Scurtă Analiza a Acțiunilor Regelui Mihai

CAPITOLUL III

În cadrul prezentului capitol propunem o analiză detaliată asupra activităților întreprinse de către Regele Mihai, precum și de ceilalți membrii ai familiei regale a României, Principesa Margareta, Regina Ana, Prințul Radu Duda și respective Prințul Mihai. Importanța activității Casei Regale a României, precum și impactul discursurilor susținute de către Regele Mihai sau a implicăriia cestuia în cadrul procesului de aderare al României la NATO, reprezintă doar căteva aspecte asupra cărora ne vom opti în cadrul prezentului capitol, cu scopul final de a evidenția activitatea intensă presupusă de implicarea familiei regale a României, precum și considerentele ce recurg de pe urma acestei implicări.

3.1. Scurtă analiza a acțiunilor Regelui Mihai

Din punct de vedere al acțiunilor întreprinde de către Regele Mihai, realizate ca urmare a exilării acestuia de pe teritoriul României, putem puncta în primul rând acșiunile relaționate cu dorința Regeli , precum și a Reginei Ana de a reveni pe teritoriul național. În ciuda faptului că primele două acțiuni în acest sens au fost umbrite de eșec ca urmare a implicației autorităților naționale ce au împiedicat revenirea Regelui în România, în anul 199, Regele Mihai reușește să își ducă la bun sfârșit dorința de a reveni pe teritoriul natal.

Acțiunile Regelui Mihai au vizat inclusiv fluidizarea și facizilitarea procesului de aderare a României în cadrul Alianței Nord-Atlantice (NATO), ca urmare a întâlnirilor sale cu membrii monarhiei Marii Britanii, a Olandei și a altor state membere ale Alianței, câștigând astfel simpatia și acrodul acestora cu privire la ulterioara aderare. Acest fapt ne ilustrează așadar, importanța evident a implicării Regelui Mihai în cadrul acțiunilor cu tentă economică existente pe plan național.

Aici Regele Mihai se implică într-o serie de activități, susținând un discurs în Parlamnet, și adrsând tot în anul 2011 un mesaj tuturor românililor cu ocazia sărbătorilor de irnă, prin intermediul căruia realizează de asemenea și o succintă prezentare a considerentelor pozitive și negative implicate de situația economică a anului 2011.

Cu toate acestea, analizând în linii mari toatalitea acțiunilor întreprinse de către Regele Mihai, putem determina o scădere a frecvenței aparițiilor sale publice în ultimii ani, însă acest lucru poate fi compensate de implicarea tot mai activă a Principesei Margareta și a Prințului Radu Duda în cadrul activităților publice.

3.2. Margareta si Printul Duda

Alteța Sa Regală Margareta, Principesa Margareta s-a născt la data de 26 martie a anușui 1949, pe teritoriu Elveției, la Lausanne, fiind cel dintâi copil al Regelui Mihai I al României și aș sotiei sale, Regina Ana de Bourbon-Parma. Din perspective poziției sale în cadrul liniei succesorale a tronului britanic, Principesa Margareta este a 82-a persoană, fiind numită succesoare la conducerea Casei Regale de Hohenzollern-Sigmaringen de către tatăl ei, la vârsta de 48 de ani. Totodată, ”potrivit ultimei Constitutii regale democratice, cea din 1923, care stabilea succesiunea dupa legea salica, Principesa Margareta si surorile sale nu puteau succede la tronul Romaniei”. În ciuda acestui fapt, la data de 30 decembrie 2007, Regele Mihai a recurs la desemnarea Principesei Margareta drept ”moștenitoare a tronului cu titlurile de "Principesa Mostenitoare a Romaniei" si de "Custode al Coroanei Romaniei", printr-un act care, in timpul formei de guvernamant republicane si in absenta aprobarii Parlamentului Regatului Romaniei, are o insemnatate eminamente simbolică”. Acest act este privit de către mejoritatea persoanelor drept unul simbolic și nedemocratic, însă, luând în considerare faptul că Regele Mihai a recurs la înaintarea cererii Parlamentului României, conform căreia în cazul în care monarhia va fi restaurată în plan național, să aibe loc renunțarea la aplicarea legii salice de succesiune prezentate mai sus, iar Principesa Margareta să fie numită succesoare la tron.

Prințul Radu Duda s-a născut la data de 7 iunie a anului 1960, în România, la Iasi, într-o familie de medici. Din punct de vedere al studiilor postliceale, acesta a fost admis în cadrul Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București, pe care a absolvit-o în anul 1984.

