Reciclarea Si Gestiunea Deseurilor Solide In Judetul Constanta

Diverse2

Reciclarea Si Gestiunea Deseurilor Solide In Judetul Constanta

Byadmin ianuarie 1, 2024

RECICLAREA ȘI GESTIUNEA DEȘEURILOR SOLIDE

ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA

CUPRINS

ÎNTRODUCERE

CAPITOLUL I. EVOLUȚIA ȘI TENDINȚELE ACTUALE ÎN PROBLEMA DEȘEURILOR

1.1. Noțiuni de deșeuri. Clasificarea lor

1.2. Caracteristica deșeurilor solide

1.3. Impactul deșeurilor asupra factorilor de mediu

CAPITOLUL II. OPERAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR DIN JUDEȚUL CONSTANȚA

2.1. Monitorizarea situației de risc și poluarea mediului cu deșeuri

2.2. Managementul privind colectarea, gestionarea, valorificarea și

reciclarea deșeurilor solide

2.3. Strategia națională de gestionare a deșeurilor

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Întroducere

Actualitatea temei. Deșeurile reprezintă o problemă presantă de mediu, socială și economică. Creșterea consumului și economia în dezvoltare continuă să genereze cantități mari de deșeuri – ceea ce necesită eforturi mai mari pentru a reduce cantitatea acestora și pentru a le preveni. Dacă în trecut se considera că deșeurile nu erau refolosibile, în prezent acestea sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca fiind resurse, acest lucru se reflectă în gestionarea deșeurilor, unde s-a trecut de la eliminarea deșeurilor la reciclarea și recuperarea acestora [1, p.3].

În funcție de modul în care sunt gestionate, deșeurile pot avea un impact atât asupra sănătății oamenilor, cât și asupra mediului prin emisiile în aer, sol, suprafața apelor și apele subterane. Însă acestea pot duce și la pierderea de resurse materiale (respectiv metale și alte materiale reciclabile), având în același timp și un potențial de sursă energetică. În țările occidentale preocupările pentru această componentă socio-economică au început cu cîteva decenii în urmă [1, p.9]. La ora actuală, sistemele occidentale de reglementări în acest domeniu și, mai ales, structurile diversificate de implementare a reglementărilor, structuri ce includ toate componentele societății civile și pun baza pe acțiunea și conștiința cetățenilor, au condus la educarea acestora în aspectul spiritual al protejării resurselor naturale a mediului din România.

Politicile occidentale cu privire la protecția mediului și a resurselor naturale au căpătat o mare amploare în anii ’80. Cauza a fost legată de faptul că daunele aduse mediului sunt departe de a fi menținute sub control. Din fericire, în ultimii ani, tot mai mulți oameni devin conștienți de aceste pericole și cer acțiuni mai energitice la nivel național, european și international pentru protecția mediului înconjurător [1, p.11].

Un kilogram de deșeuri la o persoană pe zi nu pare a fi prea mult, dar, la nivelul țării, pe parcursul unui an acesta presupune peste 4 milioane de tone de deșeuri care trebuie prelucrate și depozitate într-un fel sau altul. Situația actuală nu mai poate continua. Deșeurile nu sunt numai un pericol pentru mediul înconjurător. Ele au devenit o amenințare a sănătății umane în general și a modului nostru de viață.

Gropile de deșeuri devin tot mai pline, metalele grele și substanțele toxice se scurg zi de zi în sol și în apa freatică.

Depozitele generează gaze toxice. Și mai periculoase se dovedesc a fi gropile neamenajate sau superficial amenajate, care comport un risc incomparabil mai mare decît al depozitelor construite în conformitate cu normele în vigoare și conform tehnologiilor moderne. Cu toate acestea, depozitarea deșeurilor este numai una dintre laturile problemei. Cantitatea de deșeuri pe care o producem este o consecință a stilului nostru de viață. Modelul nostru de producție-consum trebuie să se adapteze la cerința de minimizare a presiunii asupra mediului în care locuim și de consumare a resurselor limitate ale Terrei [1, p.13]. Pe scurt, producția de deșeuri este unul dintre cei mai relevanți indicatori ai progresului pe calea dezvoltării durabile. Mulți primari și fermieri de la noi nu cunosc care ar fi căile de ieșire din acest impas.

Scopul de baza a lucrării constă: cercetările efectuate în această lucrare este determinarea potențialului de reciclare a deșeurilor din Județul Constanța.Obiectivul general al tezei este analiza sistemului existent de gestionare a deșeurilor și elaborarea unor propuneri de îmbunătățiri, în vederea obținerii unui sistem de gestionare integrată a deșeurilor menajere, favorabil din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Obiectivele lucrării: pentru realizarea scopului propus și pentru stabilirea și ameliorarea situației ecologice în Județul Constanța au fost înaintate următoarele obiective:

determinarea potențialului de poluare a mediului urban cu deșeuri;

modul, și etapele de prelucrare a deșeurilor, și inclusiv etapele de colectare,

gestionare, valorificare și reciclare a lor, dar nu îngropate sau incinerate pentru a scăpa de ele, astfel noi poluăm mediul în întregime (apă, aer, sol);

propunerea măsurilor argumentate, de colectare corectă a deșeurilor, cît prelucrării și reciclării acestora, pentru a nu polua mediului înconjurător;

CAPITOLUL I. EVOLUȚIA ȘI TENDINȚELE ACTUALE ÎN PROBLEMA DEȘEURILOR

Noțiuni de deșeuri. Clasificarea lor

Deșeurile sunt un sub-produs logic al vieții societății moderne și ca atare sunt generate peste tot: în toate procesele de producție și consum și în cantități care par din ce în ce mai mari. Ele apar ca rezultat al activitității omului, iar reciclarea, tratarea și depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice și ecologice ale societății contemporane. Societatea umană are ca sursă primordială de existență munca, în al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior în produse de nivel calitativ superior. Pentru aceasta, el are nevoie de energie. Obligatoriu din această activitate apar produse secundare, inutile de cele mai multe ori toxice, nu numai activitatea creatoare de bunuri, ci chiar comfortul și sănătatea speciei umane.

Principala caracteristică a acestor deșeuri este că nu se mai pot folosi de către posesorul produsului, care, de aceea, vrea să se debaraseze de acestea. Ca rezultat, se poate produce poluarea semnificativă a mediului. În afară de aceasta, deșeurile conțin de obicei o proporție însemnată de materiale valorificabile, care pot fi (re)utilizate în procesul de producție, ceea ce face să scadă nevoia de a folosi mereu materiale noi. Într-un sistem sănătos, bine organizat, de colectare a deșeurilor, împrăștierea necontrolată a deșeurilor în mediu este prevenită, creându-se și întărindu-se posibilitatea reutilizării acestor materiale [1, p.15].

Organizarea colectării deșeurilor de la societăți este de obicei de resortul producătorilor deșeurilor. O societate care produce deșeuri trebuie să încheie contracte cu o societate de colectare și tratare a acestora.

Acestea în conformitate cu Principiul Poluatorul Plătește, același principiu se aplică gospodăriilor populației și deșeurilor menajere, deși este evident nepractic și ineficient ca fiecare gospodărie în parte să negocieze și să încheie contracte cu o societate de colectare.

Din acest motiv, în Europa se obișnuiește ca autoritățile publice locale să se ocupe de colectarea și tratarea deșeurilor menajere.

Depozitarea necondiționată a deșeurilor industriale constituie o problemă globală.

Aproape două treimi din deșeuri sunt depozitate în locuri neamenajate, iar un sfert din aceasta sunt deversate în ape, rîuri, etc. Tratarea cu neglijență a reziduurilor industriale are urmări medicale, ambientale și ecologice teribile în multe regiunii ale lumii. Dezvoltarea industrială și ridicarea standartelor de viața a unei părți a populației a impus utilizarea unor substanțe chimice periculoase pentru om, viețuitoare și mediu.

Deșeurile periculoase sunt formate, în cea mai mare parte, în industria chimică, rafinării, industria metalurgică, ateliere auto, benzinării etc. Chimia modernă a pus în folosință noi chimicale sintetice, adesea sunt consecințe necunoscute, care nu sunt atît de persistente.

Produșii organici persistenți (POP), printre care se numără pesticidele, materiile din masă plastică, polietilena, sticla, dioxina și altele, se mențin active în mediu mulți ani. Deoarece se degradează încet sau chiar deloc, POP se adună în țesuturi cînd trec în lanțul alimentar, provocînd perturbări în sistemele endocrine și reproducător [3, p.28]. Deșeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice. Cantitatea de deșeuri solide în toate țările este foarte mare (430-800) kg/an pe cap de locuitor) și este în continuă creștere.

În țările industriale, deșeurile menajere solide, de obicei, sunt îngropate sau incinerate, avînd urmări ambientale.

De exemplu, dacă nu sunt căptușite bine gropile de gunoi, astfel are loc scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane, iar prin putrezirea materiei organice se formează metanul – un gaz de seră cu o capacitate de încălzire globală de 21 de ori mai mare decît al dioxidului de carbon. În Județul Constanța se acumulează în jurul la 340 kg de deșeuri pe cap de locuitor anual. Dezvoltarea economică și socială durabilă fără deteriorarea calității mediului, impune un management adecvat al deșeurilor fără iepuizarea resurselor naturale [4, p.35].

Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic sau casnic de realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitățile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și surse de producere de deșeuri. În funcție de anumite condiții locale, pot exista și alte tipuri de deșeuri care să necesite o atenție specială ca, de exemplu, balast marin poluat cu petrol sau substanțe chimice și deșeuri miniere. Generarea de deșeuri este extrem de dependentă de obiceiurile consumatorului local, tipul de clădiri, condițiile generale de trai și tipul de industrie și comerț. De exemplu, în zone cu sobe individuale, cu lemn, huila sau cocs, există deșeuri considerabil mai multe și mai dense în timpul iernii prin comparație cu cladirile cu incalzire centrală.

