Relieful Carpatilor Meridionali

Masivele montane din judet fac parte din grupa Carpatilor Meridionali. Relieful este continuat cu zonele dealurilor submontane si o extinsa zona colinara in jumatatea sudica a judetului.

S-au creat vai si culoare foarte spectaculoase printer munti, datorita rocilor foarte rezistente, calcarelor, granitelor, sisturilor cristaline, devenind obiective de interes turistic.

In sezonul estival turismul montan, de agreement si ecologic s-a dezvoltat datorita unor localitati cu potential zonal. Pentru sezonul de iarna practicarea sporturilor pe zapada este posibila la altitudini de peste 1400-1600 m.

Muntii Capatanii care fac parte din grupa muntoasa Parang-Sureanu imparte fata zonei sudice cu muntii Parang care sunt cuprinsi intre raurile Jiu si Oltet. Acestia au inaltimi cuprinse intre 2519 m Varful Parangul Mare- Mandra ; 2337 m Varful Mohoru ; 2136 m Varful Papusa.

Cel mai complex nucleu glaciar din zona se afla pe o distanta de 10 km pe culmea principal Mandra- Mohoru, care mareste valoarea peisagistica locala. Pe rocile calcaroase s-au dezvoltat Cheile Oltetului, Galbenului, Pesterile Polovragi, Muierii si alte forme carstice ca doline, polii.

Masivul Valcan reprezinta zona Montana vestica cu 1945 m altitudine in Varful Oslea si 1681 m in Varful Straja. Aici se afla pesteri sig rote in bazinul Motru , Tismana, Jales, celebrele chei ale Sohodolului, Drumul Neamtului, inscrise in patrimonial national.

Muntii Godeanu au altitudini medii intre 1800-2000 m : varful Micusa- 1824 m ; varful Balmezu -1456 m si varful Arcanu – 1760 m. Formele carstice de aici , au dus la formarea cheilor Cernei, Cernisoarei , Pestera cu Corali. Muntii Godeanu au un aspect greoi al culmilor cu un peisaj variat.

Muntii Mehedinti sunt prezenti intre Valea Motrului Mare si Valea Brebinei.

Interesul turistic este dat de Cheile Corcoaia si Ciucevele Cernei, zona carstica a Vaii Motrului si Piatra Mare a Closanilor cu un mare interes speologic.

Dealurile Subcarpatilor Getici cu altitudini cuprinse intre 300-600 m. Sub culmile montane se afla un sir de depresiuni mai restranse ca suprafata : Cerna pe raul cu acelas nume, Novaci pe raul Gilort, Runcu pe raul Jades, Pades pe Motru, depresiunea de pe Tismana , Bumbesti –Jiu pe Jiu, Polovragi pe Oltet, Racovita pe Taraia, Baia de Fier pe Galbenu. O adevarata adunatura a apelor se afla pe aria depresionara Targu-Jiu-Campu Mare.

Aria colinara se continua spre sud cu dealuri mai scunde in Podisul Getic, bogate in zacaminte de petrol, gaze si lignit.