Refinantarea Creditelor

CUPRINS

Pagina

Introducere ………………………………………………………………………………. 3

Capitolul I

Sistemul Bancar Românesc: formare, evoluție, prezent …………….

Formarea sistemului bancar românesc………………………………..

Evoluția sistemului bancar………………………………………………..

Sistemul Bancar înainte și după

aderearea la Uniunea Europeană…………………………..

Capitolul II

Prezentarea Băncii Raiffeisen și a serviciilor prestate …………….

2.1. Prezentare generală a Băncii Raiffeisen……………………….

2.2. Principalele tipuri de finanțări

oferite de Raiffeisen Bank…………………………

Capitolul III

Mecanismul creditării bancare: refinanțarea creditelor ……………

3.1. Trăsăturile și formele creditului…………………………………………

3.2. Mecanismul creditării bancare……………………………………………

3.3. Refinanțarea creditelor……………………………………………………

Capitolul IV

Studiu de caz: Creditul de refinanțare la Raiffeisen Bank ……………….

4.1. Prezentarea produsului Flexicredit Refinanțare

la Raiffeisen Bank……………………………………..

4.2. Procedura de acordare a creditului de refinanțare

și documentația necesară……………………………………….

Concluzii………………………………………………………………………………………..

Bibliografie…………………………………………………………………………………….

Anexe……………………………………………………………………………………………

INTRODUCERE

În această lucrare mi–am propus să prezint procesul de refinanțare a creditelor la Raiffisen Bank, deoarece în societatea din zilele noastre, care este în continuă mișcare, oamenii circulă foarte ușor peste hotare și se reîntorc în țară cu idei noi, în a căror aplicare au nevoie de finanțe. De asemenea, tinerii, din ce în ce mai mulți cu studii superioare, doresc să pornească o afacere și pentru aceasta sunt necesare resurse materiale. Aici intervin băncile cu o gamă variantă de oferte tentante, dintre care și cea de refinanțare de credit oferită de Raiffeisen Bank.

În primul capitol am realizat o prezentare generală a sistemului bancar românesc de la începuturile sale până în prezent, urmărind evoluția acestuia pentru a crea o imagine clară a rolului său pe plan național și internațional în dezvoltarea societății.

În al doilea capitol am prezentat Banca Raiffeisen și principalele servicii pe care aceasta o prestează pentru clienții din Uniunea Europeană. Evoluția acestei bănci este spectaculoasă mai ales în ultimii zece ani, reușind să își câștige un loc de frunte printre băncile Uniunii Europene. Cu siguranță, că și în România această bancă a reușit să se impună, mai ales prin serviciile de înaltă calitate pe care le prestează.

Capitolul al treilea se ocupă cu o trecere în revistă a principalelor mecanisme ce țin de procesul refinanțării de credit. Am vizat principalele modalități de creditare, mijloacele prin care acest proces ia ființă și descrierea procesului de refinanțare de credit, cu avantajele și dezavantajele sale.

Cel de-al patrulea capitol este un studiu de caz, concret un exemplu de credit de refinanțare la Raiffeisen Bank.

CAPITOLUL I

SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC :

FORMARE, EVOLUȚIE, PREZENT

FORMAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Primele consemnări de activitate cu caracter bancar, în sensul modern al cuvântului, apar în țările române încă din perioada Feudalismului, fiind desfășurate de zarafi și de cămătari. Zarafii aveau ca principală ocupație schimbul de monede, asemănător schimbului valutar în numerar astăzi. Această activitate era necesară din cauza multitudinii de însemne monetare provenite din diferite țări, pe teritoriul țării noastre. Serviciile cămătarilor constau în acordarea de credite cu dobânzi foarte mari, credite care au îmbrăcat forma creditului de consum și a creditului politic.

În anul 1856 este semnat de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica actul de concesionare pentru înființarea Băncii Naționale a Moldovei, care, deși a fost monitorizată de stat, prin doi comisari, după mai puțin de un an de la primele operațiuni, a dat faliment, cu toate eforturile guvernului de a o redresa.

Un eveniment important în evoluția activității bancare în țările române l – a avut înființarea, în anul 1864, a Casei de Depuneri și Consemnațiuni (actuala Casă de Economii și Consemnațiuni), prima instituție românească de credit.

1.2. EVOLUȚIA SISTEMULUI BANCAR

Prin Legea din 17 aprilie 1880 lua ființă Banca Națională a României, bancă de ”scompt și circulațiune”, înființată după modelul Băncii Naționale a Belgiei și respectând principiile școlii bancare, ca rezultat al dorinței unanime a tuturor participanților la viața economică a țării.

În perioada cuprinsă între momentul apariției B.N.R. și izbucnirea Primului Război Mondial, în țările române existau 195 de instituții bancare private.

Primele nouă bănci românești din sistem erau următoarele:

bănci cu capital românesc: Banca Agricolă (1894), Banca Comerțului din Craiova (1899), Banca de Scont a României (1898), Banca Românească

(1911)

bănci cu capital străin : Banca Generală Română (1897), Banca de Credit Român (1904), Banca Comercială Română (1906), The Bank of Romania Limited (1904)

bănci cu capital mixt : Marmorosch – Blank & Co .

În anul 1892 în cadrul ministerului de Finanțe este organizată o entitate numită ”Creditul Agricol”, în urma desființării Caselor de Credit Agricol județene.

În completarea activității acestei noi instituții s – au luat următoarele măsuri:

în anul 1908 a fost înființată Casa Rurală, cu capital mixt: public și privat;

în anul 1903 s – au pus bazele legislative ale organizațiilor cooperatiste care vor cunoaște o mare dezvoltare;

în anul 1915 s – a decis înființarea, pe lângă B.N.R., a Caselor Județene de Împrumut pe Gaj ale Agricultorilor.

În perioada Primului Război Mondial băncile românești și – au mărit capitalul social, contribuind la finanțarea nevoilor țării aflate în război, în timp ce băncile cu capital străin au avut o atitudine de așteptare și mare prudență, păstrându – și capitalul social.

TAB 1.2.1. Structura capitalurilor în sistemul bancar românesc în perioada Primului Război Mondial

milioane lei

Sursă : Slăvescu Victor , Marea finanță din România în vreme de război , Editura Cartea Românească , București , 1920 , p . 8

Un pas important în modernizarea sistemului bancar românesc a fost constituirea în anul 1919 a Casei de Compensații în scopul facilitării echilibrării prin compensare a creanțelor reciproce ale membrilor provenind din cecuri, cambii, scrisori de trăsură și alte documente și titluri de plată.

Criza economică mondială din anii 1928 – 1933 a afectat puternic și sistemul bancar românesc, o parte însemnată a băncilor mici și mijlocii dau faliment sau fuzionează cu altele mai puternice. Prin urmare la sfârșitul anului 1941 numărul băncilor în România ajunge la 272 .

Lipsa de încredere generată de mediul economic ostil a condus la retragerea creditelor externe și a depunerilor interne, scăzând în acest fel capitalul de împrumut. În acest context nefast pentru economia internațională, retragerea creditelor externe și scăderea drastică a depunerilor interne au dus la multe evenimente bancare ce au afectat negativ nu doar țara noastră, ci și țările învecinate. Astfel, în anul 1931 renumita banca Oesterreichische Kredit – Anstal din Viena a dat faliment, ceea ce în România a condus la falimentul a trei instituții de credit importante: Banca Generală a Țării Românești (iunie 1931), Banca Berkovits (iulie 1931) și Banca Marmorosch – Blank & Co. Drept soluție pentru salvarea sistemului bancar intern, B.N.R. a intrevenit prin credite de reescont și prin înființarea uniu sindicat bancar, pentru prima dată în România .

În concluzie, principalele cauze ale falimentelor bancare din perioada amintită sunt următoarele:

principalul factor – riscul sistemic, datorat prăbușirii marilor bănci germane și austriece;

directorii băncilor nu au fost onești, exercitând un management bancar defectuos, urmărind realizarea propriilor interese în detrimentul deponenților și al stabilității băncilor;

în politica de creditare nu s – au respectat regulile minime de prudențialitate, acordându – se credite de valori mari și fără garanții asiguratorii, credite și reeșalonări ale datoriilor de bază de favoritisme , credite cu termene lungi de rambursare și cu dobândă fixă, precum și credite acordate unor persoane aflate în relații speciale cu banca, fără să se țină cont de limitele prevăzute de lege;

intervenția statului căruia i s – au acordat credite de dimensiuni mari, fără a mai fi restituite vreodată;

imobilizarea capitalului în investiții hazardate, nepotrivite în condițiile în care se confruntau cu probleme de lichiditate;

inexistența un cadru contabil adecvat, care făcea posibilă falsificarea bilanțurilor contabile;

lipsa controlului bancar, a unei reglementări și supravegheri prudențiale adecvate .

În perioada celui de – al Doilea Război Mondial, băncile românești au contribuit la susținerea economiei și a nevoilor de război ale țării. În această perioadă sunt înființate o serie de instituții financiare, unele cu sprijinul direct al statului .

Sistemul bancar românesc a suferit un proces de transformare conform modelelor economiei centralizat planificate în trei etape principale:

etatizarea Băncii Naționale a României la 28 decembrie 1946, devenind Banca Republicii Populare Române – bancă de stat;

a doua etapă a fost legată de actul naționalizării principalelor mijloace de producție din iunie 1948, asta însemnând faptul ca Societatea Națională de Credit Industrial, ceea mai puternică bancă de creditare pe termen lung, a trecut în proprietatea statului;

cel de – al treilea moment important îl reprezintă măsura luată prin Decretul nr. 197 din 13 august 1948, prin care băncile societății pe acțiuni devin proprietea de stat .

