Reciclarea Deseurilor

Cuprins

Introducere ………………………………………………………………………………….. 3

Analiza literaturii de specialitate……………………………………………………… 4 – 6

Clasificarea deșeurilor……………………………………………………………………..7

Reciclarea deșeurilor – caracterizare……………………………………………….. 8-9

Studiu de caz………………………………………………………………………………… 10-12

Concluzii……………………………………………………………………………………… 13

Bibliografie………………………………………………………………………………….. 14

Introducere

Am ales această temă deoarece producerea deșeurilor este rezultatul activității economice. Cantitatea și calitatea deșeurilor municipale depind de standardul de viață și de modul de consum al populației. Deșeurile industriale atât cele periculoase cât și cele nepericuloase, depind de tipul de tehnologie folosită în prelucrarea materiilor prime din procesele de fabricație. Dezvoltarea durabilă este o strategie prin care comunitățile caută căi de dezvoltare economică beneficiind de asemenea de mediul înconjurător local sau care să aaducă beneficii calității vieții.

Salubrizarea reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă România în ceea ce privește protecția mediului. Aceasta se referă la activitățile de colectare, transport, tratare și valofiricare a deșeurilor. Gestionarea acestora a constituit o prfeocupare permanentă a omului nou.

Din punct de vedere economic, reciclarea deșeurilor a reprezentat o resursă ieftină, deosebit de valoroasă. Pe măsura ce populația a conștientizat că resursele naturale au caracter limitat, preocuparea pentru reutilizare a tot ceea ce părea nefolositor, s-a transformat într-un obieciv major. Reciclarea a devenit o activitate industrială deosebit de utilă pentru multe alte sectoare economice. Anumite categorii de deșeuri au constituit resurse de materii prime, din cele mai vechi timpuri. Știința și tehnica au permis treptat reutilizarea și a altor cateorii de deșeuri(hârtii, cartoane, mase plastice, sticlă). Una dintre problemele cu care s-a confruntat reciclarea este faptul că nu a putut ține paul cu diversificarea producției de bunuri. În ultimii ani echilibrul ecologic al planetei a fost pus într-un real pericol. Gestionarea controlată a bunurilor devenite inutilizabile a devenit necesară, fapt ce a condus la elaborarea reglementărilor comune menite să înlăture pericolul iminent al poluării ireversibile a planetei.

Analiza literaturii de specialitate

Deșeurile, definite la articolul 3 aliniatul (1) din Directiva 2008/98/CE drept „orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce”.

Reciclarea reprezintă procesarea unora dintre componentele deșeurilor în vederea transformării lor în produse utile

Reciclarea economisește resursele naturale ale planetei și transformă în resurse valoroase materiale care altfel ar deveni deșeuri nerecuperabile

DE CE SĂ RECICLĂM?

•Reciclarea economisește bani și generează beneficii economice stimulând dezvoltarea tehnologiilor curate

•Un obiectiv principal in gestionarea deseurilor il reprezinta maximizarea duratei de functionare a depozitelor si minimizarea cantitatilor de deseuri depozitate.

Efectele reciclării:

•reducerea cantității de energie și de materii prime necesare fabricării de noi produse ;

•redă circuitului economic importante cantități de materie primă ;

•reduce cantitățile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ;

• reduce riscurile asupra sănătății noastre și a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deșeuri periculoase ;

•reduce poluarea aerului și a ape

Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu, direct sau indirect,  materie  sau  energie  cu  efecte  dăunătoare  sau  nocive,  care  alterează  ecosistemele,  diminuează resursele biologice și pun în pericol sănătatea omului

Colectare deseuri: Strangerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) deseurilor in vederea transportarii lor.
Valorificare deseuri: Orice operatiune mentionata in O.U nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, anexa II B, modificata si completata de O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, ca de exemplu: reciclarea sau recuperarea deseurilor organice, imprastierea pe sol, in beneficiul agriculturii sau pentru reconstructie ecologica, inclusiv operatiunile de compostare si alte procese de transformare biologica. 
Eliminare deseuri: Orice operatiune prevazuta in O.U. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, anexa nr. II A, modificata si completata de O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, dintre care: depozitarea pe sol; tratament biologic; stocare permanenta. 

Documentele programatice din domeniul gestiunii deseurilor, in vigoare sunt:

•Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor (SNGD);

•Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD);

•Planurilor Regionale de Gestionare a Deșeurilor (PRGD);

•Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD).