După absolvire, activitatea sa în domeniul teatral a fost destul de bine conturată, fiind repartizat la Teatrul Municipal din Suceava, urmând ca mai apoi să fie transferat ca actor la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iasi. Totodată, activitatea sa ca actor a cunoscut și trecerea granițelor naționale, evoluând pe scene din Franța. Luxemburg, Belgia, Elveția, S.U.A, Macedonia, Israel, etc.

Relația dintre Principesa Margareta și Prințul Radu Duda s-a consolidat prin căsătorie în data de 21 septembrie a anului 1996, în Elveția, locul natal al Principesei, cei doi neavând niciun moștenitor.
Activitatea publică a celor doi prezintă o frecvență destul de mare, Prințul Radu Dudaa, fiind cel care o reprezintă în mediul public pe Principesa Margareta, dar și pe restul familiei regale, în vreme ce Principesa își face simțită prezența cu precădere în cadrul situațiilor cu tentă umanitară, recurgând chiar la înființarea Fundației Principesa Margareta a României, în anul 1990, alături de Regele Mihai.

3.3. O analiza asupra apartiilor publice ale Regelui Mihai

În cadrul acestei subsecțiuni vom recurge la punctarea celor mai recente apariții publice ale Regelui Mihai în vederea determinării frecvenței acestora, pentru a contura o imagine activă a Alteței sale sau, dimpotrivă o apariție din ce în ce mai discretă.

În ultima perioadă, aparițiile publice ale Regelui Mihai, s-au dovedit a fii tot mai rare, acesta lipsind în anul 2014 de la recepțiile organizate la Palatul Elisabeta, precum și de la recepțiile organizate la Palatul Peleș, recurgând chiar la neorganizarea zilei sale onomastice în perioada aceluiaș an, contrar tradiției. De asemenea, tot în anul 2014, Regele Mihai orgnizează un dineu official în cadrul căruia au fost invitați un număr de 11 șefi de stat din Europa Centrală și de Est printre care și fostul președinte al Poloniei, fostul președinte al Bulgariei, fostul președinte al Belarus, etc. în vederea celebrării împlinirii a 25 de ani de la căderea comunismului.

Analizând situațiile mai recente, la data de 10 mai 2015, o dată cu celebrarea sărbătorii naționale a zilei regalității, prezența publică a Regelui Mihai era în mod evident așteptată, însă acesta a fost absent în cadrul celebrarării ultima sa apariție public fiind în luna februarie a aceluiași an, în cadrul salonului oficial al Aeroportului Henri Coandă, înaintea plecării spre reședința din Elveția.

Ca urmare a scurtei prezentări realizate anterior, punctăm faptul că Regele Mihai tinde să devină o apariție din ce în ce mai discretă în plan public, prezența sa fiind înlocuită din ce în ce mai mult de cea a Principesei Margareta, fapt ce se poate explica în linii mari prin cedarea treptată a imaginii sale, moștenitorilor de drept.

3.4. Prezentarea cronologică a principalelor activități (1990-2014)

În cadrul prezentei subsecțiuni, apelăm la prezentarea cronologică a principalelor activități întreprinse de către Regele Mihai pe parcursul perioadei analizate (anii 1990-2014), cu scopul punctării principalelor evenimente de interes. Totodată, ca urmare a punctării acestora, anumite evenimente vor fi selectate în vederea realizării unei analize mai amănunțite în cadrul subsecțiunilor ulterioare.

În ciuda faptului că aparițiile Prințului Mihai nu au fost extreme de frecvente în cadrul perioadei analizate (perioada anilor 1990-2014), prima activitatea a Regelui are loc în anul 1990, când acesta împreună cu soția sa, încearcă să se întoarcă perntru prima oară pe teritoriul României, ca urmare a anilor petrecuți în exil, însă se izbește de refuzul autorităților române.

În anul 1992, Regele Mihai încearcă din nous ă revină în țară, moment în care are loc și susținerea unui discurs de către acesta, precum și vizitarea mănăstiriid e la Putna. Ulteior, în anul 1993, regale susține un discurs prin intermediul Radio România, ca urmare a aniversării a 50 de ani de la binecunoscuta lovitură de stat din anul 1994.

În anul 1994, are loc a doua tentativă a Regelui Mihai și a familiei regale de a se reîntoarce pe teritoriul României, însă și de această dată autoritpțile se opun. În cele din urmă, în anul 1997 exilul regelui ia sfârșit, în același an având loc celebrarea nunții regale dintre Principesa Margareta și actualul Prinț Radu Duda.

