Sclavia Omului Modern

Societatea de consum: sclavia omului modern

Individual ca sclav modern

Societatea actuala – societate de consum.

Lucrarea de față își propune să analizeze parcursul și efectele societății de consum prin desemnarea relațiilor sociale în cadrul societății de consum, a influenței exercitate de aceasta, a produselor destinate să îndobitocească și a cadrului tot mai puțin propice pentru individ în vederea dezvoltării și implinirii personale. În prima parte a lucrării am indentificat punctul de plecare a societății de consum,prin desemnarea teoriei societății de consum și a implicațiilor sale ideologice din cadrul societății dar și de a explica și a descrie fenomenul în cauză pentru o înțelegere mai bună a acestuia și totodată modalitățile prin care populația este influențată de fenomenul mass-media. În partea a doua a lucrării am propus să analizez o linie de interpretare a libertății regăsite dupa perioada celui de-al Doilea Război Mondial, prin elementele de noutate tehnologice, știintifice și care practic au dat naștere societății de consum. În fine, in ultima parte a lucrării am încercat să răspund la o întrebare esențială în cee ce privește societatea de consum și anume : exista o omogenizare în cadrul societății contemporane de consum? Societatea de consum este situată din punct de vedere istoric în cea de-a doua jumătate a secolului XX, fiind un efect al neputinței sistemului capitalist de a mai funcționa prin exploatarea clasei muncitorești. Această neputință a desemnat scăderea profitului și a modului de producție, astfel că sistemul avea nevoie de o nouă categorie de exploatați și de o asigurare a dominației social-economice. Teoria societății de consum a apărut ca formă a unui instrument de luptă ideologică a categoriei burgheziei în vederea perfecționării societății capitaliste. Implicațiile ideologice și politice ale societății de consum au dus la o transformare revoluționară a societății în sine. În cadrul societății de consum, punctul de plecare a fost accelerarea productivității și a dezvoltării forțelor productive devenind astfel o societate industrial progresivă. Ideea principală a societății de consum este aceea că societatea contemporană a intrat într-o etapă a abundenței : Creșterea naște abundență, creșterea produce inegalități .

Societatea contemporană prezintă o omogenizare a structurilor sociale, a exploatării la scară largă a societății desemnând cât mai multe trăsături ale societății de consum. Trecerea de la manuscrise la tipar, de la tipar la televiziune și de la televiziune la internet reprezintă un proces de consum de masă a societății contemporane.

Pornind de la acest fenomen, al societății de consum, observăm că oamenii nu mai sunt înconjurați de oameni, ci de obiecte, care guvernează mentalitatea de consummator și al întregului mers al societății contemporane Astfel că în cadrul societății de consum, nevoile cresc mai rapid decât productivitatea. Societatea de consum nu se definește doar prin cee ace numim abundență a bunurilor și a serviciilor, ci prin faptul că totul este considerat un serviciu, un seerviciu personal, adresat consumatorilor. Consumul desemnează satisfacerea necesitatilor societatii luată ca ansamblu, ale unitatilor economice si ale instituțiilor, dar mai ales a fiecarui individ în parte. Putem afirma faptul că în epoca contemporană, consumul reprezintă un fenomen 'de masa' . Pe masura dezvoltarii societatii, acest fapt a determinat o crestere a importanței consumului atât pentru economia nationala dar și internațională, ridicând astfel numeroase probleme. Consumul nu trebuie în cadrul societății de consum să se resume la bunuri material precum îmbracăminte, haine și altele, ci mai degrabă trebuie să dezvoltăm un grad de împlinire personal și să consumăm mai degrabă bunuri culturale. Consumul este astfel reflectarea sistemului , și nu esența sa și nu are la bază lupte politice din cadrul statului ori controverse teoretice, ci dorința consumatorului, ideea de consumism care înglobează întreaga societate. Consider că societatea de consum cu ale sale efecte negative se datorează faptului că indivizii au renunțat la orice formă de rezistență nu numai de consum în sine ci și de suveranitatea lui. Consumismul este caracterizat de dorința satifacerii depline, constituindu-se printr-o atracție irezistibilă și împlinirea tuturor dezideratelor umane. Adepți ai teoriei societății de consum au formulat două teze esențiale. Prima se referă la abundența bunurilor care există în cadrul societății, cu un grad de accesibilitate mare tuturor membrilor.

