Regiunea de Vest

Diverse2

Regiunea de Vest

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. Delimitări teoretice

Delimitări conceptuale: regiune, regionalizare, creștere economică regională, dezvoltare regională, politică regională.

Politici si strategii de dezvoltare regională: definirea politicii de dezvoltare regională, obiective, tipologii și instrumente ale politicii de dezvoltare regională, definirea strategiei de dezvoltare regionala.

Capitolul II. Tipuri de regiuni și forme de regionalizare in UE si Romania

Tipuri de regiuni în spațiul internațional.

Nomenclatorul unităților teritoriale pentru statistică (NUTS), tipuri de regiuni și forme de regionalizare în Uniunea Europeană (UE).

Regiunile de dezvoltare ale României.

Regionalizarea României încotro?

Capitolul III. Strategia de dezvoltare regionala a Regiunii VEST a României

Regiunea VEST a României. Prezentare generala

Strategia de dezvoltare regionala 2007-2013 a Regiunii VEST

Proiecte de success 2007-2013 ale Regiunii VEST

Perspective de dezvoltare regionala 2014-2020 ale Regiunii VEST

Introducere

La inceputul oricarui demers stiintific, este necesara o definire a conceptelor pentru a oferi elemente concrete,termeni-cheie in abordarea si descifrarea analitica a acestei lucrari.Este importanta o definire a conceptelor din punct de vedere metodologic deorece constituie cadrul logic in care sunt prezentate clar punctele importante, stabilind limitele stiintifice ale acestei lucrari. In ceea ce urmeaza,voi incerca sa definesc concepte ca: regiune, regionalism,crestere economica regionala,dezvoltare regionala, politica regionala atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul tarii noastre.

MODEL INTRODUCERE- Trebuie adaptat la specificul lucrarii

Citat semnificativ pentru scopul politicii UE în domeniul extinderii„…”.

Obiectivul general pe care mi l-am propus prin prezenta lucrare este prezentarea cadrului actual al politicii UE în domeniul extinderii, a evoluției în timp și a perspectivelor de viitor ale acestei politici, precum și analiza comparativă a șase “cazuri” de extindere a Uniunii Europene, dintre care unul – cel al Turciei, încă nefinalizat.

Motivația alegerii acestui subiect este legată, în primul rând, de dorința de a înțelege cum Uniunea Europeană – un imperiu de tip feminin s-a extins în timp cucerind noi teritorii și noi State Membre, nu prin forța armelor, așa cum de-a lungul istoriei au făcut toate marile imperii, ci pașnic, prin forța de atracție a modelului său economic și social. O a doua motivație a alegerii prezentei lucrări despre care am devenit conștientă la finalul elaborării lucrării este dorința profundă de a înțelege resorturile dezbaterii actuale despre viitorul Uniunii Europene.

Lucrarea este structurată după cum urmează:

Capitolul I. …

Capitolul II. …

Primul capitol, intitulat … prezintă …

Capitolul II. … prezintă aspectele esențiale referitoare la …

Capitolul III. … oferă o scurtă prezentare a fondurilor…

Lucrarea se fundamentează pe o largă consultare a literaturii de specialitate în domeniu, începând cu tratatele și cărțile de specialitate de referință în domeniul Economiei Europene și anume …., a documentelor oficiale și publicațiilor instituțiilor, agențiilor și organismelor UE, a bazei de date EUR-Lex, statisticilor EUROSTAT etc. O categorie aparte care a făcut obiectul documentării o reprezintă site-urile dedicate politicii UE în domeniul extinderii, cele mai importante în acest sens fiind: …

…

Capitolul I. Delimitări teoretice

Definirea conceptelor

ATENȚIE! Lucrarea trebuie scrsă cu DIACRITICE!!!

Uniunea Europeana are ca obiectiv sustinerea progresului economic si social, durabil si echilibrat, prin intarirea coeziunii economice si sociale a tarilor membre. Regiunile detin un rol important in acest proces, acestea fiind considerate intinderi,spatii mai apropiate de cetateni.

In Europa, in ultimii 20 de ani, a existat un curent general cu privire la regionalizarea tarilor, fara a avea la baza o conceptie juridica, sociologica si politica comuna asupra conceptului de regiune. Termenul de regiune utilizat in descrierea unor entitati administrative sau politice cuprinde o gama variata de concepte. Constitutiile statelor membre UE se refera la regiuni si departamente (Franta), Länder (Germania si Austria), communidades autonomas (comunitati autonome, Spania), regions sau communities (Belgia), consilii de comitat (Marea Britanie si Suedia), provincii (Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Italia, Olanda), regiuni cu statut special, regiuni cu statut obisnuit si provincii autonome (Italia, Spania) ( Constantin, D.L., 1998) ATENȚIE! Toate referințele bibliografice trebuie trecute ca NOTE DE SUBSOL, nu în paranteză, vezi acest exemplu!!! Dacă rămân în acesta formă, toate referințele citate trebuie să se regăsească în Bibiografia de la finalul lucrării!!!

Regiunea este definita in Carta Comunitara a Regionalizarii ca fiind ,,un teritoriu care formeaza,din punct de vedere geografic, o unitate neta sau un ansamblu similar de teorii, in care exista continuitate, in care populatia poseda anumite elemente comune si care doreste sa-si pastreze specificitatea astfel rezultata si sa o dezvolte cu scopul de a stimula procesul cultural, social si economic’’(Carta Verde, 1997).

Literatura de specialitate aplica termenul de regiune in domeniul politicii structurale, prezentand nivelul teritorial situat intre nivelul local si cel national. Regionalismul a devenit factor important al dezvoltarii, odata cu Tratatul de la Maastricht din 1992, in care este precizat faptul ca “politica Uniunii Europene trebuie sa atenueze deosebirile dintre regiuni, diferentele de sanse datorate dezvoltarii intarziate, sa creeze instrumente structurale si de politici economice nationale si comunitare corelate pentru inlaturarea diferentelor regionale izbitoare si sa coordoneze diferitele surse financiare ale UE in interesul politicii regionale eficiente’’ (Florea. A. 2014).

In viziunea Consiliului Europei, regiunea este definite ca unitatea administrativ-teritoriala aflata imediat sub nivelul statului, care dispune de o autoritate aleasa a administratiei publice si de mijloacele financiare de sustinere a respectivei autoritati.Asadar, regiunea reprezinta acel nivel administrative situat in ierarhia administrativa pe o pozitie inferioara nivelului central. Intr-o alta definitie data tot de Consiliul Europei ,regiunea este “un interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat geografic și care este considerat ca omogen” .In aceasta definitie este pus accentul pe elementul uman si teritoriu (Walter Mattli, 1999).

Uniune Europeana considera regiunea ca reprezentand “esalonul imediat inferior celui al statului”, esalon care in functie de competentele care i-au fost atribuite in cadrul sistemelor centralizate gestioneaza pe plan politic si administrativ aceasta comunitate teritoriala, a carei dimensiuni fluctueaza foarte mult. Facand o comparatie cu definitia data de Consiliul Europei se denota faptul ca are un caracter administrativ, avand ca si criteriu de apreciere a regiunii, competentele pe care aceasta le are,remarcandu-se totodata , aceeasi lipsa de interes privind dimensiunea regiunii. De altfel, regiunile difera foarte mult din punct de vedere al populatiei sau al dimensiunii geografice.De exemplu, la nivel european, putem compara cantoanele elvetiene , cu o populatie de doar cateva zeci de mii de locuitori si landurile germane cu o populatie care ajunge la cateva zeci de milioane de locuitori (Charlie Jeffery, 2012).

In ultimile decenii, politicile de dezvoltare regionala initiate de statele europene au avut ca scop dezvoltarea economico-sociala pe plan local, reconstituirea economica a zonelor slab dezvoltate, eliminarea discrepantelor existente intre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor. Ultimul model de dezvoltare economica si sociala reprezinta transferul unor atributii ale sistemelor administrative centrale spre comunitatile locale si dezvoltarea unor politici economice si financiare orientate spre cresterea ocuparii fortei de munca, stimularea investitiilor (Gorun A., 2009)

Fiind definita ca o impartire a suprafetei statului in regiuni si transferul responsabilitatilor catre noile unitati administrativ-teritoriale, regionalizarea este asociata cu descentralizarea si autonomia regionala, uneori gradul de autonomie fiind diferit chiar si in interiorul aceleiasi tari. Cresterea economica si descentralizarea regionala da posibilitatea crearii unei imagini privind calificarile regionale si nationale ale autoritatilor publice (Crucq, Hendrick, 2007).

Definitia regionalizarii in dictionarul politic “Toupictionnaire” reflecta faptul ca „in organizarea teritoriala, regionalizarea este o forma de descentralizare, in favoarea regiunilor,carora statul le acorda o autonomie administrativa si le transfera unele din prerogativele sale.’’ Acest proces de regionalizare urmareste dezvoltarea regiunilor ca unitati subnationale, dar deasupra nivelului local (Regionalisation, “Toupictionnaire”).