În perioada socialistă, sistemul bancar românesc a fost centralizat, condus după principiile planului unic și strict specializat pe domenii de activitate și clientelă. În ceea ce privește trecerea de la sistemul bănesc capitalist la sistemul bănesc socialist, condițiile au fost create prin Reforma Monetară din august 1947. Puterea financiară a băncilor particulare a slăbit, B.N.R. devenind aproape singura sursă de creditare a economiei . O serie de bănci private sau de stat au fost lichidate sau dizolvate. Singurele bănci rămase au fost: Banca de Credit pentru Investiții (Societatea Națională de Credit Industrial), Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale și Casa de Depuneri și Consemnațiuni. Ultimele două bănci au fuzionat și au format Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni care, în octombrie 1949, a primit denumirea de Casa de Economii și Consemnațiuni. Această instituție a deținut monopolul în domeniul depunerilor populației până la sfârșitul anului 1989 .

În septembrie 1948, Banca de Credit pentru Investiții a devenit Banca de Investiții, în anul 1967 au fost înființate două bănci noi: Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară și Banca Română pentru Comerț Exterior, până la inființarea băncilor, toate operațiunile bancare au fost concentrate la nivelul unei singure instituții: Banca de Stat. Aceasta funcționa drept centru de încasări și control al numeralului. După anul 1967, Banca Națională a fost reorganizată, schimbările fiind însoțite de un anumit grad de deschidere, cu toate că sistemul rămânea centralizat.

Adevărata reformă bancară în România a început în decembrie 1990, când a fost introdusă structura bancară pe două niveluri: Banca Națională a României și băncile comerciale . În procesul de organizare a sistemului bancar de tip occidental, Banca Națională a României și – a asumat funcțiile tradiționale ale unei bănci centrale, iar operațiunile comerciale pe care le efectuase anterior au fost transferate unei bănci comerciale nou înființate.

Potrivit statului Băncii Centrale, Banca Națională a României are un grad mare de independență, ea răspunde numai în fața organului legislativ al țării. Banca Națională a României are ca obiect principal de activitate controlul masei monetare și nivelul dobânzilor, răspunzând, de asemenea, de conducerea politicii valutare și de administrarea rezervelor oficiale internaționale ale statului. Banca Națională a României este organul unic de supraveghere bancară, fiind împuternicită prin lege să acționeze ca împrumutător de ultimă instanță pentru societăți bancare aflate în dificultate de plăți. Legea privind activitatea Băncii Centrale stabilește limitele pentru împrumuturile pe care Banca Națională le poate acorda bugetului de stat.

Băncile comerciale au statut de societăți comerciale pe acțiuni și funcționează pe baza Legii bancare nr.58/1998. în care definește, că, instituția de credit reprezintă entitatea care desfășoară cu titlu professional

activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la

public și de acordare de credite în cont propriu.

Băncile comerciale se pot constitui cu aport parțial sau total de capital intern, privat sau străin. Băncile comerciale sunt independente, având dreptul să se implice în diverse operațiuni bancare cu condiția respectării reglementărilor bancare emise de Banca Națională a României.

Procesul de privatizare a băncilor comerciale cu capital de stat s – a dovedit a fi un proces anevoios, abia în luna mai 1997 a fost adaptată Legea privind privatizarea băncilor comerciale cu capital de stat.

Procesul de privatizare a băncilor cu capital de stat a început cu Banca Română pentru Dezvoltare, prin preluarea pachetului majoritar (51%) de către grupul francez Société Générale, în anul 1999. Tot în acest an Fondul Proprietății de Stat a vândut un pachet de 45% din capitalul social al BancPost către General Electic Capital Corporation (35%) și Banco Portugues de Investimento (10%).

În iunie 2001, Raiffeisen Zentralbank – Austria (RZB) și Fondul Româno – American de Investiții (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS) peste 98,84% din acțiunile celei de – a treia bănci românești incluse în procesul de privatizare, Banca Agricola.

1.3. SISTEMUL BANCAR ÎNAINTE ȘI DUPĂ ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ

În perioada premergătoare aderării la Uniunea Europeană, sistemul bancar românesc se remarcă prin cea mai slabă poziție în ceea ce privește indicatorii ce exprimă intermedierea financiară din regiune.

Alături de băncile comerciale, sistemul bancar românesc însumează o rețea de cooperative de credit (CreditCoop), bănci specializate în activități de economisire și creditare în domeniul locativ, o bancă pentru comerț exterior, precum și o serie de instituții financiare nebancare, care activează pe o gamă largă de operațiuni: credite de consum, credite imobiliare, leasing, factoring, mictocreditare.

După aderarea la Uniunea Europeană, se va produce o creștere a ponderii capitalului țărilor din Uniunea Europeană, dar și pătrunderea unor bănci din Noua Europă, care au început să – și facă deja simțită prezența în peisajul bancar românesc, de exemplu OTP Ungaria, prin preluarea RoBank.

Odată cu liberalizarea pieței bancare românești și implementarea licenței unice bancare, s- a facilitatpătrunderea pe teritoriul țării noastre a bănciilor străine, iar amplificarea concurenței în activitatea bancară națională va fi determinată și de posibilitatea de a presta servicii bancare fără implementare directă.

În urma aderării României la UE și a liberalizării pieței serviciilor, un număr de 190 de instituții străine și – au anunțat intenția de a desfășura activitate bancară în mod direct pe teritoriul României, dintre care 174 de instituții bancare, 3 instituții financiare nebancare și 13 instituții emitente de monedă electronică.

În continuare prezentăm principalele schimbări ce au fost înregistrate de – a lungul anului 2008 în sistemul bancar românesc:

înființarea BCR Banca pentru Locuințe;

deschiderea unei sucursale a băncii Depfa Bank din Irlanda;

preluarea activității Băncii di Roma – Sucursala București de către UniCredit Țiriac Bank, ca urmare a fuziunii la nivel european dintre acționarii celor două instituții (UniCredit Group și Capitalia);

schimbarea denumirii Băncii Sanpaolo IMI Bank România în Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, ca urmare a fuziunii dintre Intesa SpA și SanPaolo IMI SpA;

modificarea denumirii C.E.C. în CEC Bank și a Băncii Egnatia în MARFIN Bank;

preluarea ABN Amro de către Royal Bank of Scotland.

Repercusiunile crizei finanaciare internaționale au început să se manifeste în cadrul sistemului bancar românesc începând cu toamna anului 2008, printr – un atac speculativ la adresa monedei naționale. Banca Națională a luat o serie de măsuri temporare a creditării bancare și anterior intrării în vigoare a acestor reglementări, băncile au inițiat și au pus în practică acordarea unui număr foarte mare de credite persoanelor fizice.

În ultimii cinci ani sistemul bancar internațional a suferit diferit crize financiare, care au afectat, bine înțeles, atât sistemul bancar European , cât și pe cel românesc. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc a fost apreciat drept solid respectând toate cerințele prudențiale necesare.

La sfârșitul anului 2010, acționarii băncilor românești au crescut capitalul social sau de dotare sub directa implicare a B.N.R. La sfărșitul anului nivelul capitalului social a fost superior celui din 2009, ceea ce solidifică încrederea în bănci.

Băncile străine prezente în românia au crescut și ele investițiile capitalului de la 81,1 miliarde euro în 2009 la 84,7 miliarde euro în anul 2010 . Astfel, indicatorul de solvabilitate ajunge la 15%, fiecare instituție de credit din românia a depășit valoarea acestuia cu 11%.

Un element forte care a asigurat stabilitatea sistemului bancar românesc la avut semnarea Acordului de la Viena înheiat între B.N.R. și băncile- mamă ale principalelor două instituțiilor de credit cu acționariat străin prezente în românia.

De menționat este faptul ca în anul 2010 a apărut o modificare în structura sistemului bancar românesc. Este vorba despre apariția băncii Garanti Banc S.A., care a preluat, în calitate de persoană juridică română,a activității sucursalei din românia a Garanti Bank Internațional N.V. Drept urmare, a scăzut cu o unitate numărul sucursalelor băncilor străine, ajungând la 9 entități, iar numărul băncilor românești a crescut la 32 la 33 entități .

Anul 2011 nu a adus modifi cări semnifi cative în structura sistemului bancar românesc. Astfel, pe parcursul acestui an au avut loc preluarea activității Sucursalei Anglo-Romanian Bank de către BCR și transferul acțiunilor deținute de stat la Banca de Export-Import a României – Eximbank din administrarea AVAS în cea a Ministerului Finanțelor Publice, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2011.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA BĂNCII RAIFFEISEN ȘI

A SERVICIILOR PRESTATE

2.1. PREZENTARE GENERALĂ A BĂNCII RAIFFEISEN

În anul 1994, Raiffeisen Zentralbank Öesterreich (R.Z.B.) și – a deschis în România o reprezentanță la București. După patru ani, adică în 1998, reprezentanța a fost transformată într – o subsidiară a aceleiași bănci, ce și-a propus oferirea de servicii și produse pentru diferite companii.

În aceeași perioadă, Banca Agricolă ajunge într-o criză financiară. În anul 2000, datorită unor măsuri luate de autoritățile române, banca este în pragul privatizării.

Raiffeisen Zentralbank Öesterreich în colaborare cu Romanian-American Enterprise Fund (R.A.E.F.) își exprimă interesul de achiziționare a pachetului majoritar de acțiuni ale Băncii Agricole, ceea ce se finalizează printr-un contract semnat în iulie 2002.

Raiffeisen Bank este o bancă foarte bine cunoscută în România ce oferă o varietate de produse și servicii de maximă calitate atât persoanelor fizice, cât și întreprinderilor mici, mijlocii sau companiilor mari. Aceste servicii se realizează prin: unități bancare, rețele de ATM și și EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (Raiffeisen Smart Mobile) și internet banking (Raiffeisen Online). 

