Schimbarea Climatica, O Problema

Schimbarea climatică ne bate la ușă, aceasta o resimțim toți, având din ce în ce mai mult efect. Furtunile și inundațiile sunt din ce în ce mai frecvente, iarna este mai caldă, este mai puțină zăpadă și mai multă ploaie. Primăvara, apariția florilor și întoarcerea pasărilor migratoare se face mai devreme.

Aceste semne arată accelerarea schimbării climatice, care sunt cunoscute sub denumirea de încălzire globală planetară. Dacă nu facem nimic, punem planeta noastră în pericol și riscăm să pierdem ce ar trebui să meargă de la sine.

Schimbarea climatică se explică prin modul de viață actual, mai ales în țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Centralele care transformă energia în electricitate și în căldură, deplasările cu autoturismul sau cu avionul, fabricarea bunurilor de consum, agricultura, toate aceste activități sunt responsabile de schimbarea climatică.

Chiar dacă efectul încălzirii climatice pe

calota glaciară nu este foarte clar, efectele negative sunt prezente. Calota glaciară tocmai se topește.

La Polul Nord, suprafața mării acoperită de gheață s-a micșorat cu 10 % în ultimii 30 de ani și grosimea a scăzut cu 40 %.

Nivelul mărilor crește pe măsura topirii

calotelor glaciare, și anume a crescut cu 10 – 25 cm la sfârșitul veacului trecut, dar va mai crește până la 60 cm. Anumite insule de joasă altitudine precum Maldive, Tuvalu, Delta Dunării și a Nilului vor fi sub apa, iar în Europa, aproape 70 de milioane de oameni, stabiliți pe malul mării ar putea fi amenințați. Apa mării va penetra în interiorul terenurilor din apropierea țărmului și va contamina solurile agricole precum și rezervele de apa dulce.

Schimbarea climatică este la originea fenomenelor extreme precum furtunile, inundațiile, secetele, valurilor de călduri. În ultimii 10 ani s-au înregistrat de trei ori mai multe catastrofe de origine climatică, în principal inundații si tornade față de ultimii 60 de ani.

Apa este rară în numeroase regiuni ale lumii. Se știe că 20 % din populația mondială, adică 1,2 miliarde de suflete, nu au acces la apa potabilă. O creștere de temperatură de 2,5°C ar conduce la faptul că aproximativ 2,4 – 3,1 miliarde de persoane ar suferi de penurie de apă. Aceeași creștere de temperatură ar aduce foamete pentru 50 milioane de persoane, cifră care s-ar adăuga celor 850 de milioane care suferă deja. Boli tropicale, precum malaria ar putea să se extindă deoarece zonele devin favorabile dezvoltării țânțarului purtător al bolii.

O creștere doar de 2°C ar putea să pună în pericol sănătatea a încă 210 milioane de persoane.

Numeroase specii de animale și de plante, nu vor suporta schimbarea de temperatură sau nu vor migra spre regiuni care dispun de un climat adaptat.

Un studiu alarmant arată că 1/3 din specii vor fi afectate până în 2050. Mamiferele și păsărele regiunilor reci precum ursul polar, morsa și pinguinul sunt deosebit de vulnerabile.

Pe lângă acestea apar și efectele pozitive și anume:

topirea ghețarilor ar deschide rute noi pentru nave, determinând accesul petrolului mai ușor în zonele respective. Însă ar avea un efect nefast asupra numărului speciilor din plancton și asupra speciilor de pește de mare valoare comercială, care trăiesc în zonele respective,

iarna este mai călduță și ar genera economie de energie,

creșterea ofertei lemnului în zonele bine gospodărite,

creșterea eventualelor resurse de apă în regiuni care sunt victime ale secetei (tropicale și subtropicale), dar penurie în zonele temperate (mediteraneene).

Însă, este greu de evaluat bilanțul și de pus în balanță cu efectele negative, nu putem considera că aspectele pozitive a schimbărilor climatice sunt benefice.

Ce trebuie făcut pentru a frâna schimbarea climatică?

Răspunsul este simplu: trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă. Temperaturile vor mai crește o perioadă de timp, chiar dacă luăm acum măsurile necesare. Însă, dacă nu facem nimic, vor crește și mai mult și schimbarea climatică riscă să devine imposibil de controlat.

Pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră, trebuie realizate investiții și schimbate modurile de producție și de consum al energiei. Studiile arată că prețul unei atitudini pasive ar fi mult mai ridicat, datorită pagubelor și suferințelor generate de schimbarea climatică.

Schimbare climatică nu va dispărea imediat, dar cu cât mai repede o vom lua în considerație și vom reacționa, cu atât vom putea stăpâni mai bine viitorul nostru, păstrând frumsețea și diversitatea planetei noastre pe care să o transmitem copiilor noștri.

