Resursele Turistice ale Municipiului Oradea

Cap. III PREZENTAREA MUNICIPIULUI ORADEA

3.1. Prezentare generală

3.1.1.Scurt istoric

Oradea este unul dintre cele mai vechi orase de la frontiera de vest a Romaniei (prima atestare datează din anul 1113), un oraș a carui existență a fost marcată de evenimente politice și militare excepționale și de o mulțime de locuri deosebit de interesante din punct de vedere al istoriei spiritualității, arhitecturii civile, militare și religioase.

Nașterea urbei de pe malul Crișului Repede și a cetății sale se leagă de un teritoriu legendar, ales de regele Ladislau I pentru ridicarea unei mănăstiri dedicate Sfintei Fecioare care va deveni apoi nucleul viitoarei fortificații. Cronica lui Marcu din Kalt (cunoscută sub numele de Cronica pictată de la Viena) ne povestește că regele Ladislau I, aflat la vânătoare, „a găsit în parohia fortăreței Bihor, între fluviile Criș (…) un loc unde, la îndemnul îngerilor, a hotărât să ridice în cinstea Fecioarei Maria o mănăstire”.

De-a lungul timpului Oradea a fost marcată de numeroase evenimente importante. In timpul marii invazii mongole (1241-1242), cetatea de la Oradea a fost supusa unui lung asediu, iar apoi cucerita și arsă. Detalii despre acest eveniment sunt cunoscute din scrierile călugărului italian Rogerius, prezent atunci la Oradea.

Un alt eveniment carea a marcat istoria cetații oradene a fost atacul oștilor otomane a lui Ali Oglu Malcovici (februarie 1474), când orașul a fost distrus într-o proporție destul de mare. Pentru a repopula orațul și a-l readuce la starea de normalitate cât mai repede, Regele Matei Corvin a hotărât să acorde cetățenilor din Olosig, Vadkert (Sfântul Laurențiu) și Velența scutirea de plata taxei vamale pe mărfurile introduse în târg (tricesima).

Dezvoltarea economică a orașului a fost însoțită, de o înflorire a vieții culturale, resimțită mai ales odată cu pătrunderea primilor germeni ai Umanismului și Renașterii aduși din Italia încă din timpul lui Carol Robert de Anjou și Ludovic cel Mare.

In cetatea de la Oradea a activat un timp vestitul astronom Georg von Peuerbach (1423-1461), care a ridicat aici un observator astronomic, unul dintre cele mai vechi din Europa, punand meridianul zero în urbea de pe malurile Crișului Repede. De numele acestuia se leagă calculele cu privire la momentul aparițiilor eclipselor solare și lunare (înscrise în așa numitele „tabele orădene” (tabulas varadienses)

Un alt eveniment care a marcat existența urbei de pe malul Crițului Repede, a fost bătălia de la Mohacs din 1526, când trupele turcești au reușit să obțină o victorie zdrobitoare asupra oștilor aparținând regatului.

Un moment esențial în evoluția orașului este constituirea voievodatului Transilvaniei în principat independent (1544), cand Oradea decide alipirea la Transilvania.

Epoca modernă:

Viața locuitorilor din Oradea a fost grav afectată de mișcrea antihabsburgică (1703-1711) condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, in timpul căreia localitățile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din cetate și trupele de răsculați, iar cetatea a fost supusă unui lung asediu. Prin semnarea păcii de la Satu Mare (1711) au fost recunoacute meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale, iar la 27 noiembrie 1712 , prin decreult imperial smnat de Carol al VI-lea, orădenilor le-au fost recunoscute privilegiile acordate anterior precum și dreptul de a folosi sigiliul și stema orașului.

In Secolul Luminilor, datorita numărului mare de intelectuali care au activat în oras, Oradea a devenit un focar al Iluminismului românesc. Inființarea Episcopiei greco-catolice de Oradea a contribuit la consolidarea acestui statut. De remarcat sunt rezultate notabile din timpul episcopului Ignatie Darabant, de numele căruia este legata elaborarea unui important memoriu politic al românilor transilvăneni intitulat Supplex Libellus Valachorum.

Personalitatea care a marcat viața spirituală orădeană la începutul secolului al XIX-lea a fost episcopul greco-catolic Samuil Vulcan.

La jumătatea secolului al XIX-lea, cele 4 orășele din jurul cetății (Oradea-Olosig, Oradea-Subcetate, Oradea-Orașul Nou și Oradea-Velența) se unesc sub o singură administrație.

