilor aferente prestațiilor de mediu adaugă valoare considerabilă și imbunătățește imaginea organizației pe piață. Faptul că aceste informații sunt fiabile, putand fi verificate, va conduce la aprecierea de către clienți, furnizori, administrații publice, angajați și comunități locale.
Verificarea independentă este validată de propriul sistem de gestiune de mediu și de informațiile raportate (auditul sistemului de management de mediu)
Cand sistemul de management de mediu a ajuns la maturitate, un verificator de mediu acreditat este invitat să valideze informațiile de mediu pentru a furniza un punct de vedere critic asupra realității și asupra prestațiilor sistemului de management de mediu. Această operațiune conferă credibilitate asupra sistemului de gestiune. Verificatorii sunt auditori speciali de mediu. Aceștia sunt acreditați și controlați de stat sau de alte instituții publice sau private. Supervizarea este efectuată de administrația publică. Verificatorii pot fi individuali sau organizații.
Comisia europeană și statele membre controlează calitatea și independența sistemului de acreditare.
4. DOCUMENTAȚIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
Sistemul de management trebuie să se supună recomandării de a nu introduce o documentație supradimensionată în cadrul organizației. Fără nici un fel de documentație, de asemenea, organizația nu poate fi condusă, în primul rând, documentația oferă dovada:
că ceva a fost ordonat
ce anume a fost ordonat
că ordonarea a fost transpusă corespunzător.
ISO 14001 stabilește, în principal, următoarele cerințe referitoare la documentație:
Punct 4.4.3 Documentația sistemului de management de mediu
Organizația trebuie să stabilească și să mențină informațiile, pe suport de hârtie sau electronic, pentru:
A descrie elementele esențiale ale sistemului de management de mediu și interacțiunea lor;
A indica accesul la documentația conexă.
Conform lui ISO 14001 trebuie să fie documentate în special:
Politica de mediu
Obiectivele de mediu
Funcțiile cheie: atribuțiile, responsabilitățile, autoritățile
Anumite proceduri stipulate de ISO 14001
Control operațional
Monitorizarea și măsurarea caracteristicilor cheie ale activităților relevante pentru mediu
Evaluarea conformității cu prevederile legale de mediu
4.1 Ierarhia documentației sistemului
Un „Manual de management de mediu" analog „Manualului de management al calității" stipulat de ISO 9001:2000, nu este solicitat expres de ISO 14001. Descrierea SMM poate fi făcută în proceduri, instrucțiuni de lucru, planuri de verificare sau alte documente asemănătoare. Descrierea succ/ntă a modului de funcționare a SMM sub forma unui manual, este destul de răspândită în practică.
Documentația unui sistem de management este, de obicei, structurată ierarhic. Se face, însă, deosebirea între documentația internă a sistemului, precum:
Manualul de Management
Proceduri
Instrucțiuni
și documentația externă a sistemului (reglementări naționale și internaționale, legislație, etc.)
Pentru a nu „umfla" inutil documentația SMM utilizată de către organizație, este recomandabil ca aceasta să fie integrată în cea existentă (de ex. Manualul de management al calității, procedurile calității).
Fig.4.1 Piramida documentației SMM
În practică se impune să existe un singur manual, respectiv o singură procedură pentru una și aceeași activitate, incluzând toate domeniile: calitate, mediu, securitatea muncii.
Fig.4.2 Piramida documentelor pentru sisteme integrate
4.2 Documente interne ale sistemului
Documentele interne ale sistemului sunt stabilite și elaborate de către organizație, pe baza cerințelor exprimate de reglementările de bază (ISO 14001). Exemple pentru documentele interne ale sistemului:
Politica de mediu
Manualul de management de mediu (nu este obligatoriu)
Proceduri și instrucțiuni de lucru
Organigrama
Fișele de post
Etc.
4.2.1 Manualul de management
S-a precizat anterior că Manualul de Management (Manual de Mediu, Manual de Management de Mediu sau Manualul Organizației) conține descrierea sistemului de management (elementele esențiale ale SMM și interacțiunea lor). Manualul de management face trimitere la toate documentele și înregistrările relevante din cadrul sistemului de management.
Manualele de management sunt deseori remise, la cerere, părților interesate (de ex., clienților). Transmiterea în exterior a manualului este o măsură care va duce ia creșterea încrederii în companie. Nu există, însă, nici o obligație de a face public acest document.
Manualul de management poate conține:
Politica de mediu
Descrierea elementelor de sistem și a interacțiunii acestora
Principatele responsabilități și competențe
Prezentarea succintă a modului de desfășurare a activității
Trimiteri la alte documente
Manualul de management oferă o imagine de ansamblu asupra celor mai importante principii și linii directoare. El trimite la descrierea proceselor, procedurile și instrucțiunile de lucru, în care se face descrierea detaliată a modurilor de operare.
Manualul de management constituie acoperișul piramidei documentelor. Baza acesteia este constituită de proceduri și instrucțiuni, care stabilesc derularea proceselor la locui de muncă.
4.2.2 Procedurile
În principiu, într-o procedură se descrie cum se procedează în realizarea unei anumite acțiuni.
În procedură se documentează modul de organizare a derulării activității. Procedurile, ca și instrucțiunile, se supun unor continue completări și adaptări (a noile dezvoltări care au loc. Dacă aceste documente nu sunt revizuite, există pericolul apariției discrepanțelor între descrierea activității și realitatea concretă.
4.2.3 Instrucțiunile
Spre deosebire de proceduri, instrucțiunile nu reglementează succesiunea unor activități complexe, depășind deseori nivelul unui compartiment, ci se limitează la a descrie o singură activitate. Instrucțiunea descrie o activitate care, de obicei, poate fi realizată de către o singură persoană, fără a fi în legătură cu celelalte compartimente ale organizației. Ca mod de proiectare și documentare, procedurile și instrucțiunile sunt deseori foarte asemănătoare.
4.2.4 Structura procedurilor si instrucțiunilor
Structura unui astfel de document trebuie să garanteze două lucruri:
• Descrierea fiecărei etape a activității
• Conexiunile procedurii cu derularea generală a activității în organizație
Este important ca procedurile/instrucțiunile să fie discutate cu toate părțile implicate, pentru a fi acceptate și a se ține cont de ele.
4.3. ÎNREGISTRĂRI
4.3.1 Diferențierea document/înregistrare
În practică, există adesea probleme în a diferenția documentele de înregistrări. Diferen-țele cele mai importante sunt listate în tabelul următor.
În managementul calității se utilizează următoarele definiții:
Document: informația împreună cu mediul său suport
Specificație: document care stabilește cerințe
Înregistrare: document prin care se declară rezultate obținute sau se furnizează dovezi ale activităților realizate
Orice proces descris are prevăzute anumite particularități. Forma scrisă a acestora se numește document.
Documentele trebuie să garanteze folosirea regulilor convenite. De aceea, trebuie să se asigure că documentele sunt disponibile la utilizator în forma actualizată. Sarcinile de difuzare și actualizare sunt asigurate prin controlul documentelor.
Exemple de documente:
Procedurile și instrucțiunile
Norme de lucru, liste de verificare necompletate
Legi, reglementări
Exemple de înregistrări:
liste de verificare completate
rapoarte de mediu
protocoale
rapoarte de neconformitate
obiecțiile părților interesate
rapoartele de analiză de mediu
înregistrările emisiilor
documentele însoțitoare ale deșeurilor periculoase
certificatele de instruire
rapoartele de audit
protocoalele privind analiza efectuată de către conducere
etc.
O matrice a înregistrărilor de mediu oferă o imagine a tuturor dovezilor importante, care atestă corecta funcționare a sistemului de management de mediu:
4.4. CONTROLUL DOCUMENTELOR
4.4.1 Cerințele standardului ISO 14001, Punct 4.4.5:
Organizația trebuie să stabilească și să mențină proceduri pentru controlul tuturor documentelor cerute de prezentul Standard Internațional…
Alte cerințe se referă la asigurarea faptului că documentele sunt disponibile, actuale și valabile la locul de utilizare. Documentele trebuie să fie lizibile (protejate împotriva distrugerii) și identificabile (codificate, ordonate, datate).
Implementare
Procedura pentru controlul documentelor cuprinde:
Crearea unui sistem ordonat (sistem de numerotare, precizarea reviziilor)
Elaborarea, verificarea și avizarea documentelor (Cine este responsabil pentru acestea?)
Modul de modificare a documentelor
Difuzarea documentelor
Retragerea documentelor care nu mai sunt valabile
Marcarea și păstrarea documentelor care nu mai sunt valabile (când este cazul)
Pe lângă documentele sistemului, trebuie introduse în procedura de controlul documentelor toate documentele externe aplicabile (legi, reglementări, autorizații, standarde).
Dacă informațiile sunt păstrate și pe suport informatic, atunci ele trebuie să fie ușor de regăsit și protejate împotriva distrugerii (proceduri pentru protecția datelor).
4.4.3 Controlul documentelor prin intermediul sistemului informatic
Marcarea și difuzarea documentelor pe hârtie necesită un mare efort organizatoric. De aceea, difuzarea lor are loc, în practică, deseori prin rețeaua informatică (Intranet). Pentru aceasta, trebuie asigurat că varianta salvată în rețea este actualizată. Alte variante sunt doar copii care nu au valabilitate.