Schema 1. Obiecte generatoare de deșeuri

În zonele rurale, cantitatea de deșeuri colectate pe cap de locuitor este mai mică decat în zonele urbane datorită compostării in-situ, hranirea pasărilor, etc. Locuințele cu un venit relativ scăzut produc mai puține deșeuri dar mai umede și mai organice decît locuințele cu un venit relativ ridicat. În cea mai mare parte a cazurilor are loc depozitarea comună a deșeurilor menajere cu cele industriale.

Din punct de vedere cantitativ, deșeurile menajere constituie cea mai mare parte a deșeurilor urbane. Deșeurile rurale diferă de cele urbane prin compoziție și cantitate. inexistentă în zona rurală a unor servicii publice de salubritate face imposibilă întocmirea unei statistici a deșeurilor rurale, motiv pentru care ele pot fi evaluate doar aproximativ. Cantitatea de deșeuri rurale este de cca 0,3 kg/locuitor/zi. Se poate estima o cantitate medie anuală de cca 1 milion tone deșeuri menajere rurale, pentru o populație rurală de cca 10 milioane locuitori. În marea majoritate a cazurilor deșeurile menajere rurale sunt aruncate pe malul cursurilor de apă sau chiar în albia apei, motiv pentru care gradul de poluare a mediului poate sa fie mai intens decît în cazul depozitării deșeurilor urbane.

Schema 2. Clasificarea tipurilor de deșeuri

Deșeurile menajere solide din zonele urbane din Județul Constanța variază între 0,5…0,9 kg/locuitor/zi, ceea ce face să rezulte o cantitate medie de 8700 tone/zi. Din această cantitate numai cca 5 % sunt incinerate, restul find depozitate î Se poate estima o cantitate medie anuală de cca 1 milion tone deșeuri menajere rurale, pentru o populație rurală de cca 10 milioane locuitori. În marea majoritate a cazurilor deșeurile menajere rurale sunt aruncate pe malul cursurilor de apă sau chiar în albia apei, motiv pentru care gradul de poluare a mediului poate sa fie mai intens decît în cazul depozitării deșeurilor urbane.

Schema 2. Clasificarea tipurilor de deșeuri

Deșeurile menajere solide din zonele urbane din Județul Constanța variază între 0,5…0,9 kg/locuitor/zi, ceea ce face să rezulte o cantitate medie de 8700 tone/zi. Din această cantitate numai cca 5 % sunt incinerate, restul find depozitate în rampe foarte puțin amenajate sau necontrolate. După destinație deșeurile constituie două subgrupe: recuperabile și irecuperabile, iar după origine pot fi grupate de asemenea în două subgrupe: rebuturi și reziduuri. Rebut poate fi o mașină, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct. Reziduuri sunt materiile prime, materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei fabricații sau a unor acțiuni umane (menaj, comerț, ramuri industriale, agroalimentare etc.).

Ca aspect fizic, reziduurile pot fi solide, lichide sau gazoase. Din punct de vedere al naturii și locurilor de producere deșeurile se clasifică astfel:

deșeuri menajere;

deșeuri voluminoase;

deșeuri din industria metalurgică și energetică;

deșeuri de producție;

deșeuri din construcții;

deșeuri agrozootehnice;

deșeuri periculoase;

deșeuri miniere;

deșeuri radioactive

Figura 1. Tipurile de deșeuri care pot fi reciclabile

1.2. Caracteristica deșeurilor solide

Deșeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuințele populației. În țara noastră acestea sunt reprezentate prin: deșeuri alimentare (35 – 45%), hârtie, carton (20 –28%), țesături (4-7%), sticlă (3-6%), metale (aluminiu, fier 1,7-2,3%), materiale plastice (1,5-2,0%), piele, gumă (1-3%), lemn (1-2%), piatră, ceramică (1-2%), alte deșeuri (1-2%). După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri:

compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei);

combustibile (lemn, cauciuc, materiale plastice);

inerte (materiale de construcții, ceramică);

reciclabile (hârtie, sticlă, materiale plastice, metale);

Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspândire a infecțiilor prin numărul mare de agenți patogeni pe care le conțin. În prezent cea mai mare parte din aceste deșeuri este depusă în depozite și numai o mică cantitate (≈20%) este prelucrată prin reciclare și compostare.

Foto 1. Deșeuri menajere, depozitarea incorectă a deșeurilor

Managementul deșeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalității populației pentru a considera unele deșeuri menajere ca sursă de materii prime secundare.

Deșeuri de masă plastică

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, materialele plastice au devenit unele dintre cele mai importante materiale utilizate în întreaga economie. Astăzi, materialele plastice sunt folosite din ce în ce mai mult în diverse sectoare de activitate, fiind prezente în toate aspectele vieții cotidiene: de la transporturi la construcții, telecomunicații, bunuri de larg consum, produse alimentare și menținerea sănătății.

Foto 2. Deșeuri din masă plastică

Cifrele referitoare la producția mondială de materiale plastice, din perioada 1950-2013, arată că aceasta a înregistrat o rată medie anuală de creștere de 8,7%.

Datele statistice cu privire la consumul de mase plastice în Europa, pe diferite sectoare de activitate, arată că domeniul ambalajelor a reprezentat, la finalul anului 2014, cel mai important consumator de materiale plastice (39,4%), urmat de domeniul construcțiilor (20,3%).

Deșeuri de hîrtie și carton

Omenirea foloseste din ce in ce mai multa hartie. Consumul de hartie a crescut cu 400% in ultimii 40 de ani si bineinteles ca acest lucru a dus la exploatarea intensiva a padurilor, in unele tari aparand fenomenul de despadurire.

Se apreciaza ca aproximativ 35% din copacii taiati pe intreaga planeta sunt folositi pentru producerea de hartie. Exista tari unde desi productia de hartie creste, suprafata de padure nu este in scadere.

Foto 3. Deșeuri din hîrtie

Deșeuri din sticlă

Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate), cu rezistență mecanică și duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu vâscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la lichefiere, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.

Foto 4. Recipiente din sticlă

Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarț, piatră de var,carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor.

Deșeuri din industria metalurgică și energetică

Deșeurile din industria metalurgică și energetică sunt reprezentate prin zguri, cenușă, nămoluri, prafuri. Aceste deșeuri pot conține metale grele la care se adaugă sulfuri și cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul înconjurător. De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur. Cenușa și zgura pot fi reciclate în domeniul construcțiilor. Activitatea industrială din secolul XX a fost însoțită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb, zinc și cupru; emisiile industriale globale de plumb depășesc acum nivelurile naturale de 27 de ori. Expunerea la mercur, larg răspândită printre mineri, mărește riscul cancerului și poate afecta rinichii și sistemul nervos, iar plumbul – o substanță neuro toxică – este cunoscut și prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor.

Foto 5. Deșeuri din industria metalurgică

Depozitarea necondiționată a deșeurilor industriale constituie o problemă globală. Aproape două treimi din deșeuri sunt depozitate în locuri neamenajate, iar un sfert din acestea sunt deversate în ocean. Tratarea cu neglijență a reziduurilor industriale are urmări medicale, ambientale și economice teribile în multe regiuni ale lumii. Dezvoltarea industrială și ridicarea standardelor de viață a unei părți a populației a impus utilizarea unor substanțe chimice periculoase pentru om, viețuitoare și mediu.

Deșeurile periculoase sunt formate, în cea mai mare parte, în industria chimică, rafinării, industria metalurgică, ateliere auto, benzinării etc. Chimia modernă a pus în folosință noi chimicale sintetice, adesea cu consecințe necunoscute, care nu sunt atât de omniprezente pe cât sunt de persistente. Produșii organici persistenți (POP), printre care se numără pesticidele, materiile plastice, dioxina etc.,se mențin activ în mediu mulți ani.

Deșeuri voluminoase

Deșeurile voluminoase, provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile, sau de alte proveniență care, datorită dimensiunilor lor nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de precolectare sau colectare, ci necesită o tratare diferențiată.

Foto 6. Colectarea deșeurilor voluminoase

În această categorie se încadrează saltelele, mobila veche, oglinzile de mari dimensiuni, damigenele, mochetele, schiurile, perdelele pentru exterior etc. DEEE-urile sunt produse scoase din uz care includ o gamă variată de articole electrice și electronice precum: frigiderele, congelatoarele, telecomunicațile, instrumente electrice și electronice, mașini de spălat, echipamente medicale, instrumente de monitorizare și control, uscătoare de păr, tocătoare automate, televizoare etc.

Deșeuri de producție. Deșeuri de producție în cantități mai mari se formează în industria de extracție a materialelor de construcție, industria alimentară și a băuturilor, industria forestieră etc. Deșeurile din industria chimică, textilă, de prelucrare a lemnului și a sticlei sunt parțial reciclate în calitate de materie primă. Reziduurile toxice sunt dirijate spre înhumare în poligoane speciale organizate.

Foto 7. Deșeuri din utilizarea și producerea materialelor feroase

Deșeuri din construcții. Deșeurile din construcții și demolări reprezintă deșeurile rezultate din activități precum construcția de clădiri și obiective de infrastructură, construcția și întreținerea căilor rutiere, demolarea totală sau parțială a clădirilor sau a obiectivelor de infrastructură, putând include:

– materiale rezultate în urma construcțiilor și demolărilor de clădiri: ciment, cărămizi, țigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluții de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcții cu termen de valabilitate expirat;

– materiale rezultate din construcția și întreținerea drumurilor : smoală, nisip, pietriș, bitum, piatră construcții, substanțe gudronate, substanțe cu lianți bituminoși sau hidraulici;

Foto 8. Deșeuri din demolarea unei locuințe

Deșeuri agrozootehnice. Deșeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale și dejecții animaliere. Unele dintre ele au o largă întrebuințare ca combustibil, cum sunt cocenii și paiele, iar dejecțiile animaliere reprezintă un important îngrășământ agricol. În stare proaspătă însă dejecțiile animaliere prezintă un pericol atât pentru mediu cât și pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri.

