Rolul Consilierii Premaritale In Prevenirea Divortului
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 – ASPECTE TEORETICE
1.1. Definirea conceptului de divorț
1.2. Evoluția și rata divorțialității
1.3. Factorii determinanți ai divorțului
1.4. Efectele divorțului
CAPITOLUL 2 – SERVICIILE DE CONSILIERE PREMARITALĂ
2.1. Ce înseamnă Consilierea Premaritală?
2.1.1. Delimitări conceptuale și definiții ale Consilierii Premaritale
2.1.2. Scopul consilierii premaritale
2.2.. Căsătoria – Un sistem complex
2.2.1. Valoarea căsătoriei
2.2.2. Obstacole în relația de cuplu
2.3. Argumente în favoarea Consilierii Premaritale
2.4. Obiectivele Consilierii Premaritale
2.5. Efectele Consilierii asupra relației premaritale
CAPITOLUL 3 – UNIVERSUL CERCETĂRII
3.1. OBIECTIVELE CERCETARII
3.2. IPOTEZE
3.3. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE
3.4. PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ
3.5. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.6. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Motto:
„O legătură atât de importantă și cuprinzătoare cum este căsătoria, n-ar trebui începută fără o pregătire temeinică și nici înainte ca puterile mintale și fizice să fi ajuns la maturitate.
Legătura familiei este cea mai strânsă, cea mai delicată și cea mai sacră dintre toate câte sunt pe pământ. Ea a fost plănuită ca o binecuvântare pentru neamul omenesc. Și ori de câte ori se intră în legământul căsătoriei în mod inteligent, în temere de Dumnezeu și cu respectul cuvenit, căsătoria devine o binecuvântare.”
Ellen G. White
INTRODUCERE
Privind atent în jurul meu la tot ceea ce înseamnă viața de cuplu și în ceea ce mass-media promovează în acest domeniu, mi-a atras atenția procesul de disoluție a căsătoriei aflat în continuă creștere. În toate ziarele și în majoritatea canalelor de televiziune, se vorbește zilnic despre divorț. Unele dintre acestea ocupând pagina de titlu al respectivei publicații cu formularea “senzațional, divorțul anunului” sau “cel mai neașteptat divorț”.
Având cunoștinte despre psihologia omului și despre câteva dintre consecințele pe care divorțul le poate avea asupra sănătății unei societăți, ce se răsfrânge cu un efect în timp nedeterminat, având în vedere că de cele mai multe ori sunt implicați și copii în cazurile de divorț, cei care sunt generația de mâine a societății, nemaiavând astfel o imagine comprehendentă a vieții de familie, crescând cu o preconcepție deja stabilită de către părinți asupra căsătoriei sacre pe care Dumnezeu a gândit-o pentru oameni, deteriorând astfel această imagine. Am avut dorința de a ma documenta mai mult despre care sunt principalele cauze ale divoțului și cum ar putea fi acestea prevenite. Astfel, după un lung proces de cercetare am descoperit că prin consilierea premaritală ar fi posibilă o astfel de prevenire a divorțului prin faptul că menirea acesteia este de a-i ajuta pe cei doi parteneri aflați într-o relație de prietenie înainte de căsătorie, să aibă ocazia de a se cunoaște în profunzime, de a-și cunoaște trecutul unul altuia, experiențele trăite, cum a decurs evoluția lor până în acel moment, dezvoltând astfel abilități de comunicare și sinceritate bazate pe înțelegere și respect reciproc. Consider că un cuplu care reușește să se exprime fără rețineri unul față de celălalt, având deschiderea de a aborda orice aspect al vieții, fără temeri sau prejudecăți atunci putem vorbi despre un cuplu în continuă evoluție spre armonie.
În urmă cu 4 ani, atunci când am luat decizia de a mă căsători, la îndemnul pastorului bisericii pe care o frecventam împreună cu partenerul meu, am participat la consiliere premaritală. Mărturisesc însă că nu m-am gândit atunci că aceasta ar fi putut fi o metodă prevenire a divorțului, însă am perceput acest tip de consiliere ca fiind unul pregătitor pentru căsătorie, de identificare a punctelor forte și a punctelor slabe pe care noi le aveam ca și cuplu. Pe măsură ce studiam despre acest tip de consiliere în cadrul acestei lucrări, am realizat de fapt că identificarea aceea a punctelor slabe ale relației noastre ne-a ajutat să ne concentrăm atenția asupra lor, pentru a le putea remedia și de a ajunge la un numitor comun, fapt ce ne-a întărit relația, determinându-ne în a avea o atenție permanentă asupra nevoii celuilalt. Astfel relația noastră a avut un traseu evolutiv, ideea de divorț fiind exclusă, deoarece consideram că avem potențialul de a ne acorda sprijinul și încrederea necesară oricărei situații ce ar putea surveni, având convingerea că relația de căsătorie este pe viață.
CAPITOLUL 1 – DIVORȚUL
Definirea conceptului de divorț
De-a lungul istoriei dreptului, doctrinarii au dat diferite definiții divorțului, astfel: ,,ruptura unei căsătorii pronunțată de o autoritate judiciară, la cererea unuia dintre soți și pentru cauze determinate de lege” sau ,,ruptura unei căsătorii valabile, în timpul vieții celor doi soți” ori ,,disoluția unei căsătorii, în timpul vieții celor doi soți, în urma unei decizii judiciare, exprimată la cererea unuia dintre ei sau la cererea ambilor, pentru o cauză stabilită de lege.”
Divorțul este acel mijloc de desfacere a căsătoriei care odată cu epoca industrială si cea postindustrială au adus cu sine un declin in ceea ce privește funcționalitatea familiei, mare parte din funcțiile acesteia fiind afectate în mod serios, astfel putem spune că familia ca și unitate fundamentală a a societății este într-o mare criză. Atunci când vorbim despre divorț, fie că este un act luat de comun acord sau de un singur partener, în ambele cazuri acesta produce o traumă și în funcție de starea psihică a celor implicați poate avea urmări majore. Partea cea mai descurajatoare este că divorțialitatea a luat amploare și a devenit un adevărat fenomen.
Divorțul ca factor psiho-social nu are legătură doar cu indivizii implicați în căsătorie ci este un fenomen ce are efecte directe asupra societății, în special a membrilor acesteia. Privind din perspectivă societală și individuală, divorțul este un fenomen ambivalent, pe de o parte rezolvă o serie din tensiunile și dificultățile familiei, atenuează efectul de traumatizare asupra copiilor ca urmare a conflictelor și neînțelegerilor dintre parteneri, iar pe de altă parte creează alte dificultăți noi cum ar fi stresul psihic, probleme financiare etc.
Prin divorț înțelegem acea formă finală de desfacere a căsătoriei, ce va modifica pentru totdeauna viața celor implicați și a descendenților săi. Este un proces cu un impact mare care adesea devine traumatizant, ce poate antrena sentimente negative între cei implicați cum ar fi tensiuni, conflicte, insatisfacții care de cele mai multe ori se prelungesc chiar și după divorț.
În zilele noastre a devenit foarte greu pentru cea mai importantă unitate a societății, adică familia, să reușească să-și mențină stabilitatea și solidaritatea. Sunt familii care nu reușesc deloc să aibă o relație stabilă și solidară iar altele reușesc să realizeze această relație însă nu o pot menține, iar pentru aceste tipuri de familie riscul de a divorța este foarte crescut. Instabilitatea și disoluția, ambele sunt probleme individuale și sociale atât din perspectiva nivelului condiționării lor cât și al nivelului efectelor pe care acestea le au asupra societății
Evoluția și rata divorțialității
Schimbările de tip legislativ, cum ar fi modificările legii cu privire la avort, divorț și involuția economiei, ce au generat fenomene precum sărăcia și șomajul, sau transformările sociale, în special accesibilitatea sporită la informație, modele culturale externe sau companiile de promovare a planificării familiale, au determinat schimbări majore în comportamentul demografic al populației.
Conform statisticilor realizate de Comisia Europeana Eurostat, rata întemeierii căsniciilor specific fiecărui stat în parte, la un eșantion de 1000 de locuitori a scăzut drastic în Europa în ultimii 27 de ani, în timp ce rata divorțurilor a crescut. Ca rezultat rata nașterii și creșterilor copiilor de către mame singure a crescut.
Numărul căsătoriilor care au avut loc în Europa în 2009 era de 2.3 milioane în timp ce în 2008 s-au pronunțat sentințele a 1 milion de divorțuri. Rata efectuării căsniciilor per 1000 de locuitori în Europa 2009 era 4.5 in timp ce rata divorțurilor era de 2.0.
Rata căsătoriilor realizate în Europa în 1970 per 1000 de locuitori a scăzut de la 7.9 la 4.5 în 2009 ceea ce înseamnă o reducere de 34% a numărului de căsnicii întemeiate. Tot în aceeași perioada căsniciile au devenit mult mai instabile, ca rezultat al creșterii ratei divorțului pe 1000 de locuitori care s-a dublat din 1970 pana în 2008 de la 1.0 la 2.0. Trebuie să luăm în considerare faptul că un alt factor al creșterii divorțului este faptul că în 1970 multe dintre statele analizate nu recunoșteau divorțul (exemple Italia, Spania, Irlanda, Malta).
În România, numărul de divorțuri la 1000 de locuitori ajungea în 2011 la 1,68 iar în 2012 la 1,47 de divorțuri per locuitor. În 2012, la 1000 de căsătorii aveau loc 291 de divorțuri, durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorț fiind de 13,2 ani.
Se pare ca deși majoritatea indivizilor decid să se căsătorească cel puțin odată, mult mai puțini decid să se recăsătorească pentru a doua oară alegând fie să nu fie într-o relație de cuplu fie coabitarea în relația de cuplu fără documente oficiale. Pe scurt putem observa declinul căsătoriei ca formă oficială recunoscută de stat în ultimele 3 decenii fără prea multe speranțe pentru o îmbunătățire în viitor.
Factorii determinanți ai divorțului
Divorțul poate fi generat de factori interni precum:
diferențele prea mari de experiență pot împiedica realizarea solidarității familiale.
Motivația căsătoriei.
Vărsta la care are loc căsătoria și diferența de vârsta dintre soți;
Heterogenitatea cuplului raportată la mediul de proveniență, nivelul de instrucție, trăsăturile psihice și temperamentale, profesia.
Poziția femeii în familie și societate; dacă aceasta este dependentă financiar de soț, posibilitatea de divorț este mai scăzută decât atunci cand femeia este independentă.
Incombatibilitățile psihice, comportamentale și temperamentale ale celor doi parteneri.
Insatisfacții de natură emoțional-afectiva și sexuale.
Neglijarea familiei și infidelitatea.
Agresivitatea și alocoolismul.
Rasa și etnia.
Divorțul generat de factori externi precum:
Creșterea migrației și a urbanizării, însoțite de scăderea controlului social local asupra comportamentelor și de apariția dezechilibrelor demografice.
Aprecierea că viața de familie este o problemă personală a dus la scăderea controlului social.
Factorii care favorizează indirect disoluția cuplurilor care sunt instabile și lipsite de solidaritate sunt condițiile economice generale precum șomajul, perioadele de criză, instabilitatea economică.
Sărăcia din punct de vedere al calității vieții este factorul numărul unu care duce la dezintegrarea familiilor.
Dificultățile financiare
Gradul de compatibilitate dintre parteneri
Principalii factori de analiză a compatibilității dintre cupluri sunt vârsta, standardul economic, mediul de proveniență, nivelul de educație, religia, concepția despre viață iar diferențele prea mari între soți se pot transforma în surse de conflict ce pot avea un risc crescut de disoluție a familiei.Într-una din lucrările de pionierat în domeniu că vârsta la momentul când se încheie căsătoria este un element cheie ce este menit în a asigura flexibilitatea și maturitatea soților. Burgess și Cottrell ajung la concluzia că: „În marea majoritate a cazurilor sunt neîndoielnice efectele nefericite ale căsătoriilor încheiate la vârste foarte tinere”
Teoria schimbului de natură psiho-socială
Așteptările și obiectivele sunt specifice fiecărui cuplu în parte, însă atunci când acestea nu se îndreaptă în aceeași direcție, sau când pe parcursul relației, dorințele și aspirațiile se modifică, acestea pot influența în mod negativ satisfacția maritală. Atunci când soții au impresia că investesc în relație mai meniență, nivelul de educație, religia, concepția despre viață iar diferențele prea mari între soți se pot transforma în surse de conflict ce pot avea un risc crescut de disoluție a familiei.Într-una din lucrările de pionierat în domeniu că vârsta la momentul când se încheie căsătoria este un element cheie ce este menit în a asigura flexibilitatea și maturitatea soților. Burgess și Cottrell ajung la concluzia că: „În marea majoritate a cazurilor sunt neîndoielnice efectele nefericite ale căsătoriilor încheiate la vârste foarte tinere”
Teoria schimbului de natură psiho-socială
Așteptările și obiectivele sunt specifice fiecărui cuplu în parte, însă atunci când acestea nu se îndreaptă în aceeași direcție, sau când pe parcursul relației, dorințele și aspirațiile se modifică, acestea pot influența în mod negativ satisfacția maritală. Atunci când soții au impresia că investesc în relație mai mult decât primesc inevitabil se va ajunge la diferite tensiuni și fricțiuni de neevitat. Astfel prin schimbul psiho-social ne este permis să înțelegem cum partenerii își realizează propriile nevoi, fie ele diferite sau chiar opuse, prin mecanisme psihologice de factură pierder/câștig, acestea devenind criterii de evaluare a relației.
Socializarea în familia de origine
Socializarea în familia de origineeste pusă în evidență de numeroase studii s-a constatat că există o corelație statistică semnificativă între divorțul părinților și divorțul copiilor astfel familia de origine având un impact puternic în stabilitatea cuplului. Atmosfera de acasă pare să fie revelată de iubirea sau de conflictele avute cu părinții sau de gradul de iubire și de conflicte între părinți.
O copilărie fericită are un impact pozitiv mult mai mare asupra stabilității cuplului decât o copilărie caracterizată de violență, abuzuri, neglijență, incoerență educativă.
Abilitățile relaționale
Abilitățile relaționale precum comunicarea, exprimarea afecțiunii, rezolvarea problemelor, exprimarea agresivității, sunt deosebit de importante pentru stabilitatea cuplului.
Majoritatea cuplurilor resimt sentimente negative intense generate de neînțelegeri din cauza lipsei abilității de a-l asculta pe celălalt, aceasta abilitate fiind vitală în a face față situațiilor dificile.