În cazul controlului documentelor prin intermediul sistemului informatic trebuie să se țină cont de angajații care au acces la rețea. În anumite circumstanțe, trebuie ca o parte a documentelor să fie difuzată pe hârtie. Oricum, eforturile pentru difuzarea documentelor sunt considerabil reduse în cazul utilizării rețelei informatice.
4.4.4. ISO 14001 solicită la Punctul 4.4.1 Structură și responsabilitate:
Pentru a facilita eficiența managementului de mediu, atribuțiile, responsabilitățile și autori-tatea trebuie să fie definite, documentate și comunicate.
În mod explicit se cere numirea unuia sau mai multor reprezentanți ai conducerii, care sunt învestiți cu autoritatea de a implementa și menține sistemul de management de mediu. Pentru aceasta, reprezentantul trebuie să se regăsească foarte sus în ierarhia organizației. El trebuie să aibă o decizie de numire.
Dincolo de asta, acest reprezentant trebuie să realizeze raportarea cu privire la SMM, pentru ca acesta să poată fi evaluat și să poată fi stabilite măsurile de îmbunătățire.
În standard nu este precizat sub ce formă sunt stabilite atribuțiile, responsabilitățile și autoritatea. În practică, se folosesc frecvent:
organigrama
fișele de post
Organigrama este o formă ierarhică de prezentare a unei organizații. Dacă organizația are o structură foarte „plată" (de ex. o școală), organigrama este greu de realizat. În cazul acesta, se poate face o listare a domeniilor de mediu și a persoanelor desemnate pentru acestea (lista responsabililor).
Responsabilii din domeniul mediului trebuie să aibă responsabilitățile descrise în legi, reglementări și autorizații. Se renunță la realizarea descrierii detaliate a atribuțiilor acolo unde acestea sunt reglementate prin documente externe.
Fișele de post. La fel ca și în cazul organigramei, nici în cazul fișelor de post nu există o cerință în ISO 14001. Pentru documentarea atribuțiilor, responsabilităților și autorității funcțiilor cheie relevante pentru mediu, se folosesc fișele de post.
Ca alternativă, este posibilă inserarea acestor informații în proceduri sau în manualul de mediu. Acest lucru poate fi avantajos în special în organizațiile mici, în care documentația trebuie să fie mult mai puțin stufoasă.
Trebuie evitată descrierea atribuțiilor, responsabilităților și autorității atât în fișele de post, cât și în alte documente. Descrierea dublă duce la apariția în timp a unor reglementări contradictorii.
4.4.5. Instruire, conștientizare și competență
Cerințe pentru instruire
Cerințele lui ISO 14001 pot fi rezumate astfel:
Identificarea necesităților de instruire
Realizarea instruirilor, formarea conștiinței de mediu
Gestionarea înregistrărilor instruirii
Trebuie să se asigure că întregul personal a cărui muncă poate avea un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit corespunzător.
Organizația trebuie să stabilească proceduri pentru ca angajații săi din toate funcțiile relevante pentru mediu să fie conștientizați de:
a) Importanța conformității cu politica de mediu, cu procedurile și cerințele sistemului de management de mediu
b) Impacturile reale sau posibile asupra mediului ale activităților lor și de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătățirea performanței lor
individuale
c) Atribuțiile și responsabilitățile lor în legătură cu politica de mediu, procedurile și cerințele sistemului de management de mediu
d) Consecințele posibile ale abaterilor de la procedurile operaționale specificate.
Prin instruirea de mediu trebuie asigurată competența participanților.
Instruiri tipice în cursul implementării SMM, sunt:
Instruirea de bază a tuturor angajaților cu privire la impactul asupra mediului al activităților desfășurate pe un amplasament, politica de mediu și cerințele generate ale SMM
Instruiri specifice pe compartimente cu privire la documentația nouă sau modificată (ce se întâmplă în cazul abaterilor de la aceasta?)
Instruire specială pentru auditorii interni ai SMM
Instruire specială pentru angajații de la vânzări
Instruiri pentru situațiile de urgență
Toate aceste instruiri trebuie repetate și aprofundate în cursul implementării SMM. Se recomandă sau introducerea de instrumente pentru identificarea necesităților de instruire sau realizarea de instruiri regulate de „împrospătare" pentru toți angajații.
5. COMUNICAREA
5.1. Comunicarea în sistemele de management
Într-un sistem de management trebuie comunicate informațiile necesare pentru conducerea acestuia. în modelele pentru evaluarea performanței de mediu, în faza de implementare sunt prevăzute raportarea și comunicarea rezultatelor.
ISO 14001 solicită proceduri pentru comunicarea internă și externă. Pentru comunicarea de mediu trebuie realizate mecanisme pentru raportarea internă și externă asupra activităților organizației și rezultatelor obținute.
Comunicarea are următoarele scopuri:
Prezentarea obligațiilor de protecția mediului ale conducerii de vârf întărirea conștientizării cu privire la politica, obiectivele, țintele și programul de mediu
Informarea cu privire la sistemul de management de mediu și performanța organizației
Dovedirea preocupării organizației pentru aspectele de mediu ale activităților, produselor și serviciilor sale.
Punctul de plecare al raportării de mediu este întrebarea „Cine are nevoie de informații și de care anume informații?". Pentru asta trebuie luate în considerare cerințele părților interesate interne (conducere, șefi compartimente, angajați) și cele ale părților interesate externe (proprietari, vecini, autorități,…)
Punerea la dispoziție a informațiilor, în funcție de domeniul raportării (informații de mediu succinte despre anumite subiecte, până la rapoarte de mediu sistematizate) servește la motivarea angajaților și la stimularea înțelegerii publice și a acceptanței referitor la eforturile organizației pentru îmbunătățirea performanței de mediu.
6. INDICATORII DE MEDIU
Ce este un indicator?
Un indicator este ceva care ne ajută să înțelegem unde suntem, în ce direcție mergem și cât de departe suntem de unde vrem să ajungem. Indicatorii sunt de obicei folosiți pentru a reprezenta un concept în mod clar și concis și pentru a “cuantifica”, pe cât posibil, un fenomen, pentru a facilita confruntările și comparațiile.
Un indicator este folosit pentru a descrie, informa și evalua. În consecință, indicatorilor de mediu pot fi văzuți ca instrumente de comunicare care, în afară de a oferi informații punctuale asupra unor anumite aspecte privind mediul înconjurător, ajută de asemenea la detectarea problemelor de mediu și la evaluarea gravității acestora.
Cum se alege un indicator?
Indicatorul este un bun instrument dacă:
• facilitează transmisia de informații;
• prezintă situația într-o manieră simplificată;
• detectează schimbările.
Este evident că, pentru ca indicatorii să poată îndeplini aceste funcții, pentru fiecare problemă, pentru fiecare loc sau situație trebuie aleși indicatorii adecvați. In general, este dificil să spunem că un indicator este în absolut mai bun decât un altul: de obicei un indicator este de preferat altui indicator în anumite circumstanțe.
Alegerea unui indicator trebuie, deci, în primul rând, corelată cu obiectivul de atins. În al doilea rând, trebuie ca indicatorul să fie:
−reprezentativ pentru problema in cauză și deci pentru obiectivul pentru care folosim acel
indicator. In acest scop, trebuie ca indicatorul să fie adecvat nivelului geografic de interes
(local, regional, global);
−masurabil, deci datele trebuie să fie disponibile și actualizabile;
−valabil din punct de vedere științific, prin urmare, bazat pe standarde recunoscute de comunitatea științifică la nivel național și internațional;
−usor de interpretat nu numai de către tehnicieni, ci și de către politicieni și de public;
−capabil de a indica tendinta in timp, deoarece numai in acest fel, indicatorii pot fi utili și
pentru monitorizarea efectelor in timp ale politicilor de mediu;
−sensibil la modificarile care intervin in mediul inconjurător sau in economia pe care trebuie
să o descrie, ceea ce presupune că trebuie să aibă și o viteză de răspuns adecvată. Acest
lucru este deosebit de important, avand in vedere faptul că timpii mediului inconjurător
sunt mai lenți decat cei ai omului (de ex. un copac crește in 100 de ani, o pădure este tăiată
intr-o zi).
Indicatorii, atent selectați in funcție de caracteristicile enumerate mai sus, pot indeplini funcții diferite și să fie parte integrantă a politicilor de dezvoltare durabilă.
Din perspectiva dezvoltării durabile, atunci cand vine vorba de procesul decizional nu este vorba numai de proiectare și implementare de politici, in sensul tradițional, ci mai degrabă de strategii, planuri și programe rezultate din procese participative, bazate deci pe comparații și pe concentrarea tuturor agenților interesați.
Pentru ca indicatorii de mediu să poată indeplini funcțiile de susținere indicate mai sus, este fundamental ca acești indicatori să fie selecționați ținandu-se cont de caracteristicilor specifice ale teritoriului in cauză și in coerentă relație cu obiectivele identificate de procesul decizional.
Trebuie de asemenea luat in considerare faptul că indicatorii, pentru a răspunde in mod adecvat exigențelor politicilor pentru dezvoltare durabilă, caracterizate de integrarea factorilor de mediu, sociali și economici, trebuie să fie integrați intr-o logică de sistem.