Foto 9. Resturi vegetale de la complexele zootehnice

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării, iar în ultimul timp se utilizează îndepărtarea acestora cu ajutorul apei și apoi tratarea comună a reziduurilor solide și lichide în stații de epurare a apelor uzate.

Printre dezavantajele majore ale aplicării gunoiului de grajd, depozitat la marginile tarlalelor, direct pe terenurile agricole se realizeaza o pierdere continua a azotului, carbonului energetic și trofic și nu în ultimul rînd poluarea mediului ambient.

Deșeurile periculoase cuprind substanțe toxice care pot produce efecte negative asupra mediului înconjurător și sănătății populației, exceptând deșeurile radioactive. Aceste deșeuri provin în cea mai mare parte din industria chimică, rafinării, industria metalurgică, ateliere auto, unități medicale. Sunt reprezentate prin compuși metalici, solvenți organici halogeni, acizi compuși organofosforici, fenoli, cianuri, eteri, vopsele, pesticide, reziduuri de spital.

Foto 10. Deșeuri periculoase, din sfera medicinii generale

O altă substanță extrem de toxică reprezintă dioxina, care stă la baza producerii altor substanțe toxice periculoase. Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens în agricultură.

Dioxina apare de asemenea și la arderea reziduurilor menajere conținând plastic sau lemn tratat cu substanțe chimice clorurate. Cele mai periculoase substanțe chimice sunt pesticidele folosite în agricultură pentru protecția plantelor contra bolilor și dăunătorilor. Aceste pesticide sunt concentrate în plante și ajung direct prin alimente la om și la animale. Apele de suprafață precum și cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltrațiile produse de apele pluviale.

Deșeuri miniere. Deșeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină și sterile de flotație. Ele sunt constituite din fragmente de roci și minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei.

Foto 11. Deșeuri miniere.

Unul dintre scopurile principale ale industriei miniere este satisfacerea cererii de resurse a societății pentru dezvoltarea infrastructurii sau producerea de bunuri utilizate, în vederea sporirii calității vieții populației.

Deșeuri radioactive.

Deșeurile radioactive rezultă din numeroase activități industriale, medicale și de cercetare. Cele mai mari cantități rezultă din activitatea de producere a energiei electrice, extracția și prelucrarea minereului radioactiv. Reziduurile radioactive sunt tratate diferențiat în funcție de radionuclizii pe care îi conțin.

Foto 12. Deșeuri radioactive, provenite din producerea energiei electrice.

Reziduurile care conțin radionuclizi cu viața scurtă și activitate redusă și al căror pericol nu e prea mare sunt colectate și păstrate în containere speciale, ecranate corespunzător până la depășirea timpului de înjumătățire după care pot fi îndepărtate.

Radionuclizii care conțin radionuclizii cu viață lungă și activitate mare și deosebit de periculoase sunt tratate în vederea reducerii volumului, fie cu substanțe puternic oxidante, fie incinerate în crematorii cu circuit închis pentru a nu polua atmosfera. După tratare sunt înglobate în blocuri compacte de sticlă, ceramică, plumb și îndepărtate în locuri speciale denumite cimitire radioactive.

1.3. Impactul deșeurilor asupra factorilor de mediu

Atât depozitele de deșeuri orășenești și comunale cât și cele industriale, au impact negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafață și subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calității aerului ambiental și disconfort pentru populația limitrofă.

Solul. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deșeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare Aport benevol Colectare separată Autorizare activitate Prestări servicii de salubritate Taxa salubritate / tarif Agenti economici Populație Reclamații Venit suplimentar Operator servicii de salubritate Administrație Publică Locală Activități de control Hotarâri ale Consiliului Local Decontare servicii pe bază contract prestări servicii de salubritate Contract prestări servicii de salubritate Tarif de salubrizare 12 durabilă”, se întinde pe durata a cel puțin două generații dacă se însumează perioadele de amenajare, exploatare, refacere ecologică și post-monitorizare. Din acest motiv închiderea depozitelor de deșeuri neamenajate și reconstrucția ecologică a terenurilor afectate se impune cu necesitate.

Apa. Lipsa unor sisteme de captare a levigatului produs pe depozitele de deșeuri, duce la scurgeri ale acestuia în apele de suprafață și pânza freatică. De asemenea sunt întâlnite des situații de depozitare în albiile apelor de suprafață a deșeurilor menajere și a celor industriale, cu preponderență a deșeurilor rezultate din exploatarea forestieră.

Aerul. El este un vector de propagare a unor particule de deșeuri în toți factorii de mediu. Datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor au loc incendii ce poluează puternic cu COx, NOx, dioxine, pulberi în suspensie și sedimentabile. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute și cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orășenești actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule și acoperirea cu materiale inerte.

Floră și fauna. Acestea sunt afectate indirect prin intermediul aerului, solului, precipitațiilor și apei. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitelor se modifică în sensul că în asociațiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate (urzica, turița) iar unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care își găsesc hrana în deșeuri.

Impactul semnificativ al deseurilor se manifesta sub forma modificarilor de peisaj, poluarii aerului prin suspensiile antrenate de vant, a apelor de suprafata care devin bogate in nitriti, nitrati, substante periculoase si a solului care devine infertil si inapt de a sustine formele specifice de viata. O importanta deosebita trebuie acordata resturilor industriale care in anumite amestecuri pot genera deseuri inflamabile, corozive sau chiar explozive care sa puna in pericol asezarile umane. Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic scump, polueaza mediul, iar singura solutie pentru aceasta problema este colectarea selectiva si reciclarea lor. Masuri concrete sunt necesare pentru reciclarea deseurilor deoarece cantitatea de materii prime secundare potential utilizabile si in acelasi timp eliminate, este foarte importanta, antrenand o risipa de materii prime si resurse energetice. De asemenea ar trebui reduse substantele periculoase din deseurile menajere care impiedica buna functionare a instalatiilor de eliminare a deseurilor si respectate conditiile de colectare separata care asigura costuri avantajoase de reciclare.

CAPITOLUL II. OPERAREA. SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR DIN JUDEȚUL CONSTANȚA

2.1. Monitorizarea situației de risc și poluarea mediului cu deșeuri

Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România, populația care locuiește în orașe numără 506.458 de locuitori, populația totală fiind 630.679 locuitori.

Foto 13. Localizarea Județului Constanța pe harta României

De asemenea, județul Constanța se află pe locul 5 între județe în ceea ce privește contribuția la PIB-ul României, respectiv 21,73 miliarde lei. Județul este situat în extremitatea SE a României. La Nord este despărțit de județul Tulcea printr-o linie convențională, ce șerpuiește între Dunăre și Marea Neagră străbătând Podișul Casimcei și complexul limanelor Razim, Zmeica și Sinoe).

La Sud este mărginit de frontiera de stat româno-bulgară ce traversează Podișul Dobrogei de Sud între Ostrov (la vest) și Vama Veche (la est). La Vest fluviul Dunărea desparte județul Constanța de județele Călărași, Ialomița și Brăila, curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei. La Est – între Gura Portița și localitatea Vama Veche, podișul dobrogean, este scăldat de apele Mării Negre. De la linia țărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale românești stabilite conform convențiilor internaționale. Cu cei 7071,29 kilometri pătrați, județul Constanța deține 2,97% din suprafața României și se află pe locul 8, după suprafață, și pe locul 5, după populație, între județele țării.

Din punct de vedere administrative, județul Constanța este format din trei municipii (Constanța- reședința din județ, Mangalia și Medgidia), 9 orașe (Baneasa, Cernavoda, Eforie, Harșova, Murfatlar, Navodari, Negru-Vodă, Ovidiu, Techighiol), 58 comune și 188 sate. Dezvoltarea și tendințele județului este economia ce are profil industrial, agrar, și touristic. Sectoarele economice mai dezvoltate sunt o cosecință a evoluției istorice a regiunii, precum și a cerințelor pieții. Sectoarele principale sunt construcțiile navale, industria alimentară, industria chimică și petrochimică, industria materialelor de construcții. Alte sectoare importante sunt agricultura și viticulutura.

Forța de muncă este concetrată ăn sectoarele ca agricultura, industria, industria prelucrătoare, comerț, servicii, turism.

În prezent, sistemul de colectare al deșeurilor municipal în județul Constanța este asigurat de 16 operatori de salubritate, din care 6 sunt private, deservind cu precădere orașele și stațiunile din zona litorală, respective Constanța, Ovidiu, Navodari, Mangalia, Eforie, Costinești ceilalți fiind în coordonarea consiilor locale ale orașelor Medgidia, Cernavoda, Techirghiol, Băneasa etc.

La nivel de județ colectarea deșeurilor se face la nivel de sistem unitary. Sistemul de precolectare și colectare în zona rurală este foarte slab dezvoltat, aria de acoperire fiind foarte mult sub țintele stabilite, în 2010, 0,951% din zona rurală era acoperită cu servicii de salubritate, procent care a ajuns la 16,3% în 2011, țintele fiind pentru 2012, 80 %, iar pentru 2014 de 100%. În present în județul Constanța funcționează 3 depozite situate în zona litorală. Colectarea deșeurilor este deficitară în zonele rurale, iar depozitarea este încă efectuată în depozite rurale nonconforme legilor, aproximativ 165 de localități.