Cea de-a doua teză de bază se referă la amestecul păturilor sociale, astefel că se împreunează totalitatea claselor sociale, construind o omogenizare. Pe scurt , cele două două teze constituie o așa numită societate fără frontiere, o societate a tuturor care atinge un grad de maturitate si se află intr-o continua evoluție a sistemului. Cu alte cuvinte, nevoile exista doar pentru a mari nivelul consumului. Nevoile și dorințele consumatorului nu devin astfel decat o formă avansată a sistematizarii elementelor productive la nivel individual. Placerea nu mai reprezintă scopul consumului, ci devine defapt rationalizare a acestuia. Mentalitatea indivizilor din cadrul societății de consum contrazice legea spirituală prin susținerea fericirii persoanei după consum, însă în realitate individual nu este o persoană fericită, ci mai degrabă un “obiect fericit”. Un alt element pe care mentalitatea îl produce în contextual societății de consum este acela legat de credibilitatea precum că profitul, banii , abundența material , abundența în consum, sunt elemente care guvernează întregul mers al societății. Egoismul consumatorului înseamnă abundența dar și neexistența unei solidarități colective ci doar a satisfacerii personale. Defapt acesta reprezintă un exploatat al societății moderne, a societății de consum, a propriul șantaj moral. Gândirea în termini de consum, de abundență materiale este cea care guvernează mentalitatea consumatorilor al , care consideră că dețin cu precădere mai mult din acele produse ce le conferă status, vor obține în final și și fericirea Societatea de consum își apreciază indivizii nu după criterii personale, ci în funcție de măsura în care aceștia sunt consumatori în cadrul societății. Individul este integrat în primul rând în calitate de consummator, pentru că acest consum care duce la realizarea profitului interesează marile monopoluri, societățile. Datorită faptului ca în societățile contemporane directia de evolutie tinde spre o economie globala, va determina o oarecare apropiere a stilurilor de viata în cee ace privește sfera consumului, adică a unor tendinte cu valabilitate universală. Așa cum am menționat mai sus, societatea de consum poate fi situată din punct de vedere istoric în a doua jumătate a secolului XX, iar odată cu ea apar și mijloacele de comunicare în masa precum: presa, radio, cinematograful, dar ma ales interentul. Prin aceste mijloace de comunicare în masa are loc o manipulare a umanității și care influențează deseori în mod negative procesul cunoașterii. De cele mai multe ori, problemele mari, cele mai importante pentru societate și dezvoltarea ei, sunt deseori scoase din prim plan, acordându-se atenție doar relatării scandalurilor care sunt duse către grotesc și au drept scop distragere atenției populației de la chestiunile cel mai importante.

În acest sens, autorul Duverger chiar vorbește de un așa -numit proces de cretinizare a societății a cărui scop prim este indepărtarea indivizilor de la problemele reale. Mijloacele de comunicare în masa dau naștere unor produse care să indobitocească , astfel se creează o impresie a suprainformării pe care individual o acceptă in primă fază ușor. Datorită multiplelor informații individual intra adesea în momente contradictorii, ca în final să nu mai poată sesiza defapt lucrurile esențiale. Invazia negativă a mijloacelor de comunicare a produs în viața individului o îngrădire a libertății fie ea de gândire de acțiunie ori opțiune. Un alt efect în cadrul societății de consum și al mijloacelor de comunicare în masa este eliminarea cetățeanului din actul politic. Eliminarea cetățeanului din procesul dezbaterilor politice, din procesul propunerilor este defapt o transformare a individului într-un obiect manipulate al actorului politic. Publicitatea a devenit astfel mijlocul de comunicare cel mai spectaculos al epocii noastre și observăm cum societatea de consum este atât uniformizată cât și imbecilizată de televiziune, presă, mass-media și cum oamenii din subiect devin obiect pentru mass-media și produsele ei. Observăm de asemenea cum cultura populară, tradițiile sunt standardizată și orientată de profit, sau mai rău uitate, ori cum oamenii pierd din capacitatea de a abstractiza și analiza critic sistemul și elementele sale negative.