Conceptul de dezvoltare regionala reiese din cel de dezvoltare economica luand in considerare aspectele zonale,locale,teritoriale ale acestei dezvoltari. Dupa unii autori, dezvoltarea regionala reprezinta folosirea resurselor pentru creșterea gradului de adaptabilitate a componentelor de producție, cresterea competitivitatii generale a teritoriului si nu in ultimul rand pentru reducerea decalajelor între diversle componente din structura spațiului economic național. Dezvoltarea regionala este un nou concept ce urmareste divesificarea si impulsionarea activitatilor economice,contributia la reducerea somajului, stimularea investitiilor in sectorul privat si nu in ultimul rand sa urmareasca o imbunatatire a nivelului de trai ( Dodescu A., 2011).

Politica de dezvoltare regionala consta intr-un ansamblu de masuri promovate si planificate de autoritatile administratiei publice centrale si locale,in scopul asigurarii unei cresteri sociale si economice , durabile si dinamice, prin valorificarea sigura a potentialului regional si local (Gerry Stoker, 1990).

Politici si strategii de dezvoltare regionala

Conceptul de politica regionala este definit la nivelul Uniunii Europene drept un ansamblu de politici structurale, care au ca scop reducerea diferentelor economice si sociale intre regiunile statelor membre pentru a asigura o dezvoltare armonioasa a intregului spatiu comunitar (Ion Jinga, 2003).

Obiectivele politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

eliminarea dezechilibrelor regionale existente, stimuland dezvoltarea echilibrata si revitalizand zonele defavorizate

existenta in stransa legatura cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare, incurajarea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la cresterea economica

indeplinirea normelor de integrare in structurile UE si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala);

Principalele instrumente ce pot fi utilizate pentru realizarea obiectivelor politicii regionale sunt urmatoarele:

Fondurile structurale (FS);

Instrumentele financiare de coeziune;

Initiativele Comunitare (IC);

Instrumentele financiare ale Bancii Europene de Investitii (BEI) (Jula D., 2002).

1.Fondurile Structurale sunt instrumente financiare cu ajutorul carora Uniunea Europeana actioneaza pentru reducerea disparitatilor sociale si economice intre regiuni, cu scopul realizarii coeziunii economice sisociale. Romania a beneficiat de fonduri structurale de aproximativ 28-30 miliarde de euro din partea Uniunii Europene in perioada 2007-2013.

1.1 Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)- contribuie la crearea de locuri de munca prin investitii in infrastructura, investitii cu prioritate in IMM-uri, contribuie la redrea normelor de integrare in structurile UE si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala);

Principalele instrumente ce pot fi utilizate pentru realizarea obiectivelor politicii regionale sunt urmatoarele:

Fondurile structurale (FS);

Instrumentele financiare de coeziune;

Initiativele Comunitare (IC);

Instrumentele financiare ale Bancii Europene de Investitii (BEI) (Jula D., 2002).

1.Fondurile Structurale sunt instrumente financiare cu ajutorul carora Uniunea Europeana actioneaza pentru reducerea disparitatilor sociale si economice intre regiuni, cu scopul realizarii coeziunii economice sisociale. Romania a beneficiat de fonduri structurale de aproximativ 28-30 miliarde de euro din partea Uniunii Europene in perioada 2007-2013.

1.1 Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)- contribuie la crearea de locuri de munca prin investitii in infrastructura, investitii cu prioritate in IMM-uri, contribuie la reducerea diferentei intre nivelurile de dezvoltare intre regiuni si la redobandirea decalajului de catre regiunile cele mai putin favorizate.

1.2 Fondul Social European (FSE)- contribuie la prioritatile Comunitatii cu scopul de a imbunatatii posibilitatile de angajare si ocuparea fortei de munca, de a promova asimilarea sociala si de a elimina disparitatile nationale, regionale si locale in acest sector al ocuparii fortei de munca.

1.3. Fondul de Coeziune ( FC) – scopul acestui fond este de a promova dezvoltarea durabila, de a intensifica coeziunea ecomomica si sociala in cadrul Comunitatii.

2. Fondul de Solidaritate (Instrumentele financiare de Coeziune)

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene e cel mai nou fond al politicii regionale și a fost înființat în luna noiembrie 2002, ca urmare a inundațiilor ce au afectat Franța, Germania, Austria și Republica Cehă (Jula D., 2002).

Obiectivul acestui fond ete facilitarea exprimarii solidarității UE față de populația unui Stat Membru sau a unui stat în curs de aderare, care a fost afectată de un dezastru natural major. Astfel acesta este un fond ce permite reacția imediată, eficientă și flexibilă, în funcție de natura și de amploarea situației (Jula D., 2002).

Initiativele Comisiei Europene – Initiativele Comisiei Europene privind capitalul de risc pentru IMM, Lead Markets si achizitiile publice pre-comerciale

Scopul Comisiei Europene este stimularea imbunatatirii cadrului de reglementare a activitatii acestor fonduri, fapt care ar conduce la scaderea costurilor operationale si a riscului la care aceste fonduri sunt expuse prin activitatea transfrontaliera. De altfel, armonizarea cadrelor nationale de reglementare ar avea efecte benefice si asupra pietelor pe care activează fondurile de investitii cu capital de risc, cu efecte pozitive asupra IMM-urilor.

In ceea ce priveste comunicarea Comisiei, lead markets are urmatoarele obiective: prezentarea unei initiative pentru a crea o cerere de investitii private in ceea ce priveste inovarea – deoarece in prezent exista dificultati in asigurarea investitiilor private – crearea unui cadru care va aduce piata mai aproape de sectorul de inovare pentru a creste competitivitatea, identificarea pietelor emergente cu potential mare de crestere.

Totodata, Comisia a propus o noua strategie pentru a maximiza potentialul inovativ al cheltuielilor publice in domeniul crecetarii si dezvoltarii (C&D). Asadar, Comisia decide sa sustina achizitiile publice din domeniul C&D in faza anterioara comercializarii (Jula D., 2002).

4.. Instrumentele financiare finantate de BEI

Banca Europeană de Investiții (BEI), instituție finanțatoare a Uniunii Europene, a fost fondata în anul 1958 prin Tratatul de la Roma, avand personalitate juridică și autonomie financiară. Misiunea bancii este de a contribui la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finanțări pe termen lung pentru proiecte specifice respectând reglementările prudențiale bancare. Isi desfășoară activitatea în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât în ceea ce privește împrumuturile de pe piețele de capital, cât și finanțarea proiectelor de capital. BEI acordă credite din împrumuturile contractate, acestea împreună cu fondurile proprii (capital și rezerve), constituie resursele proprii (Jula D., 2002).

Capitolul II. Tipuri de regiuni și forme de regionalizare in UE si Romania

Tipologia clasică a regiunilor

Metoda de conceptualizare clasică a regiunilor presupune separarea lor în trei tipuri:

– regiuni omogene: criteriul economic (venituri/locuitor apropiate; rata șomajului relativ uniformă; un anumit sector de activitate dominant comun etc.); criteriul geografic (topografia comună sau climatul); criteriul social – politic (o evoluție istorică asemănătoare, o anumită identitate regională etc.); criteriul resurselor materiale comune.

– regiuni nodale (polarizate), in cadrul carora coeziunea este rezultatul interdependențelor, fluxurilor interne și al relațiilor polarizate în jurul unui centru dominant (nod), interesul pentru uniformitate fiind minim;

– regiuni pentru planificare (programare), unitatea lor este dată de cadrul administrativ – teritorial și de aplicarea politicilor și programelor de dezvoltare regională destinate spațiului respectiv (regiunile defavorizate economic de exemplu).

In spațiul internațional, pe lângă regiunile din interiorul statelor, mai pot fi constituite:

– euroregiuni (regiunile transfrontaliere), pe baza legăturilor dintre zonele de frontieră ale unor țări vecine;

– regiuni formate din grupuri de țări situate într-un spațiu geografic delimitat (țările scandinave – Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda; Benelux – Belgia, Olanda, Luxemburg).

Se distinge existenta unor categorii de regiuni a caror probleme se situeaza in mijlocul atentiei politicilor regionale ale diferitelor tari:

Regiuni agricole aflate in dificultate, situate periferic in raport cu regiunea centrala, ocupa o suprafata intinsa, insa populatia lor e dispersata, fiind mai putin numeroasa. Acestora li se pot adauga regiunile izolate (regiunile montane), care nu dispun de o infrastructura adecvata, beneficiind de conditii mai putin favorabile comparativ cu alte regiuni si fiind lipsite de resurse. Rata somajului si gradul de subocupare sunt ridicate, nivelul venitului pe cap de locuitor e scazut, productivitatea muncii scazuta iar sursele de venituri fiscale sunt extrem de reduse.

Regiunile industriale aflate in declin sau „abandonate” sunt caracterizate prin cresterea lenta a veniturilor pe cap de locuitor, scaderea ratei de activitate etc.. Se constata existenta unor infrasctructuri invechite si a unei populatii active imbatranite, cu un climat social nesatisfacator.

