Reprezentarile Categoriilor Sociale In Functie de Gen Si Varsta In Reclamele de la Coca Cola Si Pepsi

1.Rezumat

Acest proiect încearcă să răspundă la întrebarea cum sunt sunt reprezentate categoriile de gen și vârstă în reclamele de la cele două mari branduri Coca-Cola și Pepsi.

În realizarea acestui proiect voi utiliza ca și metodă de cercetare analiza conținut, realizată pe baza vizionării reclamelor de la aceste brand-uri, având ca și indicatori frecvența aparițiilor personajelor de gen feminin și masculin, vârsta acestora dar și prezența inegalității de gen.

2.Introducere

Compania Coca-Cola reprezintă una dintre cele mai importante mărci de băuturi carbogazoase din lume, reușind mereu să își atragă clienții prin diverse campanii de publicitate. Partea de marketing a companiei reprezintă un atou important de promovare a acestui brand.

Compania Pepsi, este și ea deasemenea o marcă importantă de băuturi carbogazoaze, reușind să aibă pe piață un număr de patru branduri. Această companie a avut o ascensiune frumoasă de-a lungul anilor, dar și ușoară coborâre, moment în care Coca-Cola a reușit să profite și să își câștige clienți noi.

Această cercetare are rolul de a prezenta oamenilor modul în care aceste companii acționează asupra lor prin cea mai simplă metodă, aceea de producere de reclame televizate. Toate aceste reclame, au rolul de a atrage atenția auditorului și a-l face să achiziționeze produsul.

Voi discuta amănunțit despre cum sunt realizate aceste reclame televizate, în așa fel încât compania să își atingă scopul pe care și l-a propus, juncându-se cu personajele. Astfel, prin evidențierea mai accentuată sau nu, a categoriilor gen sau a stereotipurilor, producătorii reușesc să atragă atenția publicului țintă.

Cercetarea este realizată pentru a putea observa cu ajutorul analizei de conținut diferențele de gen și vârstă care apar în reclamele televizate. Chiar dacă, în general oamenii nu observă aceste diferențe care apar, acestea există și pe parcursul acestei cercetări voi scoate în evidență aceste lucruri, care la început deși par nesemnificative, odată cu apariția unui studiu mai amănunțit acestea ies în evidență.

3.Întrebarea de cercetare și concepte

Pe parcursul acestui proiect, voi încerca să răspund la următoarea întrebare de cercetare:

Cum este reprezentat genul și cum sunt reprezentate categoriile de vârstă în reclamele de la Coca-Cola și Pepsi?.

În realizarea cercetării, voi avea ca și concepte de bază:

Masculinitatea, pe care o voi studia prin cuantificarea personajelor de gen masculin.

Feminitatea, care va fi studiată prin același sistem ca și masculinitatea.

Vârsta ca și construct social care care va fi studiată prin cuantificarea personajelor de gen feminin și masculin prezente în reclamele studiate, care vor fi împărțite pe categorii precum adolescenți, adulți și bătrâni.

3.1 Definirea conceptelor:

Genul: este definit ca ,,reprezentând un sistem simbolic, prin care corpurile intră în societate, și se referă la modul în care o anumită cultură definește aceste diferențe, la deosebirile între modul în care femeile și bărbații își trăiesc viața și la modul în care indivizii își văd viața lor și a altora în termenii dihotomiei masculin-feminin.,, (Lazăr Vlăsceanu, 2010, p 209).

Tot din cartea lui Lazăr Vlăsceanu aflăm că ,,feminitatea și masculinitatea sunt concepte istorice și culturale care au înțelesuri fluctuante, putând sa fie asimilate în mod diferit de membrii culturilor și întotdeauna contextuali.,, (LazărVlăsceanu,2010,p 215)

Masculinitatea și Feminitatea sunt două concepte importante pe care Cosima Rughiniș le definește, în cartea pe care a coordonat-o, prin citarea Laurei Grumberg. Mai precis aceste concepte sunt definite de către acele două autoare ca fiind ,,două tipuri de personaje diferite care trăiesc după reguli diferite și în lumi diferite.,, (Cosima Rughiniș et. Al,2015 p ).

Aceaste concepte sunt definite și de Anthony Ghiddens ca reprezentând ,,diferențe comportamentale înnăscute, între bărbați și femei care apar într-o oarecare măsură în toate culturile care prin descoperirile sociologiei duc hotarât în aceasta direcție.,, (Anthony Ghiddens,s.a.,p 100)

Masculinitatea este definită ca fiind: ,,forme caracteristice de comportament, așteptate de la bărbați, în orice cultură dată.,,(Anthony Ghiddens,s.a,p 640)

Feminitatea reprezintă și ea deasemenea, ,,forme caracteristice de comportament, așteptate din partea femeilor în orice cultură dată.,,(Anthony Ghiddens,s.a.,p 637)

Vârsta este definită în Dicționarul de sociologie ca fiind ,, timpul scurs de la nașterea unei persoane până la un anumit moment de observare, constituie o variabilă demografică foarte semnificativă în anchetele sociologice, în mod obișnuit se iau în considerare copilăria, adolescența, tinerețea, maturitatea și bătrânețea.,, (Lazăr Vlăsceanu,Cătălin Zamfir, 2008,p 656 ).