Ulterior, în perioada anului 1998, Regele Mihai, vizitează orașul Galați, Brăila , Sibiu și Timișoara. Totodată, în același an, Majestatea sa este numit de către revista ”Cuvântul” ”omul anului 1998”.

În anul 2004, Regele Mihai, alături de Regina Ana, Principesa Margareta și Principele Radu Duda participă la lansarea Institutului Cultural Român, organizată la Ateneu, în cadrul căreia Regele Mihai primește „Marele Premiu al Institutului Cultural Român pentru eforturi execepționale în sprijinul integrării României în structurile euro-atlantice și a culturii române în circuitul mondial al valorilor” ce îi este înmânat de către Ion Iliescu

În ceea ce privește evenimentele marcate și importante de dată relativă recent, considerăm necesară prezentarea activității regale, conform căreia, în anul 2011, are loc susținerea de către Regele Mihai a unui discurs în Parlament, prin intermediul căruia Regele se adresează mulțimii de la tribuna oficială după mai bine de 60 de ani în care acest lucru nu a mai fost posibil (acest discurs va fi analizat în mod detaliat în cadrul unei subsecțiuni ulterioare).

3.5. Analiza mesajului Regelui Mihai din timpul Revoluției

În cadrul prezentei subsecțiuni alegem să prezentăm și să recurgem ulterior la o scurtă analiză a discursului Mațestății sale Regele Mihai adresat românilor în timpul Revoluției din anul 1989, cu scopul de a trasa în linii mari conținutul mesajului și posibilul impact al acestuia.

Astfel, potrivit surselor web disponibile, mesajul regelui este unul cât se poate de profund ș, apelând la o abordare vizibil sentimentală și orientată către combaterea și încetarea violențelor de orice tip „Sunt cu gândul și cu sufletul alături de voi, sunt ca și voi îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacționează cei de la Putere atunci când cereți doar drepturile cele mai elementare și totuși și totodată am și aveți mari speranțe fiindcă luați cuvântul, manifestând. Fiindcă nu vă mai temeți, fiindcă prin însăși sălbăticia represiunii înțelegeți și înțelegem cu toții că le e frică de voi celor de la Putere. Manifestați pașnic cu lozinci care să le spuie care vă sunt năzuințele. Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocați, fiți pașnici, dar demni. Cu Dumnezeu înainte!”.

Putem observa o susținere evidentă manifestată de către Regele Mihai cu privire la drepturile revendicate de către oamenii de rând, care au ales să se revolte împotriva Puterii de la acea vreme, coroborată însă cu o subtilă tendință de reprimare a violenței și de susținere a luptei pentru dreptate prin intermediul vorbelor și a cerințelor bine exprimate

Impactul unui astfel de mesaj este demn de luat în calcul , întrucât în intensitatea evenimentelor de la acel moment, un mesaj echilibrat, precum cel prezentat anterior, venit din partea unei personalități atât de importate pentru imeginea României, a fost de natură să susțină lupta pentru dreptate, însă cu punctarea evidentă a menținerii violenței în limitele necesare.

3.6. Tentativele Regelui Mihai de a venii in țară

Pentru început, vom prezenta situația implicată de exilul Regelui Mihai, precum și reședințele în care acesta împreună cu Regina Maria au locuit de-a lungul timpului, în urma exilului, sfârșind prin ilustrarea celor două tentative ale Regelui de a reveni pe teritoriul României.

Exilul Regelui Mihai și al Reginei Ana, a luat naștere o dată cu anul 1947, fapt ce a condus în mod evident la necesitatea acestora de a părăsi teritoriul național, fiind nevoiți să locuiască o perioadă de timp în Sparta (circa 1 an), apoi în Elveția (circa 2 ani), urm\nd ca mai apoi să ăși schimbe reședința în Anglia, unde au ales să locuiască încă aproxiamtiv 8 ani.

Cu toate acestea, ulterior, reșendința familiei s-a mutat în cadrului unui mic oraș de lângă Geneva, numit Versoix, unde familia regală locuiește ce mai bine de 45 de ani. Cu toate acestea, începând cu anul 2004, Regele Mihai, împreună cu Regina Ana locuiesc în Elvenția, cu mențiunea că în situația unor sărbători importante, cei doi aleg să aprticipe la evenimentele organizate la Palatul Elisabeta din România.