Regiunile care suporta „presiunea” unei cresteri rapide sunt caracterizate de faptul ca infrastructurile si resursele cunosc o exploatare foarte intensa, veniturile si impozitele sunt favorabile iar cererea de forta de munca este excesiva.

Zone traditional subdezvoltate caraterizate prin: o rata a mortalității infantile mai ridicata decât media pe țară, o rată înaltă a șomajului, o pondere ridicată a populației ocupate în agricultură, o tendință semnificativă a emigrării, un nivel scăzut al investițiilor, o infrastructură necorespunzatoare. Exemple: judetele Botosani si Vaslui (regiunea Nord- Est),judetele Teleorman, Giurgiu ( regiunea Sud- Muntenia), judetele Olt si Dolj (regiunea Sud-Vest Oltenia), Bistrita Nasaud si Maramures ( regiunea Nord-Vest).

Zone in declin industrial caracterizate prin reducerea considerabilă a numărului locurilor de muncă mai ales in industria miniera si prelucratoare, dar avand totusi un mediu de afaceri relativ favorabil si o infrastructura satisfacatoare. Exemple: județele Suceava si Botosani (regiunea Nord-Est), Teleorman, Giurgiu, Călărași (regiunea Sud Muntenia), Buzău si Braila (regiunea Sud-Est), Hunedoara (regiunea Vest ), Cluj si Maramureș (regiunea Nord-Vest), Brasov (regiunea centru).

Zone fragile structural caracterizate prin dependenta populatie de o singura ramura a industriei grele, o intreprindere care produce pierderi in economie. Exemple: Brăila si Galati (regiunea Sud-Est), județul Neamț (regiunea Nord-Est), Călărași, Teleorman, Prahova, Dâmbovița (regiunea Sud Muntenia), Hunedoara (regiunea Vest), Gorj (regiunea Sud-Vest Oltenia), Satu Mare (regiunea Nord-Vest) (Dănut Radu Săgeată, 2012).

Forme de regionalizare in UE si Romania

Formele de regionalizare,in statele europene, corespund unor realitati administrative si politice diferite,existente in tarile respective.Modelele practicate sunt diferite in functie de competentele acordate institutiilor implicate, autoritatior regionale, gradul de descentralizare etc. Exista urmatoarele cinci variante:

Regionalizarea administrativa – intalnita in state precum Franta, Grecia, Suedia, Scotia, Portugalia etc. Este caracterizata printr-o forma usoara de descentralizare prin concentrare, reflectata in statele membre. Guvernul central transmite sarcini organismelor locale,scopul este de a stimula comunitatile locale in vederea dezvoltarii economice si promovarea politicii regionale ale Uniunii Europene.

Regionalizarea pe baza cooperării între colectivitățile locale fiind o forma de descentralizare administrativa prin delegare. Acest tip de regionalizare este adesea intalnit in statele Uniunii Europene in : Germania, Ungaria , Irlanda, Finlanda, Danemarca. Guvernul central transmite regiunilor competente in legatura cu dezvoltarea acestora prin intermediul institutiilor descentralizate in cadrul autoritatilor locale. Aceasta forma de regionalizare este diferita fata de cea administrativa deoarece regionalizarea se realizeaza prin intermediul institutiilor descentralizate , acestea actionand intr-un cadru de putere propriu. Pe baza cooperarii comunitatilor locale, institutiile regionalizarii au in vedere protejarea drepturilor si autonomiei colectivitatilor.

Descentralizarea regionala cuprinde o decentralizare administrativa avansata , o descentralizare economica si fiscala medie, caracterizata prin schimbarea organizarii administrative a teritoriului prin crearea unei noi categorii administrative-teritoriale superior nivelului colectivitatilor locale existente, regiunea fiind o parte din ordinea constitutionala a statului unitar cu competente de dezvoltare regionala. Este intalnita in state precum Polonia si Cehia.

Regionalizarea politica sau autonomia regionala (regionalismul institutional)

Acest tip de regionalizare doar in anumite state cum ar fii: Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia. In comparatie cu descentralizarea regionala, regionalizarea politica se caracterizeaza prin acordarea puterii legislative unei adunari regionale, constituindu-se un executiv pentru exercitarea competentelor si nu in ultimul rand afecteaza structura statului modificand astfel Constitutia.

Regionalizarea prin intermediul autoritatilor federale

Statul federal este considerat ca fiind opus statului-natiune fiind prezentat drept un raspuns la regionalism. El este prezentat ca fiind tipul de stat caracterizat printr-o descentalizare sporita. In unele tari regionalismul a dus la federalizarea statului in scopul de a creste autonomia unitatilor componente, un exemplu fiind in cazul Belgiei (Gerard, Marcou, 2000).

Facand referire la cele cinci forme de regionalizare se remarca faptul ca:

Formele de regionalizare difera de la o tara la alta datorita conditiilor specifice fiecarei tari

Regionalizarea nu este omogena pe intreg teritoriul statului, aceasta poate sa se reflecte in mai multe forme de manifestare

Competentele stabilite regiunilor au legatura directa cu modul in care se elaboreaza si implementeaza politica regionala intr-un stat si cu obiectivele acesteia (mediu de afaceri, infrastructura, turism, invatamanat).

Deosebirea dintre cele cinci tipuri de regionalizare este pozitia pe care o ocupa puterea centrala (limitata sau extinsa) (Crucq P. Hendrik, 2007).

Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS)

Uniunea Europeana a infiintat o baza de referinta unitara a statisticii regionale, numita Nomenclatorul Unitatilor Teitoriale Statistice – NUTS (Nomenclature des Unites Teritoroales Statistiques). Aceasta structurare a unitatilor teritoriale a fost formata cu scopul de a delimita unitatile teritoriale, detinand un sistem regional de statistica indispensabil pentru analize economice, cat si pentru elaborarea programelor, politicilor si proiectelor de dezvoltare regionala (Florea A., 2014).

Acesta reprezintă o clasificare oficială a EUROSTAT (Oficiul de Statistică al Uniunii Europene), care permite:

– colectarea, prelucrarea și raspandirea statisticilor regionale într-un mod uniform, armonizat si comparabil la nivelul întregii Uniuni Europene;

– măsurarea și analiza situației economice regionale și stabilirea criteriilor de intervenții ale Uniunii Europene, respectiv pentru aplicarea politicilor de dezvoltare (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/nuts_nomenclature/introduction).

Eterogenitatea fiecarei tari este organizata de clasificarea europeana ’’Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice’’, avand la baza ratiuni statistice de adunarea a informatiei, accesul la date fiind sistematizat pe 5 niveluri, de la unitatile cele mai mari la cele mai mici (Florea A.2014 , curs).

Acest nomenclator (aprobat prin Regulament) determina împărțirea teritorială doar pentru Statele Membre ale UE și este organizat pe trei niveluri statistice pe baza criteriului populației:

Tabelul II.1 Nivelurile NUTS 1,2 si 3 in raport cu marimea medie a populatiei

Sursa: realizat de autor pe baza datelor din ’’Raportul UE 1991’’;

In aceasta clasificare intra intreg teritoriul unei tari, care cuprinde, indiferent de nivel (NUTS 0–5), atat spatiul urban cat si cel rural.

În prezent, situatia în Uniunea Europeană se prezintă astfel:

NUTS 1 – 97 regiuni (macroregiuni)

NUTS 2 – 271 regiuni

NUTS 3 – 1303 regiuni (județe, districte etc.)

(http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.1.6.html);

In Uniunea Europeana sunt tari ce formeaza o singura macroregiune (Luxemburg, Suedia, Irlanda), sau tari care cuprind mai multe macroregiuni (Germania, Ungaria, Grecia,Belgia, Olanda, Italia Polonia, etc.). Prin Legea 151/1998 privind dezvoltarea regionala, in Romania s-a constituit cadrul legal potrivit caruia 4 pana la 7 judete pot fi grupate intr-o regiune de dezvoltare economica. Astazi, la nivelul Romaniei, exista, conform Legii 151/1998, 8 regiuni de dezvoltare economica.

Uniunea Europeana a infiintat Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica prin intermediul Oficiului European de Statistica (Eurostat) din anul 1988, avand scopul de a crea o structura unitara, coerenta si logica de distributie teritoriala la nivelul UE si de elaborare a unui sistem regional de statistica utilizat pentru analize economice si pentru emiterea de politici de dezvoltare regionala la nivelul fiecarei tari.

Comisia Europeana , din anul 1998, publica periodic (la trei ani) un raport cu privire la dezvoltarea regiunilor NUTS din tarile membre si la situatia economico-sociala a acestora, de la nivelul NUTS 1 la nivelul NUTS 3, pentru nivelurile NUTS 4 si NUTS 5, fiind folosite unitatile administrativ nationale ale fiecarui stat, care sunt numite LAU 1 pentru NUTS 4 si respectiv LAU 2 pentru NUTS 5.