Epoca contemporană:

Dezvoltarea curentului de stânga din timpul și după terminarea războiului a condus la înrăutățirea vieții social-politice a orașului. Confruntările dintre comuniști și anticomuniști, au determinat noua conducere a orașului, în frunte cu primarul Rimler Károly, ca la 19 spre 20 aprilie 1919, să apeleze la comandamentul român al Diviziei 6 de la Tileagd, solicitându-i sprijin in vederea instaurării păcii. Pe 20 aprilie 1919 (în prima zi de Paști), locuitorii români ai Oradiei, prezenți în cele două biserici din centrul orașului, Biserica cu Lună și Catedrala Greco-Catolică, în frunte cu vicarul Roman Ciorogariu (viitor episcop), au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe Generalul Moșoiu. Un rol important l-a jucat Oradea în procesul de unire a Transilvaniei cu România. La data de 12 octombrie 1918, în casa avocatului (viitor primar) Aurel Lazăr, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri politici români, prilej cu care a fost elaborată „Declarația de la Oradea”, document pe care Alexandru Vaida-Voevod l-a citit în parlamentul de la Budapesta.

Oradea a fost declarat municipiu la 25 septembrie 1925, prin decretul regal nr 2465. In 1930 „Comisia Consultativă de Heraldică a stabilit stema municipiului Oradea, cu următoarea înfățișare: pe un scut albastru cu o cruce latină argintie ținută în stânga de un arhanghel înaripat, nimbat cu aur, iar în dreapta de un leu auriu, încoronat, ridicat în două labe, cu coada bifurcată și limba roșie.Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri”.

Oradea este grav afectată de declanșarea celui de-al doilea război mondial. In vara anului 1940, Oradea, impreună cu toată partea de nord-vest a Transilvaniei, este cedată Ungariei. Eliberarea nord-vestului Transilvaniei s-a produs dupa patru ani, mai precis la 11 martie 1944, când în întreaga Transilvanie de nord-vest s-a instaurat administrația militară sovietică. Administrația română a fost restabilită la 9 martie 1945, după instaurarea guvernului Groza, odata cu instalarea epocii comunismului stalinist.

3.1.2.Așezarea Geografică

Municipiul Oradea este amplasat in partea de vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, în zona central – vestică a județului Bihor. Oradea este municipiul reședință de județ al Bihorului învecindu-se la nord cu Biharia, la sud cu Sînmartin și Nojorid, la est cu Paleu și Oșorhei iar la vest cu Sîntandrei și Borș. Oradea este situată la o distanță de circa 13 km față de punctul de frontieră Borș, cel mai tranzitat punct vamal dintre România și Ungaria.

Din punct de vedere a pozitionarii pe glob, orașul se află la intersecția paralelei de 47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55` longitudine estică .

Municipiul Oradea are o suprafață de 115,56 km2, deținând o pondere de 1,6% din teritoriul județului Bihor

3.1.3.Accesibilitate. Accesul în municipiul Oradea se realizează atât prin mijloace rutiere, cât și prin căile feroviare și aeriene.

Principalele trasee rutiere prin care se poate ajunge în Oradea sunt: E 60 (DN1) – București – Brașov – Sibiu – Cluj-Napoca – Oradea – Borș; E 79 (DN 76) – Deva – Brad – Beiuș – Oradea – Borș; E 671 (DN 79) – Arad – Chișineu-Criș – Salonta – Oradea.

Sursa: https://www.yumpu.com/ro/document/view/15181325/51-diagnostic-oradeapdf-zona-metropolitana-oradea/11.

În ceea ce privește accesul prin căile feroviare, în municipiul Oradea există patru stații CFR: Stația Oradea, Stația Oradea Est, Stația Oradea Vest și Stația Episcopia Bihor, care asigura conectarea la magistrale feroviare importante: Magistrala feroviară 300: București – Brașov – Mediaș – Cluj-Napoca – Oradea; Calea ferată 314: Vașcău – Beiuș – Holod – Oradea; Calea ferată 310: Arad – Sântana – Chișineu-Criș – Salonta – Oradea; Calea ferată 402: Satu Mare – Carei – Valea lui Mihai – Săcuieni – Oradea.

Aeroportul Internațional Oradea facilitează, de asemenea, accesul în municipiul Oradea, existând curse regulate spre municipiul București si localitati din afara tarii.

3.2.Potențialul turistic al municipiului ORADEA

3.2.1.Pontențialul turistic natural este un factor de atractivitate esențial.

De prezența acestuia este legată nemijlocit existența sau absența activităților turistice.

Relief. Municipiul Oradea este situat pe malurile râului Crișul Repede, la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crișului Repede, între dealurile care despart Câmpia Crișurilor de terminațiile Munților Apuseni.

Hidrografia. Prin municipiul Oradea trece râul Crișul Repede, care desparte orașul în aproape două jumătăți egale, pârâul termal Pețea, pârâul Paris, pârâul Adona, pârâul Sălbatic pârâul Crișul Mic (afluenți ai Crișului Repede). In centrul istoric, Crisul Repede creaza o luncă.

Flora și fauna. Flora și fauna din municipiul Oradea sunt specifice zonei temperat continentale cu influențe oceanice.