Pe lista celor deserviși de această bancă figurează aproximativ 2 milioane de clienți, dintre care 100.000 de IMM-uri și 6.800 corporații mari și medii, de care se ocupă, pe teritoriul întregii țări, aproximativ 527 de agentii.

Raiffeisen Bank derivă din Raiffeisen Bank International AG (R.B.I.), ceea din urmă reprezintă unul dintre cel mai mai furnizori de servicii bancare din Austria și o bancă de top în Europa Centrală și de Est.

Raiffeisen Bank International a rezultat din fuziunea principalelor arii de afaceri ale Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB) cu Raiffeisen International Bank-Holding AG, tranzacție finalizată oficial în octombrie 2010. RBI este o subsidiara integral consolidata a RZB, care detine 60,7% din acțiunile băncii, listate la Bursa de Valori din Viena, restul fiind liber tranzacționabile. 

Raiffeisen Bank oferă o gamă variată de servicii care se adresează, așa cum am mai amintit anterior, persoanelor fizice și I.M.M. – urilor, prin intermediul așa numitelor ” agenții de retail ” .

Raiffeisen Bank International oferă servicii bancare pentru companii austriece și internaționale în Europa Centrală și de Est, atât pentru companii mari și mijlocii, cât și pentru clienții retail, însă prezența băncii a ajuns până în Asia, în cele mai importante centre financiare în lume.

În Europa Centrală și de Est, următoarele bănci sunt subsidiare grupului Raiffeisen Bank International :

Albania Raiffeisen Bank Sh.a.

Belarus Priorbank, OAO

Bosnia și Herțegovina Raiffeisen Bank d.d. Bosna i Hercegovina

Bulgaria Raiffeisenbank (Bulgaria) EAD

Croația Raiffeisenbank Austria d.d.

Republica Ceha Raiffeisenbank a.s.

Ungaria Raiffeisen Bank Zrt.

Kosovo Raiffeisen Bank Kosovo S.A.

Polonia Raiffeisen Bank Polska S.A.

România Raiffeisen Bank S.A.

Rusia ZAO Raiffeisenbank

Serbia Raiffeisen banka a.d.

Slovacia Tatra banka, a.s.

Slovenia Raiffeisen Banka d.d.

Ucraina VAT Raiffeisen Bank Aval

Toate aceste bănci se subordonează direct băncii – mamă, adică Raiffeisen Bank International care deține acțiunile acestora, fie 100% , fie aproape 100%.

În Europa Occidentală și în S.U.A. Raiffeisen Bank International funcționează printro sucursală la Londra și reprezentanțe la Bruxelles, Frankfurt, Madrid, Milano, Paris, Stockholm și New York. La acestea, se adaugă o companie financiară la New York (cu reprezentanțe la Chicago și Houston) și o subsidiară în Malta. În Asia, a doua zona ca importanță geografică a grupului, R.B.I. are sucursale la Beijing (cu reprezentanțe în Harbin și Zhuhai), Xiamen și Singapore și reprezentanțe la Ho Chi Minh City, Hong Kong, Mumbai și Seul.

Aceasta prezență puternică ilustrează clar strategia grupului privind piețele emergente. 

Raiffeisen Bank International este implicată, de asemenea și în companii specializate cu expertiză în domeniul fuziunilor și achizițiilor, a investițiilor în capitaluri proprii, în dezvoltarea proiectelor imobiliare și în management de fonduri și proiecte internaționale.

Raiffeisen Bank International se distinge de celelalte bănci prin faptul că a fost prima bancă ce a lansat un card de credit co-branded, un card de credit cu chip, o inovație originală, iar pe parcurs a lansat toată gama de carduri existent de piață de debit și de credit, pentru persoane fizice și juridice, în lei sau în valută, cu utilizare naționala sau internatională, de tip Visa sau Mastercard. 

2.2. PRINCIPALELE TIPURI DE FINANȚĂRI OFERITE DE RAIFFEISEN BANK

Raiffeisen Bank îți pune la dispozitie cele mai eficiente și inovative soluții bancare pentru personae fizice. Acestea te vor ajuta în viață de zi cu zi sau la proiectele pe termen lung. 

În cele ce urmează, voi prezenta, cu exemple concrete aceste tipuri de finanțări cu date preluate din normele de bază ale Raiffeisen Bank România.

Flexicredit

Flexicreditul este un credit de nevoi personale , și se poate intra în posesia acestuia fără adeverință de salariu sau factură de utilități. Aplicănd online acest credit poți avea dobânda redusă de la 8,9 % având următoarele beneficii și avantaje: aprobare rapidă în 24 de ore, dobândă preferențială la încasarea salariul sau pensiei pe card, trei luni pauză la plata ratelor și confirmarea aprobării creditului prin mesaj telefonic.

Utilizând flexicredit beneficiez de asigurare de viață și șomaj în condiții avantajoase, poți amâna plata a maximum 3 rate lunare în caz de maximă urgență și poți beneficia, la cerere, de serviciu gratiut de schimb valutar automat a ratei lunare .

Pentru a beneficia acest tip de credit, sunt necesare următoarele documente: actul de identitate, original și copie, pentru solicitant și pentru soți/soție dacă este cazul și un acord de consultare a veniturilor din baza de date ANAF, care se semnaeză în agenție și înlocuiește adeverința de venit .

Dobânzile care sunt valabile pentru clienții la Raiffeisen Bank sunt următoarele :

TAB. 2.1. Dobânzi valabile pentru Flecxicredit

Sursă : http://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/credite/flexicredit

Flexicredit Acasă

Acest tip de credit vine în ajutorul persoanelor care doresc șă – și renoveze locuința sau doresc să facă modificări în locuințele sale . Cine aplică online până pe 31 iulie 2015, inclusiv, primește dobândă promoțională de lansare începând cu 8,9% . Flexicredit Acasă are următoarele beneficii: credit fără adeverință de venit și factură de utilități , dobândă preferențială la lansare, aprobare rapidă în 24 de ore. Acest tip de credit are următoarele caracteristici: creditul pornește de la 3.000, 01 Euro (echivalent în lei) și ajunge la suma de 15.000 Euro (echivalent în lei); penrtu suma de până la 7.000 de Euro termenul de rambursare este maximum de 7 ani, iar pentru sume de peste 7.000 de Euro, termenul este de 10 ani. O altă caracteristică este că trebiue să dai un avans de 40 % din valoarea proiectului, sumă pe care o poți demonstra prin bani în cont la orice bancă .

TAB. 2.2. Dobânzi valabile pentru Flecxicredit Acasă

Sursă : http://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/credite/flexicredit-acasa

Flexicredit Refinanțare

Refinanțarea cu flexicredit asigură o dobândă redusă, prin aplicare online, un credit fără adeverință de salariu sau factură de utilități, cu aprobare rapidă în 24 de ore. Valoarea maximă acestui tip de credit este de 15.000 de Euro (echivalent în lei) pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și 5 an.

TAB. 2.3 Dobânzi valabile pentru Flecxicredit Refinanțare

Sursă : http://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/credite/flexicredit-refinantare

Flexicredit Integral

Reprezintă un credit de refinanțare garantat cu ipotecă . Se poate obține o rată lunară unică, cu până la 70% mai mică decât suma ratelor plătite la creditele anterioare; se poate beneficia de trei luni de pauză la plata ratelor, începând cu a 7- a lună de la activarea creditului, iar plata se face la o singură dată lunară într – un singur loc.

Valoarea acestui credit este între 5.000 și 150.000 de Euro sau echivalentul în lei pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și 25 de ani. Drept garanție, clientul trebuie să dețină unul sau mai multe imobile aflate în proprietatea sa, a codebitorului și sau a rudelor sau afinilor de gradul întâi.

Flexicredit Plus

Este un credit de nevoi personale garantat cu ipotecă cu dobânzi promoționale avantajoase . Acest tip de credit este în Euro sau în Lei cu o valoare între 5.000 și 150.000 sau echivalentul în lei pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și 5 ani. Creditul necesită și o garanție, o ipotecă oferită băncii formată din unul sau mai multe imobile aflate în proprietatea clientului sau a unori terți. Creditul finanțează o valoare maximă de până la 75 % din valoarea imobilelor aduse drept garanție.

Flexicredit Plus percepe 0% comision de administrare și 0% pentru plata anticipată, acceptă o gamă largă de venituri, avantaje deosebite pentru clienții actuali ai băncii, precum și posibilitatea de a întrerupe pentru 3 luni plata ratelor în caz de nevoie începând cu a șaptea lună.

Creditul Casa Ta

Este un credit imobiliar în lei, cu dobândă fixă de 5,25%, pe o perioadă de 5 ani pentru clienții care își încasează salariul sau pensia pe card Raiffeisen Bank. De asemenea, clientul are posibilitatea de a întrerupe plata ratelor pe trei luni în caz de nevoie, din a șaptea lună pentru creditele cu dobândă variabliă și din anul 6 pentru dobândă fixă.

Acest tip de credit se poate lua în lei sau în euro în vederea achiziționării unei locuințe aflate în construcție sau renovare, precum și pentru cumpărare de teren, are o valoare cuprinsă între 5.000 și 200.000 de Euro sau echivalentul în lei pe o perioadă cuprinsă între 3 și 30 de ani .

Overdraft

Overdraftul pune la dispoziția clientului o sumă suplimentară de bani echivalentul a până la 6 salarii sau până la 3 pensii , ceea ce înseamnă posibilitatea de a retrege din cont o sumă mai mare de bani decât cea de care dispune clientul la momentul respectiv și asta fără 0 comisioane de acordare și administrare , fără taxe sau comisioane pentru neutilizarea descoperitului de cont, se percepe dobândă numai pentru sumele utilizate și existența permanentă a unei sume de bani în plus față de salariul sau pensia încasată în contul curent.