Procesul de colectare a datelor referitoare la managementul deșeurilor în România a debutat încă din anul 1981, primul set complet de date la nivel national fiind gata abia în 2000. Până în anul 2005, Agențiile județene de Protecție a mediului au adunat date despre managementul deșeurilor cu ajutorul chestionarelor statistice, care apoi au fost procesate în cadrul Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, în cooperarea cu Institutul Național de Statistică.

Începînd cu 2009, Agenția Națională de Protecția Mediului împreună cu Institutul Național de Statistică realizează studii statistice anuale.

În ceea ce privește deșeurile municipal, cercetarea statistică se face exhaustive, fiind realizată cu ajutorul a două chestionare:

Cercetare statistică privind gestiunea deșeurilor, pentru generatorii de deșeuri

Cercetare statistică pentru primării și agenți de salubritate

Cercetare statistică privind tratarea deșeurilor

Referitor la deșeurile municipale, vor fi prezentate cantitățile de deșeuri în funcție de sursa de generare și anume:

cantitățile de deșeuri menajere (colectare separate cît și colectare mixtă) rezultate de la populație

deșeuri similar din gospodării de la activități comerciale, industrie și instituții

deșeuri din grădini și parcuri (inclusive deșeurile din cimitire)

deșeuri din piețe

Cantitățile de deșeuri din gospodărie, cele similar deșeurilor din gospodărire, cele din parcuri, gradini și piețe se bazează pe raporturile facute de operatorii de salubritate. Cantitățile de deșeuri necolectate generate în gospodărie au fost calculate pe baza numărului populașiei care nu benificiază de servicii de salubritate (pe zone, urban și rural) și pe baza indicatorilor de generare stabiliți la nivel național. Cantitățile de nămol rezultate de la stațiile urbane de tratare a apelor menajere au fost preluate din baza de date pentru tratarea nămolurilor. Datele care privesc deșeurile din construcții și demolări sunt date cu un grad scăzut de acuratețe deoarece, în present, în România nu există reglementări clare privind managementul acestor tipuri de deșeuri, și o mare parte dintre ele nu sunt colectate prin operatori specializați, astfel că sunt depozitate ilegal. Date generale despre generarea deșeurilor.Generarea deșeurilor este în direcția relație cu populația, gradul de dezvoltare al societății, mediul urban sau rural și alți factori (natura bunurilor de larg consum, tehnologii de producție pentru industrii).

De asemenea o influență în generarea deșeurilor o are și gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, tendința populației ce nu benificiază de astfel de servicii fiind de a produce cît mai puține deșeuri, de a refolosi anumite produse care în mod normal ar fi fost încadrate în categoria deșeuri (exemplu reutilizarea în gospodăriile rurale a sticlei)

Fluxuri principale de deșeuri generate

Tabelul 1.

Ca surse generatoare a categoriilor de deșeuri sunt:

gospodăriile: generează deșeuri menajere colectate în amestec (fiind principalul flux de deșeuri, cu un conținut important al fracției biodegradabile), deșeuri menajere colectate separate (în vederea reciclării-recuperării de material: hîrtie și carton, plastic,sticlă,metal,lemn, include și o mica fracție biodegrabilă și alte fracții), deșeuri voluminoase (reperzentate de deșeuri cu forme și volumuri nerecorespunzătoare pentru a fi depuse în containerele de colectare piese de mobilier, utilaje de bucătărie etc), deșeuri menajere periculoase (reprezentate de mici cantități de baterii pentru aparataj electronic, medicamente expirate, resturi de vopsele și diluanți etc).

sectorul industrial: generează deșeuri similare în compoziție celor menajere, gprovenite din diferite activități ale industriei (clădiri administrative, cantine, etc), deșeuri industriale nepericuloase (deșeuri în general depozitate în depozite proprii)

sectorul comercial și instuțional: generează deșeuri similare în compoziție celor menajere, deșeuri din ambalaje (parte din aceste deșeuri sînt reciclate și recuperate, parte din aceste cantități sunt returnate producătorilor sau sunt depuse la depozit), deșeuri voluminoase, deșeuri medicale periculoase și deșeuri periculoase

sectorul de construcții: fluxul principal este constituit de deșeuri din construcții și demolări (includ diverse cantități de lemn, metal, sticlă, plastic, mare parte a acestor material sunt recuperate, restul constituie un refuz inert, care deobicei se depozitează)

sectorul municipal: este reprezentat de diverse tipuri de deșeuri rezultate din activitățile de curățenie și întreținere a infrastructurii municipale, deșeuri stradale ( rezultate din curașenie, din pubelele publice, reprezintă un amestec de fracții biodegrdabile, materiale recuperabile, dar și praf și alte resturi), deșeuri din piețe în general resturi specifice activității din piețe- deșeuri verzi, ambalaje.recipiente, sticlă, masă plastică, hărtie,deșeuri din parcuri și grădini- deșeuri verzi rezultate din activitățile de curățire și curățenie și întreținere a spațiilor verzi

activități cu impact asupra mediului: nămoluri provenite din stațiile de tratare ape uzate menajere, reziduuri de incinerare constituie din rezultatul incinerării deșeurilor în cazul reabilitării sau relocării depozitelor rurale ne-conforme, cantități importante de deșeuri vor trebui redistribuite

fluxuri special de deșeuri: deșeuri periculoase, deșeuri provenite din echipamente electrice și electronice, deșeuri rezultate din scoaterea din uz a autovehiculelor, deșeuri de anvelope uzate.

2.2. Managementul privind colectarea, gestionarea, valorificarea și

reciclarea deșeurilor solide

La nivelul județului există 16 operatori din care șase operatori privați: SC.Polaris Mholding SRL, SC. URANUS SA, SC.IRIDEX Grup Import-export București, SC OVI-PRESTCON SRL, SC. TPS ECOTERM SA și 10 companii locale ce prestează servicii. Raporturile privind cantitățile nu sunt făcute prin cîntărire iar cantitățile prezentate sunt uneori în slaba corelație cu valorile înregistrate în altă perioadă sau localitate.

În prezent există 3 depozite conforme unde este autorizată depunerea deșeurilor municipale, respectiv Ovidiu, Costinești și Albești. Deși nu au fost declarate localități cu acces dificil sau izolate, datorită distanșei față de zona litorală unde se concentrează cea mai mare parte din infrastructura legată de gestionarea deșeurilor, în anumite zone cu populație foarte redusă, colectarea deșeurilor nu este realizată. În afara zonelor deservite de operatorii locali, seviciile de salubritate sunt organizate de către consiliile locale cu mijloace relativ improprii desfășurării acestei activități. Se remarcă în mediul rural existența depozitelor nonconforme de mici dimensiuni, depozite ce s-au format prin depunerea deșeurilor, în mare parte de origine animalieră, de către populația din localitatea respăctivă.

Diferența dintre deșeurile colectate și deșeurile generate este că prin deșeurile colectate se înțelege că sunt acele deșeuri generate care sunt colectate de către operatorii de salubritate. Deșeurile necolectate sunt acele deșeuri generate dar necolectate de către operatorii de salubritate (provenite de la populația din mediul urban și mediul rural care nu beneficiază de servicii de salubritate), și care sunt depozitate în mod necontrolat. Prin deșeuri generate se înțelege suma cantităților colectate și necolectate, atît din mediul urban cît și din ediul rural.

Deșeuri colectate. Deșeurile menajere colectate sunt deșeurile generate de gospodării care sunt colectate de către operatorii de salubritate privați de direcțiile speciale de salubritate din cadrul consiliilor locale.

Cantități de deșeuri menajere colectate de la populație în județul Constanța

Tabelul 2.

Se observă faptul că indicele numărului de deșeuri colectate pe cap de locuitor are o evoluție ascendentă în ultimii ani, deși cantitatea deșeurilor menajere colectate a oscilat în timp, stabilizîndu-se în ultimii 3 ani în intervalul 215.000 – 260.000 tone. Acest fapt se datorează gradului de conectare a populației la servicii de salubritate care a avut o evoluție ascendentă în intervalul de timp analizat.

Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții. În acest caz, colectarea se realizează de către aceeași operatori existenți, pe baza de contracte individuale cu agenți economici, frecvența depinzînd de activitatea agentului economic, de anotimp și de tipul contractului. Eliminarea acestor deșeuri se realizează către depozitele urbane existente, fără prelucrare sau valorificare.

Cantități de deșeuri asimilabile din comerț, industrie, institușii colectate în județul Constanța

Tabelul 3.

Luând în considerare faptul că toate societățile comerciale sunt obligate să aibă încheiate contracte cu operatorii de salubrizare în vederea colectării deșeurilor, pentru această categorie de deșeuri s-a considerat un grad de conectare la servicii de salubrizare de 100%, astfel încît toate deșeurile generate sunt și colectate.

Deșeuri din grădini și parcuri, piețe, stradale. În această categorie intră colectarea materialelor organice ( frunze, crengi, alte materii vegetale) și anorganice ( praf, sol, pietre, resturi de asphalt, beton) din activitățile de curățenie a străzilor, parcurilor și gradinilor, material în principal organice din piețe.

Cantități de deșeuri din grădini și parcuri, piețe generate în județul Constanța

Tabelul 4.

Nămoluri provenite de la stațiile de tratare a apelor uzate orașănești. În present nămolurile rezultate de la stațiile de epurare din județ, după deshidratare pe paturile de uscare sunt eliminate/transportate la rampele de deșeuri existente, prin urmare nu putem vorbi de o tratare/valorificare, nici macar de utilizare acestuia ca fertilizant în agricultură. Nămolul rezultat de la stațiile de epurare este supus procesului de deshidratare prin trecerea acestuia prin concentratorul de nămol. Nu există instalații de compostare sau incinerare. Nu se cunosc date cu privire la cantitatea de nămol fermentat anaerob. În ceea ce privește co-incinerarea, județul dispune de o capacitate suficientă, însă deocamdată această metodă nu a fost utilizată, implicând cheltuieli mai mari față de depozitare.