In locurile in care râul Crișul Repede a creat zone de luncă, vegetația și fauna este tipică acestui relief ( șarpe de apă, șopârlă, popândău, iepure de câmp, fazani). Fauna acvifera din apele Crișului Repede este reprezentată de diferite specii de pești: bibanul, carasul, crapul, roșioara, linul, somnul, știuca). Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate. Se intalnesc totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici (căprioare, în pădurea Felix de lângă oraș).

Climă.

Municipiul Oradea este caracterizat de o climă temperat-continentală cu influențe oceanice, tpoclimatul fund determinat de acțiuniunea vânturilor de Vest.. Temperatura medie multianuală este de 10,4°C, in luna iulie inregistrandu-se o medie de aproximativ 21°C, iar in luna ianuarie medie de -1,4°C. Influenta vanturilor de Vest determina precipitațiit relativ bogate, reapartiate în mod variabil pe întreg parcursul anului, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 585,4 mm.

Resurse naturale.

Municipiul Oradea dispune denumeroase resurse naturale (regenerabile și neregenerabile). Municipiul Oradea se numără printre cele mai importante localitati cu ape geotermale, zacamant ce ofera localitatii o atractie deosebita. Pe terasa Crișului Repede se extrage nisip și pietriș (în apropierea cartierului Episcopia Bihor). Aproximativ 46% din fondul funciar este destinat utilizării agricole.

În municipiul Oradea există mai multe situri comunitare Natura 2000:

Pe Crișul Repede in amonte de Oradea (ROSCI0104), format în proporție de aproape 80% din râuri și lacuri, unde se intalneste habitatul de Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba . Aria prezinta importanta pentru conservarea speciilor de Scoică de râu (Unio crassus), Zglăvoacă (Cottus gobio) și Boartă (Rhodeus sericeus amarus);

Lacul Pețea (ROSCI0098), care se impune la nivel național prin apele termale din Transilvania acoperite de lotus (drețe). Nufarul termal (Nymphaea lotus L. Var. Thermalis) reprezintă un relict terțiar unic în Europa;

Situl comunitar Lunca Inferioară a Crișului Repede (ROSCI0104) este format din râuri și lacuri (36%), culturi – teren arabil (26%), pășuni (21%), mlaștini și turbării (15%) și alte terenuri arabile(2%). Cele mai importante specii din acest sit sunt Buhaiul de baltă, Boarca, Porcușorul de șes..etc;

Valea Roșie (ROSCI0267) este reprezentativa pentru Pădurile de fag de tip Asperulo-Fagetum, parte din zonă fiind cuprinsă și în Rezervația Naturală Fâneața Valea Roșie

3.2.2.Resurse antropice.

Din punct de vedere economic municipiul Oradea se remarcă printr-o economie diversificată, in care isi desfasoara activitatea unități economice din domenii variate (construcții, mase plastic, industrie prelucrătoare, transport și depozitare, activități profesionale, științifice și tehnice, hoteluri și restaurante, activități de servicii ).

Conform Institutului Național de Statistică, municipiul Oradea dispune de 87 unități educaționale din care 4 unități de învățământ superior (una publica și 3 private). Universitatea Oradea integrează un număr de 18 facultăți.

Municipiul Oradea este destul de bine dezvoltat și în ceea ce privește infrastructura sanitară, deținând 3 spitale ( 2 unități publice și o unitate private), numeroase policlinici, cabinete medicale de specialitate, cabinete stomatologice, farmacii, etc.

În ceea ce privește sectorul turistic, Oradea se remarcă atât prin infrastructura turistică de cazare și alimentație publică, cât și prin obiectivele turistice cultural-istorice. 83 monumente din Oradea sunt incluse în Lista monumentelor elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor și Institutul Național al Monumentelor Istorice.

3.2.2.1.Cultură

Patrimoniul cultural al municipiului Oradea este renumit la nivel național pentru moștenirea culturală bogată, reprezintand unul dintre elementele cele mai puternice ale identității

În municipiul Oradea funcționează 56 de biblioteci. Dintre acestea doar una este publică (Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai, aceasta avand o vechime de 100 de ani, fiind înființată la 23 septembrie 1911.

Din punct de vedere cultural, Oradea este consideratA una dintre cele mai „vii” localități din regiune, laudandu-se un număr impresionat de instituții de spectacole (teatre, filarmonici, orchestre și ansambluri artistice). Principalele instituții de spectacole din Oradea sunt Teatrul „Regina Maria”, Teatrul „Szigligeti Színház”, Filarmonica din Oradea și Casa de Cultură a Municipiului Oradea ,,Florica Ungur”.