În sistemele socioeconomice (dominate de om), cea mai mare pondere a deșeurilor a fost și continuă să fie considerată neutilizabilă, principala preocupare legată de gestionarea acestora fiind identificarea soluțiilor de eliminare. În acest sens trebuie aplicată ierarhia deșeurilor cu accent pe prevenirea generării deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea și valorificarea, în timp ce depozitarea deșeurilor trebuie interpretată ca ultimă opțiune disponibilă care corespunde celui mai ridicat nivel de pierdere și alterare a resurselor.

În sensul celor afirmate scopul SNGD este de a îndrepta România către o "societate a reciclării" prin:

– prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor;

– încurajarea prevenirii generării deșeurilor și reutilizarea pentru o mai mare eficiență a resurselor;

– dezvoltarea și extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor în vederea promovării unei reciclări de înaltă calitate;

– dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalațiilor de reciclare și/sau valorificarea cu randament ridicat de extragere și utilizare a materiei prime din deșeuri;

– susținerea recuperării energiei din deșeuri, după caz, pentru deșeurile care nu pot fi reciclate;

– reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare.

Clasificarea deșeurilor

•Deseurile municipale cuprind deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere si cuprind : deseuri menajere si asimilabile, deseuri din servicii municipale si deseuri din constructii si demolari. 
•Deseurile menajere si asimilabile includ: deseuri menajere de la populatie, in amestec; deseuri menajere si asimilabile din unitati economice, unitati comerciale, birouri, institutii, unitati sanitare; deseuri menajere colectate separat (cu exceptia celor din constructii, demolari); deseuri voluminoase colectate separat. 
•Deseurile din servicii municipale cuprind: deseuri stradale, deseuri din piete, deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi; 
•Deseurile din constructii si demolari sunt acele deseuri provenite din demolarea sau construirea obiectivelor industriale sau civile, cum ar fi: moloz si alte materiale reziduale provenite din constructia, demolarea, renovarea sau reconstructia cladirilor sau a unor parti din acestea, fie de suprafata, fie subterane. Ele constau in principal din materiale de constructie si pamant, inclusiv pamant excavat. Include deseuri de toate originile si din toate sectoarele economice de activitate. 

•Deseuri voluminoase: deseuri, care datorita volumului lor, necesita conditii speciale pentru a fi gestionate. Exemple sunt marfurile de folosinta indelungata de culoare alba, mobila veche, saltele, etc. Sunt excluse deseurile rezultate din constructii si demolari.

Reciclarea deșeurilor– caracterizare

Figura de mai sus reprezintă simbolul universal pentru reciclare, bucla lui Mobius, care constă în trei săgeți care se urmăresc și impreună formează un triunghi. Acest simbol nu reprezintă o marcă înregistrată și folosirea lui nu este reglementată. Fiecare din cele trei săgeți reprezintă o etapă în procesul de reciclare. Prima săgeată reprezintă colectarea și sortarea diferitelor materiale pentru a fi reciclate. Acest pas are loc când materialele reciclabile sunt așezate în coșul corespunzător sau duse la un centru de colectare.Procesarea reprezintă a doua săgeată și constă în transformarea materialelor reciclabile în materie primă care urmează a fi folosită pentru fabricarea de noi produse. A treia săgeată din sombol reprezintă și ultimul stadiu al procesului de reciclare și anume vânzarea produselor create din materialele reciclate.Cele trei săgeți formează o buclă închisă, ilustrând cum cele trei etape contribuie și se susțin reciproc în procesul de reciclare. Bucla închisă semnifică și faptul că dacă una dintre cele trei etape este ineficientă, sustenabilitatea întregului efeort de reciclare este afectată.

Deșeurile reprezintă o problemă presantă de mediu, socială și economică. Creșterea consumului și economia în dezvoltare continuă să genereze cantități mari de deșeuri – ceea ce necesită eforturi mai mari pentru a reduce cantitatea acestora și pentru a le preveni. Dacă în trecut se considera că deșeurile nu erau refolosibile, în prezent acestea sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca fiind resurse; acest lucru se reflectă în gestionarea deșeurilor, unde s-a trecut de la eliminarea deșeurilor la reciclarea și recuperarea acestora.

În funcție de modul în care sunt gestionate, deșeurile pot avea un impact atât asupra sănătății oamenilor, cât și asupra mediului prin emisiile în aer, sol, suprafața apelor și apele subterane. Însă, acestea pot duce și la pierderea de resurse materiale (respective metale și alte material reciclabile), având în același timp și un potențial de sursă energetică.