In anul 2003, UE continea, conform nomenclatorului NUTS, urmatoarele regiuni:

Tabelul II.2 Unitatile teritoriale ale NUTS din UE

Sursa: realizat de autor pe baza informatiilor disponibile in Raportul UE-2003;

Existența acestor niveluri teritorial-statistice este obligatorie pentru elaborarea si implementarea politicii de dezvoltare regională a UE, dar nu este insa obligatoriu ca aceste zone să fie și unități teritorial – administrative. Cele mai multe State Membre au creat o suprapunere a celor două criterii (organizarea administrativă si numarul populatiei), pentru a asigura o mai bună eficiență în realizarea programelor de dezvoltare.

Regiunile de dezvoltare ale Romaniei

Nu exista regiuni administrative in Romania. Este specificat in Articolul 3 din Constitutie ca teritoriul României este organizat, din punct de vedere administrativ, în comune, orase si judete. România este impartita în 41 de judete si Municipiul Bucuresti care este capitala tarii, aceasta structura servind unor scopuri administrative. La nivelul Uniunii Europene se considera ca unitatile administrative de asemenea dimensiuni nu sunt eficiente pentru implementarea si proiectarea masurilor de politica regionala. Cel mai corespunzator nivel optim se considera a fi nivelul NUTS II în Nomenclatorul Unitatilor Statistice Teritoriale (NUTS) ale EUROSTAT. Din acest nivel teritorial NUTS II se culeg date statistice specifice, în conformitate cu reglementarile EUROSTAT si de altfel, cadrul de concepere, implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala.Astfel a aparut si în România necesitatea crearii cadrelor teritoriale, în vederea introducerii unor masuri de politica regionala. Se poate spune ca Regiunile de Dezvoltare sunt forme institutionalizate de colaborare inter-judeteana si, de aceea, constituie în acest moment stadiul actual al acestui proces istoric discutabil si de lunga durata de realizare a institutiilor si mecanismelor pentru managementul politicii de dezvoltare regionala din România (Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România).

S-au format, in baza Legii 151/1998, prin asocierea consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare potrivite nivelului statistic NUTS II si care a fost stabilit în urma unui proces care a solicitat în medie 400 de decizii ale consiliilor locale din fiecare regiune de dezvoltare. Chiar daca nu au statut de unitati administrative si nici personalitate juridica, ele reprezinta unitati teritoriale destul de mari pentru a forma o buna baza pentru intocmirea si implementarea strategiilor de dezvoltare regionale, utilizand eficient resursele financiare si umane (Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională în România).

Cu privire la divizarea teritoriala a României, actele normative definesc structura teritoriala în vigoare, asimilabila NUTS, astfel:

Nivel NUTS I: 4 macroregiuni;

Nivel NUTS II : 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,8 milioane locuitori;

Nivel NUTS III: 42 judete, care reflecta structura administrativ teritoriala a României;

Nivel NUTS IV: nu se foloseste, deoarece nu s-au identificat asocieri de unitati teritoriale;

Nivel NUTS V: 319 municipii si orase, 2851 comune, cu 12946 sate.

Regiunile de Dezvoltare s-au creat avand acelasi scop similar Statelor Membre si celorlalte tari in curs de aderare , acela de a ajuta comunitatile mai mari sa-si rezolve problemele care depasesc granitele administrative si posibilitatile financiare ale unui judet. Regiunile de Dezvoltare reprezinta structuri teritoriale în care se realizeaza implementarea si evaluarea politicii nationale de dezvoltare regionala.Pentru statele membre noi , structurarea la nivelul regiunilor reprezinta un standard european, care trebuie îndeplinit, fiind necesar în procesul de pregatire pentru a accesa fondurile structurale. Ca sa se asigure stabilitatea clasificarii provizorii NUTS, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala oficializeaza componenta regiunilor NUTS II, precizand judetele care compun cele 8 regiuni, conform tabelului ( Ștefan M.C., 2008).

Tabelul II.3 Regiunile de Dezvoltare ale României si componenta lor

Sursa: realizat de autor pe baza Ștefan M.C., Dezvoltare regională și locală, Ed. Economică, București, 2008 pag 67

Macroregiunile de la nivelul NUTS 1 sunt constituite din regruparea statistică a mai multor regiuni de dezvoltare si nu au statut de unități administrative.

Regiunile de dezvoltare de la nivelul NUTS 2:

– nu au statut de unități administrative și nici personalitate juridică. Acestea reprezintă unități teritoriale destult de mari pentru a forma o bună bază pentru elaborarea si punerea in practica a strategiilor de dezvoltare regionale, pentru a putea permite utilizarea eficientă a resurselor financiare și umane;

– s-au constituit prin asocierea liber consimțită a județelor și a Municipiului București.

– au dimensiuni apropiate ca număr de locuitori și ca suprafata, cu excepția regiunii București-Ilfov.

Județele de la nivelul NUTS 3 sunt unități administrativ-teritoriale si cuprind cele 41 de județe și Municipiul București.

Asadar, regiunile din România sunt formate din minimum 4 si maximum 7 judete, comune in numar mai mare, câteva orase si municipii.

În functie de numarul actual al regiunilor de dezvoltare în care este impartita tara, este de remarcat faptul ca reprezinta cel mai înalt stadiu de concentrare geografica a teritoriului realizat în România. In istoria României nu au mai existat opt regiuni care sa comaseze aproape trei milioane de locuitori. In scopul acestei dezvoltarii regionale este foarte important ca aceste regiuni de dezvoltare sa ramâna cît mai mari posibil ca dimensiuni si populatie pentru a se putea realiza o economie de scala si actiuni sinergice, care în viitor sa intre cu succes în competitia cu cele mai mari regiuni din Europa (si regiunile din Franta si landurile din Germania ) (Ștefan, M.C., 2008).

Regionalizarea Romaniei incotro?

O regiune ar trebui inteleasa ca un spatiu mai apropiat de cetateni si ar trebui sa se faca diferenta intre regionalism- care inseamna afirmarea unei identitati culturale , lingvistice si etnice, fiind un termen des intalnit in discursurile politice si care urmareste federalizarea,o anumita autonomie si regionalizare – care este o actiune administrativa ce urmareste o apropiere mai mare a structurilor locale ,precum si creearea de spatii mult mai mari de cooperare. In prezent, punerea in miscarea a procesului de regionalizare,pe scurt- descentralizare administrativa si fiscala,poate fi considerat unul dintre cele mai mari proiecte dupa 1989 ale Romaniei (Lolescu E., 2008).

Romania are nevoie de regionalizare din aceste motive:

– o cunoastere mai mare a nevoilor propriilor cetateni si intereselor acestora

– inlaturarea disparitatilor economice in cadrul aceleiasi regiuni sau intre regiuni

– existnta unui management flexibil care sa maximizeze resursele locale si regionale

– autonomie financiara : formarea profesionala , modernizarea educatiei, si dezvoltarea infrastructurii regionale.

In cadrul acestui proces de regionalizare , Ministerele si Guvernul isi vor pastra atat principalele atributii de control si reglementare, cat si cele legate de armata , politica comuna, justitia . Prin urmare, ca parte a procesului de regionalizare, institutiile deconcentrate cu rol de executie si nu de control( directiile judetene de sanatate,ambulanta, cultura,directiile agricole,de evidenta a populatie si de pasapoarte) vor trece in subordinea consiliilor judetene atat ca entitati cat si in ceea ce priveste personalul. Regionalizarea trebuie sa se desfasoare in paralel si in stransa legatura cu procesul de descentralizare,astfel, cele doua obiective principale ale regionalizarii sunt:

-cresterea autonomiei colectivitatilor locale, cu respectarea principiului subsidiaritatii

-reorganizarea administrativ-teritoriala pentru o mai buna functionare a administratiei publice (http://dezvoltaregionala.ro/docs/19sept2013/RaportPanelValcea19Septembrie2013.pdf);

Principiile care stau la baza acestui proces de regionalizare-descentralizare sunt:

-principul subsidiaritatii , care consta in exercitarea atributiilor de catre administratia publica locala, care este cea mai aproape de cetateni

-principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil, transparent,predictibil,gradual, bazat pe reguli si criterii obiective ,astfel incat sa nu limiteze autonomia financiara locala si sa nu constranga activitatea autoritatilor locale

– principiul responsabilitatilor autoritatilor locale, judetene ,regionale, respectiv atributiile si competentele pe care le vor avea

– principiul democratiei participative care presupune implicarea cetatenilor si a societatii civile in implementarea politicilor in domeniul regionalizarii si descentrarii

– principiul echitatii care presupune asigurarea tuturor cetatenilor la serviciile publice si la cele de unitate publica (Gorun A., 2009).

Capitolul III. Strategia de dezvoltare regionala a Regiunii VEST a României

Regiunea VEST a României. Prezentare generala

Regiunea de dezvoltare Vest e situată în partea vestica a României, la granița cu Ungaria și Serbia, si este alcătuită din punctul de vedere al organizarii administrativ-teritoriale din patru județe: Arad, Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș.