Pe lângă instituțiile de spectacole se remarcă și muzeele din municipiul Oradea. Complexul Muzeul „Țării Crișurilor” este unul dintre marile complexe muzeale ale României, deținând un patrimoniu cultural și intercultural care cuprinde peste 900.000 unități de evidență. Complexul cuprinde Muzeul Țării Crișurilor (momentan închis publicului, fiind în curs de relocare într-un nou sediu), Muzeul memorial „Iosif Vulcan” ( publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, fondatorul revistei culturale "Familia"), Muzeul memorial „Ady Endre” (gazetar și poet), Casa memorială „Aurel Lazăr” (important om politic român, militant pentru drepturile românilor din Transilvania).

Municipiul Oradea este locul de desfășurare a unor importante evenimente culturale cu tradiție. Începând cu anul 1991 se organizează festivalul de divertisment și cultură "Toamna Orădeană" (ce se desfasoara anual de la jumătatea lunii septembrie incheindu-se pe 12 octombrie – ziua orașului.)

Incepând cu anul 2000, are loc o altă manifestare cultural-artistică importantă reprezentata prin "Serbările Cetății", manifestare organizată anual în primul sfârșit de săptămână din luna iulie. Toate evenimentele legate de aceasta manifestare culturala (concerte de muzică clasică, populară, religioasă și medievală, spectacole de teatru medieval, expoziții de artă plastică, concursuri sportive medievale și concerte de muzică ușoară) au loc în incinta și în curtea Cetății Medievale a Oradiei.

3.2.2.2.Transport public: TRANSREGIO

Transportul public prin curse regulate este organizat pe raza a trei unități administrativ teritoriale: Oradea, Borș și Sînmartin, constituite in Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transregio (la data de 13.03.2012) cu scopul organizarii, reglementarii și gestionarii în comun a serviciului de transport public local.

.

Sursa – OTL

Rețeaua de transport public local se compune din 5 trasee de tramvai cu lungimea de 71,9 km, 17 trasee urbane de autobuz cu lungimea de 210,8 km și 6 trasee metropolitane de autobuz cu lungimea de 114,1 km. Potrivit datelor furnizate de OTL, în anul 2014, în municipiul Oradea erau puse în funcțiune 70 de autobuze și microbuze, din totalul de 1.437 existene la nivel de județ Bihor

În anul 2014 erau puse în funcțiune 68 tramvaie (vagon+remorcă), adică 46% din numărul existent la nivel regional. În Regiunea Nord – Vest doar municipiul Cluj-Napoca mai asigură transportul populației cu tramvaie, deținând 37 astfel de vehicule.

3.2.2.3.Turism

Structuri de primire turistică

În județul Bihor, în anul 2014, erau înregistrate 149 structuri de primire turistică, reprezentând 22,04% din totalul din Regiunea Nord Vest. Din acest punct de vedere, județul Bihor ocupă locul al treilea, după județul Cluj (27,22%) și Maramureș (24,85%), la nivel regional.

Lista publicată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului privind unitățile clasificate cu funcțiuni de cazare (ianuarie 2014) cuprinde 42 de unități din municipiul Oradea, din care 5 hosteluri, 20 de hoteluri, 12 pensiuni, 2 vile, 1 apartament și 2 camere cu regim hotelier. Capacitatea totală de cazare a acestor unități este de 2.442 locuri, din care 73,46% în hoteluri.

Capacitatea de cazare existentă

În județul Bihor, structurile de primire turistică au o capacitate de cazare existentă de 10.421 locuri. Din totalul capacității de cazare turistică existente de la nivelul județului, 80% se află în structurile de primire turistică din Zona Metropolitană Oradea.

În municipiul Oradea, în anul 2014, capacitatea de primire turistică existentă reprezinta 2.687 (adica 32% din totalul de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, fiind a doua localitate din ZMO, dupa Sinmartin).

La nivelul municipiului Oradea, 85,15% din locurile existente sunt în hoteluri, 9% în hosteluri, 3,42% în pensiuni turistice, 1,56% în hoteluri apartament și 0,67% în vile turistice

Capacitatea de cazare în funcțiune

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile, cât sunt deschise unitățile în perioada considerată. Se exprimă în locuri/zile. Se exclud locurile din camerele sau unitățile închise temporar din lipsă de turiști, pentru reparații sau alte motive. În judetul Bihor, în anul 2014, au fost în funcțiune 2.596.329 locuri de cazare, din care 87,22% reprezintă capacitatea de cazare în funcțiune din Zona Metropolitană Oradea.

În municipiul Oradea se concentrează 27,9% din capacitatea de cazare în funcțiune din structurile de primire turistică din Zona Metropolitană. Oradea este a doua localitate din ZMO în funcție de acest indicator, fiind precedată de comuna Sînmartin.

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică

În anul 2013, județul Bihor a fost vizitat de 2518236 turisti,. Din totalitatea numărului de turiști din județul Bihor, 83% au fost turiști români și 17% turiști străini, conform datelor pentru anul 2013. În ZMO, au fost înregistrați 232.231 turiști, ceea ce însemnă 92,14% din totalul turiștilor din județul Bihor, iar în municipiul Oradea s-au înregistrat 106.187 sosiri turistice (45.72% din totalul turiștilor în ZMO), în timp ce în comuna Sînmartin au ajuns 116.761 turiști (50,28% din total turiștilor în ZMO).