Deșeurile sunt generate în toate fazele ciclului de viață al materialelor:

extracție (deșeuri miniere)

producție și distribuție (deșeuri industriale, periculoase și de ambalaje)

consumul de produse și servicii (deșeuri municipal și deșeuri de echipamente electrice și electronice)

tratare (de exemplu, reziduri de sortare din instalațiile de reciclare sau zgura rezultată în urma incinerării)

Studiu de caz

În acest studiu de caz vom face o analiză mai aprofundată a deșeurilor din zona Bihor.

Tabel. 1 ComponențarezidurilormenajereînBihoranul 2013

Sursa:Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Agenția Națională pentru Protecția Mediului Bihor, p. 156

În graficul de mai sus se poate observa că cele mai multe deșeuri menajere în Județul Bihor provin din metal, urmate de hârtie. Ponderea cea mai mică o au cele din cărbune sau din alte materiale.

Tabel2 Deșeurile menajere în zona Bihor 2012, 2013

Sursa:http://www.anpm.ro/web/apm-bihor/date accesat la data 15.03.2015

În tabelul de mai sus, am prezentat deșeurile menajere din trei orașe din Bihor. Cea mai mare cantitate de deșeuri în anul 2012 se înregistrează în Oradea, probabil și datorită faptului că este cel mai mai oraș din cele trei orașe prezentate mai sus.

Tabel 3 Cantitatea totală de deșeuri în 2013 – Oradea

Sursa http://www.anpm.ro/web/apm-bihor/date accesat la data 15.03.2015

În anul 2013 în Oradea cantitatea totală de deșeuri a fost de 6,718.11 tone din care doar 3,139.14 tone au fost procesate pentru a fi valorificate.

Tabel 4 Cantitatea intrată resprectiv ieșită la instalația de compostare Oradea (2012, 2013)

Sursa: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Agenția Națională pentru Protecția Mediului Bihor, p. 128

În anul 2012 au fost compostate 12715,41 tone deșeuri însă au rezultat doar 8328 tone.

În anul 2013 au fost compostate 13047,96 tone deșeuri și au rezultat 11648 tone.

Tabel 5 Activitatea stației de sortare Aleșd în anul 2012

Sursa:Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Agenția Națională pentru Protecția Mediului Bihor, p. 130

În Aleșd în anul 2012 cantitatea totală de deșeuri a fost de 3026,21 tone, din care cele mai multe au fost de plastic și cele mai puține au fost din diverse materiale.

Tabel 6 Deșeuri coprocesate și coincinerate în anul 2013 la SC HolcimRomânia SA Fabrica de CimentAleșd

Sursa:Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Agenția Națională pentru Protecția Mediului Bihor, p. 131

În anul 2013 la fabrica Holcim SA cantitatea totală de deșeuri care a rezultat din activitatea firmei a fost de 48,035.80 tone din care au fost coprocesate 1638,74 și coincinerate 46397,06.

Deșeurile periculoase au fost 184,14 tone coprocesate și 383,48 tone coincinerate.

Concluzii

În concluzie, factorii de succes pentru o schemă de reciclare consistentă pot fi:

Suficiența cantității colectate destinate reciclării

Nivel de contaminare acceptabil și controlabil

Aplicațiile reciclării să nu întâmpine dificultăți – piața de desfacere

Costurile reciclării pot fi finanțate de actorii lanțului

Cooperarea pe fluxuri poate fi stabilită pentru a realiza un sistem de preluare consistent

Existența cooperării sectoriale și încurajarea inițiativelor inovatoare

În ultimii 10 ani, în România, politicile de gestiune a deșeurilor au avut un rol important asupra societății prin dinamica dezvoltării lor și prin efectul asupra mediului.Industria deșeurilor a înregistrat un trend ascendent la fel ca toate ramurile importante din economie.

Numărul firmelor care și-au declarat ca obiect de activitate colectarea și recuperarea materialelor reciclabile a crescut cu o trăime față de anii precedenți.

Bibliografie

1 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Waste_statistics/ro

2 UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI "Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Giurgiu

3 Constantin Munteanu, Mioara Dumitrascu, Alexandra Iliuță – Ecologie și protecția calității mediului, Ed. Balneara 2011, p. 4

4http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=PMI108B

5 http://www.eea.europa.eu/ro/themes/waste/intro

6 http://www.anpm.ro/web/apm-bihor/date

7 Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Agenția Națională pentru Protecția Mediului Bihor, p. 130

8http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm

9 www.ecogiurgiu.ro

10 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor