Promovarea Coca Cola On Line Si Off Line

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Comunicare on-line vs comunicare offline

1.1. Ce este internetul

1.2. Publicitatea pe internet

1.2.1. De ce publicitate on-line

1.2.2. Avantaje

1.2.3. Obstacole

1.3.Instrumente ale politicii de comunicare pe internet

1.3.1. Internetul – noul canal al relațiior publice

1.3.2. Promovarea vanzarilor pe internet

1.3.3. Marketingul direct

1.3.4. Forțele de vânzare

1.3.5. Utilizarea mărcilor

1.3.6. Promovarea prin marketing viral

CAPITOLUL II. Piața publicității în România

2.1.Piața publicității clasice

2.1.1. Anunțători

2.1.2. Agenții

2.1.3. Mass-media

2.1.4. Clienții țintă

2.2.Piața publicității on-line

2.2.1.Structura publicității on-line

2.2.2.Evoluția publicității on-line în România

2.2.3.Cyber-consumatorul român

2.2.4.Principalii jucători pe piața publicității on-line

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: PROMOVAREA COCA-COLA : ON-LINE VS OFFLINE

3.1. Piața băuturilor răcoritoare

3.2. Istoricul Coca-Cola

3.3. Coca-Cola în România

3.4. Istoricul promovării Coca-Cola

3.5. Promovarea Coca-Cola astăzi

3.6. Campanii Coca-Cola

3.7. Avantajele si dezavantajele publicitatii on-line si ale publicitatii offline

3.7.1. Publicitatea on-line

3.7.2. Publicitatea offline

3.8. Concluzii și recomandări

CONCLUZII FINALE

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să analizeze și să compare mediul on-line și mediul offline din puncte de vedere al avantajelor și dezavantajelor oferite de acestea ca suport al strategiilor de comunicare și promovare. Accentul cade pe superioritatea și avantajele mediului on-line, importanța publicității pe internet fiind în continuă creștere.

Promovarea este una din componentele mixului de marketing, una din cele mai importante chiar, deoarece un produs, oricât de bun ar fi, dacă nu este adus la cunoștință consumatorilor potențiali, nu se va vinde.

Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol, „Comunicarea on-line vs comunicarea offline” este un capitol teoretic și definește internetul, publicitatea pe internet și principalele instrumente utilizate în politica de comunicare pe internet. Al doilea capitol, „Piața publicității în România” este structurat în două părți; prima parte prezintă piața publicității clasice din România iar cea de-a doua parte descrie piața publicității on-line din România. Capitolul trei este un studiu de caz pe strategia de promovare a Coca-Cola, un exemplu de aplicare al strategiei de comunicare atât în mediul on-line cât și în cel clasic. În acest capitol am efectuat analiza comparativă a mediului on-line si a celui offline, iar pe baza acestor analize, am concluzionat că promovarea în mediul on-line este potrivită pentru brandul Coca-Cola, întrucât publicul țintă al companiei este reprezentat de tineri, care sunt principalii utilizatori de internet. Deși compania nu a acordat o importanță crescută pomovării on-line, acest tip de promovare a contribuit foarte mult la imaginea și notorietatea companiei, în concluzie, ar trebui acordată mai multă importanță dezvoltării componentei on-line a strategiei de promovare.

Am ales „Publicitatea on-line” ca temă pentru această lucrare deoarece este un subiect de actualitate. Piața publicității pe internet în România este încă la început dar avansează cu pași repezi și încet, încep să se vadă rezultatele și avantajele acestui nou mediu de comunicare. Odată cu creșterea gradului de penetrare a calculatoarelor și a internetului în România, crește și numărul potențialilor clienți ce utilizează internetul ca mijloc de informare iar ca urmare a acestor două tendințe, crește și numărul firmelor care investesc în promovarea on-line. Consider că mediul on-line prezintă foarte multe avantaje în comparație cu cel offline, avantaje dintre care se evidențiază interactivitatea, gradul ridicat de noutate, o foarte bună țintire a segmentelor vizate și costurile reduse.

CAPITOLUL I. Comunicare on-line vs comunicare offline

Ce este internetul

Din punct de vedere fizic, Internet este un termen folosit pentru a descrie interconectarea mai multor rețele de calculatoare într-un mod ce permite calculatoarelor să comunice și să transfere fișiere direct și transparent dintr-o parte a lumii în cealaltă.