Evoluția relației de cuplu
Wright și Locke au facut o analiză asupra relației de cuplu din perspectivă cronologică, încercând să găsească acele diferențe dintre familiile fericite și cele dizolvate. Elementele cele mai semnificative ale analizei relației de cuplu sunt:
“primele momente;
perioada de dinaintea căsătoriei;
cum, cine a luat decizia de căsătorie ;
cum a reacționat rețeaua social;
sursele insatisfacției sau decepției;
dacă s-au separat până acum vreodată. Pentru a completa și susține teoria schimbului psiho-social, cei doi autori citați mai sus demonstrează influența benefică a următorilor factori asupra stabilității familiei:
parteneriatul în cuplu;
pregnanța relațiilor de intimitate și comunicare fără reserve;
personalitate democratică și altruistă a celor doi soți (sociabilitate, responsabilitate, simțul umorului, afectuozitate versus dominativ, coleric, influențabil)”.(Locke, p.114-115)
1.4.Efectele divorțului
Divorțul prin complexitatea sa evidențiează modificări majore la nivelul tuturor funcțiilor familiei. Funcțiile economice, de solidaritate, de socializare au parte de o destructurare sau, în cazul cuplurilor cu copii, de o redimensionare de cele mai multe ori negativă. Divorțul are ca efect pierderea funcției psiho-afective a familiei, stabilirea sau ruperea relațiilor formale și informale ale partenerilor.
Atunci când se pronunță divorțul, responsabilitățile parentale sunt preluate de părintele căruia i s-a încredințat copilul. Restructurarea familiei facându-se prin: prezența unei noi persoane în familie care să substituie îndatoririle partenerului absent, ori preluând doar rolurile conjugale nu și pe cele parentale.
Divorțul, analizat după gravitatea consecințelor este un eveniment ce poate avea efecte negative atât în viața indivizilor cât și în societate. Familia este unul dintre factorii asiguratori ai menținerii identității culturale iar prin intermediul socializării interne, familia are din punct de vedere calitativ o influență serioasă asupra dezvoltării fizice, intelectuale și morale a copiilor și a tinerilor, mai exact asupra generațiilor viitoare.
“Pentru societate, divorțul constituie o rezolvare democratică a dorințelor cetățenilor, o posibilitate de evitare a traumelor unor cupluri cu relații conflictuale și de evitare a disfuncționalităților educaționale ale unor asemenea relații asupra copiilor minori și posibilității de constituire a unor cupluri normale, funcționale.”
Concepția asupra divorțului a evoluat odată cu societatea aceasta nemaifiind văzută ca un eșec, ci ca o soluție pentru a începe o nouă viață mai bună, încercându-se astfel punerea divorțului într-o lumină pozitivă, însă sunt mult mai multe consecințele negative atât asupra celor doi parteneri, cât și asupra copiilor.
“Putem aprecia că divorțul parental provoacă o slăbire a relațiilor dintre părintele plecat și urmaș, menținut de cele mai multe ori la situația unui părinte simbolic-mamă sau tată- la care copilul se poate raporta pentru identificarea originii sale.”
De cele mai multe ori, divorțul are consecințe negative asupra întregii familii mai ales atunci când sunt la mijloc și copii, relațiile în care au fost investite multe activități precum relația bunici-nepoți, perturbându-se, în cele din urmă ajungând să fie supuși presiunii psihologice a rudelor și cunoștințelor.
Destrămarea căsătoriei, de cele mai multe ori este posibil să fie însoțită de stres emoțional și de apariția dificultății financiare pentru unul sau pentru ambii parteneri.
În funcție de dezvoltarea emoțională a copilului și de factorii care au determinat dezorganizarea familiei, fenomenul divorțului este perceput astfel:
În timpul procesul de adaptare, copiii nu au încredere în viitor, se simt vinovați, obosiți, nu se pot concentra iar reușita performanțelor școlare scade.
Pierderea este cea mai dificilă problemă a copilului ceea ce duce la instabilitate emoțională
Ajung să comunice din ce în ce mai puțin.
Manifestă comportamente agresive într-un mod direct.
Adesea copiii ajung să se simtă responsabili pentru că au pierdut dragostea părintelui absent.
Stima de sine a copilului este afectată în mod negativ.
CAPITOLUL 2 – SERVICIILE DE CONSILIERE PREMARITALĂ
“Blocul de granit, care este un obstacol in calea celui slab, devine un mijloc de sustinere pe calea celui puternic” – Thomas Carlyle (1795- 1881)
2.1. Ce înseamnă Consiliere Premaritală?
Simplu spus, consilierea premaritală oferă prilejul introspecției în interiorul relației unui cuplu care se pregătește să-și asume pasul căsătoriei. Acestia vor avea ocazia să descopere într-un mediu sigur, constructiv și suportiv, care sunt principalele puncte forte, diferențele majore, și punctele cele mai puțin bune ale relației lor. Dacă vor fii de acord să exploreze adânc, să privească din prisma partenerului, să nu-și trădeze propriile sentimente, să-și asume defectele și să-și folosească din plin atuurile, împreună vor putea transforma “blocul de granit” într-o “punte de susținere” pe drumul lor. Majoritatea cuplurilor amână pasul căsniciei invocând termenul de: obstacole multiple de depășit și diferențe dificil de negociat, neconsiderându-se pregătiți până când aceste obstacole nu sunt soluționate. Cupluri care au beneficiat de consiliere premaritală au gasit în acest context soluțiile pentru a depăși obstacolele sau blocajele din relație.
Singura diferență dintre conceptul de obstacole pe drumul vieții și pietrele de râu pe care ne sprijinim să pășim mai departe este sensul pe care i le acordăm sau felul în care decidem să le folosim. Cu alte cuvinte, ceea ce percepem a fi un obstacol în viața noastră poate fi depășit simplu prin resemnificarea lui sau modificarea percepției noastre asupra formei și utilității sale.
2.1.1. Delimitări Conceptuale și Definiții
Consilierea premaritală este o intervenție terapeutică aplicată acelor cupluri care intenționează să se căsătorească. Educația premaritală este un proces de formare a competențelor ce au ca prim scop furnizarea informațiilor cu privire la îmbunătățirea relației de cuplu, înainte ca aceștia să se căsătorească.
De obicei, cuplurile care participă la sesiunile de consiliere premaritală sunt sănătoase din punct de vedere psihic și nu au probleme grave în relația de cuplu.
Consilierea premaritală utilizează o gamă largă de instrumente și este furnizată de către practicieni din diferite profesii.
În urma cercetarilor s-a constatat ca există nenumarate motive care duc la instabilitatea căsniciilor iar principalele cauze par să fie lipsa grijii acordate celuilalt sau motivele pentru care se încheie actul căsătoriei, cum ar fi atracția sexuală, dorința de a scapa dintr-o situație financiară dificila, dintr-un simțământ vag de dragoste, astfel multe relații maritale devenind prea fragile pentru a supraviețui provocărilor vieții de familie.
Adesea cei care se implica într-un act conjugal având o motivație nesănătoasă sunt nepregătiți pentru stres sau efort, sunt lipsiți de bunavoința de a construi o relație maritală armonioasă iar de cele mai multe ori aleg să renunțe astfel, căsatoria care la inceput părea un vis împlinit, o realitate de dorit care să aducă împlinire și satisfacție devine un motiv de frustrare și nefericire, o cauză de tulburari distrugătoare, sub aspect personal și psihic.
În general obiectivele consilierii premaritale sunt acelea de a furniza cuplurilor informații despre viață și căsătorie, despre îmbunătățirea abilităților de comunicare în cuplu, încurajarea și dezvoltarea abilităților de rezolvare a conflictelor, oferirea oportunității cuplului de a vorbi despre subiecte sensibile cum ar fi viața sexuală sau banii.
Consilierea premaritală are menirea de a consolida relația înainte de căsătorie astfel încât aceasta să se poată dezvolta într-o relație maritală satisfăcătoare și stabilă.
Față de celelalte categorii ale consilierii, cea premaritală este una preventivă. Se focalizează pe educație și informare, pe edificarea unor legături care să supraviețuiască atacurilor viitoare.
Consilierea premaritală este o intervenție de scurtă durată, cu programe cuprinse între 4 și 8 ore în funcție de stadiul și evoluția fiecărui cuplu
Intervenția timpurie în relația de cuplu este benefică deoarece în primii ani de căsătorie riscul divorțului este mai mare. De cele mai multe ori cuplurile nu primesc nici o instrurie formală cu privire la căsătorie și viața de familie iar astfel de programe de consiliere și educație înainte de căsătorie ajută la schimbarea preconcepțiilor și la pregătirea cuplului în a-și forma o imagine de ansamblu corectă al conceptului “viață de familie” acestia fiind limitați în cunoștință și experiență.
2.1.2. Scopul consilierii premaritale
Dobândirea unor mijloace proprii și unice ale cuplului de a-și transforma împreună acele obstacole din relație în puncte de susținere sau pietre de trecere.
Primul pas este identificarea punctelor forte (piloni duri de sustinere). Al doilea pas – identificarea problemelor în relația de cuplu care cauzează blocaje sau împotmolirea având ca efect pierderea din vitalitatea și energia inițială a relației de cuplu. Al treilea pas – cu ajutorul unor mijloace și tehnici psihoterapeutice partenerii vor învăța să depăsească, să resemnifice, să înțeleagă și să perceapă obstacolele în relație dintr-o perspectivă realistă și matură. Se vor vedea pe sine din oglinda celuilalt, se vor autoevalua cu ajutorul unor chestionare și scale de măsurare în aspectele cele mai semnificate din relație.
Toate acestea pentru a crește și stimula conștientizarea de sine, identificarea și autoexaminarea gândurilor și propriilor acțiuni care întrețin sau declanșeză problema. Chestionarele și scalele de evaluare au fost concepute astfel încât să stimuleze comunicarea între cei doi pe măsură ce aceștia își descoperă slăbiciunile și atuu-rile în relație.
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă consilere premaritală și de ce este utilă o să prezint pe scurt câteva date despre căsătorie, specificul acesteia în societatea noastră de azi, aspectele forte și aspectele triste în ce privește căsnicia sau cum o mai numea statul democrat – celula societății.
2.1.3. Căsătoria – Un sistem complex
“Afecțiunea este responsabilă, în proporție de nouă zecimi, pentru orice fericire durabilă și consistentă din viața noastră.” C. S Lewis
“Iubește orice și inima ta va fi torturată și probabil frântă. Dacă vrei să fii sigur că va rămâne intactă, nu trebuie să o oferi nimănui, nici chiar unui animal. Împacheteaz-o cu grijă în pasiuni și mici extravaganțe, evită orice complicație.” C. S. Lewis – The four loves
Căsătoria poate fi mediul cel mai complex și abundent emoțional de “bătălie” a două persoane. In mod ironic este la fel de recompensatorie și împlinitoare pe cât de frustrantă, conflictuală și încununată cu dezamăgiri. Poetul Javan spunea: “Cu toți ne naștem în aceasta lume având anumite abilități și numeroase nevoi. Provocarea vieții este să ne descoperim acele abilități și să le folosim pe măsură ce ne satisfacem nevoile. Abilitățile noastre sunt atât de variate și atât de numeroase pe câți oameni există, însă nevoile noastre sunt majoritatea comune pentru noi toți. În cele din urma nevoia care ne oferă cel mai mare prilej de bucurie este în același timp și nevoia care ne ofera cel mai mare prilej de suferință, și anume nevoia de a împărți viața noastră cu cineva.” Javan 1984.
Așadar, căsnicia poate deveni sursă de fericire sau sursă de suferință, o combinație unică între vulnerabilitate și putere. Climatul emoțional este doar un aspect în contextul complex al căsătoriei. O multitudine de factori afectează și sunt afectați de acest context al căsniciei incluzând: societatea, slujba, familia, religia, prietenii, istoric personal, obiceiuri și vicii, structura de personalitate, stilul de viață personal.
2.1.4. Valoarea căsătoriei
Deși și-a pierdut din popularitate, căsnicia reprezintă un plus de beneficii pentru societate, de natură socială, familială și personală. Persoanele căsătorite tind să fie mai sănatoase, trăiesc mai mult, sunt mai prosperi din punct de vedere economic și sunt mai satisfăcuți din punct de vedere sexual decat indivizi neimplicați într-o relație de cuplu sau implicate într-o relație fără a fi căsătoriți. În plus, copii se dezvoltă mult mai bine din punct de vedere emoțional și academic crescând în cadrul familial cu doi părinți (Wait, 1995, 1998, Wait & Gallagher, 1999).
Pentru o privire mai detaliată asupra acestor beneficii putem considera următoarele:
Persoanele căsătorite au stil de viață mai sănătos. Persoanele căsătorite tind să evite comportamentele dezadaptative mai mult decât persoanele implicate în relația de cuplu, divorțate sau văduve. De exemplu, nivelul problemei alcoolului care este ascociat cu nivelul incidenței accidentelor conflictelor interpersonale și instaurarea depresiei, este mult mai scăzută în cazul persoanelor căsătorite. În general, persoanele căsătorite au un stil de viață mai sănătos considerând aspectele de alimentație, exercițiu fizic și evitarea comportamentelor dezadaptative.
Persoanele căsătorite trăiesc mai mult. Conform statisticilor, persoanele căsătorite trăiesc câtiva ani mai mult în medie decât persoanele divorțate, neimplicate în relație de cuplu sau văduve. Un factor important este sprijinul emoțional oferit de partener și accesul la mai multe resurse economice.
Persoanele căsătorite dețin mai multă stabilitate economică și mai multe resurse financiare. Deoarece majoritatea cuplurilor căsătorite își însumează veniturile, tind să fie mai prosperi.
Copii tind să se dezvolte mai bine din punct de vedere emoțional și academic în cadrul familiei, cu doi părinți. Ca și adolescent, au șanse de doua ori mai mici de a renunța la școală, a fi însărcinate, și au tendința de a avea performanțe academice mai bune.
De asemenea copii care cresc în familii cu doi părinți beneficiază de mai multă atenție în ce privește supervizarea, ajutor la efectuarea temelor, timp de calitate petrecut împreună cu părinții lor decât copii care cresc cu un singur părinte. De fapt, copii care cresc cu un singur părinte au mai multe șanse de a trăi în sărăcie și a experimenta un nivel calitativ de viață mai scăzut.
2.2. Obstacole în relația de cuplu
De ce nu este dragostea suficientă?
Cu toții cunoastem faimoasele afirmații cântate, spuse și mult promovate: “Love is all you need”, “Dragostea face ca lumea să se învartă”, “ Dragostea înseamnă să nu fie niciodată nevoie să spui îmi pare rău”. S-au scris multe despre dragoste, într-atat de mult încât se pare că am înzestrat-o cu multă putere în societatea noastră sau am supraresponsabilizat-o. Deși dragostea este realmente un sentiment profund și puternic, ar fii idealist să credem că este suficientă pentru ca o relație de cuplu să funcționeze. Cum știm asta? Majoritatea indivizilor se declara îndrăgostiți și că iubesc la începutul căsătoriei și totuși procentul divorțului este de 50%.