Tot din aceeași sursă aflam că:,, în funcție de vârstă, în fiecare societate se fixează: școlarizarea obligatorie, majoratul, satisfacerea serviciului militar, admiterea în câmpul muncii și la concursul pentru ocuparea anumitor funcții, ieșirea la pensie.,, (Lazăr Vlăsceanu, Cătălin Zamfir, 2008, p 656 )

4. Metodologie

În acest proiect voi studia distribuția categoriilor de gen și vârstă în raport cu prezența personajelor de gen feminin și masculin, acest studiu realizându-se prin intermediul reprezentărilor vizuale, la care fiecare companie apelează pentru a-și pune în evidență produsul.

Mai precis, voi studia reprezentările de gen și vârstă în corelație cu reprezentările societății contemporane, din punct de vedere sociologic. Toate acestea vor fi realizate cu ajutorul analizei de conținut care este o metodă de cercetare cantitativă.

Metoda de cercetare utilizată este analiza de conținut, care este definită de autorii Dicționarului de sociologie, Lazăr Vlasceanu și Cătalin Zamfir ca fiind ,, un ansamblu de tehnici de cercetare cantitativ sau calitativ a comunicării verbale sau nonverbale constând în identificarea obiectivă și sistematică a conținutului manifest sau latent al comunicării în vederea formulării unor concluzii științifice privind personalitatea celor care comunică, societatea în care se realizează comunicarea, precum și comunicarea însăși ca interacțiune socială.,, (Lazăr Vlăsceanu, Cătălin Zamfir, 2008,p 22)

Septimiu Chelcea în cartea ,,Metodologia cercetării sociologice,, clasifică analiza de conținut în trei mari unități: ,,de înregistrare, de context și de numărare.,, (Septimiu Chelcea, 2001, pp 523-527).

Pentru a obține rezultatele dorite pe baza reclamelor studiate, voi utiliza analiza de conținut punând accentul pe unitatea de numărare, pe care Septimiu Chelcea o definește ,,ca având funcție de cuantificare, fiind identică cu unitatea de înregistrare, dar, în cele mai multe cazuri, se preferă unitățile de măsurare cu caracteristici fizice evidente. Determinarea cantitativă a conținutului comunicării constituie o caracteristică definitorie pentru analiza conținutului.,,( Septimiu Chelcea, 2001, p 526)

5.Rezultate și interpretare:

Datele obținute în urma analizei amănunțite a reclamelor vor fi prezentate sunt forma unor grafice și vor fi comentate la finele acestuia.

Care sunt tipurile de reprezentări de gen și vârstă în reclamele studiate?, este prima întrebare la care voi încerca să răspund pe baza cuantificării reprezentărilor.

Pentru a răspunde la acestă întrebare trebuie să precizez delimitarea categoriile de vârstă după cum urmează:

fetele/băieții sunt reprezentați în reclamele alese de persoanje sub vârsta de 18 ani (adolescenți).

femeile/bărbații sunt reprezentate de persoane cu vârstă cuprinsă între 18 și 50 de ani (adulți).

bătrânele/ bătranii sunt reprezentate de personajele cu vârste de peste 50 de ani (bătrâni).

Figura 1: Reprezentările de gen și vâstă în reclamele de la Coca-Cola și Pepsi

Conform rezultatelor obținute observăm că frecvența adulților de gen masculin este una foarte mare, reprezentând 37,5 % din totalul personelor care apar în aceste reclame, pe când în urma analizei reclamelor de la Pepsi, rezultatul este unul foarte asemanator ca și cel pe care l-am obținut la compania Coca-Cola, numarul adulților de gen masculin fiind mult mai mare atât față de cel al adulților de gen feminin, față de cel al adolescenților, și față de cel al vârstnicilor, lucru care dovedește că această companie pune foarte mult accentul pe adulți.

Dacă la Coca-Cola întalnim în reclame și persoane trecute de o anumită vârstă, pe care le-am pus în categoria bătranelor sau a bătrânilor, cei drept puține la număr, la celelalte reclamele de la Pepsi acestea lipsesc cu desăvârșire.

În graficul următor voi reprezenta distribuția genului și a vâstei din reclamele care fac parte tot din aceste două mari branduri, mai precis la Coca-Cola Zero și Pepsi Light.