Internetul a apărut din dorința armatei americane de a comunica în cazul unui război, iar impulsul a fost nevoia SUA de a răspunde provocării Uniunii Sovietice care a lansat primul satelit artificial al Pământului în 1957. Armata americană avea nevoie de o rețea flexibilă pentru cazul în care legătura ar fi fost întreruptă într-un punct, informația să poată fi redirecționată către destinația inițială. În primii ani precursorul Internetului a fost folosit doar în mediile academice și militare. Din 1980 Internetul depășește granițele Americii, moment în care companiile au început să se implice în dezvoltarea și utilizarea unui nou mod de comunicare și acces la informații. Astfel, unii oameni de afaceri din SUA, căutând noi mijloace de a ajunge cât mai aproape de consumatori, și-au întors privirile către Internet și au decis că merită să investească bani în dezvoltarea și promovarea acestuia. În 1990 un consorțiu de companii private a preluat adminstrarea rețelei Internet în urma unui acord cu guvernul SUA care prevedea deschiderea Internetului către activități comerciale. Economiștii și chiar unii informaticieni erau sceptici în privința viitorului Internetului, considerând această inițiativă ca fiind riscantă și neprofitabilă. Această atitudine se datora faptului că Internetul trebuia să-și găsească un loc în mediul foarte concurențial al telecomunicațiilor și transmiterii de informații, mediu dominat de telefonie și televiziune, ambele ușor de folosit și având o largă audiență. În anul 1990 Internetul s-a extins exponențial, urmând evoluția marilor inovații din istoria omenirii. Un deceniu mai târziu, oamenii obișnuiți au început să folosească Internetul pentru orice se baza pe un suport de comunicare – de la mesaje personale la tranzacții comerciale, de la scopuri informaționale până la cumpărături.

Internetul le asigură atât marketerilor, cât și consumatorilor, posibilitatea unui grad mult mai mare de interacțiune și individualizare. În trecut firmele trimiteau mesaje standard, prin mijloace de comunicare standard – reviste, ziare, reclame – fără nici un fel de individualizare sau de interacțiune. Astăzi, aceleași firme pot sa trimită mesaje individualizate iar clienții înșiși pot sa le individualizeze și mai mult; firmele pot să dialogheze cu grupuri mult mai numeroase decât în trecut.

În România, față de alte țări europene, Internetul a pătruns relativ încet. Chiar și acum, comparativ cu țările dezvoltate, pentru utilizarea personală este destul de puțin întrebuințat. Dacă din punct de vedere al infrastructurii lucrurile au avansat destul de mult, din punct de vedere al resurselor informatice disponibile evoluția este încă greoaie. Cu toate că majoritatea companiilor și chiar unele structuri administrative au înțeles că prezența în Internet este foarte importană, încă nu există resurse și depozite informaționale românești semnificative. Din acest motiv traficul observat în rețea este mai mult de aducere de informație din exterior decât de export de informație sau de schimb de informație în cadrul țării.

În ultimii ani s-a înregistrat o ameliorare importantă în sectorul telecomunicațiilor, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Accesul la internet se realizează prin intermediul a mai mult de 600 de furnizori de servicii.

Se poate spune că România a facut progrese impresionante în comunicații în ultima perioadă, progrese recunoscute și la nivel internațional. Această dezvoltare a pieței Internet din România a determinat ca tot mai multe companii din cele mai diverse domenii să-și creeze prezența în spațiul virtual, pentru a fi cunoscute și integrate în sistemul Internet.

1.2. Publicitatea pe internet

1.2.1. De ce publicitate on-line

Din punct de vedere conceptual, publicitatea on-line poate fi definită ca o activitate de comunicare directă prin care organizația transmite unei audiențe generale sau specificate informații privind produsele și serviciile sau mărcile sale, evenimentele în care este implicată sau despre sine însuși. Eficacitatea acesteia, apreciată ca fiind mai ridicată prin comparație cu cea „tradițională” este determinată de mai mulți factori printre care calitatea mai bună a țintei vizate (din punct de vedere al nivelului de instruire, al mărimii veniturilor și al preocupărilor pentru problemele de ordin tehnic și tehnologie), selectivitatea mai bună (determinată de dinamica siturilor web specializate, semnificativ mai accentuată în comparatie cu mediile de comunicare tradiționale – presa, radioul,televiziune), desfășurarea și evaluare eficienței acțiunilor de publicitate on-line mult mai rapide și mai exacte, permițând realizarea unor adaptări adecvate și prompte ale acestora.

Succesul publicității on-line depinde, în ansamblu, de buna cunoaștere a domeniului publicității, în general cât și de cunoașterea caracteristicilor internetului ca mod de comunicare.

Principalele motive pentru care companiile adoptă publicitatea on-line sunt:

Audiența TV a migrat și continuă să migreze către Internet. În cel mai recent studiu al Asociației Editorilor de Presă On-line (OPA) se confirmă impactul pe care Internetul îl are asupra vieții de zi cu zi. 45,6% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 54 de ani apelează la Internet și nu la televizor ca primă opțiune pentru informare, 34,6% aleg televiziunea iar radioul și presa tiparită își împart 3,2% din subiecți.

Internetul este mediul de comunicare cu cea mai rapidă creștere din istorie. În 1999 doar 1000 de companii utilizau Internetul; astăzi este prezent în mai mult de 35000 cu o rată de creștere de 10% pe lună. Internetul este prezent în mai mult de 200 de tări, legând peste 30000 de rețele și utilizând peste 2000 de aplicații economice.