O astfel de logică este furnizată de modelul DPSIR (Determinanți – Presiune – Stare – Impact – Răspuns), utilizat atat de Agenția Europeană a Mediului cat și de Națiunile Unite, in scopul de a clasifica și de a organiza indicatorii de problemele de mediu prin analiza cauzală a problemelor de mediu.
Sistemul de management de mediu al
firmei S.C. “GETESIB” S.A. SIBIU
STUDIU DE CAZ
Prezentarea firmei
Încă din perioada istoriei moderne a Sibiului (sec XIV), se desfășurau activități de salubritate. Inițial, acestea erau realizate cu echipamente specifice acelor vremuri însă, odată cu dezvoltarea Sibiului ca urbe, serviciile de salubritate au luat amploare și s-au dezvoltat, atât din punctul de vedere al diversității acestora, cât și al utilajelor utilizate.
Creșterea progresului economico-social care și-a pus amprenta asupra municipiului Sibiu a condus, în mod inevitabil, la modernizarea serviciilor de salubritate. Organizația ce are ca responsabilitate realizarea serviciilor de salubritate in Sibiu, SC Getesib SA, a fost supusă, pe parcursul timpului, schimbărilor de natură organizatorică, administrativă și managerială. Astfel, instituția a trecut prin faza de întreprindere de stat, regie autonomă de gospodărire comunală și locativă, direcție de servicii publice municipale, în 1993 înființându-se sub denumirea de S.C. GETESIB S.A. Actuala societate provine din fosta secție de salubritate IJGCL Sibiu continuatoare a activității desfășurate de IGC Sibiu, care după 1990 devine SC Salubris SA. În 1993, în asociere cu GETEBA Paris, devine prima societate cu capital mixt în domeniul salubrității în România, 1 iulie 1993 fiind data de la care societatea se numește SC GETESIB SA . Până la data actuală prin cesionări succesive de acțiuni către SITA Franța, TRAMAR Cluj si Brantner România Holding GmbH Austria, prin privatizarea acțiunilor de la AVAS, societatea GETESIB devine societate cu capital majoritar privat austriac
Situația actuală
În momentul de față organizația deservește 67 asociații de locatari, 11565 locuințe particulare si 1384 societăți comerciale din judetul Sibiu.
Localități în care prestează activitati de salubrizare: localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Pauca, Sura Mare, Vurpăr, Selimbăr, Loamneș, Roșia, Sura Mică, Alțâna, Șeica Mare, Cristian, Gura Râului, Marpod, Nocrich, Slimnic.
Domeniul de activitate
Societatea comercială Getesib SA are scop lucrativ, pentru realizarea de profit, desfășurând în principal activități specifice de gospodărie comunală în domeniul salubrizării, in baza Licentei A.N.R.S.C. pentru serviciul de precolectare, colectare și transport al deșeurilor municipale, inclusiv al deșeurilor toxice periculoase din deșeuri menajere,cu excepția celor cu regim special.
În scopul realizãrii obiectivului său de activitate, societatea dispune de mijloace de transport, inclusiv mașini și utilaje speciale, o dotare tehnico-materială bună și de ateliere de reparații și întreținere proprii, sistem de alimentare cu combustibil, utilaje de compactare a deseurilor colectate selectiv (plastic, hartie).
Codul CAEN al societatii este 3811- Colectarea deseurilor nepericuloase
Colectarea deseurilor menajere se face astfel:
manual de către un echipaj format din conducător auto și patru încărcători care deservesc o autocompactoare de 10– 12 mc, în care se golesc recipientele de colectare sau
mecanizat de către un echipaj format dintr-un conducător auto și un încărcător, care deservesc un autocontainer în care se încarcă la schimb containerele metalice.
Colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile constă din precolectarea, colectarea, transportul, sortarea, balotarea, depozitarea , expediția și vanzarea deșeurilor valorificabile
Deșeurile din județul Sibiu sunt transportate si depozitate la rampa ecologica din Cristian, jud. Sibiu, realizata prin proiectul "Sistem de Management Integrat al deșeurilor în județul Sibiu", administrata de societatea Tracon SRL Sibiu.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ- conform organigramei din anexa. Societatea are 21 angajati TESA si 28 angajati direct productivi (soferi, mecanici, sudori, electricieni, paznici,etc).
AUTORIZĂRI ȘI SUPRAVEGHERI
Licența de operator, eliberată de ANRSC BUCUREȘTI
Autorizație de funcționare eliberată de Primăria Sibiu,
Autorizație de mediu eliberată de Agenția de Protecția Mediului,
Autorizație sanitară de funcționare
Activitatea organizației este supusă controlului următoarelor organisme:
ANRSC București;
Agenția Regională de Protecție a Mediului Sibiu ; Garda națională de mediu-Comisariatul regional Sibiu ,
Inspectoratul Județean de Poliție Sanitară Sibiu;
Inspectoratul de Protecția Muncii Sibiu
Inspectoratul pentru situatii de urgenta Sibiu
Nota- In continuare, vom aborda Studiul de caz in corelare cu capitolele din standardul SR EN ISO 14001:1995.
SECȚIUNEA 1: DOMENIUL DE APLICARE
SMM este aplicat serviciilor de salubrizare- colectare, transport predare pentru depozitare reziduuri nepericuloase.
Nu sunt excluderi fata de cerintele standardului SR EN ISO 14001:2005.
SECȚIUNEA 2: REFERINTE NORMATIVE
SR EN ISO 14001:2005- Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare
SR EN ISO 14004:2010- Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii, sisteme si tehnici de aplicare.
Ordinul 140:2003 pentru aprobarea REGULAMENTULUI privind acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală.
Regulament serviciilor de salubritate în municipiul Sibiu, aprobat de Consiliul Local Sibiu
Hotărârea nr. 30/1994 privind îmbunătățirea activităților de gospodărire, curățenie, întreținere, păstrarea liniștii și ordinii publice, comerț, transport, conservarea mediului în municipiul Sibiu, modificată și completată prin Hotărârea nr. 99 / 1996 a Consiliului Local al Municipiului Sibiu
Regulamentul de organizare și funcționare a S.C. GETESIB S.A. Sibiu.
alte documente conexe privind organizarea și funcționarea societății
SECȚIUNEA 3: DEFINIȚII si ABREVIERI
Se aplică definițiile din Standardul SR ISO 14050:2010 “Management de mediu. Vocabular”:
Aspect de mediu: element al activitatilor, produselor si serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate avea un impact important asupra mediului.
Impact asupra mediului: orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau partial din aspectele de mediu ale organizatiei.
Îmbunătătirea continuă a SMM: proces de dezvoltare a sistemului de management de mediu pentru obtinerea îmbunătătirii performantei globale de mediu în acord cu politica de mediu a organizatiei.
Obiectiv de mediu: tel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.
Parte interesată: individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii.
Performantă de mediu: rezultate măsurabile ale managementului aspectelor de mediu dintr-o organizatie.
Pericol: sursă sau situatie cu un potential de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire, daună adusă proprietătii, daună adusă mediului de lucru, sau o combinatie a acestora.
Politica de mediu: intentiile globale si directia unei organizatii referitoare la performantele sale de mediu exprimată oficial de managementul la cel mai înalt nivel
Prevenirea poluarii: utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce evită, reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismelor de control, utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor.
Proces: ansamblu de activităti corelate sau în interactiune care transformă intrările în iesiri.
Reprezentantul managementului: Reprezentantul managementului pentru mediu.
Sistem de management de mediu: parte a sistemului de management a unei organizatii utilizat pentru a dezvolta si implementa politica sa de mediu si a gestiona aspectele de mediu.
Tintă de mediu: cerintă detaliată de performantă, aplicabilă organizatiei sau unei părti a organizatiei, care rezultă din obiective de mediu si care trebuie stabilită si îndeplinită pentru atingerea acestor obiective.
3.2. ABREVIERI
AM- aspect de mediu
AMS- aspect de mediu semnificativ
DG- director general
IM- impact de mediu
RM- responsabil mediu
RU- resurse umane
SMM- sistem de management de mediu
SR- standard roman
SECȚIUNEA 4: SISTEMUL de MANAGEMENT de MEDIU
4.1. CERINȚE GENERALE
SC Getesib SA a hotărât adoptarea unui SMM, conform standardului SR EN ISO 14001, considerând că prevederile acestui standard sunt compatibile cu obiectivele, serviciile și cu practicile proprii. Pentru aceasta organizația a hotărât reorganizarea activității din acest domeniu și prevederea în organigrama societății a unui departament de mediu, subordonat DG.
Structura organizației asigură responsabilitatea, autoritatea și independența personalului care conduce, efectuează și verifică activitățile ce influențează SMM prin:
inițierea de acțiuni de prevenire a apariției oricărei neconformități referitoare la mediu;
identificarea și înregistrarea oricărei probleme referitoare la mediu;
inițierea și recomandarea de soluții pe căi ierarhice;
verificarea implementării soluțiilor stabilite, cât și a eficienței lor.