Mai mult, în multe cupluri căsătorite, unul dintre parteneri este mai fericit decât celălalt. Aceasta demonstrează slaba corelație în satisfactța maritală dintre cei doi. Acestă corelație ne permite să anticipăm nivelul de satisfacție maritală al unui partener bazându-ne pe nivelul de satisfacție maritală al celuilat partener.
Studiile de asemenea arată că multe cupluri nefericite rămân căsătorite. De exemplu în urma unui studiu efectuat pe mai multe tipuri de căsătorie, Fowers si Olsen (1993) au observat că în cuplurile tradiționale (cu opinii religioase puternice, alocarea tradițională a rolurilor în familie, acordul puternic în ce privește educația și creșterea copiilor) partenerii sunt mai puțin fericiți și multumiți decât partenerii din alte tipuri de căsnicii, însă chiar și așa este mai puțin probabil ca aceștia dintâi să divorteze decât cei din urmă.
Dragostea este importantă dar de una singură nu poate menține și susține o relație de cuplu sănătoasă. vitalizantă și fericită în căsnicie. Abilitățile relaționale, de comunicare specifică și rezolvarea conflictelor sunt necesare, de asemenea este necesar un puternic anagajament si dedicare din partea celor doi.
Fiecare relație de cuplu în parte este unică și are propria aromă rezultată din combinarea unică a ingredientelor care definesc personalitatea fiecărui partener în parte. Ca să ne imaginam vizual aceasta afirmație, închipuiți-vă o pâine. Este nevoie să combini apă, sare, făină și drojdie ca să obții pâine, însă rezultatul este diferit de fiecare dată. Ca și în cazul pâinii suma ingredientelor combinate este mai mare decat ingredintele luate separate. De aceea este practic imposibil să anticipăm exact cursul unei căsnicii deși cunoaștem în parte unele componente separate. C. S Lewis ne spune simplu în definiția sa: “A iubi înseamnă a fi vulnerabil” și aceasta implică mult curaj.
2.3.Argumente în favoarea consilierii premaritale.
“Dacă judecăm după abundența de cereri de reglare a conflictelor familiale și după creșterea ratei divorțurilor, sunt mai numeroase cuplurile care prezintă conflicte decât cuplurile fericite”.
1. Așteptările prea mari sau nerealiste pot conduce la dezamăgire.
Atunci când tinerii se gândesc la căsătorie presupun că relația lor va fi unică și specială. Cei mai mulți cred că este imposibil ca mariajul lor să fie distrus de presiuni și tensiuni care pe alții i-au condus la divorț. Aaron Rudledge scria ca mulți asteaptă ca mariajul să le furnizeze: " dezvoltare de sine și împlinire, expresia reciproca a afecțiunii, satisfacția impulsurilor sexuale, împărțirea responsabilităților de îngrijire a copiilor, recunoașterea reciprocă a statutului și rolului fiecăruia, simțământul de apartenență și siguranță, împărtășirea interesului și prieteniei reciproce; optimizarea închinării, creativității și a timpului liber."
Oamenii au asteptări foarte mari din partea căsătoriei și a vieții de familie iar dacă acestea întârzie să apară, partenerii manifestă intoleranță, nerăbdare, atitudini egoiste, insensibilitate, sentimente care conduc spre dezamăgire și disperare.
Consilierea premaritală are rolul de a pregăti viitoarele cupluri în a întelege și a cuprinde complexitatea relației maritale, învătând să-și exprime gândurile, ideile, așteptările, să le discute și să le negocieze în mod realist și satisfăctor pentru ambele părți. Cuplurile pot învăța prin consilierea premaritală că visurile unui mariaj ideal, minunat, pot deveni realitate dacă fiecare partener înțelege și constientizează că trebuie să fie capabil de sacrificiu, dăruire de sine, efort consecvent dar mai ales de lucrul în echipa.
2. Imaturitatea persoanală are un efect de instabilitatea asupra relației
Atitudinea și comportamentul partenerului în relația maritală poate fi diferită de ceea ce a manifestat în relația de prietenie sau de logodnă. Daca unul dintre parteneri este egoist, nerăbdător, competitiv, hipercritic, ceea ce caracterizează imaturitatea, aceste trăsături vor pune la încercare stabilitatea maritală. Oamenii care sunt iresponsabili înainte de căsătorie au tendința să fie și după. În timpul relației de prietenie, diferențele sunt trecute cu vederea dar după căsătorie și instalarea rutinii în viața de familie aceste diferențe vor ieși negreșit la iveală și vor provoca tensiuni și nemulțumiri. Oamenii imaturi tind să fie egoiști, centrați pe sine, manipulativi. Consilierea premaritală trebuie să identifice și să le sublinieze partenerilor aceste diferențe care vor solicita în mod negativ relația de mai târziu. Cuplul este ajutat să învețe să rezolve diferențele, să dezvolte sensibilitate și mai ales bunavoința de a construi o relație satisfăcătoare.
3. Lipsa comunicării între parteneri duce la frustrări și nemulțumiri interioare
Deseori, se ignoră faptul că bărbatul și femeia au un fel diferit de a comunica, nu doar în relațiile funcționale ci și în cele intime. În timp ce femeia considera întrebările ca fiind un mijloc de a menține vie conversația, aceleași întrebări sunt, pentru bărbat, cereri de informație. Pe de alta parte deși cei doi vorbesc foarte mult între ei, paradoxal nu comunică. Deși cantitatea informațiilor schimbate este foarte mare, calitatea acestora lasă de dorit. Astfel confuzia se poate înfiripa în mințile celor doi parteneri generând conflicte de proporții daca aceștia nu au clar stabilit și delimitat rolul fiecăruia în relație, ci au asteptări vagi asupra responsabilităților unul față de altul. Diferitele presupuneri pot conduce la tensiuni care pot produce ruptura dacă partenerii nu au învățat să comunice sincer, fară a deveni agresivi, cu o atitudine iubitoare.
Consilierea premaritală oferă cuplului ocazia să înceapă o astfel de comunicare. Cei doi pot învăța să-și discute așteptările și să decidă sau să negocieze asupra domeniilor de responsabilitate. Este de ajutor ca cei doi parteneri să învețe să dezvolte în mod deliberat și reciproc, reguli care să le ghideze comportamentul.
4. Relațiile tensionate cu familia de origine pot genera disfuncții în relația de căsătorie
„Prezența unor modele diferite de rol conjugal, imixiunea psihologică, socială și locativă a părinților în spațiul interpersonal conjugal al nucleului nou creat, creează condiții propice unei interacomodări deficitare a soților, favorizând de timpuriu fenomenele disfuncționale”.
O cercetare realizată de A. Matei (1995) arată faptul că viața sexuală a tinerilor căsătoriți este influențată în mod negativ de coabitarea cu părinții în același spațiu locativ, pentru că tânărul cuplu nu poate avea parte de relații sexuale atunci își dorește, ceea ce generază distanță afectivă și conflicte. La fel de frecvente pot fi și tensiunile între noră și soacră, ginere și socru. De aceea, maturitatea tinerilor soți este necesară pentru a putea depăși dizarmonia ce s-ar putea instala în parteneriatul lor.
Prin consilierea premaritală cei doi vor avea ocazia să-și exprime temerile despre lucrurile acestea, vor fi ajutați să înțeleagă că orice relație este o sumă de compromisuri și să le identifice pe acelea care par cele mai amenințătoare în cazul lor iar împreună să stabilească dacă își pot asuma și duce până la capăt compromisurile, totodată căutând soluții, făcând apel la înțelegerea și flexibilitatea fiecăruia dintre parteneri.
5. Insatisfacția sexuală și apariția relațiilor extraconjugale
Cuplul contemporan acordă o mare importanță performanțelor sexuale. Dorința împlinirii sexuale a ajuns atât de obsedantă încât incapacitatea unuia dintre parteneri de a-l conduce pe celălalt la orgasm provoacă stări de nemulțumire manifestate acut dacă insatisfacția se menține timp îndelungat. O cercetare efectuată de I. Mitrofan și C. Ciupercă (1997) pe un lot de 120 de studenți arată faptul că 81,6% subiecți consideră că satisfacția sexuală a devenit o dorință a majorității indivizilor, iar 84,1% subiecți apreciează că instisfacția vieții sexuale reprezintă cel mai important motiv al apariției relațiilor extraconjugale.
În această privință consilierea premaritală vine în ajutor încurajând explorarea sexualității, a discuției deschise din partea fiecărui partener cu privire la ceea ce ii place. Cei doi vor fi încurajați să-și exprime ideile, nevoile, fanteziile, să apeleze tot mai mult la latura creativă în a găsi moduri de comunicare verbală sau prin limbajul trupului. S-a demonstrat că acele cupluri care știu să vorbească despre sexualitatea lor au o viață sexuală și de cuplu mult mai satisfăcătoare decât cei care nu o fac.
2.2. Obiectivele consilierii premaritale
Instruirea în căsătorie;
Oferirea călăuzirii practice în procesul de adaptare timpurie reciprocă în primul an de căsnicie;
Întărirea simțământului de bucurie și aventură, legate de conștientizarea unor complexități, conflicte sau lupte ce apar în mod natural pe parcursul căsătoriei;
Întărirea competenței interpersoanle, bazată pe aptitudini de comunicare;
Dezvăluirea savorii unui nivel profund de comunicare pe care cuplul l-au trăit încă;
Oferirea unui exemplu de comunicare deschisă asupra subiectelor pe care le-au considerat tabu, de exemplu, despre mânie sau viața sexual.
Oferirea unor informații sănătoase, a unor resurse teoretice și practice, pentru a-și dezvolta o relație satisfăcătoare, într-o continuă creștere;
2.3.Efectele consilierii asupra relației premaritale
Consilierea premaritală pare a fi eficientă în cazul cuplurior care au reușit să se adapteze unul altuia iar în perioada consilierii, aceștia se pot confrunta cu probleme pe care nu le-au remarcat încă. În această perioadă pot afla lucruri noi, se pot adapta, pot dobândi o imagine mai amplă, pot amâna căsătoria până când se rezolvă problemele sau pot renunța la angajament. Se presupune că acest tip de consiliere este util cuplurilor tinere pentru a detecta și evita potențiale tulburări maritale.
Consilierea premaritală trebuie abordată ca un proces mult mai profund, complex și larg față de acele întâlniri dinaintea nunții cu preotul. Scopul este acela de a ajuta cuplurile să edifice căsătorii împlinite și fericite. Schumm, Siliman și Bell (2000), au făcut cercetări asupra efectului consilierii premaritale și au constatat că cei care beneficiează de acest serviciu prezintă în timp un nivel scăzut de stres și multiple beneficii asupra relației decât cei care nu au beneficiat de consiliere premaritală. De asemenea cei care participă la ședințele de consiliere premaritală vor fi mult mai deschiși să apeleze la un specialist atunci când simt că relația lor devine instabilă.
Williams, Riley, Risch și VanDyke (1999) au descoperit în urma cercetărilor efectuate de ei că o pregătire maritală avută în prealabil este o experiență foarte valoroasă, având efecte vizibile în primii doi- trei ani de căsătorie. Una din întrebările cercetării a fost “Ce v-a ajutat cel mai mult în pregătirea premaritală?”, majoritatea răspunsurilor fiind “timpul petrecut cu partenerul pentru a discuta și evalua așteptările pe care fiecare le avem.”
Cei care au beneficiat de consilierea premaritală au avut parte de beneficii precum:
Creșterea certitudinii emoționale. Acele cupluri care au prezentat o atitudine distantă, dezaprobatoare, uneori chiar impulsivă nu au fost siguri pe relația lor din punct de vedere emoțional, au putut înregistra creșteri în a dobândi respect, încredere, afecțiune, admirație față de partener acestea fiind componente ale siguranței emoționale.
aptitudine care pentru mulți nu este una înnăscută este abilitatea de a comunica, acesta putând ajunge la un proces lung de învățare până să poată fi dobândită. Pentru gestionarea momentelor tensionate și pentru găsirea soluțiilor eficiente în cazul conflictelor, comunicarea este cel mai bun punct de sprijin pentru cuplu. Prin consilierea premaritală se pot dobândi abilități de ascultare, comunicare, de emaptie și acceptare.
Consilierea premaritală oferă prilejul de a descoperi care este echilibrul relației, cine investește mai mult sau mai puțin și cum se pot ajusta aceste dezechilibre.
Problemele provenite din familiile de origine, pot afecta în mod grav relația de cuplu. De accea este necesară identificarea acelor probleme care provin din familie pentru ca fiecare dintre parteneri să le conștientizeze, să lucreze în schimbarea unor comportament deranjante, astfel fiecare membru al cuplului să reușească să se înțeleagă si să fie flexibil atunci când observă o atitudine, un mod de a gândi sau un comportament care are legătură cu familia de origine.
Consilierea premaritală are ca scop ajutorarea cuplurilor în a învăța cum să se pregătească pentru căsătorie, având ca prim obiectiv, sporirea durabilității căsniciei, sporirea șanselor fericirii și a satisfacției în căsătorie, efectele pozitive ale acesteia putând dăinui mult timp după terminarea procesului de terapie.
CAPITOLUL 3 – UNIVERSUL CERCETĂRII
3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Identificarea rolului consilierii premaritale în menținerea relației de căsătorie.
Identificarea percepțiilor persoanelor care au divorțat cu privire la rolul pe care consilierea premaritală îl poate avea în prevenirea divorțului.
3.2. FORUMALAREA IPOTEZELOR
1. Dacă procesul de consiliere premaritală ar fi promovat în societate, atunci divorțul ar putea fi prevenit.
2. Dacă procesul de consiliere premaritală ajută la îmbunătățirea comunicării dintre parteneri, atunci ar putea ajuta în consolidarea și menținerea relației de căsătorie.
3.3. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE
1. Interviul
Pentru a putea testa dacă obiectivele mai sus menționate se pot afirma sau infirma am ales ca și metodă de selectare a datelor interviul, pentru a-mi putea dezvolta o imagine comprehensivă în legătură cu atitudinile, acțiunile și cadrul de desfășurare a acestora din perspectiva celor intervievați.
Interviul ca si metodă calitativă de selectare a datelor, colectează informații cu privire la experiențele, gândurile și sentimentele oamenilor.