La nivelul municipiului Oradea numărul turiștilor care au preferat hotelul este reprezentă 81,46% din totalul turiștilor sosiți. În hosteluri s-au cazat 9,72% dintre turiști, în pensiunile turistice s-au cazat 7,36% dintre turiști, în vilele turistice 0,3%, iar în hotelurile apartament s-au cazat 1,14% dintre turiști.

Sezonalitate

În lunile iulie – august se înregistrează în județul Bihor cel mai ridicat număr de turiști, reprezintând 26,37% din totalul turiștilor din întregul an. Astfel, se conturează sezonul turistic al județului, în perioada iulie-august, când sosesc în medie 78.792 turiști (conform datelor INS din 2014). În schimb, în lunile ianuarie-februarie se înregistrează cele mai scăzute valori ale numărului de turiști în județul Bihor, sosind un număr mediu de 28.466 turiști.

Înnoptări ale turiștilor

În anul 2013, turiștii sosiți în Regiunea Nord Vest au realizat 899.370 înnoptări, din care 28.02% (252003) în structurile de cazare din județul Bihor. În ZMO s-au inregistrat 126001 înnoptări reprezentând 50% din totalul de la nivel de județ, iar in Oradea s-au inregistrat 22302 inoptari, reprezentand 17,7% din totalul inoptarilor inregistrate in ZMO.

Durata medie de ședere

La nivelul județului Bihor durata medie de ședere a fost de 3,8 zile, cu aproximativ 1,4 zile peste valoarea medie de la nivel regional.

În anul 2013, valoarea duratei medii de ședere a turiștilor în structurile de primire turistică din zona Metropolitană Oradea este la nivel județean, adica 3,8 zile. Față de anii anteriori se remarcă o continuă scădere a duratei medii de ședere, de la 5,4 zile în anul 2005 până la 4,7 zile în anul 2010, și 3,8 în anul 2013.

În Oradea, durata medie de ședere este de 1,5 zile, ( sub durata medie de ședere de la nivelul ZMO). În perioada 2005-2010, durata medie de ședere din municipiu nu a fluctuat semnificativ, ea încadrându-se în intervalul 1,6 – 1,7 zile, iar în perioada 2011-2013 durata a fluctuat între 1,4 – 1,6 zile.

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune arată procentul în care capacitatea de cazare în funcțiune a fost utilizată într-o perioadă turistică. In anul 2013, în județul Bihor indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune a fost de 36,7%. La nivelul Zonei Metropolitane Oradea, indicele de utilizare netă a capacității de cazare este de 39%, depășind nivelul județean, iar în municipiul Oradea, indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune a fost de doar 24,8%, sub nivelul mediu din ZMO

Din punct de vedere economic municipiul Oradea se remarcă printr-o economie diversificată.(există unități economice din domenii variate: construcții, mase plastice, activități profesionale, științifice și tehnice, industria prelucrătoare, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, etc.

Conform Institutului Național de Statistică, municipiul Oradea dispune de 87 unități educaționale din care 4 unități de învățământ superior (1 instituție de învățământ superior public și 3 unități de învățământ superior privat). Universitatea Oradea integrează un număr de 18 facultăți.

Municipiul Oradea este destul de bine dezvoltat și în ceea ce privește infrastructura sanitară, deținând 3 spitale din care 2 unități publice și o unitate privată. Totodată, există numeroase cabinete stomatologice, farmacii, cabinete medicale de specialitate, policlinici, etc.

3.2.2.4.Resurse turistice

Monumente istorice

Considerată o adevărată „rezervație de arhitectură”, Oradea dispune de un imresionant număr de clădiri, multe dintre ele adevărate „bijuterii” arhitecturale. Acestea sunt concentrate in Ansamblul Urban Centrul Istoric Oradea, care se afla in intregime pe lista munumentelor istorice clasate .

Cetatea Oradea (edificata in Sec. XII-Sec XVIII) este un monument arhitectonic din România, numarandu-se printre puținele cetăți utilizate și în prezent. Consruita in stil renascentist, baroc de catre arhitectii Giacomo Resti, Giulio C. Baldigara, Domenico Ridolfini, Emeric Sardi, Cetatea Oradea a cunoscut trei mari etape de dezvoltare. O etapă romanică, una gotică și una renascentisto-barocă, cea din urama punandu-si amprenta asupra monumentului vizibil și astăzi. Cetatea Oradea, prezinta fizionomia tipică a unei fortificații de tip bastionar italian, cu bastioane de tip pană, fiind, de altfel, singura de acest tip din întreg estul european. Cu o istorie de aproape 1000 de ani, Cetatea Oradea se constituie într-un obiectiv turistic de prim rang pentru regiunea de vest a României și pentru spațiul central-est european. Nota de atractivitate și de originalitate al cetatii este data de trecutul istoric al acesteia, arhitectura, poveștile și legendele legate de anumite evenimente care i-au marcat existența. Cetatea Oradea a fost cunoscuta în istorie sub numele de Oradea Mare (Nagyvárad ori Groswardein), constituindu-se într-un punct reper atât pentru evoluția urbană a acestei zone, cât și pentru istoria sa.