Regiunea Vest are o suprafață de 32.034 km2, care reprezinta 13,4% din suprafața Romaniei.

Figura III.1 Harta administrativa a Regiunii Vest

Sursa : http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=48 , accesat la data de 09.06.2014;

La data de 1 iulie 2009, populația Regiunii Vest era de aproximativ 1.900.000 locuitori, reprezentând aproape 9% din populația tarii. Comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare, Regiunea Vest are cel mai mic număr al populației și este si singura regiune in care populația este sub două milioane de locuitori. Comparativ cu anul 2000, sub influența nivelului diferențiat al sporului natural, al intensității migrației externe si al fluxurilor migratorii interne, populația regiunii a scăzut cu aproape 120.000 locuitori.

Datorită multitudinii de etnii a populației regiunii, învățământul din Regiunea Vest este caracterizat prin existența multor școli primare, secundare și chiar si licee unde este utilizata limba minorităților etnice sau o limbă cu circulație internațională.

La data de 1 iulie 2009, populația reședințelor de județ ale regiunii era de: aproximativ 165.000 locuitori în Arad, 66.000 locuitori în Deva, 83.000 locuitori în Reșița, si 312.000 locuitori în Timișoara. Populația însumată din cele patru reședințe de județ reprezintă o treime din totalul populației Regiunii Vest – 32,63%.

Din punctul de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, la nivelul Regiunii Vest există 323 de unități administrativ-teritoriale, ce pot fi împărțite in: 12 municipii, 30 de orașe și 281 comune.

Localitățile urbane ale Regiunii Vest, in marea lor majoritate, sunt orașe relativ vechi ce au cunoscut o dezvoltare constantă. Din păcate insa, perioada industrializării și a economiei planificate a anilor ’70 și ’80 și-a pus amprentacdestul de puternic asupra orașelor regiunii, existând astfel localități monoindustriale, care au avut mari probleme de adaptare.

Regiunea Vest e considerată a fi o regiune aflata în creștere, avand rezultate economice superioare mediei naționale, mai mereu situandu-se pe locul doi, după Regiunea București-Ilfov.

Figura III.2 PIB pe locuitor in 2007

Sursa: Eurostat, 2010;

În anul 2008, în Regiunea Vest activau 51.508 societăți comerciale în industrie, construcții și servicii, ce reprezinta 10% din totalul întreprinderilor din România, continuând astfel trendul crescător din perioada anterioară. De specificat faptul ca predominante erau micro-întreprinderile.

Figura III.3 Evolutia numarului de intreprinderi active in Regiunea Vest (2001-2008)

Sursa: Anuarul Statistic al României 2009, INS, 2010;

Populația activă a Regiunii Vest era în anul 2008 de 877.000 persoane. In acelasi an, populația ocupată a fost de 827.000 persoane, iar șomerii BIM – aproximativ 50.000 de persoane. În Regiunea Vest, populația ocupată și-a menținut in fiecare an tendința de reducere.

Figura III.4 Populatia ocupata civila pe sectoare de activitate economica in Regiunea Vest in 2008

Sursa: http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=48 , accesat la data de 09.06.2914;

Regiunea de Dezvoltare Vest a fost constituita la data de 28 octombrie 1998 și e compusă din județele Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș. Fiind situată la confluența unor drumuri europene importante, unde civilizația vestica interacționează cu cea estica, Regiunea Vest – România are ca vecini tari precum Ungaria sau Serbia si face totodata parte din Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa (DKMT), regiune care implică cele patru județe ale Regiunii Vest mai sus mentionate, patru comitate din Ungaria și regiunea autonomă Voivodina din Serbia. Euroregiunea s-a înființat în anul 1997 pe baza unui protocol de colaborare ce a fost semnat de către reprezentanții autorităților locale din cadrul regiunilor componente. Acest protocol semnat s-a dovedit a fi un suport puternic pentru apariția primelor instituții frontaliere și pentru dezvoltarea unor relații cât mai stranse între administrațiile aflate de-o parte și de alta a granițelor.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) reprezintă una din cele opt regiuni de dezvoltare ale României, fiind cea mai vestică dintre ele, acționeand in vederea dezvoltarii și promovarii regiunii în ansamblu, atat la nivel național cat și la nivel internațional. Rolul ADR Vest este de contribuire la dezvoltarea durabilă și la prosperitatea Regiunii Vest, prin creare de noi locuri de muncă, încurajarea investițiilor si angajarea permanentă în procesul de restructurare industrială. ADR Vest elaboreaza, impreuna cu actorii regionali, documente de planificare strategice in vederea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale. Înființată în 1999, ADR Vest este o instituție nonprofit, neguvernamentală și de utilitate publică, facand parte din ansamblul organismelor și instrumentelor regionale, financiare și naționale descris în Legea nr. 315/ 2004, care a fost modificata si completata ulterior prin OUG 111/2004 drept sistemul național pentru dezvoltare regionala. Acesta din urma a fost instituit pentru a permite României sa absoarba fonduri în perioada de pre-aderare.

Viziunea ADR Vest este ca aceasta agentie sa devina reperul profesional de nivel european care sa mobilizeze vointa politica si sa gestioneze competent resursele financiare disponibile in vederea unei sustineri si a unei dezvoltari armonioase a regiunii.

Misiunea ADR Vest este de implicare, in parteneriat cu actorii locali, in programarea strategica a dezvoltarii economice si sociale a regiunii, de a gestiona competent programele si proiectele finantate din fondurile structurale alocate in vederea dezvoltarii regiunii, de a atrage noi resurse cu impact pentru bunastarea comunitatii si de a initia programe pentru promovarea strategica a Regiunii Vest.

Principalele obiective ale ADR Vest fac referire la gestionarea fondurilor de dezvoltare alocate Regiunii Vest de către Uniunea Europeană, promovarea cooperării și transferului de informații, programarea strategică, în parteneriat cu actorii locali, a dezvoltării economice și sociale a regiunii, alte competențe din mediul de afaceri, cel științific și cel tehnologic pentru dezvoltarea regiunii, promovarea Regiunii Vest pe plan național și internațional si realizarea unor proiecte cu impact major în dezvoltarea regiunii si coordonarea realizării parteneriatelor inter-regionale, intra-regionale și a relațiilor internaționale ale agenției.

Beneficiarii programelor si proiectelor regionale sunt institutiile publice si private (consilii locale si judetene, societati comerciale, ONG-uri, institutii de invatamant si asociatii profesionale etc).

De la 1 ianuarie 2007, România prin calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de Fonduri Structurale și de Fonduri Coeziune în valoare de aproape 20 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană.

În acest sens, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) deține un rol important în procesul gestionarii acestor fonduri, având calitatea de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional (POR) si pentru Programul Operațional Regional “Creșterea Competitivității Economice” în Regiunea Vest.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a devenit, ca urmare a semnării Acordului Cadru cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (acesta îndeplinind rolul de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional), Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional în Regiunea Vest.

Principalele atribuții ale ADR Vest în calitate de Organism Intermediar pentru POR 2007 – 2013 sunt urmatoarele: gestionarea și dezvoltarea portofoliului proiectelor eligibile, informare, publicitate si help-desk; lansarea licitațiilor la nivelul regiunii in vederea depunerii cererilor de finanțare; asigurarea secretariatului Comitetului Regional de Evaluare Strategică și Corelare al Regiunii Vest; evaluarea și contractarea proiectelor finanțate prin POR 2007-2013; primirea și înregistrarea cererilor de finanțare; implementarea, monitorizarea și controlul proiectelor finanțate prin POR 2007-2013; monitorizarea procesului de implementare a POR la nivelul Regiunii Vest ; verificarea realizării operațiunilor (verificări la fața locului, verificarea cererilor de plată și recuperarea debitelor).

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a devenit, ca urmare a semnării Acordului Cadru cu Ministerul Economiei (acesta din urma îndeplinind rolul de Autoritate de Management pentru Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”), Organism Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” în Regiunea Vest.

Principalele atribuții ale ADR Vest în calitatea lui de Organism Intermediar pentru POS CCE sunt urmatoarele: selectarea proiectelor spre finanțare conform criteriilor POSCCE; asigurarea respectării cerințelor cu privire la informare și publicitate; asigurarea respectării atat a legislației naționale cat și a celei comunitare relevante pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectelor ce au fost contractate; verificarea executărilor/livrărilor/prestărilor pentru toate proiectele ce au fost finanțate și cre se afla în curs de implementare a bunurilor/lucrărilor/serviciilor, a unei efectuări efective a cheltuielilor ce au fost declarate de catre beneficiari și cu respectarea legislației naționale si totodata a legislației din domeniul atribuirii contractelor de servicii și lucrări sau furnizare, si a celei comunitare relevante; verificarea respectării tuturor criteriilor si cerințelor ce au fost aplicabile POSCCE de către evaluatori independenți în cadrul procesului de evaluare; asigurarea si verificarea conformității cu legislația financiar-contabilă de la nivel national a evidenței contabile prin intermediul folosirii de către beneficiar a unor aconturi analitice distincte pentru fiecare proiect in parte; păstrarea pentru o perioadă de timp de 5 ani de la încheierea oficială a POSCCE a documentelor ce se refera la cheltuieli și audituri necesare in vederea garantarii unei piste de audit adecvate fiecarui proiect implementat în Regiunea Vest; asigurarea unei colectări corespunzătoare a tuturor informațiilor și datelor necesare managementului financiar, monitorizarea, auditul, verificarea, evaluarea și nu in ultimul rand introducerea lor în anumite sisteme electronice de înregistrare.