4.2. Politica de Mediu
Managementul de la cel mai înalt nivel a stabilit Politica referitoare la mediu adecvată scopului organizatiei, în care a declarat angajamentul pentru satisfacerea cerintelor si reglementărilor legislative legate de protectia mediului sau alte cerinte, pentru îmbunătătirea continuă a eficacitătii sistemului de management, respectiv angajamentul pentru prevenirea poluării. Politica referitoare la mediu asigură un cadru pentru stabilirea si analiza obiectivelor si tintelor specifice mediului.
Intrucat societatea are implementat si certificat si sistemul de management al calitatii in conformitate cu SR EN ISO 9001:2008, Politica declarata este comuna pentru cele doua sisteme de management, implementate integrat.
Politica societatii este publica, fiind disponibila oricarui public interesat.
Astfel, Politica declarata a societatii Getesib SA, este urmatoarea:
POLITICA REFERITOARE LA CALITATE-MEDIU
Managementul S.C. GETESIB S.A. Sibiu acordă o atentie deosebită implementării propriei politici referitoare la calitate si mediu, care este parte integrantă a politicii generale a organizatiei, având în vedere concurenta si exigentele clientilor în ceea ce priveste produsele si serviciile organizatiei (gospodărie comunală în domeniul salubrizării).
Ne angajam sa menținem și sa îmbunătățim continuu eficacitatea în domeniul calității si protecției mediului, astfel încât să se asigure:
Satisfacerea cerintelor clientului, respectând termenele de prestare si calitatea convenită,
Implementarea și menținerea unui sistem de colectare si selectare a deșeurilor reciclabile la nivelul standardelor europene,
Conformarea cu cerintele legale si reglementate din domeniul calitătii, mediului, precum si cu alte cerinte aplicabile activitătilor noastre la care organizatia noastra a subscris.
Pentru toate acestea, Conducerea de vârf își asumă un rol activ în promovarea și coordonarea activităților cu impact asupra calității si mediului, prin:
Implementarea unui Sistem integrat de Management Calitate- Mediu in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001, ISO 14001.
Îmbunătătirea performantelor de mediu, prin controlul si reducerea impacturilor asupra mediului si prin adoptarea unui comportament preventiv fată de poluarea mediului,
Instruirea și îmbunătățirea receptivității salariaților față de SIM;.
Comunicarea politicii de calitate-mediu intregului personal care lucreaza in S.C. GETESIB S.A. sau in numele societatii.
Această declarație constituie cadrul general pentru stabilirea de obiective specifice pentru activitățile/ procesele din cadrul S.C. GETESIB S.A. Conducerea societatii analizează periodic realizarea politicii și obiectivelor în domeniul sistemului de management calitate-mediu, luând decizii în consecință.
Conducerea S.C. GETESIB S.A asigură disponibilitatea politicii sale referitoare la calitate, mediu si sănătate si securitate ocupatională pentru public si parti interesate
4.3. PLANIFICARE
Planificarea in cadrul Getesib SA are ca elemente specifice:
– planificarea evaluarii initiale de mediu,
– identificarea aspectelor de mediu
– evaluarea aspectelor de mediu.
– planificarea obiectivelor si tintelor, monitorizarea realizarii acestora si a performantelor de mediu se realizeaza prin programe de management de mediu.
4.3.1. Aspecte de Mediu
Principalii factori poluatori rezultati din activitatea societatii de salubritate si identificati in cursul analizei de mediu efectuate, sunt :
1.Deseuri municipale si asimilabile -totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale, agenți economici (deșeuri menajere și asimilabile), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din construcții – demolări și nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești.
2. Deseuri biodegradabile
3.Depozite de deseuri necontrolate
4.Deseurile de productie –deșeuri metalice (feroase și neferoase), hârtie și cartoane, materiale plastice, textile, sticlă. Dintre acestea, o parte sunt valorificate intern, de cǎtre agenții economici generatori, dar cea mai mare parte este valorificată prin unitǎți specializate de tip REMAT.
5.Noxele emise de masinile si utilajele din dotare
6.Deseuri din echipamente electrice si electronice
7. Prezența muștelor, țînțarilor, șobolanilor și a câinilor vagabonzi, care sunt vectori de răspândire a diferitelor afecțiuni.
Astfel, Aspectele de mediu au fost identificate de o echipa multidisciplanara, pentru urmatoarele activități/operații cu impact asupra mediului, derulate de catre SC Getesib SA:
colectare si transport gunoi menajer,
activități speciale cum ar fi cele de reparații, mentenanță, aprovizionare, curățenie loc de munca;
actuale, relevante din trecut (AM istorice), noi/ modificate;
condiții de funcționare normale/ anormale;
situații de urgență rezonabil previzibile;
performanta si practici de mediu ale contractorilor si furnizorilor (AM dobândite).
Procesul de identificare al aspectelor semnificative de mediu pentru SC Getesib SA a inclus urmatoarele etape:
4.3.1.1. Identificarea aspectelor de mediu se face:
La implementarea SMM pentru a identifica aspectele de mediu asociate proceselor care se desfasoara în organizație și produselor/ serviciilor realizate în acel moment;
La apariția unor procese/ servicii noi;
La schimbarea sau modificarea tehnologiilor (modului de lucru) sau a echipamentelor de lucru pentru a evalua impactul pe care acestea îl pot avea asupra mediului;
La închiderea unor obiective sau diminuarea semnificativa a activității, pentru a vedea dacă exista aspecte de mediu care nu mai trebuie luate în considerare.
4.3.1.2. Identificarea aspectelor de mediu și evaluarea impacturilor asociate
In acest proces se urmărește AMS si a IM asociate fiecărui aspect identificat.
Etape:
a. Analiza documentelor relevante si a informațiilor disponibile pentru fiecare din activitățile/ produsele/ serviciile identificate in cadrul organizației:
– In acest sens, am consultat: fisele de proces si fisele de evaluare ale proceselor, rapoarte de monitorizare, documente pregătite pentru sau de către autoritățile de reglementare, programele de conformare din domeniul protecției mediului, proceduri si instrucțiuni de lucru, studii si documentații, diverse înregistrări. Rezultatele analizei acestor documente conduc la identificarea acelor activități/ produse/ servicii pentru care exista suficiente informații pentru evaluarea AM.
b. Au fost colectate informații din toate zonele din organizație. Aceasta s-a realizat prin vizite și interviuri cu personalul de la diferite locuri de muncă; cu datele obținute am completat un formular de sinteza al aspectelor specifice de mediu pentru fiecare locatie, in baza carora am realizat Diagramele flux de identificare a aspectelor de mediu asociate proceselor, pentru conditii de functionare normale, anormale si situatii de urgenta.
Diagrama flux cu AM identificate la SC Getesib SA
In continuare, evaluarea gradului de semnificație a impactului generat de aspectele de mediu identificate, am realizat-o cu ajutorul Grilei de evaluare a aspectelor de mediu, în funcție de următoarele criterii de evaluare:
R – respectarea reglementarilor legale si a altor cerințe;
S – sensibilitatea mediului si a parților interesate;
G – gradul de risc al impactului;
M – mijloace de control ale impactului;
Pentru fiecare criteriu se aplică un sistem de notare între 1-10.
Nivel de semnificație al impactului s-a calculat în funcție de valorile pentru R,S,G și M, folosind niște indici de ponderare în funcție de importanța criteriului:
Ns =0,5xR + 0,15xS + 0,2xG + 0,15xM
Valoarea maximă pentru Ns:
Ns =0,5×10 + 0,15×10 + 0,2×10 + 0,15×10 = 5 + 1,5 + 2 + 1,5 = 10
Aspectele de mediu cu Ns > 5, este considerat cu impact semnificativ.
Echipa stabilita pentru identificarea aspectelor de mediu analizează Fișele de colectare date – aspecte de mediu întocmite in cadrul SC GETESIB S.A., identifică aspectele de mediu existente sau posibile pe care le-am înregistrat în “Lista aspectelor de mediu identificate in condiții de funcționare normala si anormală.
LISTA ASPECTELOR DE MEDIU IDENTIFICATE
in conditii de functionare normala (N), anormala (A) si situatii de urgenta (U)
In continuare, pentru AM evaluate cu punctaj > 5 s-au identificat AMS:
LISTA ASPECTELOR SEMNIFICATIVE DE MEDIU
Actualizarea aspectelor de mediu
Identificarea si evaluarea aspectelor de mediu este reactualizată anual sau în cazul:
Dezvoltarii de noi produse/servicii;
Schimbări ale proceselor si tehnologiei, și introducerea de noi procese;
Extindere sau reducere semnificativa a capacității;
Extindere sau mutare a unei activități;
Schimbări ale legilor și regulamentelor,
Aparitiei de sesizări ale părtilor interesate.
Lista aspectelor de mediu identificate cu impact semnificativ sta la baza procesului de definire a obiectivelor, țintelor si programelor de management.
Aspectele de mediu identificate în condiții de situații de urgență stau la baza întocmirii Planurilor de pregătire pentru situații de urgenta și capacitate de răspuns (vezi PMI 17).