Prima încercare de întoarcere din exil a Majestății sale, are loc în anul 1990, moment în care se împlineau circa 43 de ani de la exilul acestuia, când Regele Mihai, âmpreună cu Regina Maria doresc să petreacă sărbătorile pascale alături d restul familiei în România. Deși aceștia aprent primesc o viză de 24 de ore, în drum spre Curtra de Argeș sunt luați prin surprindere de forțele de ordine și sfârșesc prin a fi expudiați.

Cea de-a doua tentativă a Regelui Mihai de a se întoarce în țară are loc în anul 213, când avoinul în care se găseau acesta, împrună cu soția sa, Regina Maria, aterizează pe aeroportul Henri Coandă. Cu toate acesta, intervenția forțelor de ordine, precum și a polițiștilor de frontieră se ăncheie prin decolarea avionului, fără a fi permisă pășirea intrarea celor doi soți pe teritoriul țării.

3.7. Analiza implicarii Casei Regale în procesul aderarii Romaniei la Nato

Conform prezentărilor oficiale, Regele Mihai, a militat din cadrul biroului său de la Versoix și, începând cu 2001, din cel de la București, pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană.

În același sens, Majestatea Sa „a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piață, pastrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, respectarea și garantarea proprietății private, consolidarea statului de drept și a democrației în România”. Cu alte cuvine, Regele Mihai a pledat întotdeauna către necesitatea aderării României la NATO , cu mențiunea proprie că acesta considera faptul că această dorință nu implică revendicarea unui lucru ce nu I se cuvine de drept României, el susținând de asemenea faptul că o aderare a țării noastre la Alianța Nord-Atlantică este de fapt și în interesul NATO, și nu numai al României, așa cum mulți ar fi punctat.

Totodată, aderarea României la NATO, a fost posibilă în mare măsură ca urmare a imaginii și a implicării Regelui Mihai din prisma percepției țărilor monarhice precum Marea Britanie și Olanda, care ar fi acceptat mult mai greu posibilitatea aderării României în cadrul Alianței dacă nu ar fi fost posibilă intervenția Regelui Mihai îna cest sens.

Aceste considerente, corroborate și cu faptul că Majestatea Sa este în fapt singurl șef de stat din perioada celui deal Doilea Război Mondial care este încă în viață, și care prezintă o vechime și prin urmare o experiență muult mai mare față de Alianța Nord-Atlantică, fiind cel care a refuzat încheierea vreunui acord cu Hitler, au condus la conturarea unui rol cu adevărat important al Regelui Mihai în aderarea Românie în cadrul NATO. În acest sens, este important să punctăm de asemenea că intervenția Regelui a condus la creșterea posibilităților de aderare, precum și la o fluidizare a procesului în acest sens.

3.8. Analiza discursurilor Regelui Mihai

În cadrul acestei subsecțiuni vom recurge la prezentarea și analiza succintă a principalelor discursuri de dată relativ recentă ale Regelui Mihai, cu scopul final de conturare și trasare a perspectivei și abordării prezente în cadrul mesajelor alteței sale.

Abordând această prezentare într-o tentă ușor cronologică, amintim discursl Regelui Maihai susținut la Londra în anul 1995, în care acesta amintește sacrificiile realizate de către armata română în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. În cadrul aceluiași discrs, Regele menționează că nici perioada sumbră a comunismului ce a urmat acțiunilor armatei române din cadrul acestui război nu este de natură să știrbească sau să umbrească importanța aciunilor sale și a dorinței de luptă pentru dreptate și libertate.

În perioada nului 2011, Majestatea sa, Regele Mihai adresează întregului popor român un mesaj emoționant cu ocazia sfintei sărbători a Crăciunului, precum și cu ocazia Anului Nou. În cadrul acestui mesaj este specificat faptul că în ciuda tublurențelor economice existente pe parcursul anului, sunt demne de felicitat și menționat acele instituții care au reuțit să obțină rezultate neașteptate în condițiile turbulente, precum și întreprinzătorii mici și mijlocii ce au reușit să facă față vremurilor mai puțin favorabile. Totodată, cei ce activează în domeniul agriculturii și militar sunt de asemenea felicitați ca urmare a continuării implementăării acțiunilor neceare, în ciuda greutăților întâmpinate. Nu în ultimul rând, mesajul conține și o pternică orientare către elemental social, Regele arătându-se profund dezamăgit și mâhnit de greutățile prin care mamele dar și persoanele în vârstă sunt nevoite să treacă în condițiile sociale actuale.