Strategia de dezvoltare regionala 2007-2013 a Regiunii VEST

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest reprezintă documentul principal al Planului de Dezvoltare Regională, cu rolul de orientare a dezvoltarii regiunii în perioada 2007 – 2013 și de fundamentare a accesului Regiunii Vest la Fondurile Structurale și la cele de Coeziune ale Uniunii Europene. Totodata, prioritățile care au fost prevăzute în Strategia Regiunii Vest sunt compatibile cu toate domeniile de intervenție ce au fost stabilite în cadrul Programului Operațional Regional și in cadrul Programelor Operaționale Sectoriale: Infrastructura de Mediu, Creșterea Competitivității Economice, Infrastructura de Transport, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacității Administrative.

Punctul de plecare in elaborarea Strategiei Planului de Dezvoltare Regională Vest 2007-2013 este reprezentat de Planul de Dezvoltare Regională Vest 2004-2006, care a fost aprobat de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest și care a fost transmis Ministerului Integrării Europene în luna iulie a anului 2003.

Luand in considerare coordonatele teritoriale si spațiale, în vederea stabilirii axelor strategice de intervenție au fost luate în considerare unele documente cu caracter strategic elaborate atat la nivel local cat si la nivel regional, printre care: Documentele Comune de Programare dintre România si Serbia și Muntenegru și dintre România si Ungaria, Strategia de Inovare Regională, Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic, Planurile de Amenajare a Teritoriulu fiecarui județ, Planul Regional de Acțiune pentru Mediu, Planul Regional de Acțiune pentru Ocupare și Incluziune Socială, Strategia Euroregiunii DCMT.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest a fost elaborată cu respectarea principiului parteneriatului și având la bază atat Analiza socio-economică a regiunii cat și Analiza SWOT.

Situația generală a Regiunii Vest, redată in urma analizei SWOT si a diagnosticului este una foarte contrastantă:

– e considerată o regiune în creștere, cu rezultate economice superioare mediei naționale, mai mereu pe locul doi, după Regiunea București – Ilfov;

– a beneficiat mai mereu, de-a lungul timpului, de existența și dezvoltarea unei diversități culturale, care a generat apariția unui puternic spirit civic;

– a beneficiat si de "efectul frontieră", susținut de cooperarea transfrontalieră foarte dinamică;

– în același timp, județul se confruntă cu probleme de coeziune economică și socială datorate disparităților care există între mediul urban și cel rural, și a restrângerii drastice a industriilor tradiționale. In acest sens, pe de-o parte județele Arad și Timiș cunosc o mai pronunțată dezvoltare economică și socială, în timp ce, pe de altă parte, județele Hunedoara și Caraș-Severin se confrunta cu acute probleme de structura si e nevoie de o puternica interventie si o mai mare sustinere din partea statului;

– realizarea unei dezvoltari mai echilibrate a regiunii si a unei competitivitati mai ridicate depind încă, într-o foarte mare masură, la nivel național, atat de calitatea și stabilitatea mediului juridic cat și de crearea unui cadru instituțional adecvat, iar in ceea ce priveste planul local și cel regional de capacitatea mobilizarii tuturor actorilor implicați si de susținerea și totodata implementarea unor proiecte de dezvoltare cu puternic impact regional.

Ca urmare a unei analize parteneriale ce a fost realizata la nivelul regiunii, pentru perioada 2007–2013, s-au identificat următoarele axe strategice:

o Infrastructura de transport și energie: presupune rezolvarea problemelor structurale ce sunt cauzate de inexistența unei infrastructuri corespunzătoare la nivel de regiune;

o Competitivitatea economică: presupune creșterea gradului de competitivitate in cadrul întreprinderilor și totodata dezvoltarea activităților de dezvoltare, cercetare și inovare;

o Turismul: presupune dezvoltarea potențialului turistic printr-o valorificare superioară a tipurilor de turism care exista la nivelul Regiunii Vest;

o Cooperarea teritorială: presupune încurajarea cooperării teritoriale atat intraregionala cat și interregională;

o Dezvoltare rurală: presupune diversificarea activităților economice și o îmbunătățire a calității vieții în mediul rural;

o Dezvoltarea serviciilor sociale si a resurselor umane: presupune sprijinirea formării și ocupării resurselor umane, încurajarea accesului la educație si susținerea categoriilor sociale aflate în dificultate;

o Mediul înconjurător: presupune inițierea uni proces de aliniere la standardele europene în ceea ce priveste domeniul calității factorilor de mediu;

o Dezvoltare urbană: presupune o diminuare a disparităților care exista între orașele Regiunii Vest și totodata o relansare economică si sociala a centrelor urbane aflate în declin.

În concluzie, Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest, care a rezultat în urma unor consultări din cadrul grupurilor parteneriale de lucru presupune urmărirea următoarele obiective strategice:

Obiectiv general:

„Dezvoltarea armonioasă a Regiunii Vest, astfel încât aceasta să devină o regiune competitivă în cadrul Uniunii Europene, cu o economie dinamică și diversificată, cu resurse umane superior calficate, iar PIB-ul regional/ locuitor să ajungă până în anul 2013 la 45% din PIB-ul mediu pe locuitor al Uniunii Europene (UE 27).”

Obiective specifice:

• Creșterea gradului atractivitatii Regiunii Vest prin intermediul dezvoltarii infrastructurii și prin consolidarea relațiilor de cooperare la nivel de teritoriu;

• Dezvoltarea și diversificarea tuturor activităților economice din regiune prin intermediul inovarii, pri atragere de investiții strategice și printr-o dezvoltare a mediului de afaceri, cu condiția respectării normelor europene in ceea ce priveste calitatea factorilor de mediu;

• Asigurarea oportunităților egale pentru toate categoriile sociale, creșterea gradului de ocupare în regiune și îmbunătățirea nivelului de trai al populației;

• Diminuarea disparităților dintre regiuni printr-o dezvoltare urbană policentrică și prin sprijinirea zonelor rurale;

• Conservarea si imbunătățirea calității factorilor de mediu pentru asigurarea unei dezvoltării durabile și pentru promovarea turismului la nivel regional.

Realizarea acestor obiective va presupune un într-un orizont de timp cuprins intre 10 si 12 ani, printr-o implementare de proiecte de dezvoltare, continuând astfel ciclul de programare 2004 – 2006.

In vederea atingerii acestor obiective, este considerata esențiala coeziunea partenerilor și efortul concertat pentru a urmări scopurile comune, susținerea colectivă a strategiei si toate demersurile ce vor constitui expresia unei conștiințe regionale veritabile.

Proiecte de success 2007-2013 ale Regiunii VEST

Un proiect de succes al anilor anteriori il reprezinta ,,Reabilitarea centrului istoric al Municipiului Arad”, care a fost realizat prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013.

Consiliul Local al Municipiului Arad a dispus de suma de 58.782.037 lei în vederea reabilitării, cu ajutorul fondurilor structurale, a centrului istoric vechi al Municipiului Arad. Semnarea contractului de finanțare pentru acest proiect depus în cadrul Programului Operațional Regional 2007 – 2013 a avut loc la Arad, în data de 27 februarie 2009.

Proiectul „Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municipiului Arad” prezintă o importanță mare pentru Municipiul Arad fiind un proiect integrat, ce-și propune reabilitarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural prin realizarea unor lucrări de execuție la sistemul rutier, la utilitățile conexe (rețea canalizare, sistem de iluminat, rețea alimentare cu apă), lucrări de reabilitare la podul Traian (pod de importanță istorică pentru Municipiul Arad) și la clădirea Preparandiei (în vederea transformării sale în muzeu tematic). Proiectul își propune cresterea numărului turiștilor în Municipiul Arad, precum și o cheltuiala medie zilnică făcute de aceștia. Durata de implementare a proiectului este de 37 de luni (http://www.adrvest.ro/index.php?page=articol&aid=840).

Tabelul III.1 Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municiiului Arad

Sursa : realizat de autor pe baza informatiilor disponibile la adresa http://www.adrvest.ro/index.php?page=articol&aid=840 , accesat la data de 09.06.2014;

Tabelul III.2 Situatia finanțării primite de Consiliul Local al Municipiului Arad pentru proiectul „Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municipiului Arad”

Sursa : realizat de autor pe baza informatiilor disponibile la adresa http://www.adrvest.ro/index.php?page=articol&aid=840 , accesat la data de 09.06.2014;

Din tabel reiese faptul ca valoarea totala a proiectului a fost de 58.782.037 lei , iar valoarea de finantare nerambursabila primita de la Uniunea Europeana a fost de 44.737.544,88 lei, cu restul de 14.044.493 lei contribuie Consiliul Local al Municipiul Arad.