Primul ghid de interviu a fost conceput pentru identificarea rolului consilierii premaritale în menținerea relației de căsătorie (aplicat cuplurilor căsătorite de minim 4 ani, care au participat la consiliere premaritală). Interviul are 24 de întrebări, acestea fiind formulate fără a avea răspunsuri prestabilite, având ca scop identificarea existenței beneficiilor consilierii premaritale în viața de căsătorie a celor care au participat la aceste ședințe. Având în vedere că în primul an de căsătorie cele mai multe cupluri ajung la divorț, am selectat acele cupluri care sunt căsătorite de minim 4 ani și care inteționează încă să rămână împreună pentru a putea evidenția evoluția lor și rolul pe care consilierea premaritală l-a avut în menținerea relației lor de căsătorie. Cuplurile selecționate au fost preluate din baza de date din România a programului Prepare/Enrich.
Al doilea ghid de interviu, a fost conceput pentru identificarea percepțiilor persoanelor care au divorțat cu privire la rolul pe care consilierea premarital îl poate avea în prevenirea divorțului (aplicat acelor persoane care au divorțat). Interviul a fost conceput pentru a putea identifica părerea celor care au divorțat cu privire la consilierea premaritală, dacă o consideră utilă, de asemenea am avut în vedere și identificarea cauzelor divorțului și care ar putea fi o posibilă măsură de prevenire a acestor cauze.
2. Programul PREPARE/ ENRICH
Unul dintre programele actuale de succes folosite în consiliere premaritală este PREPARE/ ENRICH Program care este rezultatul unor studii de peste 20 de ani. Mai mult de 60.000 consilieri, profesioniști și lideri spirituali l-au folosit cu peste 1 milion de cupluri în Statele Unite. A fost introdus în peste 13 alte țări incluzand: Australia, Canada, Anglia, Germania, Hong Kong, Japonia, Korea, Noua Zeelanda, Singapore, Africa de Sud, Suedia, Taiwan și Malayezia.
În programul PREPARE/ ENRICH li se aplică cuplurilor unul dintre cele patru chestionare (Prepare – MC, CC, Enrich sau Mate) care este relevant pentru cuplul respectiv. Fiecare chestionar conține 195 de itemi care se concentrează pe 20 dintre cele mai importante aspecte ale relației de cuplu. Spre deosebire de alte studii care se concentrează strict pe problemă, cercetătorii acestui studiu au considerat că pentru a da putere unui cuplu este imperios necesară încurajarea și accentuarea căsniciilor puternice analizând diferențele majore dintre căsniciile fericite și nefericite.
O să menționez doar câteva puncte de interes ale acestui program:
Construind o căsnicie puternică – PREPARE/ ENRICH
Scopurile principale ale programului care intenționează să fie de folos pentru:
1.Explorarea punctelor tari și slabe ale relației de cuplu
2.Întărirea abilităților de comunicare incluzând asertivitatea și ascultarea activă
3.Rezolvarea conflictelor folosind Procedura celor 10 Pași
4.Explorarea originilor și a relațiilor în familiile de origine ale partenerilor folosind Couples & Family Map
5.Realizarea unui plan funcțional și organizațional pentru bugetul cuplului
6.Descoperirea și stabilirea scopurilor și viziunii commune pentru relația de cuplu și familie
Chestionarele folosite sunt:
PREPARE – pregătire, pentru cuplurile care se pregătesc să se căsătorească.
PREPARE – MC (marriage with children) pentru cuplurile premaritale cu copii
PREPARE – CC (cohabiting couples) pentru cupluri care locuiesc împreună și urmează să se căsătorească
ENRICH – pentru cupluri căsătorite care solicită consiliere și îmbogățirea relației
MATE – se adresează cuplurilor înaintate în vârstă (cu vârste de peste 50 de ani) care plănuiesc să se căsătorească sau trec prin diverse situații de tranziție (pensionare, realocare).
Pentru fiecare domeniu semnificativ în relația de cuplu în parte, programul conține diverse teme de casă, exerciții și scale de evaluare menite să încurajeze comunicarea dintre cei doi, fuziunea și coeziunea funcțională, planificarea pentru depășirea obstacolelor și atingerea scopurilor comune.
3.4. PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ
Studiu de caz 1
A.M. femeie, are 30 de ani, a terminat facultatea de litere din cadrul Universității București, s-a angajat de câtiva ani într-o companie farmaceutică și în scurt timp a avansat foarte mult, devenind director, având totodată și un salariu foarte profitabil. În prezent are propia afacere în același domeniu. Provine dintr-o familie modestă, cu un venit mediu pe economie, are o sora mai mică decât ea cu 7 ani, despre care nu menționează foarte mult iar cu parinții ei are o relație distantă. Toată viața și-a dorit să fie stapană pe stiuație, să nu depindă de nimeni și să aibă o carieră de succes. A divorțat de soțul ei acum un an după o relație de căsnicie de 6 ani.
M.D. are 33 de ani, a terminat facultatea de agronomie, însă nu a vrut niciodată să continue pe acest domeniu. De când a terminat liceul, a lucrat ca și organizator de evenimente sau dj în cluburi. Provine dintr-o familie cu un venit mare, se menționează că nu a dus lipsă de nimic niciodată. Are o relație foarte apropiată cu mama sa, nu a plecat niciodată din casa ei. Când tatăl lui M.D. a murit acesta avea 13 ani, atunci a decis că o va proteja întotdeauna pe mama sa.
A.M. și M.D. s-au cunoscut în perioada facultății, dezvoltând încă de pe atunci o relație de prietenie de aproape 8 ani până în momentul când au decis să se căsătorească. Înainte de căsătorie amândoi auziseră despre consilierea premaritală însă nu s-au gândit nici o clipă să participe, deși A.M. înainte de nuntă, cu 6 luni, atunci când au luat această decizie, a intrat în depresie pentru că nu se simțea pregătită pentru acest pas mare din viața ei, însă familia și toți cei din jur au pus presiune asupra ei, cum că ar fi timpul să se așeze la casa ei.
În prezent A.M. consideră că poate ar fi fost bine să participe la consiliere premaritală deoarece ea nu se simțea pregătită în acel moment și se simțea de una singură, fără nici un suport în cazul în care ar fi luat altă decizie “ poate dacă aș fi știut concret ce implică o relație de căsătorie, sau doar să fi avut șansa să îmi imaginez câteva situații ale acestui cadru matrimonial, probabil că aș fi fost mai sigură pe rațiunea mea din acel moment care mă îndemna să mai aștept.”
A.M. consideră că ar fi putut exista soluții pentru a nu divorța, povestește că au fost foarte îndrăgostiți unul de celălalt, însă ea îl considera pe M.D. imatur, “se tot ține de fusta mamei”, chiar și după căsătorie acesta îî cerea voia mamei pentru aproape orice. Adelina M. spune că a știut lucrurile acestea din totdeauna, însă s-a gândit că, poate după căsătorie își va asuma rolul de bărbat cu responsabilități. Plănuiseră înainte de căsătorie să locuiască cu chirie până vor reuși să facă un credit la bancă pentru propria lor locuință, însă M.D. nu a reușit să încheie acea afacere care le oferea un venit mai mare ca să își poată plăti chiria așa că au fost nevoiți să locuiască cu mama acestuia. A.M. spune că dacă ar fi luptat și el măcar un pic, situația ar fi fost alta acum. Ea a fost nevoită să lucreze mai mult, din mai multe motive. Odată pentru a reuși să ia un credit de la bancă, iar al doilea motiv “pur și simplu, preferam să stau la serviciu de dimineața până seara doar să nu o văd pe soacra mea”. Ea povestește că încă îl iubește pe M.D. dar nu a putut trece peste faptul că el nu o apăra în fața mamei, chiar dacă avea dreptate, o lăsa să se confrunte singură pentru a nu-și supara mama.
A.M. relatează că ar fi vrut să fi comunicat mai bine cu M.D. pentru a-și înțelege unul altuia așteptările cu privire la căsătorie și implicațiile acesteia. Ea spune că a purtat toate responsabilitățile, ea fiind cea care se ocupa de treburile gospodărești dar care aducea și banii în casă, el neavând niciodată un job stabil, “plus că nu este un bun administrator, cheltuiește pe nimicuri.. în fine, așa a fost obișnuit”. A.M. consideră că dacă ar fi cooperat, dacă ar fi făcut o echipă, să se susțină unul pe celălalt, nu s-ar fi ajuns la despărțire “de ce mi-era frică.. nu am scăpat!”. A.M. mai spune că i-ar fi fost de ajuns doar să fie susținută în fața soacrei ei și ar fi putut trece peste celelalte neînțelegeri.
A.M. spune că ar fi vrut ca înainte să ia decizia de a se căsători cu el, să fi știut mai exact care este relația lui M.D. cu mama sa “îl credeam sigur pe el, autonom, că avea propriile idei, capabil de a lua decizii singur”, însă doar după ce a locuit în casa mamei lui a spus că a înțeles care era relația dintre cei doi “este dependent de mama lui”.
A.M. consideră că ceea ce a condus-o la decizia de a divorța, a fost faptul că nu aveau nici o perspectivă de viitor împreună, s-a văzut pe sine ca trăgând tot greul “deși știu sigur că mă iubea”, nu putea trece peste cuvântul mamei lui. “soacra mea, deși este o femeie de nota 10, își ține în lesă singurul fiu, e de înțeles, dar până la un punct”.
Câteva din diferențele pe care A.M. le-a identificat în relația cu M.D. asupra abordării vieții de cuplu au fost: comunicarea, neasumarea responsabilității “pentru el viața era distractivă, mai mereu prin cluburi, el muncea noaptea iar eu ziua.. abea dacă ne mai întâlneam în ultima perioadă”.
A.M. povestește că momentan nu se gândește la o altă relație, însă dacă s-ar ivi ocazia, ar face tot ce e posibil pentru a-și putea cunoaște viitorul partener mai mult “aș participa chiar și la consiliere premaritală, că tot pomeneai mai devreme, deși știam înainte de a mă căsători, nu m-am gândit nici o secundă, nu este prea popular acest tip de consiliere la noi în țară”.
Regretul cel mai mare al A.M. este faptul că societatea nu promovează astfel de programe precum consilierea premarital, considerând a fi de mare ajutor, marturisind totodată că este convinsă că ar fi fost altă poveste de relatat acum dacă “măcar aș fi avut ocazia să negociez înainte de a spune da”.
Îndemnul A.M. pentru cei care sunt la început de drum este să își cunoască partenerul cât mai mult, să petreacă timp în familia partenerului și în diverse alte context pentru a-i observa atitudinile, iar comunicarea să fie baza “vorbiți de toate, vorbiți mult, expimati-vă gândurile și emoțiile în mod constant”.
Concluzii
În urma interviului cu A.M., deși a fost unul dintre cele mai emoționante interviuri, m-am bucurat de sinceritatea și deschiderea ei pe aceast subiect sensibil din viața sa. A fost receptivă și m-a ajutat să înțeleg situația prin multe exemplificări. După cum subliniam în partea teoretică a acestei lucrări, în acest caz am regăsit mai multe motive ale divorțului, unul dintre ele fiind foarte proeminent și anume imaturitatea partenerului în a-și asuma responsabilități pe toate domeniile vieții familiale (financiar, emoțional, etc).
Pornind de la ideea că participarea la consilierea premaritală ar putea avea un rol în prevenirea divorțului, am identificat astfel percepția pe care A.M. o are cu privire la această afirmație și anume că este într-adevăr o unealtă utilă mai ales în cunoașterea partenerului, iar cu cât ajungi să îl cunoști mai bine afli dacă vrei să trăiești alături de aceea persoană pentru tot restul vieții. A.M. povestea că fostul ei partener nu s-a schimbat după căsătorie, dar pentru ea părea un cu totul alt om pentru că nu îl văzuse niciodată în acel contxt de codependență cu mama sa. A.M. consideră această metodă ca fiind una benefică, fiind conștientă că nu poate garanta o căsnicie pentru totdeauna, însă îi poate ajuta pe cei doi parteneri să se descopere, să învețe să comunice și cel mai important lucru după părerea A.M., să învețe să negocieze.
Studiu de caz 2
S.S. are 30 de ani, este bucătar sef într-un restaurant cu specific thailandez, provine dintr-o familie cu un statut social ridicat, a terminat facultatea la Londra. Se consideră pe sine simplu și modest, îi place să ajute oamenii și are convingeri reliogioase foarte puternice. A divorțat în urmă cu 2 ani de soția sa, după 2 ani de căsnicie, deși în concepția lui acest fapt este un păcat.
I.R. are 28 de ani, a terminat școala de meserii, iar în prezent lucrează ca și maseor într-o clinică de recuperare. Provine dintr-o familie cu un venit minim, precar. Visul ei a fost întotdeauna să scape de sărăcie “era frumoasă, o iubeam, vroiam să o ajut dar toate la timpul lor” spunea S.S.
Sorin S. și Irina R. s-au cunoscut în urmă cu 5 ani prin intermediul unor prieteni comuni la o zi onomastică, de atunci au început să vorbească la telefon, iar după 3 luni au decis să se întâlnească. El nu știa aproape nimic despre ea, cine e, de unde provine, în schimb ea știa unde locuiește acesta. S.S. mărturisește că atunci credea că I.R. este foarte interesată de el pe plan afectiv. Au decis să fie împreună, însă S.S. nu se considera pregătit pentru o viață de familie, avea destule hobby-uri care îi ocupau timpul și nu era dispus să renunțe. În schimb, I.R. din momentul în care au decis să fie împreună aducea mereu în discuție căsătoria.
După aproape un an pe care l-au petrecut împreună, S.S. a decis să ia o pauză deoarece considera că are nevoie de puțin timp pentru a-și stabili prioritățile în viață, nu vroia să se despartă de I.R., susține că o iubea “era frumoasă, sensibilă, pură în ochii mei”. Însă I.R. nu a înțeles care era scopul acestei pauze luând o decizie drastică despre care S.S.nu știa nimic și anume după câteva zile l-a anunțat pe acesta că este însărcinată, i-a arătat chiar și o ecografie. În situația dată, lui S.S. i s-a impus să se căsătorească cu ea, avortul nefiind o opțiune pentru el. Astfel a avut loc o nuntă rapidă, iar la scurt timp după aceea au avut un accident de mașină, nu foarte grav însă au ajuns la spital amândoi, iar S.S. fiind foarte îngrijorat de sarcina soției îi întreba pe toți doctorii care este starea acesteia. Atunci a aflat că soția sa nu a fost niciodată însărcinată. A decis să nu-i spună nimic în acele momente însă ea a deschis subiectul spunându-i că a pierdut copilul. Acest fapt l-a indignat și mai tare pe S.S., însă a păstrat tăcerea. După câteva săptamâni de la acel accident, timp în care S.S. nu a mai fost la fel, a încercat să vorbească cu ea despre ceea ce i-au spus doctorii, însă ea nu a recunoscut nimic. De atunci spune S.S. “când o priveam nu mai simțeam nimic, vedeam o femeie foarte frumoasă în exterior însă cu sufletul gol”. În scurt timp S.S. a luat decizia de a se separa de I.R..