O activitate deosebită a băncii se derulează în susținerea și dezvoltarea I.M.M.-urilor prin oferirea unei game deversificate de tipuri de finanțări și soluții alternative de garantare.

Profesionalismul și calitatea superioară a serviciilor oferite de această bancă, i-au adus acesteia, cu timpul numeroase aprecieri și premii prestigioase, precum :

„Banca Anului 2011" („Piața Financiara” și „Business Arena Magazin”);

„Cea mai verde banca din România în 2011” (GreenWeee International)

„Cel mai mare numar de clienți nou-înrolați în serviciul de internet banking în 2010” (revista e-Finance – Gala premiilor Online Banking)

„Cea mai bună dinamică a creditării în 2010” (Gala „Bancheri de Top”) 

CAPITOLUL III.

MECANISMUL CREDITĂRII BANCARE:

REFINANȚAREA CREDITELOR

3.1 TRĂSĂTURILE ȘI FORMELE CREDITULUI

Creditul reprezintă un împrumut materializat în bunuri sau bani, acordat pe o perioadă determinată de timp, contra unei sume de bani (dobândă), acordat de o persoană fizică sau juridică unei alte persoane juridice sau fizice.

Conceptul de credit în literatura de specialitate este abordat din două puncte de vedere: juridic și economic .

Din punct de vedere juridic, creditul exprimă o convenție între creditori și debitori și care servește procesul de producție și de circulație a mărfurilor.

Din punct de vedere economic, creditul exprimă relații de repartiție a unei părți din produsul național brut sau din venitul național, în vederea satisfacerii unor anumite nevoi de capital .

Majoritatea societățiilor private nu dispun în prezent de suficiente fonduri pentru a – și desfășura în bune condiții activitatea, motiv pentru care acestea fac apel, de regulă, la creditul bancar.

Componentele de bază ale creditului specific economiei de piață sunt:

creditul comercial

creditul bancar

Există o multitudine de posibilități de clasificare a creditelor bancare , dintre care putm enumera următoarele:

Din punct de vedere al calității, creditorului se pot distinge:

– Credit comercial – se caracterizează prin faptul că agenții economici, din diferite ramuri, care fiind întreprinzători și parteneri de afaceri, se împrumută reciproc între ei.

– Creditul bancar – se caracterizează prin aceea ca subiecții lui sunt banca și respectiv agentul economic, client al acesteia. Se materializează prin transmiterea de capital sub formă bănească de către banca agentului economic creditat în vederea satisfacerii nevoilor de fonduri necesare finanțării activității sale curente sau de investiții.

Din punct de vedere al calității, debitorului se delimitează :

– Creditul acordat particularilor (persoane fizice): pentru cheltuieli curente (de trezorerie), pentru bunuri de folosință îndelungată și pentru locuință (creditul ipotecar), linii de credit prin cărțile de credit.

– Creditul acordat întreprinzătorilor (persoane juridice): credite de exploatare: acordate pentru acoperirea cheltuielior din activitatea curentă de producție și circulația mărfurilor ; credite de mobilizare sau de trezorerie.

Din punct de vedere al calității debitorului și, respectiv, al creditorului putem vorbi despre:

– Credit privat ( fără implicarea statului ): creditul privat este izvorul operațiunilor comerciale, financiare și bancare moderne.

– Credit public : când creditorul este populația, iar debitorul este statul.

În funcție de scopul acordării creditului, al destinației sale, distingem :

– Credite de producție: care pot fi de exploatare, de investiții sau de speculație;

– Credite de circulație: constituie un avans pentru mărfurile ce vor fi vândute;

– Credit de consum: utilizat pentru procurarea unor bunuri de folosință personală sau pentru satisfacerea unor nevoi imediate de trezoreriea persoanelor fizice;

După modul de garantare a creditului, avem:

-Credit cu garanție reală: se concretizează prin luarea sub gaj a unor bunuri mobile sau imobile, după caz la persoanele fizice sau juridice care solicită creditul, bunuri, care în cazul nerambursării creditului, vor fi valorificate de către bancă cu scopul recuperării.

Formele garanției reale sunt gajul și ipoteca. Persoana care constituie gajul sau ipoteca poate fi tocmai debitorul, fie o altă persoană agregată.

Ipoteca este a garanție o reală, imobiliară, fără deposedare, prin care se permite creditorului ca, în situația în care nu a fost rambursat la scadență, să urmărească imobilul ipotecat, să ceară valorificarea garanției prin scoaterea lui la vânzare silită, din sumele încasate urmând să – și recupereze integral sau parțial creditul și sau dobânda aferentă.

Gajul este considerat acea garanție reală care presupune, de regulă deposedarea debitorului de bunul gajat și încredințarea acestuia unei terțe persoane desemnate de părți. Este una dintre cele mai des utilizate garanții în afaceri, inclusiv în creditarea bancară.

-Credit cu garanție personală: se referă la garantarea de către o terță persoană, fizică sau juridică, a împrumutului contractat de către debitor. În cazul în care persoana împrumutată nu restituie creditul, terțul are obligația să plătească datoria din patrimoniul său, în contul obligației neonorate de către debitor.

Din punct de vedere al întinderii creditorului, există:

-credit denunțabil – când creditorul are dreptul să ceară, fără avizarea prealabilă a debitorului, rambursarea creditului înainte de scadență;

– credit nedenunțabil – caz în care creditorul nu are dreptul să ceară rambursarea înainte de scadență.

După modul de rambursare, distingem :

-credit amortizabil – rambursarea se face în rate egale sau neegale, ce cuprind sau nu, după caz, și dobânda;

– credit neamortizabil – specific căruia rambursarea se face integral la scadență;

– credit rambursabil prin rate constante;

– credit rambursabil integral la scadență.

După periada de creditare, avem:

-credit pe termen foarte scurt: câteva zile , până la o săptămână;

– credit pe termen scurt: a cărui scadența nu depășește un an;

– credit pe termen mediu: cu perioada de 1 – 5 ani;

– credit pe termen lung: cu perioada peste 5 ani;

– credit pe termen foarte lung: peste 20 de ani .

3.2. MECANISMUL CREDITĂRII BANCARE

În perioada de tranzacție către economia de piață și de reconsiderare a sistemului financiar – bancar o problemă deosebită pentru bănci o reprezintă analiza portofoliul de credite cu luarea în considerare a vieții fiecărui credit, din momentul solicitării lui și până în cel al rambursării sale efective .

Cele cinci „ C ” – uri specifice managementului creditării, sunt efectiv legate de probabilitatea ca un împrumutat să efectueze la timp plata dobânzilor și a ratelor creditului și se referă la :

capacitatea – posibilitatea de a plăti;

caracterul – voința de a plăti;

capitalul – averea împrumutatului;

colateralul – asigurarea, dacă este necesară;

condiții – externe, economice, juridice, ecologice, politice etc .

Operația de creditare a persoanelor fizice este unul dintre principalele obiecte de activitate ale sistemului bancar și reprezintă oferta sistemului bancar pentru finanțarea unor nevoi proiecte ale menajelor pentru care acestea nu dispun de bani suficienți (achiziționarea unei locuințe, case de vacanță, autoturisme, alte nevoi personale).

Creditele pentru persoane fizice sunt extrem de diverse, iar băncile comerciale încearcă prin oferta de produse bancare să vină în întâmpinarea diversității de nevoi corespunzătoare diversității de situații ale persoanelor fizice.

Pentru sprijinirea persoanelor fizice care doresc să achiziționeze bunuri de folosință îndelungată pe credit, băncile comerciale pot încheia convenții de colaborare cu societățile comerciale care au ca obiect de activitate vânzarea de bunuri de folosință îndelungată. Volumul creditului bancar reprezintă , de regulă , 70 % din valoarea bunului achiziționat, restul de 30 % reprezentând aportul cumpărătorlui. Termenul de rambursare este de maximum 12 luni, în rate egale. Garanțiile creditului sunt bunurile cumpărate de credit, precum și veniturile cmpărătorului și / sau ale garanților.

Etapele analizei și aprobării creditului pe termen scurt sunt următoarele:

Se întocmește dosarul de vânzare în rate de către agentul economic, care conține următoarele acte :

contract de credit;

contract de garanție mobiliară;

adeverință de salarizare pentru cumpărător și cei doi giranți;

factură de cumpărare a produsului;

documentul ce atestă depunerea avansului de 30 % , dacă este cazul;

Dosarul se reemite băncii pentru solicitarea creditului. Actele necesare pentru întocmirea dosarului de credit sunt:

scrisoarea de înștiințare din partea vânzătorului;

cerere de credit;

dovada depunerii avansului de 30% din valoarea totală a bunurilor facturate;

adeverință de venit pentru clien și cei doi giranți;

factură de cumpărare;

Aprobarea și acordarea creditului: aprobarea creditului este de competența sucursalei, iar acordarea acestuia se face prin virament, în contul agentului economic, deschis la banca ce creditează, după constituirea garanțiilor necesare .

Rambursarea creditului se face în rate lunare egale. În caz de neplată, a doua rate lunare consecutive, societatea comercială cu care s – a încheiat convenția va plăti băncii valoarea integrală a creitului neachitat și dobânzile aferente.

Specific acestui tip de credit este faptul că banca și societatea comercială vor vinde bunuri pe rate, colaborează pentru dobândirea unui segment de piață, adoptând în acest scop strategii comune.