4.3.2. Cerinte legale si alte cerinte
Organizatia se preocupa constant de identificarea, evidenta, analiza, actualizarea, accesul si cunoasterea cerintelor legale si a altor cerinte de mediu aplicabile activitătilor organizatiei. Cerintele legale si alte cerinte la care organizatia subscrie sunt luate în considerare în stabilirea, implementarea si mentinerea SMM
Evaluarea conformării cu cerintele legale si alte cerinte se face având la bază următoarele:
−rezultatele monitorizării si măsurării;
−constatările auditurilor interne si externe;
−observatiile părtilor interesate;
−aspectele si impacturile semnificative de mediu.
În vederea evaluării periodice (anuale) conformării cu cerintele legale si cu alte cerinte la care organizatia subscrie, RM verifică:
−respectarea reglementărilor legale de mediu înregistrate în Legislatia aplicabilă în domeniul mediului si a altor cerinte aplicabile activitătilor desfăsurate de către organizatie;
−existenta si valabilitatea autorizatiilor legate de functionarea organizatiei,
−obligatiile de furnizare de date,
−existenta autorizatiilor legate de investitii si dezvoltări,
−prevederile privind respectarea valorilor limită,
−altele (de exemplu existenta echipamentelor prescrise, cerinte de pregătire profesională).
În cazul în care sunt depistate neconformităti în urma verificării si evaluării conformării cu cerintele legale RM, înstiintează DG si initiază actiuni corective.
Lista reglementarilor legale pe linie de mediu pe care le-am identificatat ca aplicabile la SC Getesib SA:
4.3.3. Obiective, tinte si programe de mediu
În vederea îndeplinirii cerintelor de reglementare referitoare la mediu si a îmbunătătirii continue a performantei de mediu, managementul, in baza obiectivelor generale stabilite la nivel de societate, stabileste obiectivele si tintele specifice de mediu pentru functii relevante si la niveluri relevante ale organizatiei.
Obiectivele de mediu stabilite sunt măsurabile, acolo unde acest lucru este posibil si sunt în concordantă cu Politica organizatiei. Obiectivele si tintele de mediu sunt stabilite de către Management în cadrul sedintelor periodice. Obiectivele sunt aprobate de catre DG.
La stabilirea obiectivelor si tintelor specifice de mediu se tine cont de:
• îndeplinirea cerintelor si reglementărilor legislative legate de protectia mediului sau alte cerinte la care organizatia subscrie,
• aspectele de mediu semnificative asociate activitătilor desfăsurate,
• posibilitătile financiare, operationale si de afaceri,
• punctele de vedere ale părtilor interesate,
• informatii rezultate din activitătile de monitorizare si de analiză a datelor.
Urmărirea si documentarea realizării obiectivelor si tintelor specifice de mediu este responsabilitatea RM din organizatie. Îndeplinirea si atingerea obiectivelor si tintelor este analizată în cadrul sedintelor periodice, respectiv la analizele anuale efectuate de management si dacă este necesar sunt întreprinse măsuri adecvate.
Pentru indeplinirea obiectivelor de mediu SC Getesib SA stabileste, implementeaza si mentine un “Program de management de mediu”. Acesta este analizat semestrial de către RM pentru controlul îndeplinirii obiectivelor scadente si anual de către DG, pentru evaluarea realizărilor fata de obiectivele propuse.
RM urmareste necesitatea actualizarii “ Programul de management” prin audituri interne.
Astfel, programul de management de mediu al SC Getesib SA a inclus urmatoarele actiuni:
4.4. IMPLEMENTARE SI OPERARE
4.4.1. Resurse, atributii, responsabilitate si autoritate
Managementul de la cel mai înalt nivel furnizează DG al S.C. Getesib SA datele necesare cu privire la resursele necesare SMM.
Directorul General asigură resursele necesare pentru implementarea, conducerea și îmbunătățirea SMM în conditii de reducere a impactului asupra mediului. Aceste resurse se referă dar nu se limitează la: personal competent, echipamente adecvate, facilități, servicii suport, mediu de lucru adecvat.
Fiecare angajat al organizatiei este responsabil pentru îndeplinirea sarcinilor primite în conformitate cu cerintele stabilite. Atributiile, responsabilitătile si autoritătile functiilor cuprinse în organigramă sunt definite si documentate în Manualul SMM, procedurile de sistem, instructiunile de lucru, Fisele posturilor, si sunt comunicate functiilor implicate. Relatiile ierarhice din cadrul organizatiei sunt stabilite în organigramă.
Responsabilitățile generale, pe categorii de autoritate ale organizației sunt următoarele:
Managementul de la cel mai înalt nivel (Directorul General)–este responsabil pentru dezvoltarea și comunicarea politicii, planificarea SMM și pentru asigurarea resurselor necesare pentru implementarea și îmbunătățirea SMM.
Managementul executiv– Toți managerii, șefii de compartimente, sunt responsabili pentru implementarea politicii, proceselor și a sistemului de mediu. Toți managerii sunt responsabili pentru planificarea și controlul SMM în zona lor de activitate, inclusiv pentru stabilirea și dezvoltarea obiectivelor operaționale și pentru asigurarea resurselor necesare pentru implementarea și îmbunătățirea SMM. Managerii analizează performanța personalului din subordine. Managerii cu responsabilitate și autoritate pentru stabilirea și implementarea acțiunilor corective răspund de aplicarea conformă și la timp a acestora. Managementul se asigură că sunt stabilite responsabilitățile pentru asigurarea conformității serviciilor.
Personalul organizației – Toți angajații organizației sunt responsabili pentru calitatea propriei activități și pentru implementarea politicii și procedurilor aplicabile proceselor pe care le desfășoară. Toți angajații sunt responsabili pentru identificarea și raportarea tuturor problemelor potențiale cunoscute și recomandarea de soluții cu ocazia auditurilor interne sau a proceselor referitoare la acțiunile corective / preventive.
La nivelul societatii exista numit un Responsabil de mediu care are atributii legate de modul in care sunt respectate cerintele de mediu in procesele/activitatile organizatiei. Atributiile specifice RM sunt mentionate in fisa postului. Principalelele responsabilitati sunt:
– asigurarea îndeplinirii continue a cerintelor standardului SR EN ISO 14001:2005,
– de a raporta DG performanta SMM pentru analizare, inclusive oportunitati pentru imbunatatire.
4.4.2. Competenta , instruire si constientizare
Competența personalului ce desfăsoară activităti care influentează conformitatea produselor si serviciilor cu cerintele specifice de mediu sau a persoanelor care lucrează în numele organizatiei si a căror activitate poate provoca un impact semnificativ asupra mediului, se apreciază pe baza criteriilor cu privire la studii, instruire, abilități și experiență. Departamentului Resurse Umane îi revine întreaga responsabilitate pentru administrarea procesului referitor la managementul resurselor umane.
Compartimentul RU care gestioneaza resursele umane din SC Getesib SA planifică instruirea personalului impreuna cu RM pentru problematica referitoare la protectia mediului. Frecventa de instruire este de cel putin o data pe an pentru toate compartimentele/activitatile.
Se completeaza la fiecare inceput de an Programul anual de instruire cu tematica de mediu prin care se urmareste constientizarea personalului referitor la:
importanta conformitatii cu politica de mediu, documentatia si cerintele SMM,
aspectele de mediu semnificative si impacturile asociate ale activittailor si efectele benefice aduse mediului prin imbunatatirea performantei individuale,
atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu cerintele SMM
consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate.
Cu ocazia fiecarei instruiri realizate se completeaza un Proces verbal de instruire.
4.4.3. Comunicare
În vederea functionării eficace a SMM este reglementată comunicarea internă între diferite niveluri si functii din organizatie, precum si comunicarea externă cu părtile interesate, pentru a se asigura că informatiile pertinente referitoare la mediu si sunt comunicate
Comunicare internă
Organizația comunică informațiile cu privire la procesele SMM și ale eficacității acestuia cu ocazia instruirii, a auditului intern, a acțiunilor corective/ preventive și a ședințelor de analiză astfel:
RM comunică cu ocazia ședințelor periodice (zilnice- sedinte operative, semestriale- analiza SMM) informațiile cu privire la stadiul și importanța activităților cu privire la SMM. Auditurile interne sunt utilizate de asemenea pentru comunicarea adecvată cu angajații;
Departamentul de Resurse Umane informează cu privire la programele de instruire a personalului organizației, rezultatele obținute de acesta ca și cerințele legale aplicabile acestui domeniu.
Persoanele desemnate mentin înregistrări privind deciziile luate, sarcinile, responsabilitătile si termenele stabilite.
Toți managerii sunt responsabili pentru stabilirea canalelor de comunicare: ședințele de analiză și proiectele de îmbunătățire.
Comunicare externă
În cadrul comunicării externe, părtile interesate sunt informate privind functionarea SMM, politica referitoare la mediu, angajamentul managementului privind îmbunătătirea performantelor de mediu, aspectele semnificative de mediu ale organizatiei.
Procesul de comunicare externă are în vedere primirea, documentarea si transmiterea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările pertinente ale părtilor externe interesate. În cazul în care Directorul general consideră că sunt necesare comunicări externe privind aspectele de mediu semnificative ale SMM, DG stabileste si documentează modalitătile de comunicare. DG a luat decizia ca acestea sa fie comunicate numai la solicitare si dupa analiza solicitarii de la caz la caz.
Ca parti interesate, in cazul SC Getesib SA au fost identificate: angajatii, clienti, furnizori, autoritati, public/ persoane fizice interesat de functionarea societatii, vecini ai societatii.