Atunci când am adus in discuție ideea despre consilierea premaritală a mărturist că este pentru prima dată când aude despre aceasta, iar o definiție a acestuia despre ce ar putea însemna consilierea premaritală a fost “Luând în considerare noile informații, dar și faptul că nu am apucat să studiez prea multe despre acest tip de consiliere,voi emite doar câteva păreri personale. Consider că acest tip de consiliere abordează modul în care indivizii, cuplurile, interacționează, analizează și se apleacă asupra hotărârii prin care își confirmă relațiile pe care le au, înainte ca deciziile lor să devină acțiuni.”
În urma discuțiilor cu S.S. pe marginea consilierii premaritale, acesta consideră că ar fi participat dacă ar fi știut, iar dacă ar fi beneficiat de consiliere crede că ar fi fost convins că a luat cea mai bună decizie, oricare ar fi fost, ori să se căsătorească, ori să nu se căsătorească, orice decizie ar fi fost consideră că l-ar fi ajutat să fie sigur și conștient de ea.
Atunci când am adus în discuție cum ar fi putut preveni disoluția căsniciei, S.S. a spus că am putea vorbi despre factori și circumstanțe care ar fi înslenit presiunea, obligativitatea morală și orice tip de influență de acest gen care ar fi condus la un compromis și la o căsnicie care funcționa pe bază de compromis. Deși el o iubea pe I.R., căsătoria lor a fost un compromis “altă direcție pe deplin corectă și bazată pe dragoste și pe voință proprie nu s-a evidențiat.”
S.S. consideră că dacă ar fi fost mai explicit, dacă ar fi stăpânit calitatea de a comunica și încrederea în propriile forțe, atunci probabil ar fi reușit să se facă înțeles în momentul când a decis că vrea să ia o pauză de la relație astfel „poate I.R. nu s-ar mai fi simțit constrânsă să acționeze în acel mod” deși doar așa a putut conștientiza care au fost intențiile ei, a mai continuat S.S..
S.S. mai povestea despre viața de cuplu care poate fi abordată în funcție de fiecare individ. Pot fi multe motive pentru care oamenii se căsătoresc și aleg să continue sau nu o relație,de exemplu: motive materiale,indivizi care se căsătoresc în perspectiva unor interese financiare; indivizi care se căsătoresc doar pentru a îndeplini datini,tradiții sau alte obligațiuni de ordin moral; indivizi care se căsătoresc la vârste înaintate chiar dacă nu o fac din considerente emoționale ci doar pentru a-și asigura lipsa singuratății. În cazul lui S.S., acesta menționează că la momentul respectiv nu a avut nici o percepție anume asupra vieții de cuplu, nu se simțea pregătit, doar responsabilizat însă regretă că nu și-a cunoscut mai mult fosta parteneră. Consideră comunicarea ineficientă și lipsa sincerității motivele care l-au determinat să ia această decizie de disoluție a căsătoriei.
Pornind de la certitudinea că nu există viață de cuplu lipsită de conflicte, S.S. consideră că atunci când apar neînțelegeri, acestea să fie tratate, nu lăsate în voia sorții, apoi să fie clarificate în momente de calm, cu răbdare și deschidere în planul comunicării. S.S. mai adaugă faptul că dacă I.R. ar fi recunoscut greșeala făcută, ar fi fost dispus să o ierte și să continue căsătoria cu ea, însă atunci a realizat că nu poate avea încredere în ea, iar o relație fără temelie adică încrederea poate fi instabilă.
S.S. mai sublinia și faptul că datoria societății ar trebui să fie aceea de a investi în pregătirea educațională a copiilor lor și nu numai. Dacă ar investi în autodezvoltarea și progresul individual chiar și la o vârstă adultă, prin comunicare de tip social s-ar putea transmite noile metode de tratare a problemelor, situațiilor care privesc viitorul și modul în care tinerii decid în cele mai importante momente din viețile lor.
Îndemnul lui S.S. pentru cei care sunt la început de drum este să căsătorească doar pe baza sentimentelor reciproce. S.S. consideră existența dragostei si a rationamentului necesare în astfel de decizii, astfel încât o mare parte din pașii următori să fie analizați și puși la punct în așa fel încât să fie o căsătorie cât de mult lipsită de obstacole de orice tip (social, financiar, familial), să nu existe îndoieli și grabă. De asemenea consideră consilierea premaritală o idee foarte bună și ar vrea să experimenteze dacă i s-ar ivi ocazia.
Concluzii
Pornind de la ideea că participarea la consilierea premaritală ar putea avea un rol în prevenirea divorțului, am identificat astfel percepția pe care o are S.S. cu privire la această afirmație și anume că acest mod ar putea preveni disoluția căsătoriei, dat fiind faptul că prin consiliere premaritală se abordează multe subiecte despre proveniență, trecut, așteptări, dorințe, idei, hobby-uri, confirmând sau infirmând compatibilitatea unui cuplu, decizia rămânând a lor, a celor doi, fiind conștienți măcar de alegerea pe care o fac. Deși în cazul de față, se aplică sau nu consilierea premaritală, având în vedere situația, S.S. susține că nu a avut alternativă, cu sau fără consiliere premaritală, tot s-ar fi căsătorit, deoarece se afla într-o situație limită din punct de vedere moral.
Studiu de caz 3
A.F. are 38 de ani, este din București a terminat facultatea de Pedagogie în cadrul Universității din București, în prezent este învățătoare pentru clasele 1-4 într-o școală generală. Provine dintr-o familie modestă cu venit mediu pe economie, trăiește împreună cu fiica sa în vârstă de 9 ani în locuința surorii ei mai mari, care este necăsătorită. A divorțat de soțul ei în urma cu un an.
R. L. are 42 de ani, este din Craiova, este fost jucător de fotbal în divizia A al echipei Dinamo București. În urma unui accidentări grave la picior din timpul unui meci de fotbal acesta nu a mai putut continua să joace, fiind doar antrenor pentru echipele de juniori din cadrul aceluiași club sportiv. În prezent este profesor de sport în cadrul unui liceu sportiv. Anterior a mai fost căsătorit cu M.P., designer vestimentar, însă în urma accidentului aceasta a divorțat. Împreună aveau un băiat. R.L. este dependent de alcool.
A.F. Și R.L. s-au cunoscut în urmă cu 10 ani pe când R.L. venise la școala la care A.F. lucra pentru a recruta copii pentru a se înscrie la fotbal. A.F. menționează că într-o perioadă venea des, la orele de sport ale copiilor pentru a-i observa pe cei mai talentați. După o perioadă aceștia au început să vorbească mai des, în afara cadrului școlar. După aproape un an de când s-au cunoscut au decis să se căsătorească.
A.F. povestește despre căsătoria anterioară a lui R.L., prin prisma acestuia. După accidentarea gravă pe care a avut-o la picior, nemaiputând să joace fotbl, veniturile lui a scăzut dramatic, iar M.P. nu a mai vrut să continue această căsătorie din pricina pozițiilor foarte diferite pe care le aveau în urma accidentării lui R.L.. După accident, dar mai ales după divorț, R.L. a făcut o depresie, apoi a început să se refugieze în alcool. A.F. povestește că înainte de a se cunoaște cei doi, R.L. aproape că se vindecase de durerea suferită însă consuma alcool dar cu moderație.
După 4 ani de la căsătoria cu A.F., pe când fetița lor avea 3 ani, R.L. a început să consume zilnic alcool din momentul în care a fost demisionat din funcția de antrenor, devenind “un simplu profesor de sport”, menționează A.F..
Vorbind despre consilierea premaritală împreună cu A.F., aceasta mărturisește că nu a auzit niciodată despre acest tip de consiliere “cu atât mai puțin R.L.”. O definiție a acesteia cu privire la consilierea premaritală este “ cred că impilcă o treia persoană, care privește cuplul din alt unghi, având o opinie vis-à-vis de posibilitatea unei căsătorii”. De asemenea A.F. mărturisește că înainte nu știa nici despre practica diferitelor forme de consiliere pentru cuplu, “cred că ar fi fost bine să știu în momentele acelea”. Aceasta menționează că înaintea căsătoriei simțea o neliniște cu privire la consumul de alcool al lui R.L. însă s-a gândit că se va remedia acest obicei odată ce va avea din nou o familie.
Atunci când am adus în discuție care ar fi fost posibilitățile de a preveni disoluția căsniciei lor, aceasta a oftat, spunând că dacă ar fi știut în totalitate tot istoricul lui R.L., probabil nu s-ar fi căsătorit, prin urmare nu ar fi fost nimic de prevenit, iar pentru cazul de față a mărturist că a rămas până în ultima clipă cu el, “până când poliția ne-a despărțit”. A.F. povestește despre R.L. că devenise foarte violent în ultimul timp, consumând alcool încă de la primele ore ale zilei, iar vecinii erau cei care sunau la poliție în urma țipetelor A.F. și ale fiicei ei.
Povestind puțin împreună cu A.F. despre obiectivele consilierii premaritale, aceasta a spus că ar fi o metodă potrivită pentru un cuplu în a reuși să se cunoască mai bine și că este foarte interesant că abordează multe aspecte ale vieții de cuplu, aspecte pe care ea nu le-a descoperit nici după 9 ani de căsnicie. Consideră acest tip de consiliere, un punct de plecare într-o astfel de relație pe care ar aborda-o dacă s-ar ivi ocazia.
Atunci când am întrebat-o ce ar face diferit pentru a nu ajunge la același rezultat la care a ajuns cu R.L., a spus "Ceea ce aș face diferit se leagă de faptul că am înțeles pasii făcuți greșit în trecut, să cunosc mai mult înainte de a face alegeri, sa fiu mult mai ratională, să mă simt împlinită atunci când iau o decizie și să nu am urmă de îndoială sau ezitare".
Ca și factor determinant al disoluției căsniciei lor, A.F. consideră alcoolul factorul numărul 1, multe din neînțelegeri fiind din pricina acestuia, deși ea susține că i-a fost alături atunci când a fost demis de la slujbă “dar el, tot decădea, aproape că nu mai existam eu si fetița noastră”. Consideră că dacă ar fi fost mai instruită în ceea ce privește viața de cuplu, dacă ar fi avut abilitatea de a comunica, de a se face înțeleasă și de a-l înțelege pe celălalt atunci probabil ar fi reușit să-și construiască o perspectivă de viitor împreună cu R.L., iar așa probabil nu s-ar mai fi simțit atât de vinovată pentru acest fapt “poate că eu nu am știut să îl ajut, să îl fac să mă simtă aproape în momentele cheie”.
A.F. spune că în cazul relației lor alcoolul era principalul motiv de ceartă, însă consideră că într-o relație normală, neînțelegerile ar trebui rezolvate în momente de liniște, în intimidate, amândoi parteneri având dreptul la opinie
Sfatul A.F. pentru cei care sunt la început de drum, este de a face tot posibilul pentru a cunoaște trecutul partenerului, cine e, de unde vine și încotro se îndreaptă, iar apoi să încerce să găsească puncte commune care să-i însoțească de-a lungul vieții de cuplu.
A.F. consideră că datoria societății ar fi să promoveze mai mult astfel de programe “poate chiar în cadrul primăriilor, toți ajung pe acolo înainte de căsătorie”.
Concluzii
Pornind de la ideea că participarea la consilierea premaritală ar putea avea un rol în prevenirea divorțului, am identificat astfel percepția pe care o are A.F. cu privire la această afirmație și anume că acest mod ar putea preveni disoluția căsătoriei, dat fiind faptul că această metodă apelează foarte mult la istoricul partenerului, se pot forma înțelegeri obiective ale acestuia, ale reacțiilor pe care le are și mai ales a modului în care poate fi primit și acceptat de către cealaltă persoană. Consilirea premaritală poate fi un punct de plecare a unei relație care se îndreaptă spre căsătorie, adăugând un plus în reușita de menținere a acesteia.
Studiu de caz 4
L.C. bărbat, are 25 de ani, a început mai multe facultăți dar pe care nu le-a finalizat, în prezent este student la actorie și regie în cadrul Universității Hyperion. Provine dintr-o familie cu un statut social înalt. Are un frate mai mare și o soră mai mică decât el. De curând mama sa a fost diagnostigata cu Alzheimer. Tatăl lui ocupă un post important în cadrul Gărzii Financiare din Ilfov. S-a căsătorit cu S. U. în anul 2009 însă au divorțat anul acesta.
S. U. femeie, are 30 de ani, a terminat facultatea și masterul la ASE, profilul contabilitate, în prezent lucrează în cadrul unui lanț de librării din București având un salariu profitabil. Provine dintr-o familie săracă, are 10 frați, părinții sunt pensionați pe caz de boală.
L. C. și S. U. se cunosc de când erau adolescenți, din cadrul unui grup dedicat tinerilor ce aparține unei biserici protestante. L. povestește despre S. că era fata pe care toți băieții o doreau, era frumoasă, deșteaptă și cuminte. Mai întâi fratele lui mai mare a dorit să fie prieten cu ea însă nu a reușit “părea greu de prins”. După ceva timp, L. și S. au început să împărtășească păreri cu privire la muzică, amândoi fiind pasionați de ea, cântând chiar și în formația bisericii locale. Încă nu era nimic oficial între ei deși petreceau destul de mult timp împreună, când s-a aflat în cadrul comunității că S. U. avea o relație cu un bărbat căsătorit mult mai mare decât ea din cadrul aceleiași comunități, fiind chiar liderul formației. După această veste, relația lor a încetat deși S. U. a recunoscut greșeala făcută și a regretat chiar și în fața comunității. S-a retras o perioadă din orice activitate pe care o avea în cadrul acelei comunități, iar L. C. povestește că după un timp a văzut-o schimbată, dornică să se reafirme și să treacă peste trecut, așa că au reluat relația pe care au avut-o în trecut, ea participând la ședințe de terapie individuală pe o perioadă de un an, apoi pe perioada următorului an au participat împreună ca și cuplu.
După 2 ani de relație s-au hotărât să se căsătorească iar la îndemnul pastorului din cadrul bisericii pe care o frecventau au participat la consiliere premaritală cu 6 luni înaintea nunții.
L. consideră pregătirea premaritală la care au participat ca fiind foarte utilă, mai ales în cazul lor, datorită convingerilor pe care le aveau de a nu avea relații intime înainte de căsătorie, iar prin această pregătire au învățat ce așteaptătri au unul de la celălalt. L. era timid și frustrat de faptul că ea mai avusese înainte relații intime cu altcineva însă nu a recunoscut niciodată în cadrul consilierii de cuplu, nici în cadrul consilierii premaritale deoarece el a declarat că a iertat-o pe deplin, iar faptul că el era fustrat ar fi demonstrat contrariul.