Băncile comerciale, sprijină financiar persoanele fizice în dobândirea de bunuri mobile și imobile, prin acordarea de credite pe termen mediu căror obiect poate consta în:

cumpărarea de locuințe;

construcția de imobile cu destinația : locuința sau agrement , reparația sau modernnizarea acestora;

terenuri:

cumpărări de autoturisme;

Nivelul creditului ce se poate acorda este de 70 % – 100 % din costul investiției propuse și se determină pe baza actelor ce stau la baza evaluării acestiua , respectiv :

contract de vânzare – cumpărare (în cazul locuințelor , acest act trebuie să fie autentificat de notariat);

deviz de lucrări;

factură de vânzare – cumpărare;

raport de evaluare;

Volumul creditului ce se poate acorda este direct determinat de posibilitățile de rambursare . Pentru aceasta solicitantul va prezenta:

adeverință de venit lunar, pentru persoana care contractează creditul și respectiv a soțului / soției acestuia;

adeverință de venit lunar pentru cel puțin doi giranți;

justificarea veniturilor suplimentare;

Valoarea totală a creditului variază de la bancă la bancă, iar perioada de creditare este cuprinsă între 1 și 5 ani .

Dobânda se calculează pentru un număr egal de zile , raportat la un an calendaristic de 360 de zile. Dobânda se va încasa la termenele și în sumele prevăzute în graficul de rambursare a creditului, anexată la contract .

Acordarea creditului se realizează prin efecrtuarea de plăți sub formă de virament, și numai în cazuri exprese prin eliberări de numerar.

Rambursarea creditului și plata dobânzii se va face lunar, conform graficului întocmit la aprobare, prin debitarea automată a contului de disponibil al beneficiarului. Acestuia îi revine sarcina de a asigura la scadență plății sumele necesare onorării obligației față de bancă.

Pentru creditul acordat se vor constitui garanții care se acopere nivelul acestuia precum și dobânda aferentă primului an de creditare. Se pot constitui garanții reale , mobiliare și imobiliare, și anume:

ipoteca asupra imobilului cumpărat sau amenajat;

ipoteca asupra altului imobil proprietate a solicitantului de credit;

alte garanții: hârtii de valoare, depozite bancare, bunuri de valoare.

Băncile comerciale realizează, în principal, două categorii de activități de creditare, respectiv: creditarea companiilor și a corporațiilor (clienți persoane juridice), activitate cunoscută sub denumirea de Corporate Banking și creditarea clienților persoane fizice, activitate cunoscută sub denumirea de Retail Banking.

Derularea procesului de creditare presupune parcurgerea următoarelor etape, respectiv: informarea clientului, documentrea creditului, analiza bonității

solicitantului de credit, negocierea creditelor, aprobarea și acordarea creditului, angajarea creditului sau monitorizarea utilizării creditului, rambursarea creditului.

Informarea – documentarea asupra solicitantului de credit

Acceptarea de către o bancă de a acorda credit unui client, reflectă, în fapt punctul său de vedere cu privire la capacitatea de rambursare. Etapă importantă în acordarea de credite este aceea de a avea cât mai multe informații cu privire la persoana fizică sau juridică ce solicită creditul.

Analiza se concentrează în principal asupra următoarelor probleme considerte a fi mai importante:

domeniul de afaceri al firmei, obiectul său concret de activitate, relațiile cu partenerii din țară și din străinătate;

situația financiară, modul de onorare a obligațiilor și de încasare a creanțelor;

calitatea managementuli firmei;

performanțele prezente și cele viitoare, fluxurile prognozate ale firmei;

Compelxitatea cererilor de credite și volumul documentelor solicitate de bancă, dau măsura gradului de accesibilitate al creditelor oferite de aceasta, dar și al flexibilității procesului de creditare specific băncii respective.

Documentarea creditului

Pentru un solicitant, persoană fizică, documentația de credit trebuie să cuprindă, după caz:

cererea de credite semnată de solicitantul creditului;

adeverință de venit lunar pentru salariat și soțul / soția acestuia;

adeverință de venit lunar pentru doi giranți, ale căror venituri să acopere împrumutul în aceeași proporție precum titularul;

actul de vânzare – cumpărare autentificat de notar pentru imobile cumpărate;

deviz de lucrări întocmit de organele autorizate pentru construcții, amenajări, reparații;

acte de proprietate sau concesionare asupra terenului;

autorizația de construcție, avize, acorduri ;

facturi sau contracte de vânzare – cumpărare pentru bunuri de folosință îndelungată;

situația garanțiilor propuse.

Analiza bonității solicitantului de credite

În această etapă, pe baza documentelor prezentate de către client, banca procedează la analiza documentației în vederea acordării creditului. Necesitatea analizei situației economico – financiare a clientului decurge din nevoia băncii de a cunoaște toate elementele trebuitoare fundamentării deciziei de creditare.

În cadrul acestei analize un loc deosebit de important îl deține stabilirea bonității solicitantului de credit. Băncile trebuie să se asigure de bonitatea clientului, prin care se definește capacitatea acestuia de a – și susține serviciul datoriei, respectiv de a rambursa creditul la scadența și de a – și plăti dobânzile aferente, precum și de a face dovada existenței garanțiilor asiguratorii.

Negocierea creditelor

În urma analizei situației economico – financiare a agentului economic sunt formulate concluziile moderatorului de credite, care vor contura condițiile de creditare ale clientului și care privesc: volumul creditului, durata de acordare a creditului, termenul de rambursare, cuantumul ratelor, dobânda, perioada de garație, garanțiile. Toate aceste condiții se negociează apoi cu solicitantul creditului, obținându – se, în final, o opinie comună a celor doi parteneri (bancă și client) în privința afacerii de creditate și a termenilor în care urmează să se încheie contractul de credit.

Aprobarea și acordarea creditului

În această etapă se supune spre aprobare organului competent din bancă întreaga documentație de credit și se încheie contractul de credit.

După primirea hotărârii care atestă aprobarea creditului, moderatorul de credite al sucursalei va proceda la întocmirea contractului de credit și a contractelor de garanție respectându – se toate condițiile în care a fost aprobat creditul.

Toate operațiunile de credit și garanție ale băncilor trebuie consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toți termenii și toate condițiile respectivelor tranzacții. Aceste documente trebuie păstrate de bănci și puse la dispoziție personalului autorizat al Băncii Naționale a României, la cererea acestuia.

Contractele de credit bancar, precum și garanțiile reale și personale, constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titluri executorii.

Contractul de credit trebuie să conțină anumite prevederi specifice, dintre care enumerăm următoarele :

destinația creditului;

volumul (mărimea) creditului;

perioada de creditare;

forma de acordare a creditului;

dobânda și alte costuri de creditare;

sursele de acoperire a creditului și a costurilor acestuia;

scadența ratelor și plățiilor dobânzii;

garantarea creditului.

Angajarea creditului , monitorizarea utilizării creditului

Pe toată perioada de creditare, banca va urmări în permanență modul în care clientul utilizează creditul, dacă acesta îl folosește în scopul pentru care l – a solicitat și dacă respect condițiile contractual.

Rambursarea creditului

Rambursarea creditului se face la datele prevăzute în graficul de rambursare, termenele de rambursare a creditului trebuie stabilite cu mare atenție, în funcție de parametrii rezultați din analiza surselor de venituri, nominalizate de solicitantul de credit și cuprinse în protecția fluxului de numerar previzionat pe perioada creditării. Scadențele pot fi stabilite lunar, trimestrial, semestrial, sau integral la sfârșitul perioadei de

creditare.

3.3. REFINANȚAREA CREDITELOR

În continuare, obiectivul prezentării acestui capitol îl reprezintă refinanțarea creditului. Vom începe prin a prezenta două, din multele, definiții ale pocesului amintit.

În viziunea lui Jack P. Frideman și Jack C. Harris refinanțarea reprezintă: „ Procesul de înlocuire a finanțării curente cu un nou împrumut sau set de împrumuturi.  Acest lucru poate implica înlocuirea creditului inițial cu unul de aceeași valoare, creșterea cantității de împrumut, sau înlocuirea mai multor credite ipotecare, totul subordonându – se unui singur credit.”

O altă definiție descrie refinanțarea de credit drept „ un process de rambursare a unui credit deja existent, datorat unei bănci, de către o persoană fizică su juridică, în care suma pentru rambursarea anticipată a soldului creditului este obținută pe baza unui alt credit, fie de aceeași bancă, fie de la o altă unitate de credit.”

Există o multitudine de motive pentru care cineva ar putea alege refinanțarea, motive dintre care cele mai importante sunt:

reducerea ratei dobânzii: în situația în care ratele dobânzii scad, odată cu obținerea refinanțării creditului se reduce plata lunară și asfel se poate economisi o anumită sumă pe toată durata împrumutului; în situația în care ratele dobânzii nu scad, după un timp scorul de credit se va îmbunătăți, ceea ce înseamnă rate și termeni mai bune;

reducerea perioadei de creditare: scăderea termenului de rambursare a sumei ridicate fără creșterea platei lunare.

unificarea mai multor credite într – unul singur, cu scopul reducerii comisioanelor și taxelor;

alegerea valutei creditului în vederea obținerii unei stabilități mai mare a ratei lunare; este recomandabil ca rafinanțarea să se efectueze în moneda în care clientul își obține veniturile.

Refinanțrea unui credit presupune următorii pași:

studiul detaliat al ofertelor de refinanțare de credit de pe piață în acel moment și optarea pentru ceea mai bună ofertă pentru client;

întocmirea dosarului necesar noului credit (adeverințe de venituri, documente eliberate de bancă, cu privire la creditul curent);

semnarea actelor pentru refinanțarea de credit;

virarea baniilor în contul clientului;

Ca în orice tip de credit, și în cazul refinanțării creditului este bine să se țină cont de anumite sfaturi. Bunăoară, clientul trebuie sa studieze cu mare atenție contractul actual de credit și să înțeleagă foarte bine condițiile acestuia cu privire la refinanțare.