În prezent, Cetatea se află în proces de restaurare pentru ca obiectivul să fie reintrodus în circuitul turistic național, regional și internațional.

Complexul baroc, format din Palatul Episcopal Romano-Catolic, Șirul Canonicilor, și Basilica Romano-Catolică, este considerat cel mai important complex baroc din România, precum și unul din cele mai reprezentative ale Europei sud-estice

Palatul Baroc din Oradea (Palatul Episcopiei Romano-Catolice), ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este unul din cele mai valoroase edificii construite în stil baroc pe teritoriul României. Planul inițial al clădirii prevedea palatul ca sediu al Episcopiei romano-catolice de Oradea, dar în timpul perioadei 1945-1989, clădirea a fost folosită mai întâi ca azil pentru revoluționarii comuniști greci refugiați în România, iar din ianuarie 1971 a adapostit Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. În prezent, Palatul aparține Episcopiei romano-catolice.

Fig.1 Platul Baroc

Bazilica Romano-Catolică din Oradea (construită între 1752-1780), este cel mai mare edificiu baroc de pe teritoriul României și una dintre cele mai frumoase bazilici din Europa. Orga datează din anul 1780, fiind dăruită catedralei de împărăteasa Maria Terezia a Austriei. Bazilica moaștele Sfântului Ladislau.

Șirul Canonicilor (construit în perioada 1750-1875) este un monument de arhitectură barocă, compus din 57 de arcade care constituie un coridor lung de peste 250 de metri unind 10 clădiri. Primele 7 din cele 10 au fost ridicate până în 1780, , alte două clădiri au fost terminate în 1863, iar cea de-a zecea a fost finalizată abia în 1875, la mai mult de 100 de ani de la inițierea construcției primei clădiri.

Monumente de cultura

Teatrul de Stat din Oradea se numara printre cele mai importante clădiri de cultură din Oradea, fiind una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui a durat doar 15 luni (iulie 1899 – octombrie 1900), derulandu-se sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos. În 9 și 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească la teatrul denumit atunci Regina Maria, cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj (director Victor Eftimiu).

Filarmonica de Stat. Viață muzicală orădeană a devenit intensă începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762.

Teatrul pentru Copii și Tineret Arcadia a luat ființă în anul 1950 la inițiativa unui grup format din entuziaști iubitori ai genului. Clădirea în care funcționează teatrul datează din anul 1760 sub numele de hanul „Arborele verde” în proprietatea Capitului Romano-catolic. În anul 1877 era o clădire cu două etaje acoperită cu țiglă având 87 camere de oaspeți, cafenea, berărie, cârciumă, o sală mare și una mai mică. După 20 de ani hanul a fost modernizat și transformat într-un hotel de categoria I-a cu 40 de camere, o sală de bal luxoasă, restaurant, cafenea. La un momenta data cladirea a trecut în proprietatea municipiului, iar în 1908 Adorjan Emil și Kurländer Ede, arhitecții care au construit complexul Vulturul Negru au cumpărat clădirea hotelului Arborele Verde, transformând-o în forma actuală. Datorita vechimii si istoriei arhitecturale care imbina trei stiluri: baroc târziu, eclectic și secession, este o clădire de patrimoniu.

Palate

Palatul Vulturul Negru (construit între 1907-1908) este un monument arhitectonic reprezentativ al municipiului Oradea, construit de arhitecții orădeni Marcell Komor și Dezső Jakob, în stil secession.

Fig.2 Palatul Vulturul Negru

La vremea inaugurarii, clădirea era multifuncțională, cuprinzând, cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate în trei corpuri asimetrice. În prezent, în clădire funcționează sediul RCS&RDS, 2 banci și mai multe cluburi, cafenele și restaurante, fiind un loc important de intalnire pentru scena sociala a Oradiei. Vitraliul cu vulturul negru, devenit o emblemă a ansamblului, a fost executat în 1909, în atelierul orădean Neumann K.

Palatul Primăriei Oradea este o clădire amplasată în partea de nord-vest a Pieței Centrale (Unirii), construita între anii 1902-1903 după planurile arhitectului Kálmán Rimanóczy.

Fig.3. Palatul Primariei

Palatul se află pe fostul amplasament al episcopiei catolice din secolul XVIII. Un element deosebit îl constituie asimetria în plan al construcției, clădirea îmbinând stilul eclectic și renascentist.