Deșeuri din construcții și demolări. Această categorie cuprinde deșeurile din activitățile de construcții și demolări ( resturi de cărămizi, moloz, elemente de gresie și faianță, sticla ( geamuri obișnuite, geam armat), resturi de elemente de izolații (carton asfaltat, polistiren, etc.). Colectarea acestor deșeuri este asigurată de către firmele de construcții ( prin contracte obligatorii la nivel de autorizare de construire sau demolare). În acest moment nu există date suficiente în ceea ce privește modul de colectare, transport, reciclare și recuperare a acestui tip de deșeuri.

Responsabilitatea tratării, inclusive a transportului deșeurilor din construcții și demolări revine generatorilor/deținătorilor acestora, primăriile fiind obligate să indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare și ruta de transport. Activitatea de colectare, transport și depozitare a deșeurilor rezultate din activități de construcții și demolări este prevăzută ca activitate separate de precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipal, inclusive ale deșeurilor toxice și periculoase din deșeurile menajere în cadrul serviciului de salubrizare a localităților ( serviciu public local de gospodărire comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat și controlat de autoritățile administratției publice locale). La nivelul județului Constanța există patru sisteme care preiau responsabilitatea de colectare și reciclare ale producătorilor de echipamente electrice și electronice:

Asociația ECOTIC;

Asociația ROREC;

Asociația RECOLAMP;

Asociația ENVIRON.

Deșeurile periculoase pot rezulta din activitățile casnice, din unitățile farmaceutice, spitalicești sau veterinare și din activități de producție și construcții. În ceea ce privește cantitatea de deșeuri periculoase conținute în deșeurile menajere, nu s-au făcut măsuratori pentru determinarea acesteia. Se estimează pe baza indicatorilor statistici din țările europene că în zonele urbane rata de generare ar fi de aproximativ 2,5 kg/persoana pe an, iar pentru regiunile rurale ar trebui sa fie considerabil mai mica și anume 1,5 kg/persoana pe an.

Estimarea cantităților de deșeuri menajere periculoase generate în județul Constanța

Tabelul 5.

În județul Constanța nu există dezvoltate, la nivelul localităților, sisteme integrate pentru colectarea separate a deșeurilor periculoase municipale. Neexistând facilitățile pentru colectarea selective, colectarea componentelor periculoase din deșeurile municipale nu se realizeză. Sunt necesare companii prelungite de conștientizare a publicului în legătura cu riscurile. La început, eficiența de colectare separate a deșeurilor periculoase va fi destul de scăzută și va crește doar prin educație continua. Din totalul de deșeuri produse în unitățile sanitare 75-80% sunt deșeuri nepericuloase asimilabile cu cele menajere, iar 20-25% sunt deșeuri periculoase. Atât cantitățile, cât și tipurile de deșeuri rezultate din activități medicale variază în funcție de mai mulți factori: mărimea unității sanitare, specificul activității și al serviciilor prestate.

În unitățile sanitare deșeurile sunt colectate conform Ordinului MS 219/2002: saci negri- pentru deșeurile menajere, saci galbeni pentru deșeurile infecțioase și cutii de culoare galbenă cu pereți rigizi pentru deșeurile înțepătoare sau tăioase. Transportul deșeurilor periculoase în afara unităților sanitare se realizează în conformitate cu reglementările în vigoare. O parte din deșeurile medicale generate de spitale, cele considerate periculoase ( patologice, infecțioase) se incinerau în crematoriile spitalelor, însă acestea fiind vechi neconforme cu normele europene actuale au fost închise. După incinerarea crematoriilor, deșeurilor care trebuie incinerate sunt colectate prin agenți economici autorizați să desfășoare activități de colectare, transport și eliminare prin incinerare.

Deșeuri generate. Pe lingă deșeurile colectate de operatorii de salubritate, tottalitatea deșeurilor generate în județul Constanța include și deșeuri necolectate. Estimarea acestor cantități se face pe baza numărului populației care nu beneficiază de servicii de salubritate și luînd în considerare indicia de generare a deșeurilor menajere și municipale. Anterior, la nivel județean, s-au efectuat măsurători pentru determinarea compoziției deșeurilor menajere. Conform datelor folosite din Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor pentru județul Constanța, elaboratorii notează că în această regiune nu există analize recente privind compoziția deșeurilor menajere, care ar putea fi utilizate pentru verificarea datelor

Compoziția medie a deșeurilor colectate de la populație

Tabelul 6.

Sistemul de management al deșeurilor și facilitățile existente. Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea acestora, inclusive monitorizarea depozitelor de deșeur după închidere. Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selective, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

Colectare și transport. Colectarea deșeurilor menajere nu este generalizată la nivelul întregului județ. În anul 2013, agenții de salubritate au colectat 285,334 tone de deșeuri, atât de la populație și agenți economici, cît și din serviciile publice. Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalităților, direct prin serviciile specializate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect prin concesionarea serviciului, societăților specializate în servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate și operează mai ales în zonele urbane. Activitățile de colectare și transport a deșeurilor municipale din județ, sunt organizate diferit în funcție de: mărimea localităților, numărul persoanelor deservite, dotare și forma de proprietate a agenților de salubritate.

Reciclare și recuperare. Din cauza procentului scăzut de colectare selective a deșeurilor de la populație, componentele reciclabile din deșeuri menajere ( hîrtie, carton, sticlă, material plastic, metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deșeuri urbane. În localitatea Navodari, în anul 2013, a fost continuată acțiunea de colectare separate a deșeurilor de hîrtie, carton. L nivelul localității Navodari au fost colectate 68,03 tone deșeuri de ambalaje. În municipiul Mangalia, în anul 2013, au fost colectate selectiv deșeurile de hîrtie, carton și sticlă. Au fost amplasate, în 30 de locații, 64 de containere pentru colectarea selective a deșeurilor de hîrtie, plastic și sticlă.

Reciclarea hârtiei Multe materiale de împachetat, hârtie de ziar, șervețele sunt facute in totalitate sau in parte din fibre de hârtie reciclabile. Același tip se folosește din ce in ce mai mult în fabricarea hârtiei de scris și imprimat. În afară de motivele economice, o mare importanță pentru reciclare o reprezintă presiunea politica și publică pentru a reduce cantitatea folosirii hârtiei care epuizează resursele naturale. Celuloza este substanța naturală care stă la baza producerii hârtiei și are proprietatea de realizare a legăturilor de hidrogen în timp ce se usucă și este eliminată în soluție apoasă. Aceasta este esența reciclării hârtiei, fibrele de celuloză recuperate reintră în procesul industrial al fabricării hârtiei. Echipamente sofisticate și diferite chimicale sunt utilizate pentru a curăța și verifica pulpa astfel încât produsul final să fie în conformitate cu standardele de igienă și puritate. Totuși, aceeași hârtie nu poate fi reciclată de multe ori: tendințele de transformare succesive îi scad calitatea fibrei pâna când are loc o deteriorare definitivă. Așa că fibrele primare sunt pentru a menține consistența și alte caracteristici, iar procesele de reciclare pot ajuta la înlocuirea fibrelor distruse. Cu tehnologiile actuale hîrtia poate fi reciclată de cel mult patru ori.

Hârtia reciclată conține mai multe tipuri diferite de hârtie. Industria hârtiei recuperate colectează materiale din nenumărate surse, le sortează și le grupează separat pe diferite tipuri, supunându-le unui proces tehnologic pentru a fi mai ușor de manevrat, transportat, urmând ca acestea să fie făcute pastă de lemn pentru hârtie. Sunt utilizate diferite mașini moderne pentru realizarea acestor funcții. Hârtia ar fi mult mai scumpă dacă aceasta nu ar fi colectată și reprelucrată. Din punctul de vedere al poluării mediului inconjurător și al consumului de energie, hârtia reciclată este mai avantajoasă decât producția de pastă de lemn realizată cu ajutorul metodelor chimice și mecanice. Prelucrarea fibrele de lemn implică garantarea reciclării hârtei, astfel încât hârtia recuperată și produsele din lemn să se completeze reciproc, atât ecologic cât și economic. Reciclarea industrială a hârtiei trebuie facută în mod economic astfel că producătorul de hârtie trebuie să înțeleagă avantajele posibilității recuperării materialelor, apoi, industria reciclării hârtiei trebuie să acopere prețurile de colectare și procesare a acesteia și în final, utilizatorii industriali de produse secundare trebuie să poată realiza produse vandabile și competitive.

Avantajele reciclării hârtiei:

– reducerea consumului de apă cu aproximativ 60 %;

– reducerea consumului de energie cu aproximativ 40 %;

– reducerea poluării aerului cu aproape 70 %;

– reducerea poluării apei cu circa 35 %;

– reducerea cantității de material lemnos exploatat.

Reciclarea maselor plastic. După anul 1950 materialele plastice au devenit de mare interes, în mai puțin de zece ani producția maselor plastice crescând foarte mult. Consumul mondial poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase. Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant și se realizează într-o gamă largă în multe țări. Există încă probleme tehnice, economice și structurale de depășit, însă posibilitățile sunt vaste. În unele sectoare, prejudecățile împotriva materialelor secundare rămân un obstacol important în reciclarea plasticului, dar această atitudine se schimbă rapid, odată cu luarea în considerare a protecției mediului și a altor influențe. Colectarea materialului plastic din deșeurile menajere solide se poate realize prin două metode: sortarea de către consumatori, este mai dificilă datorită numărului mare de tipuri de plastic. Pentru o sortare reușită plasticul trebuie marcat prin diverse culori sau prin numere, sortarea diferitelor tipuri de plastic la stațiile de procesare.