În al doilea rând, se recomandă un studiu detaliat a tuturor creditelor existente pe piață în acel moment pentru a opta pentru cea mai bună ofertă. Și nu în ultimul rând, clientul trebuie să aleagă moneda creditului pentru refinanțare, de obicei aceasta fiind valuta în care clientul își obține majoritatea veniturilor.

Ca orice proces bancar, și refinanțarea creditului presupune anumite avantaje și dezavantaje. Dintre avantaje amintim: crearea de condiții optime de finanțare, adaptate cerințelor clientului. De asemenea mai multe credite devin unul, cu o singură rată lunară, la o singură bancă, cu posibilitatea de a obține sume suplimentare.

Dintre dezavantaje, semanlăm volumul mare de muncă pentru finalizarea acestui proces, durata desfățurării acestui proces, privind întocmirea dosarului ce cuprinde actele necesare pentru refinanțarea creditului.

CAPITOLUL IV.

STUDIU DE CAZ: CREDITUL DE REFINANȚARE LA RAIFFEISEN BANK

4.1. PREZENTAREA PRODUSULUI FLEXICREDIT REFINANȚARE LA RAIFFEISEN BANK

În cazul băncii Raiffeisen creditul de refinanțare destinat persoanelor fizice apare sub denumirea „Flexicredit Refinanțare”, în fapt denumirea de „Flexicredit” fiind specifică băncii și a fost aleasă cel mai probabil pentru a sugera o ușurință sau o relaxare în gestionarea și plata acestuia de către beneficiar.

Scopul acestui credit este în fapt înlocuirea a unul sau mai multe credite pe care beneficiarul le are deja contractate, cu un singur credit, acesta oferind și condiții mai avantajoare pentru debitor. Astfel se realizează refinanțarea creditelor existente cu noul Flexicredit.

Flexicredit Refinanțare este un credit fără ipotecă și poate fi contractat în sumă maximă de 15.000 de euro, echivalent în lei. Perioada de acordare este cuprinsă între 6 luni și 5 ani pentru creditele prin care sunt refinanțare împrumuturi acordate după data de 31 octombrie 2011. În cazul creditelor acordate înainte de această dată perioada de acordare se poate prelungi până la 10 ani.

Printre avantajele pe care acest credit le oferă clienților săi se numără și faptul că nu se solicită de către Raiffeisen Bank adeverință de salariu sau factură de utilități. De asemenea se acordă o dobândă preferențială pentru persoanele fizice care își încasează salariul sau pensia prin intermediul unui card al băncii.

Banca oferă și alte avantaje suplimentare:

Se acordă 3 luni pauză la plata ratelor;

Diminuarea efortului financiar prin posibilitatea de a beneficia de o rată lunară micșorată față de suma ratelor plătite la creditele anterioare;

Preaprobarea se realizează pe loc, pe baza informațiilor declarate;

Confirmarea aprobării creditului se realizează prin SMS.

Pauza de la plata celor 3 rate lunare se poate acorda la cererea clientului oricând după primele 6 luni de la acordarea creditului, când acesta se află în dificultate financiarăsau în alte situații, facilitatea putând fi accesată o singură dată.

De asemenea clienții pot beneficia la cerere de asigurare de viață și de șomaj în anumite condiții avantajoase, tot la cererea clientului se poate apela la serviciul gratuit Schimb Valutar Automat al ratei lunare, prin acesta realizându-se automat conversia creditelor din moneda străină în moneda de încasare a salariului, beneficiarul necesitând astfel un singur cont bancar. De asemenea în cazul în care contul de încasare a salariului clientului este deschis la Raiffesen plata ratelor se face automat.

Un alt avantaj pe care banca îl oferă clienților este posibilitatea schimbării datei de scadență a creditelor în mod gratuit în funcție de data în care debitorul își încasează veniturile. De asemenea administrarea creditului poate fi mult ușurată prin serviciile de internet banking, mobile banking sau phone banking.

În ceea ce privește dobânda solicitată de către bancă, aceasta este atât fixă, cât și variabilă și este influențată de două criterii:

dacă clientul își încasează salariul sau pensia într-un cont deschis la Raiffesien;

dacă beneficiarul aplică pentru credit online.

Tabelul următor sintetizează nivelul dobânzilor la Flexicredit Refinanțare în condițiile cele mai avantajoase pentru debitor, adică atunci când acesta aplică online pentru credit și își încasează veniturile în contul deschis la Raiffesisen.

Tabel nr. Nivelul dobânzilor Felxicredit Refinanțare

Sursa: http://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/credite/flexicredit-refinantare

Se observă o creștere a nivelului dobânzilor pe măsură ce valoarea creditului se reduce. În cazul unei dobânzi variabile, aceasta crește de la 8,9% pentru un credit de peste 7 mii de euro, echivalent în lei, la 12,9% pentru un credit sub 3 mii de euro, echivalent în lei. În cazul unei dobânzi fixe, nivelul acesteia crește față de cazul în care dobânda este variabilă, astfel că pentru un credit de peste 7 mii de euro, echivalent în lei, dobânda fixă este de 9,65%, iar pentru un credit de sub 3 mii de euro, echivalent în lei, dobânda fixă ajunge la 13,65%.

Nivelul acestor dobânzi crește cu 1% pentru clienții care nu își încasează salariul sau pensia prin intermediul unui cont deschis la Raiffeisen și cu 0,6% pentru clienții care nu optează s-o aplice pentru acest tip de credit online.

Dobânda varabilă se calculează în funcție de ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate), aceasta fiind de fapt o rată de referință a BNR calculată în funcție de piața interbancară. Rata ROBOR pentru fiecare scadențǎ este calculată “ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare Participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 15 minute înainte de fixing după eliminarea extremelor.” Noțiunea de „Participant” se referă la instituția de credit invitată să participe la fixing și îndeplinește cerințele legale, iar „Fixing” se referă la activitățile desfășurate pentru stabilirea ratelor de referință ROBID și ROBOR pentru depozitele în lei pe piața monetară interbancară.

DAE sau dobânda anuală efectivă este mai ridicată datorită faptului că aceasta include și alte comisioane și cheltuieli asociate creditului și a fost calculat în tabel pentru perioada maximă admisă pentru sumele respective. Trebuie specificat și faptul că transformarea sumelor din euro în lei se face la cursul valutar al Bănciii Naționale a României de la data acordării.

Dacă unul dintre creditele ce urmează a fi refinanțate este contractat înainte de 31 octombrie 2011 dobânda, în condițiile în care salariul este încasat în cont deschis la Raiffeisen și se aplică online pentru credit, se modifică după cum este prezentat în tabelul următor.

Tabel nr. Nivelul dobânzilor pentru refinanațare credit contractat înainte de 31 octombrie 2011

Sursa: http://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/credite/flexicredit-refinantare

Se observă că nivelul dobânzii nu mai diferă în funcție de valoarea creditului nou contractat, ci doar în funcție de felul acesteia. Astfel că dacă dobânda este fixă nivelul acesteia este de 9,65%, iar dacă este variabilă nivelul scade la 8,9%. De asemenea acest nivel al dobânzii crește în condițiile prezentate anterior, iar DAE este calculat pentru un credit de 10 mii euro în echivalent lei acordat pe o perioadă de 10 ani.

Taxele și comisioanele solicitate de bancă cuprind:

Comision de analiză dosar: 200 lei;

Comision de administrare lunar: 5 lei;

Comision unic în sumă de 20 EUR (sau echivalent lei la cursul BNR de la data plății) pentru fiecare serviciu datorat pe parcursul derulării contractului, pentru orice serviciu prestat de Raiffesisen la cererea debitorului în legatură cu contractul de credit, dar și în legătură cu garanțiile (excepție făcând eliberarea adresei de lichidare credit sau schimbarea datei de scadență a ratelor). Comisionul unic se plătește, anterior prestării de către bancă a serviciului solicitat;

Comisionul de rambursare anticipată:

0% în cazul creditelor cu dobândă variabilă;

0,5% din valoarea rambursată în avans, pentru creditele cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face în ultimul an de contract;

1% din valoarea rambursată în avans, pentru creditele cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face înainte de începerea ultimului an de contract.

Pe lângă acest produs Flexicredit Refinanțare, Raiffeisen Bank mai acordă și alte produse cu refinanțare în funcție de creditele ce doresc a fi refinanțate, nevoia clientului, dar și de acordurile băncii cu diferiți angajatori.

4.2. PROCEDURA DE ACORDARE A CREDITULUI DE REFINANȚARE ȘI DOCUMENTAȚIA NECESARĂ

Raiffesisen Bank urmează o procedură bine pusă la punct în cazul acordării unui credit de refinațare. Pentru exemplificare se va lua cazul unei persoane fizice care dorește refinanțarea unui credit pe care l-a contractat după data de 31 octombrie 2011, în fapt în anul 2012. Pentru refinanțarea acestuia pesoana apelează la un credit de refinanțare în valoare de 25 de mii de lei pe o perioadă de 36 de luni. Acesta este un credit cu nevoi personale cu refinanțare și nu un Flexicredit Refinanțare clasic, deoarece creditul pe care persoana fizică dorește să-l refinanțeze nu este extern, ci este deținut la Raiffeisen Bank și de asemenea o parte din suma solicitată este destinată acoperirii unor nevoi personale nenominalizate.

Procedura de acordare a creditului începe cu prezentarea clientului la agenția băncii. Reprezentantul băncii va prezenta clientului caracteristicile produsului, condițiile generale de acordare, costurile creditului, etapele acordării și posibilitatea de înscriere în programul de asigurare. De asemenea se prezintă clientului modalitatea de calcul a dobânzii în cazul în care aceasta este variabilă.