4.4.4. Documentatia SMM
Constituie documente ale SMM următoarele:
Declarația privind politica in domeniul calitatii si mediului;
Obiectivele SMM, tinte, programe de management;
Manualul SMM (MM);
Procedurile SMM;
Instrucțiuni de lucru;
Inregistrari (procese verbale, evidente, etc);
Autorizatii specifice
Alte documente, inclusiv înregistrări determinate de organizație ca fiind necesare pentru a se asigura de eficacitatea planificării, operării și controlului proceselor sale (instrucțiuni de lucru, decizii etc.).
Manualul SMM (MM) este documentul SMM care definește scopul și domeniul de aplicare al SMM, documentează politica, obiectivele generale precum și procesele necesare implementării acestei politici.
MM este verificat de catre RM cu sprijinul celorlalte compartimente și aprobat DG.
MM se revizuiește de către RM, în următoarele situații:
când s-au produs modificări semnificative în structura organizatorică;
când au apărut cerințe noi în domeniul mediului, ca urmare a modificării documentelor de referința sau apariției de noi standarde;
când există o cerință expresă, motivată a organismului de certificare (după certificare) sau a partilor interesate;
după un număr de modificări care fac dificilă prezentarea Manualului ca document accesibil;
cel puțin o dată la doi ani.
MM revizuit se supune aprobării. O dată cu difuzarea conform Listei de difuzare, varianta veche a Manualului / paginile modificate se retrag. Reviziile se înregistrează, iar variantele retrase, în original, se arhivează .
Procedurile SMM descriu procesele sistemului și au ca obiect modul de îndeplinire, desfășurarea activităților în cadrul procesului, responsabilitățile și controlul aferent pentru planificarea, operarea și controlul procesului. Ele definesc responsabilitățile și modul în care grupuri de angajați din același compartiment sau din compartimente diferite colaborează pentru a îndeplini obiectivele SMM stabilite de management.
Structura procedurilor cuprinde următoarele capitole: scopul, domeniul, definiții și prescurtări, conținutul sau desfășurarea procesului (descrierea activităților, responsabilitățile, înregistrările), tratarea cazurilor limită și anexe/ formulare.
Procedurile SMM sunt elaborate de catre RM în colaborare cu compartimentele care desfășoară procesul/ activitățile descrise și sunt aprobate de Directorul General al organizației.
Revizia procedurilor SMM este efectuată de catre RM și este supusă reaprobării DG.
4.4.5. Controlul documentelor
Pentru menținerea sub control a documentelor referitoare la mediu, atât a celor interne cât și a celor provenite din exterior, organizația a identificat acele documente și date care sunt în legătură cu condițiile standardului SR EN ISO 14001:2005 și a stabilit proceduri documentate, asigurându-se că:
aceste documente și date sunt analizate și aprobate înainte de emitere de către funcții autorizate;
edițiile în vigoare sunt disponibile în toate locurile unde se execută activități esențiale pentru funcționarea eficace a SMM;
documentele nevalabile și/ sau perimate sunt retrase din punctele de utilizare și sunt izolate;
modificările documentelor și datelor sunt analizate și aprobate de aceleași funcții care le-au analizat și aprobat inițial.
Cadrul general de desfășurare a acestui proces este prezentat în procedura specifica – Controlul documentelor. O lista a documentelor din societate este prezentata in anexa.
4.4.6. Control operational
S.C. Getesib SA a identificat toate activitatile asociate aspectelor de mediu cu impact semnificativ care cer proceduri specifice sau programe de management de mediu.
Toate aceste activități sunt ținute sub control prin:
identificarea/ actualizarea listei aspectelor de mediu semnificative specifice fiecărui compartiment în care se desfășoară activități cu impact asupra mediului;
precizarea criteriilor de operare în siguranță față de mediu;
monitorizarea și măsurarea factorilor de mediu;
instruirea personalului;
planificarea și efectuarea activității de mentenanță;
controale asupra produselor, echipamentelor si serviciilor achizitionate;
controale asupra contractorilor, furnizorilor si a altor vizitatori la locul de munca.
Aceste documente definesc criterii de operare si intretinere specifice, care sa asigure ca SMM este menținut in concordanta cu angajamentul de prevenire a poluării.
În vederea tinerii sub control a aspectelor de mediu asociate activitătilor desfăsurate de organizatie sunt stabilite modalitătile de gestionare ale acestora si care includ: gestionarea deseurilor, tratarea apei, protectia atmosferei, protectia solului si gestionarea substantelor periculoase.
Gestionarea deseurilor
– Identificarea si selectarea deseurilor
Cu ocazia identificării aspectelor de mediu si a impacturilor asupra mediului sunt stabilite deseurile periculoase si nepericuloase rezultate din activitatea organizatiei, luând în considerare reglementările legale în vigoare.
Deseurile periculoase si nepericuloase sunt colectate si păstrate conform celor prezentate în instructiuni de lucru specifice referitoare la colectarea si păstrarea deseurilor.
Deseurile nepericuloase se depozitează separat pe categorii, în locuri adecvate si desemnate, până la eliminarea sau valorificarea acestora.
Deseurile de hartie-carton si plastic, PET colectate selectiv de la populatie sunt depozitate in spatiu amenajat unde are loc un proces de selectare finala a acestora si apoi presarea.
Urmărirea respectării colectării selective a deseurilor nepericuloase este responsabilitatea RM. Deseurile periculoase se depozitează pe teritoriul organizatiei în conditii de protectie a sănătătii angajatilor si a mediului.
Colectarea si depozitarea în conditii adecvate a rumegusului si/ sau a nisipului contaminat cu ulei sau alte substante periculoase, respectiv a altor deseuri periculoase pe amplasamentul organizatiei este responsabilitatea RM care urmăreste efectuarea acestei activităti. Unitătile de colectare (recipienti, containere) sunt identificate cu etichete, care indică tipul deseului colectat.
RM răspunde pentru verificarea respectării reglementărilor de depozitare si gestionare a deseurilor, respectiv pentru efectuarea corectiilor în caz de nerespectare.
Deseurile menajere sunt considerate deseurile de hârtie, ambalajele alimentelor, resturile de alimente care rezultă în sala de mese, birouri, hale si ateliere. Deseurile menajere trebuie colectate separat, în containere speciale si cosuri destinate acestui scop. Acestea nu sunt colectate împreună cu deseurile periculoase si nepericuloase rezultate din activitătile de intretinere.
– Evidenta gestiunii deseurilor
Deseurile care nu pot fi reutilizate în cadrul organizatiei trebuie valorificate sau eliminate periodic de către furnizori de servicii autorizati pentru efectuarea acestor activităti.
Deseurile sunt predate furnizorilor de servicii autorizati, iar evidenta deseurilor este tinută de RM, conform legislatiei în vigoare.
– Gestionarea substantelor periculoase
Conditiile de utilizare, modul de păstrare si de eliminare în sigurantă a substantelor periculoase sunt stabilite de producător. Substantele periculoase pot fi utilizate numai dacă există Fisele tehnice de securitate ale acestora. Responsabilul aprovizionare are obligatia de a obtine Fisele tehnice de securitate de la furnizor sau de la producător. Cunoasterea si respectarea continutului acestora de către Utilizatori este obligatorie. RM tine evidenta substantelor periculoase utilizate în cadrul organizatiei.
Depozitarea si păstrarea produselor periculoase se realizează în spatii de depozitare desemnate si în conditii care elimină posibilitatea de afecta sănătatea utilizatorilor, conform Fiselor tehnice de securitate. Recipientii pentru substante periculoase sunt prevăzuti cu etichete (pictograme sau simboluri pe fond colorat) si detalii privind riscul asociat, conform reglementărilor legale în vigoare.
Incintele utilizate pentru depozitarea substantelor periculoase în cantităti mari trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător (conform reglementărilor legale în vigoare).
Responsabil cu respectarea cerintelor referitoare la gestionarea substantelor periculoase este Responsabilul aprovizionare, respectiv Responsabilul de mediu.
– Protectia atmosferei
Pe amplasamentul organizatiei există surse de poluare a atmosferei pentru care sunt obligatii de monitorizare (Centrala termica pe gaz metan), incluse in programul de monitorizare.
– Tratarea apelor
Apele uzate rezultate din activitatea desfăsurată sunt introduse în reteaua de canalizare cu respectarea reglementărilor în vigoare. Apa evacuată în reteaua de canalizare este monitorizată si raportată către autorităti (pH, MTS, detergenti, CBO5, substante extractibile), conform Autorizatiei de mediu. Seful de garaj si RM răspund de gestionarea apelor uzate conform legislatiei în vigoare.
– Protectia solului
Sursele de poluare pentru sol care pot rezulta din activitătile desfăsurate pe amplasamentul organizatiei, sunt:
− vărsarea accidentală a unor substante periculoase lichide (vopsele, ulei, lubrifianti, etc.),
− uleiul/ motorina scurs din echipamente în timpul functionării sau întretinerii.