Reciclarea sticlei În mod uzual la fabricarea sticlei se utilizează resurse naturale prin a căror exploatare se produce o anumită degradare a mediului ambient. Sortarea sticlei în vederea reciclării se face pe culori. Fiecare sticlă de o anumită culoare se obține într-un anumit furnal. Dacă se amestecă aceste culori se poate obține o sticlă neclară.

Avantajele reciclării sticlei:

economie foarte mare de energie, sticla reciclată se prelucrează la temperaturi mai scăzute decât material primă;

fiecare creștere cu 10% a conținutului de sticlă reciclată duce la o scădere cu circa 2% a consumului de energie;

reducerea poluării aerului cu 20%;

reducerea consumului de apă cu 50%; – economisirea materiilor prime și reducerea degradării mediului prin extracția unui număr mai mic de resurse naturale;

păstrarea proprietăților sticlei obținute prin reciclare.

Reciclarea metalului Ambalajele metalice rezistente la coroziune și la deformare, sunt reciclabile 100%. Proprietățile magnetice ale acestora facilitează sortarea lor. Materialele metalice recuperate din deșeuri nu diminuează calitatea produselor obținute ulterior. Prin recuperarea acestor deșeuri se poate realize o mare economie de resurse energetice și financiare.

Avantajele reciclări:

Reciclarea elimină parțial poluarea și conservă resursele naturale. Analize detaliate au evidențiat faptul că aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult mai eficiente decât orice alte acțiuni de protejare a mediului.

Reciclarea conservă energia. Mult mai puțină energie este necesară pentru a transforma materialele reciclate în produse noi, comparativ cu a incepe producția cu materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale într-un program obișnuit de reciclare, sunt economisiți cel puțin 187 USD prin realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale și cărbune, chiar în condițiile în care ținem cont de consumurile datorate colectării și transportării materialelor.

Reciclarea elimină costurile depozitării reziduurilor sau a incinerării lor. Costurile reciclării sunt parțial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare și prin vinderea materialelor rezultate. Prețurile de depozitare variază foarte mult în funcție de zona, și piața materialelor reciclate este într-o creștere explozivă.

Programele de reciclare proiectate adecvat și implementate complet pot fi deplin competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. În prezent sunt disponibile numeroase tehnici de eficientizare a reciclării, unele din ele fiind în curs de testare și implementare

Reciclarea crează noi locuri de muncă și crește competitivitatea industriei. Reciclarea oferă industriei resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se translatează în valoare pentru consumatorii ce cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii industriale sunt semnificative.

Într-o mică măsură, se relizează sortarea manuală a deșeurilor recepționate în depozitele de deșeuri pentru recuperarea deșeurilor de hîrtie și carton cît si deșeurile metalice. Astfel au fost sortate manual, în deposit aproximativ 13 tone de deșeuri de hîrtie și carton, 50 tone de deșeuri din masă plastic și 85 de tone deșeuri metalice. De 10 ani, în județul Constanța funcționează o instalație pentru sortarea deșeurilor reciclabile din deșeuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/oră. Instalația aparține S.C.M.M.RECICLYNG S.R.L. Același operator deține și o instalație de valorificare cu o capacitate de sortare de 450 tone/oră. Deșeurile din hîrtie și carton colectate din județul Constanța sunt predate spre valorificare la fabricile de hîrtie din țară. Tratarea deșeurilor biodegradabile. În județul Constanța nu există echipamente de tratarea deșeurilor biodegradabile. În zona rurală au fost luate măsuri pentru reducerea cantităților de deșeuri prin decizii ale consiliilor locale privind obligativitatea cetățenilor de a depozita deșeurile în propria gospodărie. Practic aceste măsuri sunt parțial respectate de locuitorii acestor zone, în gospodăriile rurale fiind create spații de depozitare a deșeurilor menajere mai ales biodegradabile, deasemeni o mare parte din resturile alimentare sunt utilizate ca hrană pentru animalele domestice.

Depozite existente. Depozitarea deșeurilor a continuat să reprezinte principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale. Referitor la modul de ăncasare a tarifelor, situația diferă în funcție de operator, în general pentru persoanele fizice, în urma efectuării serviciului, se facturează trimestrial, cu scadență la 30 zile de la data emiterii facturii, în timp ce pentru personae juridice se efectuează serviciul conform contractului încheiat și se facturează lunar, în funcție de cantitatea de deșeuri ridicată și confirmată pe bonurile de confirmare, cu sădența la 30 zile de la facturare.

Mulți operatori de salubritate se confruntă cu o serie de problem legate de ăncasarea tarifelor pentru colectarea deșeurilor, printer care sunt:

refuzul persoanelor fizice de a încheia contracte

declararea eronată a numărului de personae ce locuiesc într-un imobil

refuzul de a achita facturile emise

mulți agenți economici pentru a aevita plata facturilor închid firmele fără a anunța în prealabil

Avînd în vedere complexitatea analizelor economice, financiare și tehnice pe care un astfel de studio se elaborează, precum și oportunitățile angajării unui portofoliu consistent de proiecte în domeniul managementului integrat al deșeurilor. De asemenea reperezantanții Consiliului Județean Constanța și cu autoritățile Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, au realizat o analiză generală a cadrului institutional creeînd un nou sistem de administrare a investițiilor propuse pentru județul Constanța, organizarea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară și a unei Unități de Implementare a Proiectului care să administrze investițiile nou create în județ pentru o perioadă de 30 de ani. Un factor de influență specific în ceea ce privește cantitățile de deșeuri generate pentru județul Constanța îl reprezintă numărul turiștilor de pe litoral în perioada sezonului estival. Fluxul deșeurilor reprezintă cantitățile de deșeuri colectate pe zone de transport, astfel încît costurile cu colectarea și transportul deșeurilor la depozitul zonal să fie minime. Deșeurile menajere și asimilabile de la populație sunt mixt sau pe fracții în cazul colectării selective, această categorie de deșeuri reprezintă în general cca 80% din totalul deșeurilor municipale și contribuie la generarea reciclabilelor. Generarea deșeurilorr este influențată de mulți factori. Cei mai importanți sunt:

evoluția venitului la nivel regional

comportamentul consumatorului

întroducerea noilor produse de ambalat

evoluțiile demografice

Așa cum s-a menționat anterior, prognoza deșeurilor municipale se realizează pe baza:

cantităților de deșeuri generate de către populație

proiecția populației în județ

evoluția gradului de racordare al populației la serviciile de salubrizare

variația anuală a indicatorului de generare a deșeurilor

Deșeurile menajere de la populație sunt colectate direct în sistemul “din poartă în poartă “ sau indirect de pe platform, de unde este transportat Stația de Transfer sau în cazul colectării selective la stația de sortare. Deșeurile stradale sunt colectate periodic în funcție de solicitările consiliilor locale, deșeurile din piețe parcuri și gradini pot fi colectate selective și urmează ciclul deșeurilor menajere. Se efectuează colectarea deșeurilor verzi din parcuri și gradini separate, aceste cantități putînd fi compostate și valorificate. Deșeurile voluminoase sunt colectate prin campanii special și transportul lor este organizat de către operator. În afara companiilor aceste sunt colectate de către operator la solicitarea producătorilor. Fluxul preliminar al depozitării. De la stațiile de transfer, după sortare, deșeurile cu destinația depozitare sunt transportate în camioane de capacitate mare la depozitul central unde se realizează procesul de compostare.

2.3. Strategia națională de gestionare a deșeurilor

Strategia definește principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor, precum și opțiunile de gestionare a deșeurilor.

Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor

Principiul protecției resurselor primare

Principiul prevenirii poluării

Principiul substituției, care constă în înlocuirea deșeurilor periculoase

Principiul proximității, care stabilește ca deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cît mai aproape de sursa de generare

Principiul integrării stabilește ca activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează.

Opțiunile de gestionare a deșeurilor urmăresc, în ordine descrescătoare următoarele priorități:

Prevenirea generării cantităților excesive de generare a deșeurilor

Reducerea cantităților

Valorificarea – prin refolosire, reciclarea materialelor și recuperarea energiei

Eliminarea – prin incinerare sau depozitare

Obiectivele stabilite la nivelul județului Constanța

Obiective cu character politic, decisional, politica de mediu și cadrul legislative, aspect instituționale și organizatorice, resurse umane, finanțare, informare și conștientizare.

Obiective cu character ethnic, cuantificabile prin măsuri și indicatori bine definiți cu ținte și termene legislative ( date și informații privind gestionarea deșeurilor bazate pe măsurători cantități și composite, prevenirea generării deșeurilor, colectarea, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor, obiective pentru fluxuri special de deșeuri, cum ar fi ambalaje și deșeuri de ambalaje, deșeuri biodegradabile, deșeuri din construcții și demolări.

Foto 14. Tipuri de containere de colectare

Foto 15. Europubele de 120, 240 și 1100 litri

Tipuri de pubele colectare selectivă

identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectare selectivă la surse a deșeurilor (ambalajelor, deșeuri organice și deșeurilor menajere)

modul de etichetare sau marcare a containerelor.

asigurarea volumului și numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, funcție de numărul de locuitori.