L. consideră consilierea premaritală de mare ajutor, mai ales în primii ani ai căsătoriei când cele două idenități se ciocnesc declanșând cele mai mari scântei, a fost de folos pentru el să știe cum să reacționeze când ea e supărată sau invers. În cadrul consilierii premaritale au stabilit ce rol va avea fiecare în treburile gospodărești și cum vor gestiona banii pe care îi au. Astfel că în primii de 3 ani de relație totul a mers bine.
Ca și îmbunătățire a relației lor după consilierea premaritală, L. a observat că au început să fie mult mai sinceri și deschiși în a comunica, au învățat cum le place fiecăruia dintre ei să li se vorbească, mai ales tonul vocii din momentele limită care putea fi declanșatorul unui conflict “atunci când conduceam poate un pic mai tare iar ea se panica și țipa la mine.. în acele momente reacționam destul de urât”. L. credea că relația lor era bună înainte de particparea la consilierea premaritală, mai ales că participaseră și la terapia de cuplu însă după consilierea premaritală “relația noastră înflorea”.
Atunci când exista un conflict, de obicei L. câștiga chiar dacă era vina lui sau nu, deoarece S. își pierduse încrederea în ea, iar pentru a disipa mai repede starea de conflict, își asuma toată responsabilitatea, iar L. a profitat oarecum de această situație, însă după consilierea premaritală atunci când au identificat ce se întâmplă în cadrul unui conflicat și de ce S. reacționează așa, l-a ajutat pe L. să o înțeleagă și să o ajute în a nu mai purta singură toată responsabilitatea conflictului, fiind de acord că el nu are dreptate întotdeauna. De atunci când apărea un conflict, au luat decizia de a-l rezolva chiar în aceea zi, ascultându-se reciproc și cântărind împreună reacțiile avute, fiind conștienți că este responsabiltatea amândurora.
Ca și diferențe descoperite în urma consilierii premaritale cu privire la relația de cuplu, L. spune că S. era foarte organizată și silitoare, iar el era opusul. În cadrul consilierii premaritale. L. își luase angajamentul că va face o schimbare în sensul acesta, însă nu a reușit niciodată. În cei 6 ani de căsătorie L. nu a reușit să aibă un job stabil, neavând o facultate terminată ar fi trebuit să se angajeze pe un salariu mic iar el nu concepea acest lucru datorită faptului că a fost obișnuit să aibă de toate fără un minim de efort. L. consideră acest lucru ca fiind problema principală a divorțului lor, faptul că el nu a reușit niciodată să lucreze iar S. fiind singura care aducea un venit stabil în casă începuse să facă presiuni asupra lui.
Laurențiu povestește că în momentele când ea îi scotea în evidență defectele și mai ales când îl presa să își ia un job, îi reveneau în minte toate frustrăile pe care le-a trăit atunci când ea a greșit. Astfel, a început să se îndepărteze de ea, comunicând doar strictul necesar pentru a nu-i da ocazia să înceapă “vreo discuție înțepătoare”. Laurențiu a început să se consoleze cu una din prietenele bune ale Selenei, la început simțea nevoia de a se descărca emoțional dar încet între ei au intervenit sentimentele.
Laurențiu este conștient că nu e corect din nici un punct de vedere ceea ce face, mărturisind că nu a reușit niciodată să treacă peste greșeala S. din trecut, dar și pentru faptul că deși ea avea dreptate și el singur și-a luat angajamentul că se va responzabiliza însă nu a reușit, ceea ce a luat o amploare la care nu se gândise niciodată. De asemenea el consideră că s-a căsătorit mult prea devreme, gând pe care l-a avut imediat după căsătorie când s-a văzut limitat. Mărturisește că dacă nu ar fi avut parte de suportul emoțional al prietenei S., probabil într-un final pentru a reuși să conviețuiască alături de S., ar fi participat la terapie de cuplu. În prezent a interupt orice relație și cu prietena S. iar obiectivul său este să se lanseze printr-un proiect în mass media.
Sfatul lui L. pentru cei care sunt la început de drum este să participle la consiliere premaritală și să aibă curaj să-și exprime sentimentele indiferent de circumstanțele sau consecințele momentului, deoarece acestea prind rădăcini, devin puternice și vor rabufni la un momendat.
Concluzii
Acest caz se încadrează în tiparul cazurilor unice, după cum și Laurențiu spunea, se pot face multe intervenții de tip terapeutic pentru cuplu însă dacă nu există voință din ambele părți ale cuplului nu vor exista îmbunătățiri.
Consilierea premaritală nu reprezintă o garanție pentru o căsătorie până la adânci bătrâneți sau fără probleme, însă aspectele pe care aceasta le abordează, este de a-i încuraja pe parteneri să se cunoască mai bine, de a comunica eficient, de se înțelege unul pe celălalt însă este nevoie de participare activă din partea fiecărei părți pentru a avea un rezultat pozitiv în menținerea relației de căsătorie.
În cazul prezentat mai sus, consilierea premaritală a fost benefică iar informația oferita prin intermediul acesteia a fost utilă cuplului L. și S., însă faptul că angajamentele luate în timpul consilierii premaritale nu au fost respectate au slăbit temelia căsătoriei.
Studiu de caz 5
M.F., bărbat, are 31 de ani, este din București, a terminat facultatea la Universitatea Politehnica iar în prezent lucrează la o fabrica de conserve. Provine dintr-o familie cu un venit mediu pe economie. Tatăl lui a fost diagnostigat cu cancer iar mama sa este șomeră de curând. El este cel care îi întreține pe părinți și pe bunica care locuiește în casa acestora, deoarece apartamentul bunicii i-a fost dat lui M.F.
A.F., femeie, are 26 de ani, este din Pitești, a terminat facultatea și masterul la ASE, profilul contabilitate, iar în prezent lucrează ca și contabil la o frimă de papetărie. Provine dintr-o familie cu un venit mic pe economie, are un frate mai mic cu 2 ani și o sora de 3 ani. Are o relație apropiată cu familia și este o persoană foarte organizată. Este căsătorită cu M.F. de 6 ani.
M.F. și A.F. s-au cunoscut în urma cu 11 ani fiind amândoi studenți în cadrul aceluiași liceu, ea în clasa a 9a, iar el în clasa a 12a. De atunci, au păstrat legătura prin intermediul unor prieteni comuni, după 2 ani stabilind o relație de prietenie. După 3 ani au luat decizia de a se căsători însă nu înainte de a apela la un specialist în consiliere premaritală. M.F. avea un prieten american foarte apropiat care l-a sfătuit încă de la începutul relației lor să participe la consiliere premaritală. A.F. nu auzise până atunci despre aceast tip de consiliere, însă i-a plăcut ideea de a beneficia de câteva informații cu privire la căsătorie.
A.F. spune că ceea ce a determinat-o să accepte participarea la consiliere premaritală, a fost faptul că a vrut să poată discuta despre ce așteptări au fiecare dintre ei de la căsătorie, iar cel mai important lucru în opinia sa, a fost să identifice care sunt acele aspect care pot conduce la conflicte.
M.F. de asemenea consideră aspectele pe care A.F. le-a menționat ca fiind principalele determinări ale participării la consilierea premaritală dar și faptul că el observa că în relația lor comunicarea nu era punctul forte și foarte multe domenii ale vieții lor nu fuseseră discutate în timpul relației de prietenie, considera relația lor înainte de consilierea premaritală ca fiind una dezinvoltă.
A.F. consideră că prin intermediul consilierii premaritale a reușit să-și îmbunătățească comunicarea cu M.F., au învățat să se asculte reciproc, să se respecte, să fie atenți la nevoile partenerului și să nu lase conflictele să îi depărteze. De asemenea și M.F. a observant îmbunătățiri majore în ceea ce privește comunicarea.
Unele dintre domeniile pe c are M.F. și A.F. nu le-au abordat deloc până în momentul consilierii premarital au fost gestionarea banilor, a timpului liber, rezolvarea conflictelor și care sunt responsabilitățile mamei/tatălui în creșterea copiilor din perspectiva fiecăruia.
Despre rezolvarea conflictelor, A.F. povestește că înainte de a participa la consilierea premaritală, făcea compromisuri, își asuma vina pentru a evita un conflict iar în final sfârșea prin a se simți responsabilă. După consilierea premaritală, au învățat împreună să comunice deschis, fără ceartă, fără a provoca răni emoționale unul celuilalt, respectându-și totodată punctele de vedere, deciziile din finale fiind luate împreună.
O diferență pe care A.F. a identificat-o este faptul că ea este o persoană foarte organizată care planifică totul până la cel mai mic detaliu, iar soțul ei deși este destul de organizat, nu reușește să fie asemeni ei, fapt ce pe ea o frustra. În urma discuțiilor prin intermediul consilierii premaritale, M.F. a înțeles cât era de important pentru ea să planifice totul și a început să se implice în planificarea anumitor evenimente pentru ca A.F. să se simtă în siguranță și liniștită. Diferența pe care M.F. a identificat este cu privire la copii și anume faptul că el își dorea 2 copii, pe când ea doar unul. Cum au ajuns la un punct comun? Prin negociere povesteș-te M.F “i-am adunat, doi copii ai mei plus unul al ei, egal trei”. Amândoi consideră aceste lucruri foarte importante iar dacă nu ar fi avut ocazia să vorbească despre ele, mărturisesc că ar fi arătat partenerului lipsă de respect sau poate chiar reproșuri.
A.F. și M.F. spun că ar fi dispuși să participle la terapia de cuplu dacă ar interveni o problemă de tipul întreruperii relațiilor emoționale, fizice sau infidelitate.
Cuplul prezenat a mărturist că ei îi încurajează pe cei pe care îi cunosc și vor să se căsătorească, să participe la consiliere premaritală în primul rând pentru a-și consolida relația iar apoi pentru că “este mai ușor să previi decât să repari”.
Concluzii
Pornind de la ideea rolului pe care consilierea premaritală îl poate avea în menținerea relației de căsătorie am identificat astfel percepția pe care M.F. și A.F. o au cu privirea la aceasta. Amândoi consideră ca a fost benefică participarea lor la consiliere premaritală, fapt ce i-a ajutat să se înțeleagă unul pe celălalt, să comunice, să-și acorde timpul cuvenit unul altuia, să se respecte, acțiuni care fac ca relația de căsătorie să fie tot mai puternică și în continuă dezvoltare armonioasă.
Studiu de caz 6
S.B., are 40 de ani, este din Liban, de origine sirian, a terminat facultatea de arhitectură din Liban, iar în prezent coordonează propria afacere în domeniu. Locuiește în România de 18 ani și a obținut de curând cetățenia română. Are o relație foarte apropiată cu familia deși sunt la distanță, mai are 3 surori mai mari și un frate mai mic. Este de religie ortodoxă.
R.B. a re 34 de ani, este din București, a terminat facultatea de Limbi Străine, limba arabă, iar în prezent este în concediu post-natal. Are 2 băieți și o fetiță de 6 luni. Provine dintr-o familie cu un statut social ridicat, parinții amândoi fiind notari publici. Mai are o soră mai mică decât ea. Este căsătorită cu S.B. de 7 ani.
S.B. și R.B. s-au cunoscut la central de meditații la care R.B. preda limba română pentru arabi. Astfel după finalizarea primului modul de predare a limbii române, cei doi au început să-și împărtășească din experiențele lor, R.B. fiind foarte pasionată de tradițiile și obiceiurile din țările arabe. După o perioadă de 2 ani în care au păstrat o relație de prietenie, S.B a inițiat o logodnă deoarece obiceiurile din țara sa, cereau ca pentru a oficializa o relație de prietenie aceasta să fie printr-o logodnă cu participarea ambelor familii la acest eveniment. În timpul acestei perioade de logodnă de aproximativ 1 an, la sfatul unul preot ortodox din Liban, aceștia au decis să participe la consiliere premaritală, amândoi fiind conștienți că provin din culturi foarte diferite și că este nevoie de o cunoaștere în profunzime a partenerului.
Principalele dezbateri pe care le-au avut în cadrul consilierii premaritale au fost despre locul pe care femeia trebuie să îl aibă după căsătorie. Din perspectiva lui S.B. aceasta trebuia să renunțe la locul de muncă, să se ocupe de casă și copii, iar bărbatul fiind cel care aducea banii în casă. Pe de altă parte, R.B. nu concepea acest fapt, argumentând că nu ar putea trăi o viață fără a socializa cu alți oameni. Acest aspect, spun cei doi, că a fost rezolvat după multe discuții, argumente și negocieri. Într-un final S.B a acceptat ca R.B. să aibă un loc de muncă part-time. O altă neînțelegere se lega de faptul că R.B. nu accepta să folosească programe fără licență, muzică sau filme plagiate în schimb S.B. nu vedea nici o problem în a le folosi. În cadrul întalnirilor de consiliere premaritală, au discutat intens despre ce tip de programe vor folosi, iar S.B. a recunoscut că nu era correct din punct de vedere moral și nici chiar juridic ceea ce făcea el.
De asemenea cei doi menționează că rezolvarea conflictelor era un domeniu foarte sensibil pentru ei, deoarece S.B. reacționa foarte agresiv verbal, deși nu intenționa însă nu se putea controla. Împreună au aflat că acesta era un model parental pe care S.B. îl prelease deși era lucrul pe care îl detesta la tatăl său, fiind și unul din motivele pentru care a plecat de acasă. În cadrul consilierii premarital, au stabilit un plan de comun acord cum se pot ajuta unul pe celălalt în astfel de momente în așa fel încât să se atenueze la început până a ajunge să dispară complet acest comportament. S.B. mărturisește că a beneficiat de încredere și suport din partea partenerei, fapt ce l-a încurajat.
Atunci când a intervenit o problemă care le afecta relația aceștia au participat la terapie de familie fără nici o ezitare. Consideră că întotdeauna le-a fost de ajutor ca prin intermediul întrebărilor terapeutului să-și dea răspunuri la întrebări pe care nici nu reușeau să le contureze.
Cei doi mărturisesc că a fost esențial să afle care sunt abordările fiecăruia cu privire la căsătorie având în vedere contextele diferite în care au crescut și s-au format. Consider că a fost foarte important să stabilească de la început care le sunt rolurile și limitele, cum să comunice unul cu celălalt și cel mai important au învâțat să-și ofere suport indiferent de circumstanțe.
R.B. le încurajează pe toate prietenele ei să participe la consiliere premaritală, chiar dacă este vorba despre un cuplu inter-cultural sau nu, o consideră foarte benefică, de mare ajutor în construirea unei imagini complexe asupra căsătoriei în care fiecare partener își asumă un rol bazat pe încredere, dragoste și respect.