Manipularea atentă a substantelor periculoase este obligatorie. În cazul scurgerilor accidentale, persoana care a observat problema asigură absorbirea substantei periculoase cu substante absorbante, pentru a reduce nivelul de poluare a solului. Pentru prevenirea poluării solului cu ulei rezultat din functionarea sau întretinerea echipamentelor, se utilizează recipienti pentru colectarea uleiului uzat.
– Poluarea fonică
Initierea si efectuarea măsurătorilor privind poluarea fonică (zgomot) se face conform Autorizatiei de mediu, respectiv cu luarea în considerare a observatiilor si reclamatiilor părtilor interesate.
4.4.7. Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
În vederea pregătirii pentru situatii de urgentă si capacitate de răspuns sunt identificate posibilele accidente si situatii de urgentă care pot avea impact asupra mediului, modul de actiune în astfel de situatii, precum si modul de prevenire si reducere a impactului asupra mediului care pot fi asociate acestor situatii de urgentă, conform listei Aspectelor Semnificative de Mediu pentru situatii de urgenta.
Sarcinile si responsabilitătile privind pregătirea pentru situatii de urgentă si capacitate de răspuns sunt reglementate în Procedura – Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
– Identificarea situatiilor de urgentă, măsurile necesare
În cazul aparitiei unei situatii de urgentă sau în vederea pregătirii pentru situatii de urgentă si capacitate de răspuns sunt identificate posibilele accidente si situatii de urgentă de către RM într-un Plan de urgentă. La stabilirea Planului de urgentă sunt luate în considerare:
−rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare si de control ale riscurilor;
−aspectele care prezintă risc pentru mediu si sursele de pericol, cauzele producerii si a evaluării impactului asociat;
−cerintele legale si de altă natură;
−experienta accidentelor, incidentelor si situatii de urgentă precedente;
−disponibilitatea serviciilor locale de urgentă si detalii referitoare la capacitatea de răspuns în situatii de urgentă
−analize ale situatiilor de urgentă si ale exercitiilor practice efectuate si rezultatele actiunilor ulterioare.
Planul de urgentă elaborat conform reglementărilor legale în vigoare este aprobat de catre DG si contine actiunile necesare în cazul în care se produce o situatie specifică de urgentă, lista echipamentelor de urgentă si modalitătile de utilizare ale acestora.
Actiunile care se desfăsoară preventiv declansării unei situatii de urgentă constau în:
−punerea la dispozitia angajatilor a exemplarelor sau afisarea Planului de urgentă;
−controlul si întretinerea preventivă a instalatiilor si a echipamentelor;
−instruirea personalului în vederea pregătirii pentru situatii de urgentă si capacitate de răspuns.
Organizarea, derularea, evaluarea si documentarea instruirii este responsabilitatea Responsabilului de mediu care, la decizia DG, răspunde pentru organizarea si derularea, cu frecvernta cel putin anuala, a simulărilor privind situatiile de urgentă si capacitate de răspuns. Rezultatele instruirilor si a simulărilor sunt analizate în cadrul sedintelor managementului si sunt stabilite măsurile adecvate.
– Declansarea situatiilor de urgentă
Fiecare angajat are obligatia de a urmări cu atentie problemele care pot declansa situatii de urgentă. În cazul declansării unei situatii de urgentă persoana care a observat accidentul are obligatia de a anunta RM. Acesta analizează informatia si decide cu privire la gravitatea problemei semnalate.
În cazul producerii accidentelor RM:
−inspectează zona afectată si evaluează gravitatea si tipul accidentului (stabilirea poluării mediului, tipul, cantitatea materialelor poluante si stabilirea directiei de propagare);
−evaluează numărul de personal disponibil, instalatiile si echipamentele necesare;
−dă indicatii, instructiuni cu privire la aplicarea activitătii de interventie pentru a tine situatia sub control;
−dacă este necesar anuntă unitătile care acordă sprijin organizatiei (de exemplu: pompieri, ambulanta, protectia civilă etc.).
Modul de înstiintare a responsabililor din cadrul organizatiei si a unitătilor care acordă sprijin este stabilit în Planul pentru situatii de urgenta si aprobat de către Directorul general.
-. Încheierea situatiilor de urgentă
După încheierea situatiilor de urgentă Seful de garaj răspunde de curătarea instalatiilor si echipamentelor folosite, iar în cazul deteriorării acestora răspunde de repunerea în functiune (repararea, respectiv înlocuirea acestora).
DG si RM răspund de comunicarea evenimentelor si accidentelor produse cu ocazia situatiilor de urgentă organelor si autoritătilor conform normelor legale în vigoare.
– Evaluarea activitătilor de interventie în caz de urgentă
RM înregistrează problemele constatate si evaluează situatia activitătilor desfăsurate în timpul interventiei. În cazul în care sunt necesare actiuni corective/ preventive, acestea sunt initiate de RM.
actualizarea planului de prevenire a situației de urgență
RM evaluează oportunitatea modificării si actualizează Planul de urgentă anual sau ori de câte ori este nevoie, tinând cont de:
−modificările apărute în legislatia în vigoare privind prevenirea poluării mediului, apărării împotriva incendiilor si securitătii si sănătătii în muncă;
−rezultatele exercitiilor de simulare a situatiilor de urgentă, din cadrul instruirilor practice care impun modificări;
−modificările în organizatie, modificarea si/ sau completarea tehnologiilor de executie, a instalatiilor, constructiilor, dotărilor;
−producerea accidentelor sau aparitia unor situatii de urgentă
4.5. VERIFICARE
4.5.1. Monitorizare si masurare
Secțiunea prezintă modul în care organizația definește, planifică și implementează activitățile de monitorizare, măsurare, analizare și îmbunătățire necesare pentru îmbunătățirea continuă a SMM. Aceste activități includ conducerea auditurilor interne, monitorizarea și măsurarea factorilor de mediu afectati de activitatea societatii, monitorizarea performantei de mediu, controlul operational, monitorizarea conformitătii cu obiectivele si tintele specifice de mediu, respectiv cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile.
Monitorizarea si masurarea performantelor de mediu, respectiv cu evaluarea conformarii cu cerintele legale sunt reglementate în procedura “Conformarea cu cerintele legale de mediu”. Rezultatele monitorizării si măsurării proceselor si înregistrările aferente sunt păstrate.
În cadrul sedintei periodice de analiză a managementului sunt evaluate monitorizările efectuate si sunt întreprinse corectii sau actiuni corective în vederea îmbunătătirii eficacitătii sistemului integrat de management si a proceselor sale.
In continuare prezentam Planul de monitorizare al Getesib SA:
4.5.2. Evaluarea conformarii
S.C. Getesib SA evaluează periodic, cel putin o data pe an, cu ocazia analizei de management, conformarea cu cerintele legale de mediu la care a subscris si stabileste actiuni corective/ preventive, dupa caz.
4.5.3. Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva
Acțiuni corective
Detectarea neconformitătilor legate de SMM si a observatiilor părtilor interesate conduce la analizarea și stabilirea unui sistem de acțiuni corective, deoarece o neconformitate detectată necesită o corecție imediată și acțiuni de eliminare a posibilităților de repetare. Acțiunile întreprinse de organizație sunt descrise în procedura– Neconformitati de mediu. Acțiuni corective si preventive .
RM colectează și analizează eficacitatea acțiunilor corective întreprinse pentru a propune acțiuni de îmbunătățire. Se consideră că sistemul de acțiuni corective este eficace atunci când aceiași neconformitate sau o neconformitate similară nu a mai fost detectată după implementarea acțiunilor corective. Rezultatele acestei analize și propunerile de îmbunătățire sunt prezentate managementului de la cel mai înalt nivel cu ocazia ședințelor de analiză a managementului.
Acțiuni preventive
Identificarea acțiunilor necesare pentru eliminarea cauzelor unor neconformități potențiale se face pe baza datelor furnizate de auditurile interne, feedback–ul de la partile interesate sau din alte surse, iar implementarea acțiunilor preventive stabilite este urmărită.
RM colectează și analizează eficacitatea acțiunilor preventive întreprinse pentru a propune acțiuni de îmbunătățire a acestui sistem. Se consideră că sistemul de acțiuni preventive este eficace atunci când problema potențială identificată nu are loc. Rezultatele acestei analize și propunerile de îmbunătățire sunt prezentate managementului de la cel mai înalt nivel cu ocazia ședințelor de analiză a managementului
4.5.4. Controlul înregistrărilor
Pentru a controla identificarea, colectarea, indexarea, arhivarea, păstrarea și eliminarea înregistrărilor SMM, organizația a elaborat și implementat procedura- Controlul documente si înregistrări.
Procedura reglementează modul, condițiile și perioada în care înregistrările SMM trebuie tinute sub control pentru demonstrarea conformității cu cerințele specificate.
Perioada de păstrare a înregistrărilor este cea definită de cerințele aplicabile ale reglementărilor legale și / sau de managementul organizației.
4.5.5. Audit intern
Rezultatele obținute prin auditurile interne reprezintă datele de intrare critice utilizate pentru aprecierea eficacității SMM și pentru identificarea oportunităților de îmbunătățire. Scopul auditului intern este acela de a determina dacă SMM îndeplinește cerințele documentelor de referinta și de a identifica oportunitățile de îmbunătățire.