Perspective de dezvoltare regionala 2014-2020 ale Regiunii VEST

Strategia pentru Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020 reprezintă viziunea Regiunii Vest privind dezvoltarea regională și baza strategică pentru fundamentarea programelor de finanțare din fonduri externe /comunitare, naționale, regionale și / sau locale.

Fără a intra din nou în detaliile cuprinse în analiza socio-economică și în analiza SWOT,

înainte de a trece propriu-zis la strategie trebuie menționate câteva aspecte evidente cu privire la Regiunea Vest:

În ciuda multor progrese și a unei poziții relativ bune la nivel național la majoritatea indicatorilor relevanți, cu excepția celor sociali, Regiunea Vest rămâne o regiune mai puțin dezvoltată în contextul Uniunii Europene. Ca atare, Regiunea Vest continuă să necesite o gamă largă de intervenții și politici publice specifice obiectivului convergență, care continuă să acopere principalele domenii de dezvoltare economică, în special competitivitatea întreprinderilor, dezvoltarea economiei rurale, precum și infrastructura cheie și serviciile conexe – de transport, mediu, sănătate, educație și formare.

Regiunea Vest nu este o regiune omogenă. Problemele de coeziune economică și socială sunt datorate disparităților care există între mediul urban și cel rural, precum și între cele patru județe ale regiunii. În special două orașe Timișoara și Arad, fiecare în parte și mai ales împreună sunt motorul de dezvoltare ecomomică și socială pentru întreaga regiune. Pentru cele două orașe provocarea este clară: ele trebuie să devină competitive pe plan internațional, comparabil cu regiuni similare din Europa Centrală și cu cele din urmă Europa de Vest. Acest deziderat implică o intervenție energică și bine direcționată în ceea ce privește structura ecomomică, dinamismul și progresul general. În același timp, județele Caraș-Severin și Hunedoara urmăresc constant creșterea gradului de competitivitate prin valorificarea potențialului local și diversificarea activităților economice, fiind încă dominate de un caracter industrial intensiv, dar redus în termeni de competitivitate și productivitate.

Activitatea economică din Regiunea Vest este concentrată în câteva sectoare care

reprezintă circa jumătate din cifra de afaceri, forța de muncă și productivitatea regiunii. O

comparație internațională sugerează că nivelurile de productivitate din Regiunea Vest

sunt încă scăzute față de valorile europene. Deși productivitatea medie din Regiunea Vest

(12.799 €) este ușor peste media pentru România (11.507 €), aceasta este semnificativ

mai scăzută decât media celor 10 țări membre ale Uniunii Europene începând cu 2004

(19.059 €) și decât media UE27 (48.428 €).

Schimbările demografice, inclusiv îmbătrânirea populației și migrația, sunt deosebit de importante în regiune. În intervalul 1992-2012, populația Regiunii Vest a scăzut de la 2.111.947 la 1.828.313 persoane conform datelor de la recensăminte. Răspunsul la schimbările demografice și, în special, evoluția structurii demografice a regiunii vor reprezenta adevărate provocări mai ales pentru furnizarea serviciilor de educație și sănătate, dar și la nivel de impozitare, sistem de pensii, servicii financiare, turism și opțiuni de agrement. Ofertele de forță de muncă și de competențe în multe domenii sunt limitate de dimensiunea demografică.

Realizarea unei dezvoltări regionale echilibrate și a unei competitivități sporite depind încă, în mare măsură, de nivelul național, de calitatea și de stabilitatea mediului juridic și de crearea unui cadru instituțional adecvat, iar pe plan local și regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implicați în susținerea și implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional.

Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest pentru perioada 2014-2020 are la

bază informațiile cuprinse în analiza socio-economică și analiza SWOT. Totodată, în elaborarea

documentului au fost avute în vedere documente strategice elaborate la nivel european (Strategia

Europa 2020), național (variantele draft ale Acordului de Parteneriat și Strategiei Naționale de

Dezvoltare Regională), precum și strategii elaborate la nivel regional, județean și local.

De asemenea, strategia propusă pentru Regiunea Vest în perioada 2014-2020 se bazează

pe rezultate obținute într-o serie de studii care au susținut demersul de planificare:

Studiu regional de transport și mobilitate;

Sustenabilitatea – motor al dezvoltării în Regiunea Vest;

Studiu de potențial privind dezvoltarea axei Timișoara-Arad centrii de polarizare ai dezvoltării în Regiunea Vest;

Creșterea impactului utilizării Fondurilor structurale asupra calității vieții locuitorilor din Regiunea Vest;

Servicii pentru creșterea competitivității și specializare inteligentă în Regiunea Vest.

Acest capitol din Planul pentru Dezvoltare Regională Regiunea Vest oferă recomandări

de politici publice la provocările specifice cu care se confruntă Regiunea Vest. Din recomandările identificate unele pot fi abordate la nivel regional, în timp ce altele pot fi abordate

ca parte a unei strategii naționale mai largi. Totuși, accentul principal este pus pe prioritățile de

investiții ale actorilor publici și industriilor locale dominante și propune acțiuni care pot fi finanțate prin viitorul Program Operațional Regional, fără însă a se limita la acesta.

Obiectiv general:

Regiunea Vest își propune, ca orientând intervențiile pe nevoile locuitorilor săi, să ajungă la nivelul de calitate a vieții din regiunile puternice, non-‐capitale ale Europei Centrale.

Pentru a îndeplini acest obiectiv general, Regiunea Vest trebuie să devină o regiune:

productivă – bazată pe eficiența forței de muncă și cu un nivel ridicat de inovare;

dinamică – pentru a reuși să atragă investiții și să capitalizeze competențe;

conectată la nou – urmărind creșterea valorii adăugate pe produs și proces;

coezivă – având ca motor comunitățile locale, instituții și rețele care facilitează dezvoltarea;

agreabilă – cu acces facil pentru cetățeni la servicii de calitate și oportunități diverse.

Atingerea acestui obiectiv general implică cel puțin revenirea la evoluția PIB și a

productivității din perioada 2000-2007 și se bazează pe următoarele obiective specifice:

Accentuarea rolului cercetării-inovării. Intervenții la nivelul modului în care domeniul CDI este configurat și organizat în cadrul regiunii, cu accent pe crearea unei legături mai strânse cu mediul de afaceri, în vederea transferului rezultatelor CDI în mediul privat.

Concentrare mai clară asupra IMM-urilor și investițiilor directe. Trebuie avută în vedere trecerea la asistență, foarte selectivă, practică și financiară a întreprinderilor din sectoarele-cheie, cu precădere la nivelul acelor întreprinderi care au potențial de "creștere-înaltă". De asemenea, asistența pentru mediul privat va avea în vedere pachete de servicii pentru crearea de rețele de furnizori și internaționalizare. Acest lucru înseamnă de exemplu atingerea unor niveluri de investiții străine directe similare celor din perioada 2000-2007, dar mai puternic axate pe activitățile de cunoaștere intensivă, și incluzând, unde este posibil, atragerea a cel putin câtorva funcții de cercetare și dezvoltare tehnologică în special în domeniile identificate ca sectoare „smart”.

Îmbunătățirea nivelului productivității. Creșterea economiei regionale este dependentă de doi factori critici: rata de ocupare (numărul de persoane ocupate) și nivelul productivității (valoarea generată de fiecare oră lucrată). Pentru a crește productivitatea la nivel regional, intervențiile pot fi grupate la nivelul următorilor factori cheie:

aptitudini: orientarea asupra categoriilor de persoane fără calificare și

îmbunătățirea abilităților persoanelor ocupate;

inovare: creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare a întreprinderilor, în special IMM-uri și transformarea cât mai multor idei în produse sau servicii noi sau îmbunătățite;

întreprinderi: creșterea ratei de formare și de supraviețuire a întreprinderilor și crearea unei culturi antreprenoriale începând de la școală;

investiții: îmbunătățirea nivelului de investiții în sectorul serviciilor.

Creșterea conectivității și mobilității în / și din regiune, indiferent că vorbim despre transport rutier, feroviar, aerian sau naval. Identificarea și dezvoltarea punctelor multimodale de transport poate contribui la creșterea competitivității regionale. La nivel intern, trebuie încurajată folosirea transportului public în comun în detrimentul mașinii proprii, precum și a mijloacelor alternative de transport.