Concluzii
Pornind de la ideea rolului pe care consilierea premaritală îl poate avea în menținerea relației de căsătorie am identificat astfel percepția pe care S.B. și R.B. o au cu privire la aceasta. Amândoi consideră, consilierea premaritală un instrument de prevenire a divorțului prin faptul că oferă posibilitatea de a cunoaște multe din diferențele care există între parteneri, aflând totodată care este și disponibilitatea acestuia de a schimba ceva, pentru a rezulta o relație constructivă, nu distructivă. Cei doi, sunt de părere că mai ales în cazul cuplurilor inter-culturale este o metodă de nelipsit deoarece este vorba de două identități din contexte, culturi și tradiții diferite, fiecare având propria părere formată și din familie cu privire la căsătorie.
Studiu de caz 7
C.D., bărbat, are 28 de ani, este din București și a terminat facultatea de jurnalism. În prezent lucrează într-o companie multinațională și este mulțumit de postul pe care îl ocupă. Părinții lui s-au despărțit pe când acesta era adolescent, de atunci și-a propus că va încerca orice pentru a evita divorțul în viața lui, iar repercursiunilor pe care el le-a simțit nu vrea ca și copii lui să le trăiască.
A.D., femeie, are 30 de ani, este din Pitești, a terminat Facultatea de Psihologie și Științele Educației, în prezent lucrează ca și psiholog pentru copii într-o grădiniță particulară din București. De asemenea este foarte încântată de jobul său. Provine dintr-o familie unită, are un frate mai mic cu care are o relație apropiată.
Cei doi s-au cunoscut într-o tabară sportivă pentru tineri în urmă cu 9 ani. După aceea tabară au început să vorbească mai des la telefon, apoi să se întâlnească în cadrul cercului de prieteni iar după un an au hotărât să dezvolte o relație mai apropiată. După 2 ani, au luat decizia de a se căsători, însă nu înainte de a participa la consiliere premaritală. A.D. știa despre acest tip de consiliere din timpul facultății iar C.D., după divorțul părinților a cercetat tot ce era posibil pentru a încerca să evite un deznodămând asemănător, iar în urma cercetărilor lui a ajuns la concluzia ca doar prin cunoaștere poți discerne dacă există compatibilitate sau nu. Astfel au participat la consiliere premaritală cu 7 luni înainte de căsătorie. Părinții lui C.D. nu au fost de acord cu relația pe care acesta o avea cu A.D., argumentând că îl manipulează. Părinții A.D., i-au susținut din toate punctele de vedere pentru a reuși să participe la consilere premaritală și să-și organizeze nunta pe care și-o doreau.
C.D. și A.D. consideră participarea la consiliere premaritală ca fiind foarte utilă. Prin intermediul acesteia, C.D. a aflat care era percepția A.D. asupra propriei persoane și anume că se considera urâtă și neînsemnată. C.D. mărturisește că a fost surprins să afle acest lucru, dar avea sens deoarece ea era foarte retrasă în cercul de prieteni, prefera să stea în umbră. Au descoperit astfel împreună, ca mama A.D. avea o mare influență asupra percepției pe care aceasta o avea, deoarece pe parcursul copilăriei i s-a reproșat că nu este feminină și nu are nimic atrăgător. Deși C.D. îî aducea complimente și o aprecia foarte des, a înțeles cât este de important pentru ea să o ajute să-și recapete stima de sine și să o facă să simtă frumoasă și dorită. De atunci cei doi mărturisesc că au depășit cu bine această etapă și au evoluat în a-și scrie scrisori unul altuia în fiecare zi cu mulțumiri și aprecieri.
A.D. și C.D. aveau parte de o comunicare deschisă și sinceră, însă C.D. avea momente atunci când exista un conflict să tacă, fapt ce pe A.D. o supăra și o făcea să se exteriorizeze și mai tare. C.D. povestește că el nu avut în copilărie niciodată dreptul de a se apăra sau de a da explicații, indiferent de situație el era vinovat, astfel că la fiecare conflict apărut el se considera vinovatul, neavând ce să explice. În cadrul consilierii premaritale A.D. și-a luat angajamentul de a-l ajuta să se exprime atunci când apare un conflict, amândoi având dreptul de a se exprima. Deși din punctul ei de vedere trebuia să fie așa de la început. A.D. mărturisește că a fost bine să afle de ce partenerul ei reacționează așa, pentru că astfel a putut să caute soluții pentru rezolvarea acestei probleme. Astfel cei doi și-au ales o zi pe săptămână în care se întâlnesc la un ceai pentru a face o evaluare a zilelor trecute despre reacțiile și soluțiile pe care le-au găsit notându-le astfel pe cele mai eficiente.
A.D. și C.D. consideră comunicarea elementul cheie al relației lor. Orice problemă ar apărea, ei susțin că se poate rezolva atâta timp cât sunt sinceri și deschiși în a comunica toate aspectele care privesc aceea situație și mai ales în a exprima sentimentele pe care le trăiesc prin intermediul noii provocări.
Prin intermediul consilierii premaritale cei doi au analizat ce au în comun și au descoperit lucruri pe care nu le văzusră până atunci. Amândoi erau pasionați de muzică, A.D. cântând într-o formație la chitară și voce iar C.D. își dorea foarte mult să învețe, făcuse câteva cursuri în adolescență însă nu a fost susținut. Cei doi s-au ajutat unul pe celălalt iar în prezent cântă împreună în aceași formație. De asemenea au aflat că le plac copii foarte mult, iar în timpul lor liber au ales să facă voluntariat în diferite centre din București.
A.D. spune despre ea că este organizată și că îi place foarte mult curățenia, pe când C.D. este contrariul. În cadrul consilierii premaritale aceștia și-au luat angajamentul să facă împreună treburile gospodărești atât timp cât ambii lucrează, iar în momentul când unul nu va mai lucra, acela se va ocupa în mare parte de gospodărie, angajament pe care îl respect până în prezent.
Concluzii
Pornind de la ideea rolului pe care consilierea premaritală îl poate avea în menținerea relației de căsătorie am identificat astfel percepția pe care C.D. și A.D. o au cu privire la aceasta. Amândoi sunt convinși de faptul că procesul consilierii premaritale a avut un efect benefic asupra relației lor, i-a ajutat să se cunoască unul pe celălalt și trecutul lor pentru a-și înțelege unul altuia acțiunile din prezent.
Am fost surprinsă să întâlnesc un cuplu atât de mulțumit de efectle consilierii premaritale și mai ales de faptul că încă sunt convinși că respectarea angajamentelor este motorul relației, iar cheia, care pornește totul este comunicarea, pe care cei doi au dobândit-o în timp, prin exercițiu, multă voință și sinceritate.
3.5. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Pornind de la obiectivul de a identifica care este rolul consilierii premaritale în menținerea relației de căsătorie, în cazul celor care au beneficiat de acest tip de consiliere, am formulat un ghid de interviu (Anexa 1) menit să direcționeze discuția în acest sens. Interviurile au avut o durată de aproximativ o oră și jumătate cu fiecare cuplu, urmărind structura ghidului de interviu dar am avut parte și de deschiderea și libertatea cuplurilor de a dezvolta anumite subiecte, ce m-au ajutat în prezentarea studiilor de caz. Dintre cele 5 cupluri pe care le-am intervievat, am selectat 3 cupluri care au prezentat caracteristici mai evidențiate ale beneficiilor consilierii premaritale și care au fost cele mai deschise în furnizarea detaliilor cu privire la relația lor de cuplu. În urma analizei interviurilor, am constatat că toate cele 5 cupluri au menționat despre beneficiile consilierii premaritale, având un efect de menținere a relației de căsătorie pe termen îndelungat.
Al doilea obiectiv al lucrării de față, a avut ca scop identificarea percepțiilor persoanelor care au divorțat cu privire la rolul consilierii premaritale în prevenirea divorțului. Am formulat astfel un ghid de interviu (Anexa 2) menit să direcționeze discuția în acest sens. Interviurile au avut o durată de aproximativ o oră, cu o singură persoană, neavând acces la fostul partener în cazurile prezentate. Am beneficiat de deschiderea și sinceritatea a 6 persoane care au trecut prin procesul divorțului, fiind de acord să furnizeze detalii despre o perioadă dificilă a vieții lor. Dintre cele 6 persoane intervievate, am selectat 4 persoane care prezintă 4 cauze de divorț diferite, unul dintre aceste cazuri încadrându-se în tiparul cazurilor unice prin faptul că acel cuplu a participat la consiliere premaritală și a divorțat. În urma analizei interviului am constatat faptul că acest tip de consiliere este necunoscut pentru 4 din 6 persoane. Toți ce intervievați ar fi participat la consiliere premaritală dacă ar fi știut înainte de căsătorie sau intenționează să participe dacă vor avea ocazia. Astfel am identificat percepția pe care cei intervievați o au asupra rolului consilierii premaritale în prevenirea divorțului ca fiind unul benefic și au manifestat interes cu privire la acest tip de consiliere.
Prima ipoteză a lucrării de față, aceea de a observa dacă procesul de consiliere premaritală ar fi promovat în societate atunci divorțul ar putea fi prevenit, a fost confirmată prin toate cele 4 cazuri prezentate, în care se identifică beneficiile acestui tip de consiliere și entuziasmul primirii acestei noutăți, deși trebuie menționat că prin prisma cazului 4, cuplul care a participat la consiliere premaritală însă a divorțat, procesul de consiliere premaritală nu este o garanție de menținere a relației de căsătorie atât timp cât unul dintre partneri nu este dispus să continue acest angajament și nu a fost sincer cu el și cu partnerul său în a se exprima liber. Procesul de consiliere premaritală, implică dedicare și devotament de ambele părți ale cuplului, fără acestea consilierea premaritală devenind nulă, deși cei doi sunt informați cu privire la riscurile pe care și le asumă.
Cea de-a doua ipoteză a lucrări, aceea de a afla dacă procesul de consiliere premaritală ajută la îmbunătățirea comunicării dintre parteneri, atunci ar putea ajuta în consolidarea și menținerea relației de căsătorie, a fost de asemenea confirmată prin toate cele 4 interviuri, în care se identifică îmbunătățirea abilității de a comunica în urma consilierii premaritale, fapt confirmat în cele 3 cazuri prezentate ca fiind cel mai benefic mod de a consolida o relație.
Având o privire de ansamblu a tuturor cazurilor prezentate, am observat că percepția tuturor celor intervievați cu privire la căsătoria premaritală este aceea că pot beneficia de explorarea problemelor (sau a potențialelor probleme) înainte de a face un angajament pe termen lung. De asemenea o percepție comună a celor intervievați a fost și faptul că prin consilierea premaritală s-ar putea învăța despre negocierea unui conflict, astfel încât diferențele de percepție să poată fi identificate într-un mod care poate întări conexiunea dintre cei doi parteneri.
3.6. CONCLUZII
Căsătoria este definită ca fiind uniunea socială și juridică dintre două personae, care se presupune că ar trebui să marcheze acel punct culminant dintre pasiune și dărurie. În lumina provocărilor care vin odată cu societatea modernă, căsătoria a început să-și piardă din popularitate dar mai ales din menirea pe care aceasta o are, iar multe persoane au început să înceteze în a mai crede în rădăcinile tradiționale ale căsătoriei.
În afară de faptul că există persoane căsătorite care pur și simplu nu reușesc să petreacă timp de calitate cu partenerul lor din cauza mai multor factori externi precum o presiune mare din partea locului de muncă, sau și-au pierdut interesul de a se implica în ceea ce privește viața de familie, ori au un anume stil de viață, obsesiv de a deține lucruri material (salarii mari, bonusuri, promovări), există și realitatea despre care am auzit și prin intermediul acestei lucrări, de numărul mare de divorțuri și mai ales de părinți singuri.
Pentru a putea preveni fenomenul de divorțialitate care a luat amploare în ultimii ani, consider că este benefic pentru acele cupluri care aspiră spre o relație fructoasă, care vrea să depășească provocările societății contemporane, să participe la consiliere premaritală înainte de căsătorie.
Un motiv temeinic pentru a participa la consiliere premaritală este acela că prin intermediul acestui tip de consiliere, cei doi parteneri să dobândească abilități de comunicare, astfel încât discuțiile despre conflictele pe care le au să le asigure modul de rezolvare și reconciliere.
Un alt motiv pentru a participa la consiliere premaritală este acela de auto-examinare a cuplului cu privire la rolul lor în viața de căsătorie. Prin acest mod, ne putem referi la mai multe aspect, cum ar fi, cariera, gestionarea finanțelor, împărțirea responsabilităților gospodărești, responsabilități comune cu privire la educația și creșterea copiilor iar cel mai important, descoperirea calităților pe care partenerii le pot folosi în a se ajuta unul pe celălalt în vremuri de dificultate sau criză.
Consilierea premaritală poate fi benefică acelor cupluri care au curajul și onestitatea de a prezenta care sunt punctele lor slabe cu privire la obiectivele pe care le au asupra relației lor. De asemenea un motiv determinant al participării la consilierea premaritală poate fi iubirea pe care cei doi parteneri o împărtășesc, fapt ce ar trebui să-i motiveze în a o dezvolta, dedicând efort din partea ambelor părți de a edifica o familie pasionată. De reținut este ideea de la care pornesc, tipul de familie pe care aceștia doresc să-l furnizeze și cum pot ei contribui la dezvoltarea societății și mai ales a ceea ce ei speră să acumuleze în urma timpului lor petrecut împreună și a progreselor.
Pentru a putea fi pregătit cu adevărat pentru viață de căsătorie, consider participarea la consilierea premaritală o necesitate.
Bibliografie
Ernest W. Burgess și Leonard S. Cottrell, (1939), Predicting success or failure in marriage, Prentice-Hall, New York, pp. 115-117;
Fletcher DR., (1997), “ A Comparison of the Effectiveness and Efficiency of a Premarital Counseling Program with and without an Audiovisual Aid”, Ph.D. diss., International Graduate School;
Hoopes, M. H., & Fisher, B. L. (1984). A premarital education program. In M. H. Hoopes, B. L. Fisher, & S. H. Barlow (Eds.), Structured family facilitation programs ,Rockville, MD: Aspen Systems, pp. 195-206;
Kreider, R. M., & Fields, J. M. (2001). Number, timing, and duration of marriages and divorces: Fall 1996. Current population reports, pp. 70-80. Washington, DC: U.S. Census Bureau;
Larry Bumpass, Teresa Castro Martin, James Sweet,( 1991), The Impact of Family Background and Early Marital Factors on Marital Disruption, Sage Publications, Newbury Park, Ca., p.28 ;
Locke G. Harvey, (1951), Predicting Adjustmnet in Marriage, Henry Holt and Company, New York;
Leonelli E., (1994), Dragoste și sex, (tradus în 1997, București, Ed. Doina);
Mihăilescu I., (1999), „Familia în societățile europene”, Editura Universității din București, București, pp. 103,128;
Mitrofan I., (1989), Cuplul conjugal – armonie și dizarmonie, București, Ed. Științifică și Enciclopedică;
Mitrofan I., Ciupercă C.,(1997), Psihologia relațiilor dintre sexe. Mutații și alternative, București, Ed. Alternative;
Rutledge Aaron L., (1996). Pre-Marital Counseling, Schenkman Pub. Co., Rochester, Vermont;
Săndulache S.,(2009), Consiliere și psihoterapie pastorală, București, Ed. Casa Cărții;
Schumm, W. R., Silliman, B., & Bell, D. B. (2000). Perceived premarital counseling outcomes among recently married army personnel. Journal of Sex and Marital Therapy, pp. 26, 177-186.