Figura 2: Reprezentările de gen și vâstă în reclamele de la Coca-Cola Zero și Pepsi Light

Conform acestei reprezentări grafice se observă o diferență foarte mare de personaje, dacă în reclamele de la Coca-Cola Zero mai întalnim un număr de trei adolescenți, dintre care două fete și un singur băiat, în reclamele de la Pepsi Light este întâlnit doar un singur băiat. Cu privire la categoria bătrânilor niciuna dintre aceste companii nu au optat pentru prezența unor personaje cu vârstă înaintată.

Acest grafic s-a realizat prin compararea reclamelor de la Coca-Cola Zero și Pepsi Light, cele două făcând parte tot din cadrul celor două mari brand-uri Coca-Cola și Pepsi studiate.

Cea de-a doua temă pe care o voi discuta este pe baza comparării celor două branduri este reperezentată de distribuția reprezentărilor de gen în reclamele studiate, după cum urmează în tabelul următor:

Figura 3: Reprezentările de gen în reclamele de la brand-urile Coca-Cola și Pepsi

Studiind acest grafic putem observa cu ușurință că cele două mari braduri se axează pe prezența a cât mai multor personaje, dar, și de această dată personajele de gen masculin au o pondere mai ridicată față de cele de gen feminin.

La un scurt calcul pe ambele branduri persoanele de gen masculin obțin o pondere de 56,9 %, pe când cele de gen feminin au procent de 43,1 %.

Această analiză s-a realizat pe un eșantion de 40 de reclame care aparțin celor două brand-uri, mai precis reclame de la : Coca-Cola, Coca-Cola Zero, Pepsi și Pepsi Light.

Pe baza celor 40 de reclame voi reprezenta grafic prezența a cel puțin un personaj de gen masculin și feminin sau după caz, lipsa totală a personajelor pentru fiecare brand.

Figura 4. Prezența a cel puțin un personaj în reclamele de la cele două branduri

Conform acestui tabel cele două companii mizează pe prezența personajelor în promovarea produselor sale. Astfel dintr-un eșantion de 20 de reclame ale brand-ului Coca-Cola doar într-o singură reclamă lipsește personajul feminin cu desăvârșire, iar în doar doua reclame lipsesc personajele masculine. Dacă cei de la Coca-Cola au ales o astfel de modalitate, în reclamele celor de la Pepsi lipsesc doar în două reprezentări personajele feminine, iar cele masculine doar într-o singură reprezentare. Un lucru interesant pe care l-am întâlnit la compania Pepsi este faptul că au încercat într-o reclamă să își promoveze produsul făra ajutorul personajelor, acestea lipsind în totalitate și lucru care în reclamele studiate de la Coca-Cola nu a fost întâlnit.

6.Concluzii

În concluzie, în urma studierii amănunțite a acestor reclame pot spune că într-adevăr apare o inegalitate de gen în aceste reclame, personajele care au întotdeauna o pondere mai mică fiind cele de genul feminin, așa cum am discutat pe baza graficelor.

Un lucru interesant este faptul că, în reclamele ce situează personajele în perioada sărbătorilor de iarnă este prezentată întreaga familie alături și de persoanele mai în vârstă, pe când în celelalte reclame apar adolescenți. În aceste reclamele, bătrânii sunt mai sugestivi pentru poziționarea acțiunii în jurul sărbătorilor de iarnă, alături de familia reunită. Astfel, prezența personajelor vârstice este benefică în promovarea produselor doar în perioada unor sărbători importante.

Ca principală categorie de vârstă vizată de aceste brand-uri este reprezentată de adulți cu ajutorul cărora este promovat produsul. Momentele cele mai importante surprinse sunt cele în care aceștia sunt înconjurați de prieteni, socializează, fiind un moment de pauză de relaxare.

Pe de altă parte, producătorii acestor băuturi răcoritoare, preferă într-o proporție de peste 90% să utilizeze personaje în promovarea produselor sale (vezi figura 3). În urma studierii acestor reclame doar cei de la Pepsi au avut curajul de a realiza o reclamă în care nu există personaje, doar produsul în sine, lucuru care mi s-a părut foarte interesant și a adus ceva nou în promovarea produselor față de celelalte reclame (vezi figura 4).

Cu privire la gen și vârstă ca instituții sociale aflăm că acestea au un rol important în captarea publicului țintă. Personajele care joacă un anumit rol în aceste reclame, nu fac altceva decât prin acțiunile sale să atragă atenția publicului.

7.Bibliografie

Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice. București: Editura Economică.

Giddens, A. (fără an). Sociologie. Editura All.

Rughiniș, C., Grunberg, L. Popescu, R. (Coord.) (2015). Alice în Țara Manualelor. București: Universitatea din București

Vlăsceanu, L. (2010). Manual de sociologie. București: Polirom.

Vlăsceanu, L. (2011). Sociologie. București: Polirom.

8.Anexă. Lista reclamelor studiate