Foto 16. Containere de colectare separată a trei fracții uscate

Foto 17. Centre de colectare benevolă pentru fracțiile reciclabile

Ținând cont de observațiile anterioare și de criteriile de performanță ale proiectării unui sistem de management de deșeuri s-a decis implementarea colecției selective duale cu asigurarea de centre de colectare benevolă a unor fracții reciclabile. Excepție fac comunitățile mici și izolate pentru care se acceptă colectarea mixtă. Pentru domeniul social, comercial și de instituții se va implementa de asemenea colecta selectiva duală din aceleași considerente ca și pentru populație. Implementarea colecției selective duale pentru întreaga populație a județului, aceasta are ca scop creșterea eficienței de selectare pentru materiile reciclabile la nivelul instalațiilor de sortare, în paralel cu realizarea unor condiții mai bune de lucru personalul ce deservește aceste instalații.

Vehicule de colectare

Acestea sunt dotate cu sisteme standardizate pentru manevra de descărcare a tipurilor de containere ce se utilizează în cadrul zonei de colectare și ca tip trebuie să fie în concordanță cu tipul de colectare ce se practică în acea zonă.

Foto 18. Mașini colectoare transportare de deșeuri

Rampa auto va trebui să asigure compensarea diferenței de nivel între zona de descărcare în buncar și nivelul presei de compactare. Unghiul de înclinare trebuie să asigure un acces facil vehiculelor de colectare indiferent de condițiile climatice, rampa poate fi dreaptă sau curbă, iar capătul dinspre buncarul de descărcare va trebui să fie o zonă cu panta 00. Containerele umplute sunt preluate din zona de așteptare de către camioanele de transport lung curier.

Foto 19. Containere auto de mărimi mari pentru deșeuri voluminoase

Sortarea reciclabilelor reprezintă o etapă trhnologică esențială a procesului de tratare ecologică a deșeurilor în cadrul schemei de management la nivelul unui județ. Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cîteva caracteristici generale cum ar fi:

distribuția zonală a liniilor de sortare

tipul de deșeu prelucrat

gradul de automatizare a sortării

Gradul de automatizare al sortării, cu cît aceasta este mai ridicat cu atăt fluxurile de deșeuri pot fi ma însemnate și cîteodată aceasta tehnologie este recomandată pentru zonele unde nu este practic și economic să se implementeze colectarea separată pe fracții.

Sortarea deșeurilor, în centrele specializate presupune de obicei mai multe etape, din care majoritatea sunt automatizate, permițînd sortarea rapidă a unor cantități impresionante de deșeuri. Astfel sortarea decurge în modul următor, încărcătura camioanelor este plasată pe o bandă rulantă de unde bucățile mari de plastic, cartoane etc, sunt eliminate manual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare. Următorul aparat separă deșeurile în funcție de greutate, apoi urmează separarea de tip deșeu inițial se face manual. Materialele feroase sunt sortate folosind câmpuri magnetice permanente. Aliminiul este separat din amestec folosind câmpuri magnetice cu poli rotativi ce creează câmp magnetic de autoinducție corpului de aluminiu de sens invers față cel din exterior, sticla este sortată în final în funcție de culoare.

Foto 20. Sortarea deșeurilor de pe banda rulantă

Colectare și transport.

Cea mai importantă parte a întregului sistem este colectarea deșeurilor, sistemul de colectare propus este cel cu două pubele, una pentru fracția umedă și una pentru fracția uscată și anume pentru reciclare. Pubelele, sunt golite periodic într-un camion de colectare iar apoi deșeurile sunt transportate către stațiile de transfer de la Târgușor și Deleni și stația de transfer sau sortare Harsova. De la stațiile de transfer, deșeurile compactate se transportă către zona Medgidia unde vor fi sortate și ulterior depozitate. În zonele cu mai puțin de 5000 tone de deșeuri colectate anual se va implementa sistemul cu o pubelă pentru colectare mixtă, suplimentat prin așa numitele „ puncte verzi„ pentru colectarea reciclabilelor.

„ Punctele verzi„ sau insulele de deșeuri sunt mici puncte locale de colectare în principal fracțiile reciclabile din deșeurile menajere. Insulele de deșeuri conțin de obicei câteva containere standard pentru colectarea fracțiilor reciclabile și câteodată doar a deșeurilor reziduale menajere. Vehiculele de colectare colectează deșeurile și le transportă mai departe la stația de transfer a deșeurilor sau direct la depozitele de deșeuri. Ulterior, sistemul de colectare poate fi extins la centre de colectare a deșeurilor, adică puncte de primire pentru deșeuri municipale solide, precum reciclabile, deșeuri voluminoase, din demolări, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri periculoase. Centrele de deșeuri asigură stocarea separată a deșeurilor, urmând ca aceasta să fie transportate. Stațiile de transfer sunt facilități în care deșeurile colectate sunt compactate și apoi transferate în alte vehicule care duc deșeurile la centrul de tratare sau către depozitul de deșeuri.

Reciclarea deșeurilor

Pentru atingerea obiectivelor ținta în sectorul deșeurilor, este nevoie de reciclare. Această operațiune va fi executată în principal la stațiile de sortare amplasate în vecinătatea depozitelor ecologice existente de la Ovidiu, Costinești, Albești și în cadrul stației de transfer sau sortare de la Harșova.

Materialele reciclabile colectate în pubela pentru fracție uscată și în punctele verzi sunt:

hîrtie și carton

sticlă

metale feroase și neferoase în principal aluminiu

plastic

lemn

La stația de sortare, deșeurile reciclabile mixte vor fi separate în diverse fracții. În timp ce reziduurile vor fi depozitate, lemnul poate fi compostat sau folosit în procesele de ardere. Din fracția de plastic se pot recicla direct către ciclul de producție, fracția de plastic rămasă putând fi utilizată ca înlocuitor de carburant sau reciclare, în funcție de infrastructură existentă, celelalte reciclabile cum sunt sticla, hîrtia, cartonul, metalele sunt refolosite în procesele de reciclare ale materialelor.

Depozitarea deșeurilor

Măsurile menționate vor determina reducerea cantităților de deșeuri necesare a fi depozitate dar vor rămîne încă reziduuri ce trebuie depozitate. În prezent, în județul Constanța există 3 depozite ecologice de deșeuri.

Foto 21. Măsuri pentru diminuarea deșeurilor

Pentru realizarea eficientă și organizarea optimă a colectării și a transportului deșeurilor și materialelor reciclabile se vor avea în vedere anumite caracteristici de referință: mărimea zonei de colectare, structura economică a zonei, nivelul de trai al populației, condițiile urbanistice, cerințele clienților, alegerea sistemului adecvat de colectare.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În concluzie problemele cu care se confruntă gestionarea deșeurilor în Constanța pot fisintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala aacestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuintelor, aapelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,conducand la poluarea apelor și solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, în special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator:nu se compacteaza și nu se acopera periodic cu materiale inerte în vederea preveniriiincendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute;

nu exista un control strict al calitatii șicantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs;

drumurile principale și secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nusunt întretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite;

multedepozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare și panouri deavertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care numai pot fi utilizate în scopuri agricole;

la ora actuală, în România, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deșeurilor menajere de la populație se efectuează neselectiv; ele ajung pedepozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util(hartie, sticla, metale, materiale plastice);

toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deșeurilor necesită adoptareaunor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deșeurilor în mediu.Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deșeurilor.

Recomandări cadru pentru componența de mediu sol și gestiunea deșeurilor:

• aplicarea planului județean de gestionare a deșeurilor;

• aplicarea unor tehnologii moderne care generează mai puține deșeuri;

• crearea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor urbane și industriale;

• implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să stimuleze ac tivitatea de reciclare și reutilizare a deșeurilor;

• reconstrucția ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deșeurilor;

• realizarea stațiilor de transfer aferente depozitelor ecologice.

Evaluarea componentelor existente ale sistemului de management al deșeurilor în județul Constanța se face cu respectarea următoarelor cerințe: stabilirea cadrului legal, necesarul pentru menținerea sănătății publice și a curățeniei, și necesarul pentru susținerea altor aspect ale sistemului de management al deșeurilor. Ceea ce este caracteristic în legătură cu cerințele Uniunii Europene relevante sunt următoarele la sistemul actual de management al deșeurilor:

Nu se conformează cu cerințele Directivei asupra Depozitării Deșeurilor, iar viitoarea conformare depășește mijloacele financiare ale fiecărui consiliul local.

Nu se conformează cu cerințele Directivei asupra Ambalajelor și Deșeurilor de Ambalaje, o conformare viitoare cu această Directivă depășește mijloacele financiare ale fiecărui consiliu local și,de asemenea, cere acțiuni diferite la nivel național cu respectarea Directivei în ceea ce privește folosirea ambalajelor reciclabile la producerea noilor ambalaje și produse, minimizînd greutatea ambalajelor și prevenirea generării deșeurilor de ambalaje.

Aplicarea principiul “poluatorul plătește” este important din două motive:

Lărgește scopul responsabilității financiare pentru managementul deșeurilor. Aceasta asigură șanse ca veniturile din folosirea sistemului de management al deșeurilor să fie derivate din acelea care au cea mai mare nevoie de management al deșeurilor și inclusiv cei care aduc pe piață produse care apoi, la debarasarea, devin deșeuri.

Întroduce contabilitatea în sistemul de management al deșeurilor fapt care încurajează reducerea cantităților generate de deșeuri, și prin urmare, se reduce presiunea mediului asociată cu deșeurile.