O întrebare esențială în cee ce privește subiectul societății de consum poate fi formulată astfel : exista o omogenizare în cadrul societății contemporane de consum? Mi-am propus să răspund la această întrebare pentru a putea contura progresul acestui tip de societate și pentru a arata efectele ei asupra individului. Astfel că odată cu dezvoltarea țărilor capitaliste au loc schimbări referitoare a nivelul de trai în cadrul societății. Aceste schimbări sunt efecte ale creșterii venitului national, a productivității muncii, a unui progress de ordin stiințifico- tehnic ori a progresului maselor muncitorești. Omogenizarea s-a produs odată cu eliminarea neșansei integrării sociale, a distribuției inegale a venitului , a imposibilității efectuării unor studii s.a Săracia a fost un factor important în contextul integrării sociale a individului, pentru că săracia nu numai că antrenează absența unor bunuri esențiale , ci și o slabă sau neexistentă integrare socială.

Dacă în prima parte a lucrării mi-am propus să analizez cadrul general al societății de consum, prin elemente precum abundența consumului, mijloacele de comunicare în cadrul societății de consum dar și gradul de omogenizare umană, în ce-a de-a doua parte voi analiza condiția social a femeii în cadrul societății de consum. În lucrarea sa – Societatea de consum. Mituri si structuri, autorul Jean Baudrillard desemnează modelul feminine ca fiind un prototip al lipsei de exigență și selectivitate. Dacă modelul masculin reprezintă exigență și dorința de a se distinge de ceilalți, modelului feminin i se atribuie o atitudine narcisistă. Fiind solicitată ca salariată, mamă, soție ori femeie , ea întâmpină dificultăți pe care societatea de consum nu o va ajuta să le depășească. Societatea de consum îngrădește anumite drepturi ale femeii prin nedreptatea privind remunerația muncii și chiar si în țări cu o tradiție democratică precum cazul Elveției când abia în anul 1971, femeilori i s-au acrordat drept de vot. Încă de la începuturi , femeia nu a fost considerată o forță productivă, ci mai degrabă a fost desemnată ca fiind o sclavă întreținută.

În ultima parte a lucrării mi-am propus să analizez apariția dar mai important evoluția societății post-industriale în contextul conceptului de consumism în cadrul societății. Pornind de la ideea ca doar într-o societate evoluată poate avea loc o tranzitie de la economia bazată pe productie la economia bazată pe servicii dar și un parcurs al capitalului național si al celui global, autorul Daniel Bell, în a sa lucrare “The coming of post- industrial society”. Dimensiunea societății post-industriale este împărțită în 3 părți și anume: o structură social, o structură de tip politică și una culturală . Astfel că societatea post-industrială are efecte în primul rând în structurile sociale ale societății, urmând apoi economia care este transformată prin elemente ale tehnologiei. Un efect prim al societății post-industriale este caracterizat de un proces de globalizare și automatizare care reduc valoarea muncii manuale și provoacă ulterior schimbări în structurile sociale ,care conduc la micsorarea contributiei clasei muncitoare. O inegală dezvoltare a zonelor geografice ale globului a dus către o concentrare a populației în anumite regiuni,a unor poli industriali și generatori ai producției. Totuși, pentru dezvoltarea continuă a acestor regiuni au fost necesare resurse materiale imense și de aprovizionare continuă , nefiind conștientizat actul folosirii fără control a resurselor.

Societatea de consum a determinat un consum irrational, o goană după bunuri , o degradare a calității vieții individului și o accelerare a ritmului de muncă și viață. Societatea de consum a însemnat pentru clasa muncitoare, mai ales în perioada apariției societății post-industriale, mai degrabă o dezamăgire, în senul în care nu a eliminat nedreptățile privind distribuția venitului. O altă critică adusă este aceea că produsele revoluției tehnologice, științifice nu au fost distribuite de asemenea în mod egal și că de aceste bunuri beneficiază doar o minoritate. Abundența ascunde astfel inegalități în cadrul societății de consum și produce astfel inegalități sociale, cee ace duce la nesatifacerea a părții cele mai mari ale populației. Consider că este nefiresc ca într-o societate care pretinde să aibă resurse și beneficii pentru asigurarea bunăstării tuturor idvizilor, există totuși membri ai societății care nu dispun de aceste beneficii , ba mai mult există încă o inegalitate a repartizării bunurilor, produselor în societățile contemporane. Deși după perioada următoare celui de-al doilea Război Mondial , situația economică a fost lumii a fost carcterizată printr-un boom economic și s-a creat iluzia unei societăți a cărui scop prim era bunăstarea general. Această iluzie a fost ulterior spulberată de către cercetători dar mai ales de către membrii societății atunci când au constatat că acestă bunăstare acundea inegalități profunde de ordin social și economic.