Clădirea este prevăzută în partea dinspre Crișul Repede cu un Turn cu ceas înalt de 50 m, care, în prezent reprezintă un obiectiv turistic. În anul 1944 acoperișul original a ars în luptele pentru cucerirea orașului de către trupele romano-sovietice.

Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea (1903-1905) este un monument de arhitectură, ridicat pe locul vechiului palat al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea Clădirea a fost edificată în stil eclectic, după proiectul arhitectului Kálmán Rimanóczy.

Fig.4 Palatul Episcopiei Greco-Catolice

Palatul Finanțelor (Palatul Finanțelor Publice) a fost construit în 1898, in stil eclectic de catre Rimanoczy Kalman junior. După cel de-al doilea război mondial, a devenit Policlinică;

Palatul Apollo din Oradea. În 1910 Consiliul Orășenesc, dorind să valorifice terenul pe care era amplasat hanul Apollo, a hotărât să fie ridicat un nou imobil, pe care municipalitatea să-l închirieze;

Reședința Episcopiei Ortodoxe Române (fostul Palat Rimanóczy K. junior), este o clădire de patrimoniu din Oradea, construita în anul 1905, în stil eclectic, după proiectul lui Kálmán Rimanóczy jr.;

Hotelul Astoria din Oradea (fostul Palat Sztarill) datează din 1902, construcția desfășurandu-se pe două străzi. Pe peretele Cafenelei Literare Emke o placă comemorativă înștiințează că era locul preferat al marelui poet maghiar Ady Endre

Palatul Justiției (inaugurat la 13 august 1898), construit, în stil eclectic, fiind proiectata de ing. Kiss Istvàn, a adăpostit tribunalul, pana în 1951. Pe parcursul timpului, imobilul a avut diferite destinații: Tribunalul Comitatului, Sediul Regionalei Partidului Comunist „Crișana”, Sediului Comitetului Județean de Partid Bihor, Prefectura Județului Bihor, iar din anul 1998 imobilul a trecut din administrarea Prefecturii Județului Bihor în administrarea Ministerului Justiției.

Palatul Moskovits Miksa proiectat din 1905 de arhitectului Rimanoczy Kalman jr. este unul dintre cele mai frumoase exemple ale stilului secession.

Palatul Ullmann din Oradea construit în stilul secession-ului vienez, se presupune a fi fost proiectată de arh. Löbl Ferenc și terminată în anul 1913;

Cladiri de cult

Ansamblul Mănăstirii Capucinilor (datat din perioada 1734 – 1742) este format din Biserica romano-catolică "Vizita Sf. Fecioare Maria la Sf. Elisabeta" (fosta biserica a mănăstirii capucinilor) și claustrul.

Sinagoga Neologă Sion (construită în perioada 1877-1878) din Oradea este un lăcaș de cult evreiesc, în stil neomaur, fiind inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Bihor din anul 2004.

Biserica Romano-Catolică Olosig. Pe acest amplasament călugării franciscani au construit o biserică și o mănăstire (1732-1743), care a fost transformată în anul 1876 de Knapp Ferenc, adăugandu-i-se turnul. Apoi a fost reconstruită nava bisericii și două turnuri secundare, în stil eclectic după proiectul arhitectului Rimanóczy Kálmán junior Din vechea biserică a rămas doar cripta și șase altare laterale iar clădirea mănăstirii vechi face parte din spitalul militar.

Biserica Sf. Ladislau din Oradea este unul din cele mai vechi edificii ecleziastice ale orașului. În biserică se găsește cel mai vechi altar din Oradea care se află în uz din 1730 până în prezent. Lucrările de construcție a bisericii, au început în jurul anului 1720 și au fost finalizate în 1741. Tabloul de deasupra altarului principal îl reprezintă pe Sf. Ladislau întinzând cheile orașului episcopului de Oradea.

Biserica cu Lună cunoscută și sub denumirea Catedrala Adormirea Maicii Domnului, este o biserică creștin-ortodoxă, construită între anii 1784-1790. A fost denumită astfel datorită unui mecanism unic în Europa, aflat pe turla bisericii, care pune în mișcare o sferă cu diametrul de 3 m, de forma lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu. Această sferă se deplasează după mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului și arată, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.

Grădina Zoologică Oradea.

Grădina Zoologică, situata în partea de sud-vest a municipiului Oradea, în vecinătatea parcului Bălcescu, datează din anul 1960, an în care au fost aduse aici primele animale, dar pentru publicul larg a fost deschisă abia în 1962. La inceput grădina zoologică se întindea pe o suprafață de 37.000 mp. În anul 2010, Consiliul Local al Municipiului Oradea a alocat încă 37.000 mp de teren pentru extinderea Grădinii zoologice, care a trecut printr-un proces de modernizare și reamenajare. În prezent, grădina deține un efectiv de peste 700 de exemplare de animale și păsări din specii reprezentative, de pe toate continentele.

Evenimente turistice

Municipiul Oradea găzduiește evenimente de importanță locală, regională, națională, dar și internațională. Dintre manifestările cu caracter național sau internațional, majoritatea sunt cu tematică cultural-artistică, fiind organizate în principal în municipiul Oradea: Festum Varadinum (mai), Zilele Cetății (iulie), Târgul Internațional al bunurilor de consum (septembrie), Festivalul Internațional de Dans Sportiv (noiembrie).

Festivalul “Toamna Orădeană”, organizat în preajma aniversarii Municipiului Oradea, este un festival cu caracter cultural-sportiv și social și se întinde pe durata a aproximativ 3 săptămâni, cuprinzand spectacole de teatru, expoziții, manifestări culturale și concerte în aer liber.

Târguri tematice: Târgul Palincarilor, Târgul imobiliar, Târgul de antichități, Târgul auto, Târg de animale și păsări, Târgul de Cariere, Târgul Tradițional de Paști, Târgul regional de frumusețe, fitness, wellness, spa, ingrijire corporală, sănătate; Expomariage Oradea.

3.2.3.Forme de turism practicabile

Patrimoniul turistic foarte bogat de care dispune municipiul Oradea face posibila practicarea mai multor forme de turism:

A.Turism cultural.

Cetatea Oradea, Ansamblul Urban Centrul Istoric Oradea, precum și numeroasele cladiri cu valoarea istorică si arhitecturală, de interes național și international, reprezinta marturii ale culturii si istoriei locului, fiind obiective ofera posibilitatea practicarii turismului cultural. Teatrul Regina Maria din Oradea, Teatrul de Păpuși Arcadia, Filarmonica de Stat Oradea, Muzeul Țării Crișurilor și alte instituții culturale, în colaborare cu organizații neguvernamentale si administrația locala organizează evenimente culturale la nivel local, județean și national (spectacole, concerte de muzică simfonică, expoziții de artă) Sunt organizate, deasemenea, evenimente specifice acestei zone bogate în obiceiuri și tradiții destinate păstrarii și promovarii acestora: Festivalul vinului și al pălincii (Muzeul Țării Crișurilor Oradea), Festivalul cântecului, dansului și portului popular bihorean (Muzeul Țării Crișurilor Oradea), Festivalul de muzică sacră și al obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou Târgul meșterilor populari din România (Muzeul Țării Crișurilor sau Cetatea Oradea).

B.Turism religios.

Considerat “oraș al bisericilor”, Oradea este un important centru religios, reprezentand un important obiectiv pentru turismul de această natura. Este recunoscut faptul ca Oradea a fost intotdeauna un loc în care religiile și confesiunile s-au dezvoltat armonios fără conflicte. De remarcat este faptul ca in Oradea există cea mai mare comunitate de buddhiști din România, iar religiile tradiționale, protestante și neoprotestante au un rol important, atât ca și reprezentativitate cât și ca lăcașuri de cult. În Oradea există biserici catolice.din secolul XVII, precum și o Bazilica în stil baroc. Lăcașurile de cult dedicate religiei ortodoxe, greco-catolice, iudaice, neoprotestante reprezinta dovada etapelor prin care au trecut locuitorii urbeii din punct de vedere al credinței, al dezvoltării economice și al stilurilor arhitecturale

C. Turism de afaceri și evenimente.

Dezvoltarea mediului de afaceri local din municipiului Oradea, construire parcului industial Eurobusiness I (Soseaua Borsului) si Eurobusiness II (str.Ogorului), precum și faptul că în acest areal sunt concentrate 61% unități locale active din totalul la nivelul județului, creează un potențial ridicat pentru practicarea turismului de afaceri și de evenimente. O mare parte din structurile de primire turistică oferă facilități pentru desfășurarea de conferințe, seminarii, evenimente, congrese, simpozioane, etc. De asemenea, în zonă se desfășoară, pe perioada întregului an, evenimente de natură economică, științifică, sportivă și culturală.

D.Turism de tranzit.

Intrucat vama Bors este un important punct de trecere care face legatura cu Ungaria pe direcția drumurilor europene E60 (Borș – Oradea – Oșorhei) și E79 (Oradea – Sînmartin), se practică turism de tranzit.

Prin intermediul Aeroportului Internațional Oradea se realizează curse naționale si internationale. Aflat in proces de modernizare, Aeroportul Internațional Oradea este deschis oficial traficului internațional de persoane și mărfuri dispunad de punct de frontieră, vamă, poliție sanitar-veterinară. Acest tip de turism este unul dinamic ce necesită servicii specifice rapide: service-uri, servicii rent-a-car, puncte de informare pe traseu, structuri de cazare și alimentație publică.

Analiza SWOT