Schematic procedura urmată în acordarea unui credit de refinanțare la Raiffeisen Bank poate fi exprimată astfel:

Figura 4. 1. Procedura de acordare a creditului de refinanțare

Sursa: Prelucrare pe baza procedurii de acordare a creditelor Flexi și Flexi cu refinanțare

Clientul este informat și cu privire la obligativitatea deținerii unui cont curent la Raiffeisen Bank, iar în cazul în care clientul va opta pentru realizarea și altor tipuri de operațiuni decât cele de rambursare a creditului, banca va percepe un comision de administrare lunară a contului.

În cazul în care clientul ar fi fost angajat al unei companii cu care Raiffeisen Bank are semnat un pachet de beneficii, acesta poate primi o ofertă mai bună din partea băncii, specifică acestui pachet. În cazul supus analizei, solicitantul creditului este angajat la o astfel de companie.

Dacă creditele refinanțate sunt contractate la alte bănci decât Raiffeisen beneficiarul noului credit de refinanțare va suporta și un comision aferent Ordinului de Plată Condiționat (OPC). Acesta este instrumentul prin care se rambursează creditele clientului deja existente la alte bănci, în acest fel Raiffesisen fiind sigură că vechea expunere a fost lichidată. În cazul supus analizei acest instrument și comisionul aferent lipsesc deoarece creditul refinanțat era contractat la Raiffeisen Bank.

Următorul pas îl reprezintă actualizarea datelor clientului conform cărții de identitate și semnarea de către solicitant a documentului „Acord prelucrare date cu caracter personal și de transmitere, prelucrare și consultare a informațiilor la S.C. Biroul de Credit S.A.” (Anexa 1). Conform acestuia solicitantul creditului de refinanțare este de acord cu prelucrarea datelor sale personale în scopul de a primi, direct de la bancă sau prin intermediul unor terți, informații despre produse, servicii sau activități ale Raiffeisen Bank și ale partenerilor săi, precum și în scopul efectuării, direct sau prin intermediari, a studiilor de piață cu privire la produsele, serviciile sau activitățile actuale și viitoare ale băncii. De asemenea banca primește dreptul de a prelucra, înregistra și transmite datele solicitantului către Biroul de Credit.

În cazul analizat creditul de refinațare este acordat împrumutatului prin existența unui codebitor, obligat în solidar și indivizibil cu împrumutatul, reprezentat de soțul persoanei fizice solicitante. Astfel că și acesta trebuie să semneze un „Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal și consultare a informațiilor la S.C. Biroul de Credit S.A.” prezentat în Anexa 1.

Existența codebitorului soț sau soție este obligatorie doar în cazul în care valoarea creditului solicitat este mai mare de 20 de mii de lei, indiferent dacă acesta contribuie sau nu cu venituri la buget.

În anexa 2 este prezentat documentul „Acord de consultare și prelucrare a informațiilor din bazele de date ale Ministerului Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală”, prin care solicitantul își exprimă acordul ca Raiffeisen Bank să consulte informații pe o durată de maxim 5 zile lucrătoare de la data semnării documentului și să le prelucreze.

Biroul de Credit S.A. a fost înregistrat la Registrul Comerțului în 16 februarie 2004, fiind înființat la inițiativa băncilor pentru a se proteja împotriva riscului, obiectul de activitate al societății fiind:

Colectarea și prelucrarea datelor privind portofoliul de clienți – persoane fizice ai participanților

Oferirea de informații și analize participanților în scopul:

identificării și măsurării riscului de credit;

creșterii calității creditelor;

diminuării riscului de fraude și protejării creditorilor;

Stabilirea de criterii uniforme de apreciere sau evaluare a clientelei (scoring);

Consultanță în domeniul financiar-bancar.

Raiffeisen Bank va consulta Biroul de Credit pentru a verifica persoana fizică ce solicită creditul de refinanțare. În cazul analizat persoana fizică a primit un raport favorabil, astfel că va putea proceda la depunerea documentației necesare pentru primirea creditului. Există însă și situații în care solicitarea creditului este respinsă în urma consultării Biroului de Credit, în această situație banca va înștiința clientul motivul respingerii și îi va înmâna un exemplar din raportul de consultare a Biroului de Credit.

Biroul de Credit a emis un document denumit „Raport de Credit” (Anexa 3) Acesta conține informații cu privire la datele de identificare ale persoanei fizice, informații cu privire la angajatori, dar cele mai importante informații sunt cele cu privire la relația persoanei fizice în trecut cu banca Raiffeisen sau cu alte bănci. Din raport reiese faptul că a avut un număr de 8 conturi deschise până în prezent, despre care există informații la Biroul de Credit. Aceste 8 conturi au fost sau sunt deținute la 5 bănci, iar cele mai vechi informații datează din ianuarie 2006. Se specifică de asemenea faptul că persoana fizică nu figurează cu restanțe la niciunul dintre aceste conturi, iar în ultimele 24 de luni persoana a deschis 2 conturi și a închis 3. Totalul sumelor datorate pe lună la momentul emiterii raportului erau de 869 de lei, iar totalul sumelor datorate, cu scadența între 1 și 5 ani erau de 19.887 de lei. Acestea însă reprezintă sume datorate de persoana fizică, dar neajunse încă la scadență și nu plăți restante. Urmează o detaliere a acestor conturi. Cele 8 conturi deținute sunt următoarele:

Card de credit (revolving) – contul fiind închis, sold 0;

Card de credit (revolving) – contul fiind închis, sold 0;

Card de credit (revolving) – cont fără restanțe, suma datorată 2547 lei;

Card de credit (revolving) – contul fiind închis, sold 0;

Credit de consum – contul fiind plătit, sold 0;

Cont deschis (descoperire de cont) – cont fără restanțe, suma datorată 1735 lei;

Credit de consum – cont fără restanțe, suma datorată 15605 lei;

Credit de consum – contul fiind plătit, sold 0.

Fiecare dintre aceste conturi are atașată o detaliere a graficului de rambursare a sumelor și de asemenea detalii cu privire la perioada de efectuare a operațiunilor, restanțe etc. Acestea sunt furnizate de către Biroul de Credit în limita informațiilor deținute, obținute din datele transmise de fiecare bancă în parte acestuia.

Tot în Anexa 3 se regășește un raport de credit emis pentru codebitorul persoanei fizice solicitante a creditului de refinanțare. Nici acesta nu este înregistrat cu restanțe în baza de date a Biroului de Credit.

Urmează ca ofițerul de credite să determine riscul AML aferent persoanei fizice solicitante prin intermediul unor proceduri interne, din acest calcul a reieșit un grad de risc Standard pentru persoana fizică analizată, acesta fiind cel mai bun grad de risc pe care aceasta l-ar fi putut obține. Același grad de risc a fost obținut și pentru codebitor, documentele de calcul fiind prezentate în Anexa 4.

Etapa următoare este cea în care solicitantului i s-au acordat informații precontractuale cu privire la creditul solicitat. Documentul „Informații standard la nivel european privind creditul solicitat” (Anexa 5) conține astfel de informații. În cadrul acestuia se regăsesc date de identificare ale creditorului, în acest caz Raiffeisen Bank S.A., tipul creditului, valoarea totală, 25200 de lei, aceasta cuprinzând și comisionul de 200 de lei pentru analiza dosarului de credit, durata de 36 de luni, valoarea creditului inclusiv dobânda si costurile asociate pentru client, în acest caz 29773,44 lei, rata dobânzii fixe de 10,75%, dobânda anuală efectivă de 12,37%, modalități de calcul și alte date cu privire la garanții, costuri, condiții de acordare, comisioane, sume restante, dobânzi penalizatoare, dar și semnătura de primire a solicitantului.

Solicitantul primește și un formular în care este detaliat contractul de credit într-o formă mai uzuală, denumit „Contractul de credit pe înțelesul tuturor” (Anexa 6). Rolul acestuia este de a ușura înțelegerea clauzelor contractuale și de a răspunde la cele mai frecvente întrebări ale clienților. De asemenea ofițerul de credite va înmâna solicitantului și un exemplar al contractului de credit pentru al putea studia, un exemplar al graficului de rambursare și adeverința de salariu. De asemenea solicitantul va primi informații cu privire la documentele necesare acordării creditului și asigurarea cuprinsă în procedura de creditare.

În situația în care creditele refinanțate sunt contractate la alte bănci decât Raiffeisen, solicitantul trebuie să prezinte un document doveditor de la banca la care acesta este acordat, care să conțină: date de identificare ale băncii, număr cont IBAN, moneda creditului refinanțat, numărul și data contractului pentru creditul care se refinanțează. În cazul supus analizei creditele refinanțate sunt contractate tot la Raiffeisen, așadar acest document doveditor nu a fost solicitat clientului.

Clientul urmează să furnizeze documentele solicitate în dosarul de creditare și odată cu validarea acestora de către ofițerul de credite să primească spre a semna 2 exemplare din „Cerere de credit pentru persoane fizice” (Anexa 7). Aceasta cuprinde informații privind solicitantul, informații cu privire la soțul persoanei fizice, informații referitoare la împrumut, modalitatea de rambursare, în cazul analizat modalitatea de rambursare este în rate egale, angajamentele de plată aflate în derulare, neexistența unor litigii cu terții, solicitarea de înscriere în programul de asigurare pentru deces ca urmare a unui accident sau îmbolnăvirii și șomaj sau invaliditate totală permanentă din accident, acordul solicitantului de prelucrare a datelor cu caracter personal, modalitatea de comunicare telefonică și alte mențiuni, dar și semnăturile solicitantului și reprezentantului băncii

Solicitantul creditului va primi spre semnare formularul „Confirmare primire cerere de credit și alte acte necesare acordării creditului” (Anexa 8), pentru a certifica depunerea documentației de către client.

Reprezentantul băncii trebuie să se asigure că acele credite ce urmează a fi refinanțate sunt cu plata la zi, sunt raportate la Biroul de Credit, iar actualizarea soldului acestora nu trebuie să fie mai veche de 30 de zile.