Senediak, C. (1990). The value of premarital education. Australia and New Zealand Journal of Family Therapy, pp. 11, 26-31;
Silliman, B., & Schumm, W. R. (1999). Improving practice in marriage preparation., Joumal of Sex and Marital Therapy, pp. 25,23-24;
Stahmann, R. R, & Hiebert, W. J. (1997). Premarital and remarital counseling: The professional's handbook (2nd ed. rev.). San Francisco, CA: Jossey-Bass;
Stahmann, R. E (2000). Premarital counseling: A focus for family therapy. Journal of Family Therapy, pp. 22, 104-117;
Thibault, J.W., Kelly, H.H., (1959), The Social Psychology of Groups, John Wiley and Sons, New York.
Voinea M., (1996), „Psihosociologia familiei”, Editura Universității din București, București, pp. 65,67,71;
Williams, L. M., Riley, L. A., Risch, G. S. & VanDyke, D. T. (1999). An empirical approach to designing marriage preparation programs, The American Journal of Family Therapy, pp. 27, 271-283.
Zamfir C., Vlăsceanu L. (coordonatori), (1993), Dicționar de sociologie”, Editura Babel, București, p.183;
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/12_Brosura%20demo.pdf – accesat la data de 25.05.2014
Anexa 1
INTERVIUL 1
Rolul Consilierii Premaritale în menținerea relației de căsătorie
Inițialele numelui______________
Vârsta la care a avut loc căsătoria______________
Vârsta actuală______________
Cum v-ați cunoscut?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
De cât timp vă cunoșteați înainte de a avea o relație de prietenie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Când și cum ați luat decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce anume v-a determinat să luați decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care era percepția familiei și a prietenilor cu privire la decizia voastră de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați mai auzit până acum despre consilierea premritală? Dacă da, ce știți despre ea? Dacă nu, ce credeți că tratează?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Unde ați auzit pentru prima dată despre acesta?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cine v-a spus pentru prima dată despre acest tip de consiliere?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați putea defini în câteva cuvinte ce este consilierea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
De câți ani sunteți căsătoriți?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Înainte de căsătorie ați participat la consiliere premaritală? Dacă da, ce v-a determinat?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Considerați că a fost utilă această pregătire premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum credeți că v-a ajutat consilierea premaritală în primii ani ai căsătoriei?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum era relația dumneavoastră înainte de consilierea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
În urma consilierii premaritale ați aflat lucruri pe care nu le știați despre partenerul dumneavoastră?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Au fost domenii pe care nu le-ați abordat deloc până în momentul consilierii? Dacă da, care sunt acelea?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum obisnuiați să rezolvați confilctele înainte de consilierea premaritală? Dar după?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce diferențe ați descoperit în relația dumneavoastră de cuplu?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați reușit să ajungeți la un punct comun? Dacă da, cum?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă ați fi descoperit acele diferențe în urma căsătoriei? Cum ați fi procedat?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dacă ar apărea o problemă în relația de cuplu, ați apela la un specialist?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Numiți o situație dificilă în care ați recurge la un specialist?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați încuraja un cuplu să participe la consiliere premaritală? Dacă da, de ce? Cum ați argumenta?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce v-a ajutat cel mai mult în pregătirea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Anexa 2
INTERVIUL 2
Identificarea percepțiilor persoanelor care au divorțat cu privire la rolul pe care consilierea premaritală îl poate avea în prevenirea divorțului.
Inițialele numelui______________
Vârsta la care a avut loc căsătoria______________
Vârsta la care a avut loc divorțul_______________
Vârsta actuală______________
Cum v-ați cunoscut?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
De cât timp vă cunoșteați înainte de a avea o relație de prietenie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Când și cum ați luat decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce anume v-a determinat să luați decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care era percepția familiei și a prietenilor cu privire la decizia voastră de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați mai auzit până acum despre consilierea premritală? Dacă da, ce știți despre ea? Dacă nu, ce credeți că tratează?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Unde ați auzit pentru prima dată despre acesta?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cine v-a spus pentru prima dată despre acest tip de consiliere?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați putea defini în câteva cuvinte ce este consilierea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Atunci când v-ați căsătorit stiați despre acest tip de consiliere? Dar despre practica diferitelor forme de consiliere pentru cuplu?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dacă ați fi știut sau dacă ați fi avut ocazia, ați fi participat?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Credeți că situația din prezent ar fi putut fi alta dacă ați fi participat la consiliere premaritală? De ce da? De ce nu?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce mijloace credeți că ar fi putut preveni disoluția căsniciei dumneavoastră?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce ați face diferit dacă ar fi să o luați de la început pentru a nu ajunge la acelși rezultat?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce ați fi vrut să știți sau să descoperiți despre partenerul dumneavoastră înainte de căsătorie și nu pe parcursul acesteia?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La ce mijloace ați recurge pentru a vă cunoaște mai bine viitorul partener?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce implicare considerați că ar trebui să vină din partea societății, pentru a-i ajuta pe viitorii parteneri în vederea cunoașterii mai amănunțite a calităților și a defectelor fiecăruia?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce sfaturi ați avea pentru tinerii care sunt la început de drum înainte de căsătorie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care considerați că a fost factorul determinant ce a contribuit la neînțelegerea finalizată prin divorț?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care dintre următoarele abilități precum: comunicarea, încrederea, respectul, afecțiunea, ați fi vrut să le fi dezvoltat mai mult?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pentru a evita neînțelegerile sau stările conflictuale din cadrul cuplului, cum credeți că ar trebui abordată viața în doi?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Enumerați câteva tipuri de abordări ale indivizilor, care privesc acțiunea de a se căsători….
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Enumerați câteva dintre diferențele de interpretare ale vieții de cuplu din perspectiva dumneavoastră și a partenerului dumneavoastră înainte de divorț…
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce credeți că ar fi trebuit să faceți pentru menținerea relației de căsătorie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Bibliografie
Ernest W. Burgess și Leonard S. Cottrell, (1939), Predicting success or failure in marriage, Prentice-Hall, New York, pp. 115-117;
Fletcher DR., (1997), “ A Comparison of the Effectiveness and Efficiency of a Premarital Counseling Program with and without an Audiovisual Aid”, Ph.D. diss., International Graduate School;
Hoopes, M. H., & Fisher, B. L. (1984). A premarital education program. In M. H. Hoopes, B. L. Fisher, & S. H. Barlow (Eds.), Structured family facilitation programs ,Rockville, MD: Aspen Systems, pp. 195-206;
Kreider, R. M., & Fields, J. M. (2001). Number, timing, and duration of marriages and divorces: Fall 1996. Current population reports, pp. 70-80. Washington, DC: U.S. Census Bureau;
Larry Bumpass, Teresa Castro Martin, James Sweet,( 1991), The Impact of Family Background and Early Marital Factors on Marital Disruption, Sage Publications, Newbury Park, Ca., p.28 ;
Locke G. Harvey, (1951), Predicting Adjustmnet in Marriage, Henry Holt and Company, New York;
Leonelli E., (1994), Dragoste și sex, (tradus în 1997, București, Ed. Doina);
Mihăilescu I., (1999), „Familia în societățile europene”, Editura Universității din București, București, pp. 103,128;
Mitrofan I., (1989), Cuplul conjugal – armonie și dizarmonie, București, Ed. Științifică și Enciclopedică;
Mitrofan I., Ciupercă C.,(1997), Psihologia relațiilor dintre sexe. Mutații și alternative, București, Ed. Alternative;
Rutledge Aaron L., (1996). Pre-Marital Counseling, Schenkman Pub. Co., Rochester, Vermont;
Săndulache S.,(2009), Consiliere și psihoterapie pastorală, București, Ed. Casa Cărții;
Schumm, W. R., Silliman, B., & Bell, D. B. (2000). Perceived premarital counseling outcomes among recently married army personnel. Journal of Sex and Marital Therapy, pp. 26, 177-186.
Senediak, C. (1990). The value of premarital education. Australia and New Zealand Journal of Family Therapy, pp. 11, 26-31;
Silliman, B., & Schumm, W. R. (1999). Improving practice in marriage preparation., Joumal of Sex and Marital Therapy, pp. 25,23-24;
Stahmann, R. R, & Hiebert, W. J. (1997). Premarital and remarital counseling: The professional's handbook (2nd ed. rev.). San Francisco, CA: Jossey-Bass;
Stahmann, R. E (2000). Premarital counseling: A focus for family therapy. Journal of Family Therapy, pp. 22, 104-117;
Thibault, J.W., Kelly, H.H., (1959), The Social Psychology of Groups, John Wiley and Sons, New York.
Voinea M., (1996), „Psihosociologia familiei”, Editura Universității din București, București, pp. 65,67,71;
Williams, L. M., Riley, L. A., Risch, G. S. & VanDyke, D. T. (1999). An empirical approach to designing marriage preparation programs, The American Journal of Family Therapy, pp. 27, 271-283.
Zamfir C., Vlăsceanu L. (coordonatori), (1993), Dicționar de sociologie”, Editura Babel, București, p.183;
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/12_Brosura%20demo.pdf – accesat la data de 25.05.2014
Anexa 1
INTERVIUL 1
Rolul Consilierii Premaritale în menținerea relației de căsătorie
Inițialele numelui______________
Vârsta la care a avut loc căsătoria______________
Vârsta actuală______________
Cum v-ați cunoscut?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
De cât timp vă cunoșteați înainte de a avea o relație de prietenie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Când și cum ați luat decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce anume v-a determinat să luați decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care era percepția familiei și a prietenilor cu privire la decizia voastră de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați mai auzit până acum despre consilierea premritală? Dacă da, ce știți despre ea? Dacă nu, ce credeți că tratează?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Unde ați auzit pentru prima dată despre acesta?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cine v-a spus pentru prima dată despre acest tip de consiliere?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați putea defini în câteva cuvinte ce este consilierea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
De câți ani sunteți căsătoriți?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Înainte de căsătorie ați participat la consiliere premaritală? Dacă da, ce v-a determinat?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Considerați că a fost utilă această pregătire premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum credeți că v-a ajutat consilierea premaritală în primii ani ai căsătoriei?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum era relația dumneavoastră înainte de consilierea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
În urma consilierii premaritale ați aflat lucruri pe care nu le știați despre partenerul dumneavoastră?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Au fost domenii pe care nu le-ați abordat deloc până în momentul consilierii? Dacă da, care sunt acelea?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum obisnuiați să rezolvați confilctele înainte de consilierea premaritală? Dar după?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce diferențe ați descoperit în relația dumneavoastră de cuplu?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați reușit să ajungeți la un punct comun? Dacă da, cum?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă ați fi descoperit acele diferențe în urma căsătoriei? Cum ați fi procedat?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dacă ar apărea o problemă în relația de cuplu, ați apela la un specialist?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Numiți o situație dificilă în care ați recurge la un specialist?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați încuraja un cuplu să participe la consiliere premaritală? Dacă da, de ce? Cum ați argumenta?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce v-a ajutat cel mai mult în pregătirea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Anexa 2
INTERVIUL 2
Identificarea percepțiilor persoanelor care au divorțat cu privire la rolul pe care consilierea premaritală îl poate avea în prevenirea divorțului.
Inițialele numelui______________
Vârsta la care a avut loc căsătoria______________
Vârsta la care a avut loc divorțul_______________
Vârsta actuală______________
Cum v-ați cunoscut?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
De cât timp vă cunoșteați înainte de a avea o relație de prietenie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Când și cum ați luat decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce anume v-a determinat să luați decizia de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care era percepția familiei și a prietenilor cu privire la decizia voastră de a vă căsători?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați mai auzit până acum despre consilierea premritală? Dacă da, ce știți despre ea? Dacă nu, ce credeți că tratează?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Unde ați auzit pentru prima dată despre acesta?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cine v-a spus pentru prima dată despre acest tip de consiliere?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ați putea defini în câteva cuvinte ce este consilierea premaritală?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Atunci când v-ați căsătorit stiați despre acest tip de consiliere? Dar despre practica diferitelor forme de consiliere pentru cuplu?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dacă ați fi știut sau dacă ați fi avut ocazia, ați fi participat?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Credeți că situația din prezent ar fi putut fi alta dacă ați fi participat la consiliere premaritală? De ce da? De ce nu?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce mijloace credeți că ar fi putut preveni disoluția căsniciei dumneavoastră?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce ați face diferit dacă ar fi să o luați de la început pentru a nu ajunge la acelși rezultat?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce ați fi vrut să știți sau să descoperiți despre partenerul dumneavoastră înainte de căsătorie și nu pe parcursul acesteia?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La ce mijloace ați recurge pentru a vă cunoaște mai bine viitorul partener?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce implicare considerați că ar trebui să vină din partea societății, pentru a-i ajuta pe viitorii parteneri în vederea cunoașterii mai amănunțite a calităților și a defectelor fiecăruia?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce sfaturi ați avea pentru tinerii care sunt la început de drum înainte de căsătorie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care considerați că a fost factorul determinant ce a contribuit la neînțelegerea finalizată prin divorț?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care dintre următoarele abilități precum: comunicarea, încrederea, respectul, afecțiunea, ați fi vrut să le fi dezvoltat mai mult?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pentru a evita neînțelegerile sau stările conflictuale din cadrul cuplului, cum credeți că ar trebui abordată viața în doi?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Enumerați câteva tipuri de abordări ale indivizilor, care privesc acțiunea de a se căsători….
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Enumerați câteva dintre diferențele de interpretare ale vieții de cuplu din perspectiva dumneavoastră și a partenerului dumneavoastră înainte de divorț…
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce credeți că ar fi trebuit să faceți pentru menținerea relației de căsătorie?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rolul Consilierii Premaritale In Prevenirea Divortului (ID: 123664)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.