Ce fac guvernele? În 1992, guvernele au adoptat Convenția Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, la Rio de Janero. Acest acord internațional a fost acceptat oficial de 189 țări, adică practic toată planetă. Textul acestei convenții cuprinde probleme privind:

stabilizarea concentrațiile gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care împiedică orice perturbare antropică periculoasă sistemului climatic.

atingerea acestui nivel într-un termen suficient de scurt astfel încât ecosistemele să poată să se adapteze într-un mod natural schimbărilor climatice, producția alimentară să nu fie amenințată și dezvoltarea economică să poată să se desfășoare într-un mod durabil.

În cadru acestei convenții, cele 189 de guverne supraveghează și semnalează gazele cu efect de seră care se produc, pregătesc strategii de schimbare și ajută țările sărace să abordeze schimbarea climatică. Convenția este un cadru care trebuie să servească unui număr mai mare de acțiuni în viitor.

Ce fac marile întreprinderi? Dezvoltarea tehnologiilor curate sprijină piețele și sunt creatoare de locuri de muncă. Datorită programelor de subvenții pentru energiile eoliene în U.E., firmele europene furnizează 80 % din piața mondială a echipamentelor din sectorul respectiv. În Germania, energia eoliană procură 40 000 de locuri de muncă. Dacă firmele europene vor reuși să dezvolte rapid aceste tehnologii, desigur că vor deține un avantaj important atunci când cererea va crește.

Ce fac oamenii? Schimbarea climatică este o problemă mondială, dar fiecare dintre noi poate face ceva. Trebuie doar să modificăm câteva obiceiuri. Calitatea vieții nu este afectată și putem chiar face niște economii.

De exemplu, Asociația Europeană a Constructorilor de Autovehicule japoneze și coreene s-a angajat să reducă emisiile medii ale vehiculelor vândute în Europa cu 20 % fața de 1995.

Există multe controverse în lumea științifică legate de efectele încălzirii globale, dar multe idei sunt acceptate de toată lumea (schimbările de climă, modificarea nivelului mării, schimbări geomorfologice, schimbări în agricultură, schimbări politice).

Referitor la schimbările climatice se estimează o creștere a temperaturii planetei cu 0,5-2 C° până în anul 2050, o creștere a nivelului precipitațiilor și o modificare a distribuirii precipitațiilor la diferite latitudini, o creștere a frecvenței furtunilor tropicale.

Modificările nivelului mării vor fi probabil cu 5-40 cm până în anul 2050.

Este greu de estimat care vor fi modificările care vor apărea legate de ghețarii din Arctica și Antarctica. O mare parte din ghețari se pot topi (Groenlanda, de exemplu, cu 2,7 milioane de km cubi de gheață) și acest lucru poate atrage după sine o majoră agravare a creșterii nivelului mării.

Schimbările geomorfologice se referă la marile râuri, care vor fi puternic afectate de încălzirea globală, multe zone vor fi inundate, iar eroziunea în zonele de coastă se va accentua.

Vor fi de asemenea posibile modificări în agricultură și chiar anumite orientări politice, concretizate prin hotărâri, legi, etc.

Captarea și stocarea de CO2 este o tehnologie care împiedică eliberarea în atmosferă a bioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili – în principal a cărbunelui. Tehnologia se folosește deja, dar la scară redusă. Deoarece bioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră important, Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC) consideră că tehnologia captării și stocării CO2 ar putea contribui la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră (cu 15-55%), prin urmare la combaterea schimbării climatice.

Ce poți face tu?

Activitățile simple de fiecare zi joacă un rol major în lupta împotriva schimbărilor climatice

Așa că…

Reciclează;

Economisește apa caldă făcând un duș, în loc de baie (de patru ori mai puțină energie);

Plantează un copac la școală, în grădina ta sau în cartier;

Folosește transportul în comun, mergi cu bicicleta, pe jos;

Nu lăsa aparatele electrocasnice în modul așteptare – folosește butonul de pornire și oprire al aparatului;

Nu lăsa încărcătorul telefonului în priză dacă nu-l încarci.

Nu ieri, nu mâine, ci acum! Implică-te în salvarea naturii!

Bibliografie:

Cojocaru I. – Surse, procese și produse de poluare, Editura Tehnică, București, 1978.

Negulescu M. – Protecția mediului înconjurător, Editura Tehnică, București, 1995.

Sima C. – Ecologie și protecția mediului înconjurător, Editura Independența

Economică, Pitești, 2000.

www.naturalist.ro/…/comunitatea-eco-scoala-contribuie-la-educatia-pentru-

mediul-inconjurator

www.ecoman.ro/mediul

.