Radioul Privat

„Aici UniFun Radio, București, România”, se auzea, în urmă cu 25 de ani, vocea lui Daniel Klinger la primul post privat de radio lansat după prăbușirea comunismului.

Apărut la 11 ianuarie 1990, Uniplus Radio, inițial sub numele Uni Fun, a luat naștere la scurt timp după evenimentele din decembrie 1989. Mica echipă studențească care își mutase muzica de acasă la Universitate, câștigă teren și avea să fie ascultată în scurt timp de un București întreg, fară ca în spate să aibă un SRL. Societățile cu raspundere limitată apăreau ceva mai târziu, odată cu forma de organizare legislativă a vremii.

Pe frecvența Vest (88-108 Mhz) erau la început doar două posturi de radio: Radio Nova 22 și Delta RFI. În 1991, Radio Contact, înființat în 1990, a trecut pe banda Vest. Legat tot de banda Vest, a mai existat și Radio Meridian.

În 1994, s-au acordat licențe pe 10 ani pentru posturile de radio, fapt care s-a soldat cu următoarele: au aparut Radio Total, Radio 21 si Radio ProFM și a dispărut Radio Nova 22.

Posturile care emiteau pe F.M. în București, în martie 1994, conform ziarului "Libertatea", erau:

Bandă est (F.M. O.I.R.T.):

Fun Radio 67,8 MHz

Tinerama 68,7 MHz

Uniplus Radio 69,8 Mhz

Radio Romantic 72,68 Mhz

Bandă vest (F.M. C.C.I.R.):

– Radio Delta 93,5 MHz

– Total FM 94,2 MHz

– Radio Contact 96,1 MHz

– Radio 21 100,2 MHz

– Pro FM 102,8 MHz

Primului post privat de radio cu acoperire națională: Europa FM, în data de 26 mai 2000. Postul deține 45 de stații, acoperind 60% din teritoriul țării, respectiv 80% din populație. Publicul țintă al radioului cuprinde vârsta de 25 – 45 de ani.

În România formatul CHR a apărut pentru prima oară în 1993. DJ-ii Radio Contact și-au arătat nemulțumirea față de strictețea play-list-ului deoarece nu mai aveau posibilitatea de a propune ascultătorilor ce le plăcea și nu mai aveau voie să vorbească decat maximum 30 de secunde la două piese. Marile frustrări erau însă de altă natură: în cele 40-60 de secunde pe oră cât aveau voie să vorbească, nu-și mai puteau etala personalitatea, acest timp fiind destinat prezentării vreunei piese, anunțării programului de peste o oră sau buletinului meteo. La scurt timp după organizarea grilei de programe la zecimi de secundă, rezultatele au devenit vizibile: audiență maximă, profituri maxime!

Concurența s-a sesizat: Radio Uniplus a introdus reguli asemănătoare, dar fără succes în ceea ce privește numărul de ascultători și evidențele contabile. Motivele erau simple: nu se putea adapta un format verificat, fără să existe „în spate“ analize calitative asupra preferințelor muzicale. Iar pe o piață unde competitorii sunt puțini este bine să existe formate diverse.

Astăzi s-a ajuns la o strictețe maximă în aplicarea rețetelor de audiență. Ideea este simplă: patronatul înființează radioul pentru profit, care trebuie maximizat prin instrumente de marketing, invocate să mărească audiența ce va fi cumpărată de publicitari.

Instrumente sofisticate de marketing au pătruns de câțiva ani și în radiourile românești. Liderii pieței au departamente de sondare calitativă a audienței. În general, ascultătorii doresc să interacționeze cu radioul. Se primesc sute de telefoane pe zi, iar aceasta constituie cea mai bună bază de date pentru un feed-back calitativ.

Informația se prelucrează și se organizează studii interne în privința vocilor care se aud în eter, muzicii care se difuzează și prelucrării știrilor. Astfel, s-a ajuns, pe alocuri, ca departamentul de marketing, cu specialiștii care-l compun, să fie mult mai important decât redacția în sine și decât jurnaliștii care o populează.

O altă consecință a evoluției radioului în România a fost tabloidizarea știrilor.

Echivalentul formatului tabloid în radio (CHR) este cel mai ascultat, având o cotă de piață zdrobitoare: 53%. Și în targetul „premium“ tot acest format este cel mai ascultat, explicația fiind aceea că acest public își ia informația din alte surse.

Explicația creșterilor substanțiale, la nivel național, de ascultători ai rețelelor este simplă: în ultima perioadă, acestea au achiziționat posturi de radio locale, au „câștigat“ frecvențe noi sau și-au mărit puterile de emisie.

În București se manifestă un alt fenomen: folosirea marketingului și publicității în orice mediu (de la cel mai targetat print până la cel mai vândut tabloid, de la cele mai mari panouri până la „telefoanele“ de sondare a audienței).

Apariția posturilor targetate a mărit audiența generală și a „mușcat“ din ascultătorii radiourilor Adult Contemporary. S-a observat o creștere a numărului de ascultători Radio Romantic, ce este definit ca un post de „oldies“. De asemenea, intrarea în emisie a Itsy Bitsy a creat posibilitatea apariției unui public nou – copiii – care până acum nu erau „clienții“ nimănui. Probabil că la viitoarea măsuratoare lucrurile se vor schimba: apariția pe piață a formatului sports & news (Sport Total FM) și preconizata lansare a unui post de news & talk sigur vor mai „ciupi“ din ascultătorii de Adult Contemporary și vor educa ascultătorii de CHR asupra faptului că informația de calitate poate fi accesată și prin radio.

Astăzi ne confruntăm cu o avalanșa de posturi radio private. Printre ele se numără Europa FM · Radio 21 · Kiss FM · PRO FM · Info Pro · Radio Guerrilla · Radio ZU · RealitateaFM · Național FM · Romantic FM · Gold FM · Magic FM · Vibe FM · etc…