Tot în cadrul anului 2011, Regele Mihai susține în cadrul întrunirii Camerelor Parlementului României, ce a avut loc la Palatul Parlamentului, un discurs în care menționează faptul că au trecut mai bine de 60 de ani de când s-a adresat ultima oară de la tribuna oficială, continuând cu menționarea necesității comemorării persoanelor ce au pierit în cadrul războielor pe care a trebuit să le prtăm în vederea dobândirii statutului actual al țării noastre. Totodată, în același sens, conform mențiunilor Regelui Mihai ”nu putem avea viitor, fără a demonstra un respect profund față de trecutul nostru”, restul discursului său concentrându-se asupra impactului pozitiv al democrației asupra tuturor aspectelor esențiale comunității.

Concluzionăm astfel , în urma prezentării discursurilor anterioare , susținute de către Relge Mihai în perioada 1990-2014, faptul că acesemenea apraițiilor sale publice, discursurile sale tind să menifeste o frecvență redusă, acestea existând în momentele stricte în care se impune acest lucru. Totodată, ca urmare a informațiilor culese, menționăm faptul că în anumite moment în care discursul Majestății sale este necesar, Principesa Margareta tnde să îl substituie pe tatăl său de la susținerea acestora, în condițiile în care din anumite considerente susținerea sa de către Rege ănsuși nu este posibilă.

Cu toate acestea, în cadrl discursurilor prezentate, observăm un profund respect manifestat de către Regele Mihai față de sacrificiile românilor din cadrul Revoluției din 1989, precum și ale sacrificiilor armetei române din timpul delui de-al Doilea Război Mondial, corroborate cu o profundă mâhnire față de existența perioadei sumbre a comunismului, precum și a impactului acestuia asupra cadrului naționale din toate eprspectivele posibile.

Implicarea Regelui, precum și interesul său față de situația economică și social a Românieiexistentă în zielele noastre, sunt evidențiate prin intermediul mesajului de Crăciun, prezentat anterior, în care acesta punctează aspectele de care este mândru, precum capacitatea romînilor de a face față perioadelor dificile din punct de vedere economic, precum și de aspectele mai puțin favorabile ale societății române, printre care se numără și greutățile cu care se confrntă persoanele înaintate în vârstă în cadrul societății naționale actuale.

3.9. Promovarea casei regale de Margareta si Duda

Din punct de vedere al activităților întreprinse de către Principesa Margareta și Prințul Radu Duda, în vederea promovării Casei Regale a României, este de punctat organizarea unui evenimentîn decursul lunii aprilie a anului current, la Palatul Elisabeta în vederea prezentării unor produse de ciocolată ce paortă numele membrilor familiei regale a României. Acest proiect a fost realizat împreună cu binecunoscuta companie producătoare de ciocolată, Kandia Dulce.

În cadrul gamei sortimentale coemrcializate de către compania Kandia Dulce pentru acest proiect, se regăsesc sortimente de ciocolară cu lapte, dar și ciocolată neagră cu 55% și respective 75% cacao, ce poartă numele Principesei Margareta ("Alteta Sa Regala Principesa Margareta"), a Prințului Radu ("Alteta Sa Regala Principele Radu"), precum și a castelului Peleș ("Castelul Peles”),

3.10. Prințul Nicolae

Prințul Nicolae al României, nepotul Regelui Mihai al României, s-a născut la data de 1 aprilie a anului 1985 în Elveția, devenind Alteță Regală și Principe al României la vârsta de 25 de ani, în anul 2007.

Din punct de vedere al istoricului familial, părinții lui Nicolae au divorțat in 1991, la opt ani dupa casatorie, iar tatal său a murit în urmă cu circa 10 ani. Prințul Nicolae și-a pretrecut copilăria în Durham, un orasel cu 29.000 de locuitori, situat in nord-estul Marii Britanii. Din punct de vedere al relației cu țara naostră, prima sa vizită in Romania a fost in 1992, de Paste. Potrivit surselor oficiale „momentul a fost emotionant, atat pentru baietelul de atunci, cat si pentru maiestatea sa Regele Mihai. 18 ani mai tarziu, tanarului print Nicolae i-a fost conferit titlul de Alteta Regala. Principele Nicolae a avut o relatie de mai multi ani cu irlandeza Rebeca Margareta Byatt. Cei doi urmau chiar sa se casatoreasca, dar in mai 2013 s-au despartit. Rebeca Margaret Byatt, logodnica lui Nicolae, a aflat ca el este print la doua luni dupa ce s-au cunoscut. Printul Nicolae nu stie inca foarte bine limba romana si este implicat in multe campanii de protectie a mediului sau de asistenta sociala din tara noastră.”.

Stabilirea Prințului Nicolae pe teritoriul României a avut loc cu circa 3 ani în urmă, în anul 2012, iar trecutul lui nu poate fi caracterizat ca unul lipsit de nevoi și încoronat de o viață perfectă, în lux deplin, acesta deținând chiar jobu-uri de chelner, figurant în cadrul unor producții cinematografice, sau chiar vânzător. Cu toate acestea, imaginea crată de-a lungul timpului inclusive, aceste aspecte ale vieții sale fac din Prințul Nicolae un exemplu clar și evident al omului normal, independent de statutul său, fiind posibilă o ușoară dentificare a sa cu omul de rând

CAPITOLUL IV

Percepția studenților asupra Casei Regale a României

În cadrul prezentului capitol, recurgem la prezentarea și analiza implementării unui chestionar în rândul studenților în vederea cuantificării impactului pe care imaginea Casei Regale a României o are în rândul acestora. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta pe scurt metodologia de eșantionare, precum și întrebările constitutive ale chestionarului aplicat, pentru ca în final să fie illustrate sub formă grafică și interpretate rezultatele înregistrate. Pe baza acestora, se vor contura totodată, în final un set de concluzii generale cu privire la tema analizată.

4.1. Elaborarea Chestionarului

Analiza cantitativă întreprinsă are drept principal scop determinarea percepției existente în rândul studenților cu privire la Casa Regală a României Această analiză este întocmită sub forma unui chestionar de structură simplă, ce include 11 ntrebări menite să determine existența

În cele ce urmează, vor fi prezentate și analizate punctual întrebările din cadrul chestionarului în vederea stabilirii gradului de importanță al fiecăreia, precum și motivația includerii acesteia în cadrul analizei, mai exact ce anume ne dorim să evidențiem prin cumularea răspunsurilor furnizate la aceste întrebări. În cadrul prezentării vom clasifica întrebările analizate încadrându-le în categoriile aferente, motivând alegerile realizate, urmând ca mai apoi să menționăm eșantionul selectat alături de argumentele menite a susține alegerea realizată.

Ulterior, vom prezenta modalitățile utilizate în vederea distribuirii chestionarului, în vederea susținerii acurateții datelor colectate și vom interpreta rezultatele finale ale acestuia prin intermediul analizei graficelor rezultate ca urmare a stocării datelor colectate. În final, secțiunea dedicată concluziilor și interpretărilor va conține considerentele finale rezultate ca urmare a analizei cantitative întreprinse prin extrapolarea rezultatelor obținute.

Nu în ultimul rând, chestionarul implementat în cadrul acestei secțiuni poate fi consultat în carul secțiunii ”Anexe” al prezentei lucrări.

4.2. Metodologia de eșantionare

În cadrul prezentei analize cantitative realizate prin intermediul chestionarului, am ales drept eșantion categoria de persoane cu vârsta încadrată în intervalul 19-25 de ani,ce intră în categoria studenților din cadrul instituțiilor de învățămând publice sau private, independent de sexul acestora. Motivația alegerii realizate este strâns legată de dorința de a determina impactul imaginii Casei Regale a României în rândul tinerilor.

Totodată, eșantionul selectat va fi unul de tip probabilist, fiind stratificat în funcție de elementele socio- culturale reprezentate de categoria de vârstă și sexul respondenților. Motivația neincluderii în cadrul acestei stratificări a unei variabile care să ilustreze mediul de proveniență sau localizarea respondenților (de tipul rural/urban) are drept fundament considerente legate de răspândirea informațiilor prin intermediul mass-media, mai cu seamă prin intermediul emisiunilor TV independent de mediul de proveninență.

Prin urmare, din cadrul populației totale (populația României), va fi seectat eșantionul final, necesar analizei noastre prin aplicarea unei metode de selecție bazată pe elemente de natură socio- culturală, în special pe categoria de vârstă a responenților, pentru analiza de față fiind necesare răspunsurile provenite de la respondenții cu vârste cuprinse între 19-25 ani.

Ddistribuirea chestionarului

Ținând seama de categoria de vârstă a perosoanelor vizate , a eșantionului vizat, am optat pentru distribuirea prezentului chestionar în principal prin intermediul mediului online, având în vedere prezența ridicată a persoanelor tinere pe platformele online și pe rețelele de socializare, în special facebook.

Astfel, prin alegerea unui astfel de canal de distribuție am asigurat un flux mare al informațiilor înregistrate, luând în considerare faptul că mediul online facilitează osibilitatea de transmitere a informației și a documentelor între diverse persoane. Prin urmare, în această manieră putem spune că am reușit acoperirea unei arii foarte mari de persoane încafrate în categoria de vârstă ce reprezintă principal interes pentru studiul întreprins, asigurând în aceast fel o gamă largă de posibili răspondenți, precum și o posibilă diversitate din punct de vedere al răspunsurilor furnizate, sau dimpotrivă o concentrare ridicată asupra unor anumite aspecte, fapt ce ar putea crește gradul de acuratețe al rezultatelor obținute și al interpretărilor realizate ulterior (extrapolarea va fi mai eficientă, mai apropiată de adevăr)

Un ultim considerent ce necesită a fi punctat ăn cadrul acestei subsecțiuni este acela relaționat cu numărul de persoane respondente, acesta fiind de 100 de studenți, ceea ce conduce la concluzionarea faptului că chestionarul de față este un chestionar de volum mare (peste 30 de respondenți).

Interpretarea rezultatelor

În cele ce urmează vom analiza rezultatele obținute ca urmare a aplicării chestionarilor în rândul eșantionului selectat. Rezultatele vor fi reprezentate sub forma tabelară sau sub forma unor grafice ilustrative, urmând ca ulterior să fie interpretate efectiv și detaliate cifrele înregistrate, comparându-le eventual cu premisele inițiale,

Grafic nr. 1 Răspunrurile întrebării nr.1

După cum putem observa ca urmare a anlizei rezultatelor primei întrebări, respondenții chestionarului implementat au fost în mare parte de gen feminine, ceea ce ulterior ne poate conduce la conturarea unei concluzii conform căreia persoanele de gen feminine tind să fie mai communicative și mai receptive în cadrul implementărilor unor astfel de analize, indifferent de subiectul implicat.

Cea de-a doua întrebare abordată este aceea cu privire la provenineța informațiilor cu privire la Casa Regală a României, în cadrul căreia frecvența răspunsurilor ne ilustrează faptul că majoritatea studenților au dobândit o cantitate informațională semnificativă de pe băncile școlii. De asemenea, în topul surselor de proveniență a informațiilor se numără și mijloacele mass-media, televiziunea, urmată de informațiile transmise în cadrul căminului familial, pe ultimul loc situându-se informațiile culese din diferitele surse bibliografice consulate de către studenți.

Grafic nr.2 Răspunsurile întrebării nr. 2

Cu privire la personajul din cadrul Casei Regale a României, pe care respondenții chestionarului au tins să îl recunoască cel mai bine a fost reprezentat de Principesa Margareta, fapt explicabil în primul rând prin prisma aprițiilor publice tot mai dese ale acesteia, corroborată cu os cădere a frecvenței aprițiilor publice ale Regelui Mihai.

Grafic nr.3 Răspunsurile întrebării nr.3

În ciuda faptului că studenții par să dețină informații solide cu privire la Casa Regală a României, precum și cu privire la activitățile acesteia, o aprte substanțială a respondenților susțin vehement faptul că România nu va mai putea reveni niciodată la monarhie, puțini fiind aceia care consider că acest lucru este posibil sau chiar probabil.

Grafic nr.4 Răspunsul întrebării nr.4

Mijloacele mass-media, precum și informașiile transdmise în cadrul cercurilor sociale din care studenții fac parte, par a furniza informații destul de actuale cu privire la activitatea Caei Regale a României, întrucât un procent semnificativ al respndenților susține faptul că aceștia intră în mode frecvent în contact cu informații cu privire la acțiunile membrilor familiei Regale a României.

Grafic nr.5 Răspunsul întrebării nr.5

Răspunsurile aferente întrebării ce se axează în amre parte către importanța activităților Casei Regale a României sunt destul de strânse, însă analizând procentajul cel mai ridicat în acest sens, un număr mare al respondenților nu consider important activitatea general întreprinsă de către Casa Regală a României, fapt ce poate fi explicat și prin prisma asocierii de către respondenți a regalității cu o perioadă de mult apusă în trecutul României, tinzând mai mult către o abordare de viitor.

Grafic nr. 6 Răspunsul întrebării nr.6

Cu toate acestea, un număr mare al respondenților consider că există o oarecare importanță în reprezentarea României, atât de către șeful statului, președintele de la momentul actual, cât și de imaginea monarhiei, în ciuda răspunsurilor furnizate în cadrul întrebării anterioare.

Grafic nr.7 Răspunsul întrebării nr. 7

În completarea răspunsurilor analizate în cadrul întrebării anterioare, răspunsurile întrebării nr.9, ilustrează faptul că un număr ridicat al studenților intervievați consideră că implicarea Casei Regale a României prin prisma activităților întreprinse de către aceasta în acest sens, având în vedere considerentele sociale actuale, implică o importanță ridicată.

Grafic nr.8 Răspunsrile întrebării nr.8

Analizând răspunsurile furnizate în cadrul întrebării nr.9, un număr mare al studenților respondenți pare a fi la current cu faptul că Regele Mihai a fost exilat de pe teritoriul României, în vreme ce doar un procent mai redus susține faptul că nu a acordat atenție acestui lucuru sau nu a fost pus în contact în niciun fel cu o informație în acest sens.

Grafic nr.9 Răspunsurile întrebării nr.9

Respondenții chestionarului consideră de asemenea, că în mod evident, implciarea Casei Regale a României în cadrul problemelor sociale actuale poate contribui la creșterea bunăstării și poate furniza beneficii evidente în condițiile sociale actuale.

Grafic nr.10 Răspunsurile întrebării nr.10

În cadrul ultimei întrebări constitutive ale prezentului chestionar, un număr extreme de mare al respondențior afirmă faptul că sunt interesați ca pe viitor să aacceseze surse de natură să le confere informații mai numeroase cu privire la familia regală a României, activitățile sale , precum și la implicațiile presupuse de activitățile întreprinse de aceasta. Cu toate acestea, există și persoane care se arată neinteresate de suubiect, menționând faptul că nu vor fi interesați de consultarea mai detaliată a subiectului.

Grafic nr.11 Răspunsurile întrebării nr.11

Concluzii finale

După cum am putut observa ca urmare a chestionarului implementat, precum și a interpretării rezultatelor acestuia, un număr relative mare al studenților cunoaște activitățile Casei Regale a României, însă nu prezintă o orientare clară în sensul unui interes evident față de subiectul abordat. Acest fapt poate fi explicat prin prisma asocierii monarhiei și a familiei regale cu o perioadă necunoscută și de mult apusă în istoria Romniei, tinerii tinzând către o orientarea asupra viitorului.

Cu toate acestea, interesul și cunoștiințele sutdenților respondenți cu privire la tema abordată sunt destul de ridicate, contrar concepțiilor proprii, fapt ce se datorează în primul rând rapidității și ușurinței transmiterii inforrmațiilor în contextual tehnologic actual.

BIBLIOGRAFIE

http://www.ele.ro

http://www.familiaregala.ro

Regele va primi în rate despăgubirile de la stat”„,România liberă”, 29 iunie 2005

http://www.ziare.com

http://adevarul.ro

http://www.romaniaregala.ro

http://www.hotnews.ro

http://oradebucuresti.oradestiri.ro

http://www.digi24.ro

Acasă

Mihai I, Rege al României  „În slujba voastră în toate timpurile”. Mesaje și convorbiri radiofonice ale M.S. Regele Mihai I al României (1989-2010),  Editura Casa Radio,  București, 2011

Anex nr.1 Chestionarul aplicat

Vă rugîm să menționați genul aferent:

Feminin

Masculin

De ude ați auzit despre Casa Regală a României?

De la părinți/bunici

De la televizor

Din cărți

De la școală

Din alte surse

Care este personajul pe care îl cunoașteți cel mai bine din cadrul Casei Regale a României?

Regele Mihai

Regina Maria

Principesa Margareta

Prințul Duda

Prințul Nicolae

Credeți că România va putea reveni vreodată la monarhie?

Da

Posibil

Nu

Ați auzit în mod frecvent de acțiunile Casei Regale a României?

Da

Nu

Nu am acordat atenție

Considerați importantă activitatea Casei Regale a României?

Da

Nu neapărat

Nu

Este important pentru România faptul că este reprezentată și de imaginea monarhică?

Da

Oarecum

Nu

Ați fost la curent cu faptul că Regele Mihai s-a aflat în exil, neputând intra pe teritoriul României?

Da

Nu

Nu am acordat atenție

Sunteți de părere că acțiunile caritabile ale familiei regale sunt importante în societatea actuală?

Da

Nu neapărat

Nu

Considerați că implicarea Casei Regale în condițiile sociale actuale poate aduce îmbunătățiri reale?

Da

Posibil

Nu

Pe viitor veți fi interesat/ă dă aflați mai multe despre Casa Regală României?

Da

Poate

Nu