Procesele SMM analizate sunt efective dacă permit obținerea rezultatelor dorite sau îndeplinirea obiectivelor stabilite. În plus, în timpul auditului intern sunt puse în evidență propunerile personalului cu privire la îmbunătățirea performantelor de mediu. Rezultatele auditului intern sunt folosite, de asemenea, pentru a stabili scopul, natura și frecvența viitoarelor audituri interne pentru procesele, produsele, elementele SMM pe care este cel mai probabil a le găsi ca ineficace sau ineficiente.
Șefii de compartimente responsabili pentru zona auditată trebuie să se asigure că sunt intreprinse, fără întarziere nejustificată, orice corecții și acțiuni corective necesare pentru a elimina neconformitățile detectate și a cauzelor acestora și inițiază acțiunile corespunzătoare ca răspuns la propunerile de îmbunătățire ale personalului din subordine.
Prin auditul de urmărire se verifică implementarea efectivă și la termenul prevăzut a acțiunilor stabilite.
Toate înregistrările auditurilor interne, inclusiv cele referitoare la instruirea auditorilor, rapoartele de audit și rezultatele acțiunilor de urmărire sunt menținute de RM. Periodic sunt analizate rezultatele auditurilor interne și nivelul de realizare a obiectivelor cu privire la îmbunătățirea SMM. RM furnizează recomandările adecvate pentru analiza managementului.
4.6. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT
Managementul de la cel mai înalt nivel analizează anual sau ori de câte ori este nevoie eficacitatea și adecvanța SMM.
Datele primare de intrare ale analizelor constau în datele rezultate din procesul de măsurare a nivelului de conformitate și performanță a SMM.
Conformitatea este asigurată prin datele pozitive rezultate în urma auditurilor interne și a îndeplinirii acțiunilor corective și a celor preventive.
Performanța este asigurata prin nivelul de promovare a obiectivelor SMM în interiorul organizației și a gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite
Datele primare de ieșire ale analizelor managementului cu privire la mediu constau în acțiunile necesare pentru îmbunătățirea SMM și asigurare a resurselor pentru implementarea acestor acțiuni.
Elementele de intrare ale analizei
Ședințele de analiză ale managementului trec în revista toate cerințele SMM, performanțele acestuia, oportunitățile de îmbunătățire, gradul de îndeplinire a acțiunilor stabilite cu ocazia analizei anterioare precum și modificările strategice sau operaționale necesare organizației și care ar putea afecta SMM.
Se analizează adecvanța, eficacitatea și eficiența obiectivelor de îmbunătățire cu privire la:
rezultatele auditurilor interne si evaluarile conformitarii cu cerintele legale si alte cerinte la care a subscris organizatia;
comunicarile cu partile externe interesate, inclusiv reclamatiile;
performanta de mediu a organizatiei;
masura in care obiectivele si tintele au fost realizate;
stadiul actiunilor corective si preventive;
actiuni de urmarire ale precedentelor analize de management;
schimbarea imprejurarilor, inclusiv dezvoltari ale cerintelor legale si a celor referitoare la aspectele de mediu;
recomandări pentru îmbunătătire.
Elementele de ieșire ale analizei managementului includ decizii și noi acțiuni referitoare la:
Politica și obiectivele SMM;
Asigurarea resurselor necesare,
Posibile schimbări ale Politicii referitoare la mediu, obiective, tinte de mediu
Rezultatele ședințelor de analiză a managementului sunt înregistrate și menținute de RM. La finalul sedintei de analiza se intocmeste PV de analiza.
In urma implementarii acestui sistem de management de mediu societatea a fost certificata in anul 2010, in conformitate cu SR EN ISO 14001:2005, de catre organismul de certificare SC QUALITAS SA, acreditat RENAR.
Concluzie
În concluzie, capacitatea organizațională a SC Getesib SA Sibiu, societate care prin insasi domeniul sau de activitate se ocupa de protejarea mediului, a fost recunoscută prin obținerea certificarii standardul ISO 14001:2004. Implementarea acestuia a confirmat bunele practici de mediu aplicate de catre organizatie.
BIBLIOGRAFIE
14001- Sisteme de management de mediu – Specificații și ghid de utilizare
14004- Sisteme de management de mediu – Linii directoare privind principii, sisteme și tehnici de aplicare
14015- Linii directoare pentru auditul de mediu – Evaluarea de mediu a amplasamentelor și organizațiilor
14020- Etichete și declarații de mediu – Principii generale
14031- Linii directoare pentru evaluarea performanței de mediu
14032- Evaluarea performanței de mediu – exemple de evaluare a performaței de mediu
14040- Evaluarea ciclului de viață – Principii și linii directoare
14050- Management de mediu – Termeni și definiții
14062- Management de mediu – Integrarea aspectelor de mediu în proiectarea și dezvoltarea produselor (viitor raport tehnic)
Documentatie referitoare la sistemul de management de mediu al SC Getesib SA, autor consultant Carmen Moldoveanu
CSR DESK TRAINING MANUAL- Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
REGULAMENTUL (CE) NR. 1221/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei
Colectia revistelor Calitate si Management, Conteca’94
Evaluarea si raportarea performantei de mediu, autor ing. Ovidiu Tutuianu, 2006
Cercetari privind managementul calitatii in serviciile publice, ing. Ion sorici, 2008
HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor
http://www.sibiul.ro/despre-sibiu/istoria-sibiului.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu
http://www.anrsc.ro/
http://apmsb.anpm.ro/
www.asro.ro/
www.mmediu.ro
www.coduri-caen.com/
=== rezumat ===
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU AL UNEI INTREPRINDERI MICI POSIBILITATEA DE CERTIFICARE
REZUMAT
Prezenta lucrare trateaza sistemele de management de mediu- parte din sistemul global de management al unei intreprinderi, care include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele in vederea dezvoltării, implementării, realizării, evaluării și menținerii politicii de mediu. Aceste acțiuni depind unele de altele pentru a atinge un scop clar bine definit: protecția mediului.
Este prezentat interesul instituțiilor și organizațiilor preocupate de atingerea unor performanțe de mediu prin controlul impactului produs de activitatea pe care o desfășoară asupra mediului și în același timp, de dezvoltarea capacității lor de a mediatiza aceste performanțe, beneficii si avantaje ale implementarii sistemului.
Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor standarde internaționale cuprinse în seria ISO 14000 si EMAS, standarde care sintetizează elementele specifice unui sistem de management al mediului, cu prezentarea elementelor de diferentiere sau de asemanare dintre cele doua standarde.
Scopul principal al unui sistem de management al mediului este asigurarea ocrotirii mediului; prevenirea poluării; asigurarea unui echilibru între aceste elemente și necesitățile sociale și economice. Aplicarea unui astfel de sistem permite organizației respective să stabilească și evalueze eficiența procedurilor utilizate pentru elaborarea politicii sale de mediu și în același timp să se conformeze acestora și să demonstreze această conformitate.
Un Sistem de Management de Mediu are ca obiectiv principal să ajute o companie în:
– identificarea și controlul aspectelor de mediu, a impacturilor și riscurilor relevante din companie;
– satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor și țintelor, inclusiv conformarea cu legislația de mediu;
– definirea unui set de principii de bază care să orienteze activitățile viitoare vizând responsabilitățile de mediu;
– stabilirea unor creșteri ale performanței de mediu a companiei, pe baza unui bilanț costuri-beneficii;
– determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor;
– definirea responsabilităților, autorității și a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui angajat al companiei, în reducerea impactului negativ asupra mediului;
– realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei și asigurarea unei instruiri a personalului.
Sunt deasemenea prezentate elementele sistemului de management de mediu si modul in care se integreaza în ansamblul general al activităților de management. În scopul atingerii unor astfel de deziderate, nu sunt suficiente doar analizele și auditurile de mediu ci parcurgerea unei serii de etape/ faze de parcurs, legate de cerintele impuse de standardele de mediu, necesar a fi implementate in firmele care si-au propus astfel de obiective, etape descrise detaliat si in ordinea realizarii lor in lucrarea de licenta:
Elaborarea politicii de mediu
Planificarea
Implementarea și funcționarea sistemului
Verificare și acțiuni corective
Analiza sistemului efectuată de conducere
Prevederile unui astfel de sistem de management pot fi integrate în structura oricăror cerințe de management, în scopul atingerii obiectivelor de mediu sau a obiectivelor economice fixate.
Sistemul de management de mediu reprezintă instrumentul de lucru ce permite unei organizații să atingă și să controleze în mod sistematic nivelul performanței pe care și l-a fixat.
Un alt element important este gradul de generalitate al sistemului prezentat, aplicabil tuturor organizațiilor (de orice tip și cu orice mărime), adaptabil diverselor condiții geografice, culturale și sociale.
Reușita unui sistem de management de mediu constă în asumarea responsabilităților la toate nivelurile și funcțiile existente în cadrul organizației.
Lucrarea realizeaza, in partea a 2-a, un studiu de caz, si anume modul de documentare si implementare al sistemului de management de mediu in conformitate cu ISO 14001 intr-o societate de salubritate din judetul Sibiu, trecand prin toate etapele parcurse pentru implementare pana la faza de certificare a sistemului cu un organism acreditat.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistem DE Management DE Mediu AL Unei Intreprinderi Mici Posibilitatea DE Certificare (ID: 123898)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.