Eforturi de apreciat, pentru a se alinia cerințelor legale privind gestionarea deșeurilor, au fost realizate de către Consiliul județean Constanța și Consiliile locale. Astfel au fost elaborate, plan de gestiune a deșeurilor cu o bună conștiință în informații cât și în prognoze în acest domeniu:

Sitem de colectare selectivă și stația de sortare, transfer Cernovada;

Sistem de colectare selectivă și transport Deleni;

Sistem de colectare selectivă și stația de sortare, transfer Ovidiu;

Sistem de colectare selectivă și stația de sortare, transfer Cumpăna;

Astfel, s-au implementat sau sunt în curs de implementare programe de colecatre și colectare selectivă a deșeurilor în localitățile:

Limanu, Vama Veche, Hagieni, 2Mai;

Medgidia;

Deleni, Pietreni, Sipotele, Petroșani;

Baneasa, Făurei, Negureni;

Ostrov, Almalău, Garlița, Bugeac;

Oltina, Satu Nou, Razoarele;

Cogealac, Gura Dobroge;i

Ovidiu, Lumina, Murfatlar;

Corbu;

Cumpăna.

Conștientizarea și participarea publicului este critică pentru a efectua și sprijini gestionarea deșeurilor la nivel național și regional. În pofida complexității crescânde a problemelor privind deșeurile și a schimbărilor în sistemele de tratare a acestora, toate strategiile de gestionare a deșeurilor necesită neapărat implicarea gospodăriilor, întreprinderilor, și a societății civile, într-o amplă consultare publică pentru atingerea scopurilor strategice. Sloganul societății civile „doar împreună putem avea un mediu curat“ – este un impuls la colaborare și la dezvoltarea conștiinței populației privind protejarea mediului înconjurător.

În scopul eficientizării procedurii de colectare a deșeurilor și materialelor reciclabile este necesar de a realiza următoarele acțiuni:

a) Extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor în mediul urban și rural;

b) Optimizarea schemelor de transport al deșeurilor;

c) Separarea fluxurilor de deșeuri periculoase de cele nepericuloase;

d) Introducerea și extinderea colectării selective la sursă a deșeurilor;

e) Înființarea unui sistem de colectare și transportare a deșeurilor periculoase, care să satisfacă necesităților generatorilor;

Foto 22. Pași concreți a monitoringului integrat al deșeurilor

BIBLIOGRAFIA

Al doilea raport cu privire la obiectivele de dezvoltare ale mileniului, România. București, 2010. p.93.

ANDRIEȘ S., RUSU A., DONOS A., Managementul deșeurilor organice, nutirienților și protecția solului. Chișinău, 2005, 168 p.

ARHIP O., BOTEZATU S., RĂILEA I., și alții. “ Managementul deșeurilor în zonele rurale”, București, 2011,136 p.

BOLD,O., „Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor”, Editura Tehnica. 2004. 130 p.

BULARDA, GH., Reziduurile menajere, stradale și industriale. București: Editura Tehnică, 1992. 160 p.

BURCEA, S., Managementul deșeurilor urbane. Perspectiva europeană comparată”, Editura. ASE, București, 2009. 120 p.

CÂMPĂNEANU, V., „Dezvoltarea durabilă și managementul mediului”, Editura Pro Universitaria, București, 2007.150 p.

DEDIU I., AȘEVSCHI V., și alții, Noosfera Nr.3, 2010,139 p.

EFTODI M., ȚUGUI T. Managementul deșeurilor-factor esențial în prevenirea deșeurilor, Ministerul Mediului 2012, 125 p.

GUMOVSCHI A. și alții “Utilizarea deșeurilor comunale, o afacere profitabilă” 2009, 10 p.

Legea privind deșeurilor de producție și menajere, nr.101 din 05.03.1998. MO nr.53-59/120 din 07.03.14. art.117,18 p.

LIXANDRU, B., Ecologie și protecția mediului. Timișoara: Editura Presa Universitară, vol 1-2, 2002. 125 p.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC). Raport privind realizările politicii de dezvoltare regională în Republica Molldova 2013. 180 p.

NEGREA, A., PODE, R., „Managementul integrat al deșeurilor solide orășenești”, Ed. Politehnica, Timișoara, 2007. 150 p.

OROS, V., „Managementul deșeurilor”, Brașov, 2002. 95 p.

POPESCU, M., Ecologie aplicată. București: Editura Matrixrom, 2000 . 130 p.

RUSU,T., BAJAN, M., „Deșeul-sursă de venit”, Editura. Mediamira, Cluj-Napoca, 2006. 160 p.

SANDU, V., Dezvoltare durabilă. Brașov: Editura Transilvania, 2005.90 p.

Starea mediului în România în anii 2007-2013 (raport național). Constanța, 2011.260 p.

rwww.inseco.gov.ru

www.mediu.gov.ru

http://www.chimie.unibuc.ro/index.php/centrul-de-cercetari-pentru-protectia-mediului-si-valorificarea-deseurilor-protmed

<http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=296546>.

http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Recuperarea-deseurilor-menajer72666.php

Anexa 1

Gestionarea deșeurilor

Anexa 2

Tehnologia proceselor de eliminare a deșeurilor

Anexa 3

Anexa 4

DECLARAȚIE*

privind originalitatea conținutului lucrării de licență/master

Subsemntatul (a) Andone Florin .

absolvent(a) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea Biomedicină și Ecologie specialitatea Ecologie, promoția_______,declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență/ master cu titlul: RECICLAREA ȘI GESTIUNEA DEȘEURILOR SOLIDE

ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA. elaborată sub îndrumarea dl. / d-na GUMOVSCHI ANDREI , pe care urmează să o susțin în fața comisiei este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul său în întregime.

Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență/master, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență/master fiind menționate în cuprinsul acesteia.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului său într-o bază de date în acest scop.

Data,___________________ Semnătură student _____________________

* Declarația se va completa de absolvent cu pix sau stilou cu cerneală albastră și se înserează în lucrarea de finalizare a studentului la sfârșitului acesteia ca parte integrantă.

BIBLIOGRAFIA

Al doilea raport cu privire la obiectivele de dezvoltare ale mileniului, România. București, 2010. p.93.

ANDRIEȘ S., RUSU A., DONOS A., Managementul deșeurilor organice, nutirienților și protecția solului. Chișinău, 2005, 168 p.

ARHIP O., BOTEZATU S., RĂILEA I., și alții. “ Managementul deșeurilor în zonele rurale”, București, 2011,136 p.

BOLD,O., „Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor”, Editura Tehnica. 2004. 130 p.

BULARDA, GH., Reziduurile menajere, stradale și industriale. București: Editura Tehnică, 1992. 160 p.

BURCEA, S., Managementul deșeurilor urbane. Perspectiva europeană comparată”, Editura. ASE, București, 2009. 120 p.

CÂMPĂNEANU, V., „Dezvoltarea durabilă și managementul mediului”, Editura Pro Universitaria, București, 2007.150 p.

DEDIU I., AȘEVSCHI V., și alții, Noosfera Nr.3, 2010,139 p.

EFTODI M., ȚUGUI T. Managementul deșeurilor-factor esențial în prevenirea deșeurilor, Ministerul Mediului 2012, 125 p.

GUMOVSCHI A. și alții “Utilizarea deșeurilor comunale, o afacere profitabilă” 2009, 10 p.

Legea privind deșeurilor de producție și menajere, nr.101 din 05.03.1998. MO nr.53-59/120 din 07.03.14. art.117,18 p.

LIXANDRU, B., Ecologie și protecția mediului. Timișoara: Editura Presa Universitară, vol 1-2, 2002. 125 p.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC). Raport privind realizările politicii de dezvoltare regională în Republica Molldova 2013. 180 p.

NEGREA, A., PODE, R., „Managementul integrat al deșeurilor solide orășenești”, Ed. Politehnica, Timișoara, 2007. 150 p.

OROS, V., „Managementul deșeurilor”, Brașov, 2002. 95 p.

POPESCU, M., Ecologie aplicată. București: Editura Matrixrom, 2000 . 130 p.

RUSU,T., BAJAN, M., „Deșeul-sursă de venit”, Editura. Mediamira, Cluj-Napoca, 2006. 160 p.

SANDU, V., Dezvoltare durabilă. Brașov: Editura Transilvania, 2005.90 p.

Starea mediului în România în anii 2007-2013 (raport național). Constanța, 2011.260 p.

rwww.inseco.gov.ru

www.mediu.gov.ru

http://www.chimie.unibuc.ro/index.php/centrul-de-cercetari-pentru-protectia-mediului-si-valorificarea-deseurilor-protmed

<http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=296546>.

http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Recuperarea-deseurilor-menajer72666.php

Anexa 1

Gestionarea deșeurilor

Anexa 2

Tehnologia proceselor de eliminare a deșeurilor

Anexa 3

Anexa 4

DECLARAȚIE*

privind originalitatea conținutului lucrării de licență/master

Subsemntatul (a) Andone Florin .

absolvent(a) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea Biomedicină și Ecologie specialitatea Ecologie, promoția_______,declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență/ master cu titlul: RECICLAREA ȘI GESTIUNEA DEȘEURILOR SOLIDE

ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA. elaborată sub îndrumarea dl. / d-na GUMOVSCHI ANDREI , pe care urmează să o susțin în fața comisiei este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul său în întregime.

Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență/master, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență/master fiind menționate în cuprinsul acesteia.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului său într-o bază de date în acest scop.

Data,___________________ Semnătură student _____________________

* Declarația se va completa de absolvent cu pix sau stilou cu cerneală albastră și se înserează în lucrarea de finalizare a studentului la sfârșitului acesteia ca parte integrantă.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Reciclarea Si Gestiunea Deseurilor Solide In Judetul Constanta (ID: 123433)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Reciclarea Si Gestiunea Deseurilor Solide In Judetul Constanta

Copyright Notice

Principiul de Maxim

RÂSUL(Lynx Lynx)

Studiu Fizico Geografic al Bazinului Hidrografic Mija

Poluarea Factorilor de Mediu In Bazinul Hidrografic Barcau

Organografia

Modalitati de Imbunatatire a Relatiilor In Grupurile de Munca

Copyright Notice

Similar Posts