Identificarea nișelor din turism și formularea unei oferte turistice agregate. Acest lucru presupune o abordare serioasă a unui domeniu în care Regiunea Vest a fost în “standby”. Există în Regiune un potențial de a dezvolta și susține produsele de nișă, dintre care unele pot fi organizate și comercializate în mod integrat. Se impune înființarea unei organizații formale și eficiente, regionale de turism, care să-și asume toate sarcinile de sprijin în domeniul turismului, inclusiv activitățile de promovare în țară, cât și în afară. Prin caracterul său economic, turismul crează cererea turistică – clientela și oferta turistică – produsul turistic. În timp ce oferta are un caracter imobil, unul dintre cei mai importanți clienți pentru care Regiunea Vest poate dezvolta produse turistice este familia, un segment în creștere în termeni de durată a sejurului și a volumului încasărilor.

Îmbunătățirea indicatorilor de participare în special în învățământul secundar superior și în învățământul terțiar. Regiunea nu este economic sustenabilă cu valorile prezente ale participării în educație. Sunt necesare noi strategii pentru a se asigura că toate persoanele considerate în deplină sănătate dobândesc până la împlinirea vârstei de 18 ani un set semnificativ de aptitudini profesionale, tehnice sau academice. Un prim pas îl vor reprezenta eforturile pentru a identifica grupurile țintă și chiar teritoriile vulnerabile sub aspectul participării. Inițiativele de tip “a doua șansă" trebuie încurajate.

Creșterea calității și accesului la asistență medicală eficientă primară și în afara mediului spitalicesc, cu precădere în etapa de diagnosticare pentru toți cetățenii regiunii. Acest lucru nu este posibil în lipsa unui proces continu de restructurare și reconfigurare a sistemului de sănătate și, în special, al infrastructurii de sănătate.

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în regiune. Acest deziderat trebuie să se bazeze pe creștere economică și ocuparea forței de muncă, dar și pe o protecție socială modernă și eficientă. În plus, intervențiile în protecția socială trebuie să fie inovative și să se combine cu un set extins de politici sociale, inclusiv educație direcționată, asistență socială, asigurarea de locuințe, sănătate, politici orientate către familie.

Diminuarea disparităților de dezvoltare. În primul rind vorbim despre disparitățile existente între orașele din Regiunea Vest și relansarea socio-economică a centrelor urbane în declin. Accentul se pune pe creșterea calității spațiului urban prin utilizarea terenurilor degradate, valorificarea potențialului turistic și creșterea calității serviciilor publice. Totodată, există diferențe de dezvoltare între județele regiunii, caz în care trebuie identificat acel optim de dezvoltare bazat pe de-o parte pe tradiție, iar pe de altă parte pe specializare prezentă. Nu în ultimul rând, vorbim despre disparități de dezvoltare pe relația rural-urban. În rural există încă multe zone cu potențial de dezvoltare redus, caracterizate printre altele de un nivel scăzut de dezvoltare a infrastructurii și a accesului la servicii de calitate și de un nivel mai ridicat de sărăcie.

Îmbunătățirea capacități regionale de "dezvoltare" prin crearea și îmbunătățirea constantă a instrumentelor de sprijin a proceselor de dezvoltare în cele mai multe dintre domeniile deja amintite. Un pas poate fi reprezentat de dezvoltarea unor programe de schimburi inter și intraregionale. Un alt pas are în vedere dezvoltarea de capacități, instituții și mecanisme care să sprijine sistemul local, județean și regional în intervenții integrate.

Strategia cuprinsă în Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020 identifică alături de punctele forte ale regiunii și o serie de constrângeri care trebuie luate în considerare în planificarea orizontului 2014-2020:

declinul populației. Regiunea Vest a pierdut în intervalul 2002-2012, circa 130.000 de persoane, fiind necesare acțiuni în direcția creșterii atractivității regiunii prin îmbunătățirea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă;

accentuarea concurenței la nivelul Europei Centrale și de Est pentru atragerea de investiții și valorificarea resurselor. Regiunea Vest se va promova ca o destinație potrivită/preferată pentru afaceri;

creșterea costurilor cu energia. Regiunea Vest urmărește la nivelul intervențiilor propuse măsuri de optimizare a consumului de energie, precum și identificarea și valorificarea surselor alternative;

asigurarea unei accesibilități mai bune. Regiunea Vest trebuie să se implice în stabilirea culoarelor de transport pentru a deveni un hub european de transport.

În definirea elementelor strategiei am avut în vedere identificarea raportului optim între

nevoi și resurse și cuprinde un mix de intervenții, de la investiții în infrastructură la măsuri soft, propuse de partenerii regionali. Aceste intervenții vor fi grupate într-un portofoliu de proiecte regionale strategice identificate, selectate și prioritizate împreună cu partenerii regionali, plecând de la ideea de concentrare teritorială și impact generat asupra calității vieții locuitorilor regiunii.

Întrucât Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020 este conceput ca un document cuprinzător pentru dezvoltare la nivel regional, necesitățile de finanțare ale priorităților identificate trebuie să reflecte resursele financiare necesare pentru implementarea acestora. Necesitățile de finanțare reprezintă o cuantificare a nevoilor regionale, indiferent de sursa de finanțare (buget de stat, buget local, fonduri comunitare, fonduri private, etc).

Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 2014–

2020, au fost identificate următoarele priorități de dezvoltare:

1. Creșterea competitivității regionale prin promovarea inovării și specializării

inteligente;

2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe creșterea productivității și

antreprenoriat;

3. Îmbunătățirea accesibilități și mobilității într-o regiune conectată intern și internațional;

4. Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calității în sectoarele educație, sănătate și

servicii sociale;

5. Promovarea creșterii sustenabile prin sprijinirea tranziției către o economie verde în

vederea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;

6. Valorificarea specificului local al comunităților urbane și rurale;

7. Dezvoltarea durabilă a turismului;

8. Întărirea capacității administrative regionale.

Aceste priorități de dezvoltare pot fi realizate într-un orizont de timp de 8 – 10 ani prin implementarea de proiecte care să genereze dezvoltare, continuând ciclul de programare 2007 – 2013, dar cu o concentrare majoră a intervențiilor în jurul următoarelor aspecte cheie:

diversificarea bazei economice și crearea unei culturi antreprenoriale care să permită echiparea întreg teritoriului regiunii cu companii puternice;

transpunerea ideilor rezultate din activitatea de cercetare în produse și servicii noi sau îmbunătățite;

dezvoltarea în permanență a aptitudinilor / competențelor populației ca urmare a

schimbării tiparelor legate de progresele tehnologice;

îmbunătățirea constantă a stării de sănătate a populației și reducerea excluziunii sociale;

adaptarea la provocările globale privind schimbarea modului în care sunt produse și consumate energia și resursele;

orientarea și prioritizarea intervențiilor în funcție de impactul asupra îmbunătățirii calității vieții cetățenilor;

reducerea disparităților regionale.

Portofoliu

http://www.adrvest.ro/attach_files/Portofoliu%20regional%20de%20proiecte.pdf

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Constantin, D.L., Economie regională, Editura Oscar Print, București, 1998

Carta Verde,Politica de Dezvoltare Regionala a Romaniei, Guvernul Romaniei,Bucuresti,1997

Florea. A., Politici de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana si in Romania,curs

The Logic of Regional Integration: Europe and Beyond, Walter Mattli 1999

Regional Dimension of the European Union : Towards a Third Level in Europe, Charlie Jeffery –Editor- 2012

Gorun A. 2009 Regional Politics, Decentralisation and Subsidiarity, University of Bucharest Romania ICEA

Crucq, P.; Hemminga, Hendrik-Jan(2007),Decentralization and Economic Growth per capita in Europe EC 178, Groningen;

Régionalisation, "Toupictionnaire": le dictionnaire de politique

Dodescu, A, Experiences and Tendencies of Decentralization at Regional Level in the European Union,Conference Proceedings „European Integration-New Challenges” 7th edition, May 27 – 28, University of Oradea, Faculty of Economics , Annals of the University of Oradea, Economic Science Series; Supplement, p47, 2011.

. Gerry Stoker,The Politics of Local Government ,MacMillan Education,London,1990

Ion Jinga. Politica de dezvoltare regionala, Bucuresti, 2003

Jula D., Lutas M., Pascariu G., ²Politica de Coeziune a Uniunii Europene si de Dezvoltare Regională în România², Institutul European din România, Editura LHOMEL, 2002

Dănut Radu Săgeată, cercetător stiintific, doctor la Institutul de Geografie, Academia Română, ,,Organizarea administrativ teritorială a României. Modelul interbeic.”, Revista Urbanismul nr.11/2012, pg.70

Gerard, Marcou Regionalisation en Europe , Parlament Europeen, L-2929 Luxembourg 2000

ȘTEFAN, M.C., Dezvoltare regională și locală, Ed. Economică, București, 2008 pag 67;

Lolescu E. 2008, Regionalism, regionalizare,dezvoltare regionala pag 45;

Sitografie

http://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice/Nomenclatorul-unitatilor-stati23825.php -tabel nr 2;

http://www.adrvest.ro/index.php?page=articol&aid=840 , accesat la data de 09.06.2014;

http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala;

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/nuts_nomenclature/introduction;

http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.1.6.html;

http://dezvoltaregionala.ro/docs/19sept2013/RaportPanelValcea19Septembrie2013.pdf;