Urmează deschiderea unui pachet de cont curent dacă clientul nu îl deține deja la Raiffeisen Bank. Ofițerul de credite va lista în continuare un set de documente pe care le va semna solicitantul, în cazul analizat acestea constând în: contractul de credit, graficul de rambursare, actul adițional aferent contractului ca urmare a existenței unui pachet de beneficii convenite între bancă și angajatorul persoanei fizice și certificatul de asigurare.

„Contractul de credit” (Anexa 9) cuprinde, ca și orice contract o serie de elemente definitorii, printre care cele mai importante:

Datele de identificare ale părților contractante: Raiffeisen Bank, persoana fizică în calitate de împrumutat și soțul în calitate de codebitor;

Obiectul contractului, destinația și durata creditului: suma de 25200 lei pentru o perioadă de 36 de luni, destinațiile fiind:

16541,4 lei pentru rambursarea datoriilor aferente creditului acordat de Raiffeisen Bank în anul 2012;

8458,6 lei pentru nevoi personale nenominalizate;

200 lei pentru comisionul de analiză de dosar.

Modalitatea de acordare a creditului: prin transfer în contul curent al debitorului și IBAN-ul aferent acestuia;

Costurile creditului: dobânda, DAE, dobânzi penalizatoare și comisioanele aferente, rezultând o valoare totală de plată la încheierea contractului de 29773,44 lei. Sunt precizate și diferitele costuri și comisioane ce pot să apară sau nu pe durata derulării contractului și valoarea acestora;

Dreptul de retragere al împrumutatului în termen de 14 ziele de la data încheierii contractului fără a invoca motive, cu obligația notificării scrise pe suport de hârtie și a plății părții din credit trasă și a dobânzii aferente acesteia;

Rambursarea ce se va realiza în rate lunare egale de 822,04 lei;

Garanțiile, reprezentate de ipotecă mobiliară asupra creanțelor și ipotecă mobiliară de prim rang având ca obiect contul curent;

Obligațiile împrumutatului și codebitorului;

Cazurile de culpă;

Scadența anticipată;

Împuternicirile și autorizările date băncii de împrumutat și codebitor;

Litigii;

Alte clauze;

Semnăturile părților contractante, cu mențiunea că semnătura băncii și data semnării de către bancă se vor completa în momentul în care creditul va fi aprobat și acordat.

„Actul adițional nr. 1 la contractul de credit” (Anexa 10) este rezultatul beneficierii de către solicitant a prevederilor contractului de colaborare dintre Raiffeisen și angajatorul persoanei fizice care contractează creditul de refinanțare. Potrivit acestuia principala facilitate pe care debitorul le obține este și reducerea cu 2,5 puncte procentuale ale ratei anuale a dobânzii. Astfel că de la rata dobânzii standard de 13,25% prevăzută în contractul de credit solicitantul ajunge la o rată a dobânzii anuale de 10,75%. Reducerea se anulează în momentul în care debitorul nu mai este salariat al societății cu care Raiffeisen are contract de colaborare sau în momentul în care colaborarea dintre cele două încetează.

Modul în care se va desfășura rambursarea creditului este prezentată în „Graficul de rambursare” (Anexa 11). Potrivit acestuia rambursarea se va efectua în rate egale, graficul fiind generat separat pentru creditele refinanțate contractate înainte de 31 octombrie 2011 și cele contractate după această dată. Rata lunară va fi de 822,04 lei, respectiv 827,04 lei dacă este inclus și comisionul lunar. Totalul de plată lunar cuprinde pe lângă comisionul de 5 lei și partea care se rambursează din credit, dar și dobânda aferentă lunii respective. Având în vedere faptul că ratele datorate lunar sunt egale, dobânda va avea un trend descrescător pe măsura rambursării, iar partea rambursată din principal va fi crescătoare.

„Certificatul de asigurare” (Anexa 12) reprezintă dovada înscrierii în programul de asigurare pentru deces din accident sau imbolnăviri și șomaj sau invaliditate totală permanentă din accident, la asigurătorul Uniqa Asigurări de Viață S.A.. Acesta este un produs asociat creditului de refinanțare și necesar pentru contractarea lui. Suma asigurată este prevăzută la valoarea creditului, 25200, inclusiv comisionul de analiză dosar. Prima asigurată se plătește în tranșă unică de 771,12 lei. Riscurile asigurate sunt:

Deces din accident sau îmbolnăvire;

Șomaj.

Prima de asigurare se plătește la momentul acordării creditului sau la momentul semnării certificatului de asigurare, în funcție de care dintre acestea este ultima. Beneficiarul asigurării este Raiffeisen Bank, aceasta încasând despăgubirea în caz de producere a riscurilor asigurate asupra debitorului său.

Termenii și condițiile pachetului de asigurare sunt parte integrantă a certificatului de asigurare și cuprind detaliat clauzele asigurării. Sunt definite riscurile asigurării, elementele legate de prima de asigurare, suma asigurată, despăgubiri, excluderi, forță majoră, litigii, cheltuieli, taxe, impozite, etc.

Asiguratul va declara pe proprie răspundere că oferă consimțământul prelucrării datelor cu caracter personal în scopul asigurării, că nu suferă sau nu a suferit de afecțiuni cronice sau acute, fizice sau psihice și oferă dreptul societății de asigurare să consulte date despre starea de sănătate a asiguratului la furnizorii de servicii medicale. Declarația poate fi consultată în Anexa 13.

Ofițerul de credite va înmâna solicitantului un exemplar din confirmarea de primire a dosarului de creditare, urmând ca acesta din urmă să fie trimis spre aprobare și prelucrare Departamentului de Procesare Credite Persoane Fizice. Agenția care a preluat dosarul și l-a trimis spre prelucrare va monitoriza zilnic situația dosarului și efectua corecții ori de căte ori acestea sunt solicitate sau va transmite informații suplimentare și documente, în caz de necesitate.

După procesarea dosarului de credit acesta este transmis Departamentului de Aprobare Credite Persoane Fizice spre aprobare, iar ulterior acesteia acordarea creditului se realizează de către Departamentul de Prelucrare Credite Persoane Fizice – Colectiv Administrare Credite Persoane Fizice. Se va completa contractul de credit cu datele lipsă și cu semnătura băncii și se va înștiința clientul de către ofițerul de credite asupra primirii creditului.

Documentul „Formular de rambursare în avans a creditelor” (Anexa 14) va fi întocmit pentru solicitarea rambursării totale a vechiului credit deținut de către persoana fizică, realizându-se astfel refinanțarea acestuia prin noul credit. Acesta cuprinde datele de identificare a solicitantului, contul în care se va face rambursarea, date legate de sumele rambursate, dar și semnăturile clientului și reprezentantului băncii.

Clientul va primi de asemenea un set de documente ce va cuprinde exemplarele destinate acestuia din contractul de credit, graficul de rambursare, certificat de asigurare etc. Dosarul de credit se va arhiva de către bancă conform procedurii interne stabilită de aceasta.

CONCLUZII

În concluzie, sistemul românesc bancar, de–a lungul timpului, a suferit diferite schimbări, unele minore, altele majore, însă a rămas stabil și de încredere atât pe plan european, cât și pe cel internațional. Capacitatea de adaptare la diferitele situații, chiar și la cele de criză, precum și cerințele prudențiale pe care le-a impus clienților săi au făcut din sistemul bancar românesc un partener credibil și solid, capabil să ofere spațiu băncilor străine, cu renume mondial, băncile coexistând pentru a oferi populației din România posibilități de înfințare a unor afaceri prospere și, nu în ultimul rând, mijloace prin care se pot dezvolta în plan personal. Un exemplu elocvent este Banca Raiffeisen, care prin refinanțarea de credit asigură populației posibilități variate de dezvoltare și prosperitate.

Procesul de creditare pentru refinanțare la Raiffeisen Bank este unul foarte bine pus la punct, sistemele informatice deținând un rol hotărâtor în emiterea și listarea documentelor necesare, realizarea tuturor pașilor pentru acordarea creditului, dar și transmiterea documentelor din dosarul de creditare spre a fi procesate și spre aprobarea creditului.

Condițiile de acordare a creditelor de refinanțare sunt realizate în așa fel încât să vină în întâmpinarea nevoilor acestuia, iar costurile de acordare sunt destul de ridicate. Există unele avantaje pentru cei care sunt deja clienți ai băncii, cum sunt cei care își încasează salariul sau pensia prin intermediul unui cont deschis la Raiffeisen sau pentru cei care aleg să opteze pentru solicitarea unui credit online. De asemenea cei care sunt salariați ai unor societăți cu care banca are un contract de colaborare pot beneficia de anumite facilități și reducere a costurilor creditării, cum este și cazul persoanei fizice analizată în studiul de caz.

Realizarea de contracte de colaborare cu diferite societăți este un lucru benefic atât pentru bancă, cât și pentru societățile respective. Banca va obține astfel un număr de clienți dintre angajații respectivei societăți, iar societatea va oferi salariaților săi posibilitatea de a obține anumite avantaje din statutul de angajat.

Documentele necesare întocmirii dosarului de creditare sunt simplu de înțeles, dar în același timp sunt cuprinzătoare, ceea ce oferă ușurință în procesul de obținere a acestora de la solicitant.

Refinanțarea la Raiffeisen Bank devine astfel o variantă de luat în calcul în cazul în care o persoană fizică dorește să transforme mai multe credite într-unul singur, cu condiții mai avantajoase sau în situația în care se dorește refinanțarea unui singur credit în condiții mai avantajoase și

obținerea pe lângă acesta a unei sume de bani ce urmează a fi cheltuită de debitor pe diferite destinații, aceasta fiind și situația cazului supus analizei.