Caracteristicile demografice ale internauților sunt aproape ideale pentru oricare publicitar. Portretul robot al utilizatorului tipic de Internet este acela al unui tânăr (raportul între sexe este oarecum echilibrat) cu vârsta medie de 35 de ani, absolvent de învățământ superior, stil de viață activ, cu venituri ridicate și inflență în societate.

Eficiența banner-elor publicitare de pe Web este mult mai mare decât cea din mediile tradiționale.

Principalele modele de publicitate on-line au ca support

Poșta electronică – fiind cea mai utilizată aplicație pe Internet, e-mail-ul oferă multiple posibilități de a face reclamă.

Pagina web

Tehnologiile «push» – reclama distribuită direct utilizatorului, fără a-l aștepta pe acesta.

Cele mai răspândite elemente ale publicității pe web sunt banner-ele și publicitatea interstițială sau contextuală dar și alte metode neconvenționale de a stabili legături către situri.

Publicitatea prin bannere

Banner-ul este practic « cartea de vizită electronică » a unei firme si poate constitui prima imagine de contact cu care o organizație se prezintă utilizatorilor de Internet.

Banner-ele au fost prima formă de publicitate on-line și continuă să fie cele mai populare ; se prezintă sub forma unei imagini sau a unei succesiuni de imagini, situat în partea de sus sau dejos a paginii sau într-un spațiu rezervat insert-urilor publicitare. Sunt statice, dinamice(animate) sau interactive(Rich media).

Publicitate interstițială

Reprezentată de banner-ele tranziționale – apar în fereastra principală a browser-ului, între două pagini web timp de 5-10 secunde. In locul paginii dorite este afișată o reclamă ce permite accesarea site-ului sau continuarea pe pagina dorită. Cel mai cunoscut tip de astfel de publicitate este fereastra pop-up, care apare în orice moment pentru a atrage atenția asupra unui mesaj publicitar

Publicitatea « îndrazneață »

Combină crea e-mail-ul oferă multiple posibilități de a face reclamă.

Pagina web

Tehnologiile «push» – reclama distribuită direct utilizatorului, fără a-l aștepta pe acesta.

Cele mai răspândite elemente ale publicității pe web sunt banner-ele și publicitatea interstițială sau contextuală dar și alte metode neconvenționale de a stabili legături către situri.

Publicitatea prin bannere

Banner-ul este practic « cartea de vizită electronică » a unei firme si poate constitui prima imagine de contact cu care o organizație se prezintă utilizatorilor de Internet.

Banner-ele au fost prima formă de publicitate on-line și continuă să fie cele mai populare ; se prezintă sub forma unei imagini sau a unei succesiuni de imagini, situat în partea de sus sau dejos a paginii sau într-un spațiu rezervat insert-urilor publicitare. Sunt statice, dinamice(animate) sau interactive(Rich media).

Publicitate interstițială

Reprezentată de banner-ele tranziționale – apar în fereastra principală a browser-ului, între două pagini web timp de 5-10 secunde. In locul paginii dorite este afișată o reclamă ce permite accesarea site-ului sau continuarea pe pagina dorită. Cel mai cunoscut tip de astfel de publicitate este fereastra pop-up, care apare în orice moment pentru a atrage atenția asupra unui mesaj publicitar

Publicitatea « îndrazneață »

Combină creativitatea cu agresivitatea, animația cu surpriza, noul cu imaginea brand-ului. Apare in mijlocul vizitării paginii ; imaginea « plutește » in pagină, întrerupe navigarea și nu poate fi întrerupt până la terminarea secvenței.

Pe langă acestea se regăsesc numeroase alte tipuri de publicitate pe web : publicitatea « plutitutoare », publicitatea comparativă(admisă in SUA și Marea Britanie însă interzisă în unele tăți europene printre care și România), publicitatea locală(afișată doar utilizatorilor din anumite zone geografice), legăturile de text, inserarea facilităților de căutare, sponsorizarea, jocurile, felicitările virtuale etc.

1.2.2. Avantaje

Diferența esențială între publicitatea on-line si cea clasică constă în rolul jucat de consumator. În publicitatea on-line consumatorul devine un participant activ în construirea mesajelor comerciale, alegând ceea ce-și dorește să vadă și cât de des.

Avantajele publicității pe internet față de cea tradițională sunt:

Atingerea publicului țintă: posibilitatea de a cuprinde o audiență-țintă determinată, inclusiv în timpul orelor de serviciu, și activă

Monitorizarea: obținerea de informații despre publicul-țintă la scurt timp de la lansarea campaniei și generarea de vânzări on-line, caz în care pot fi obținute instantaneu indicații privind eficiența campaniei publicitare.

Diversitatea de informații pusă la dispoziția clienților (text, grafică, sunet, video, efecte speciale).

Vizibilitatea reclamelor este foarte mare, acestea putând fi practic vizionate la orice oră și în orice loc de către internauți

Interactivitate ridicată – permite companiilor să intre în contact direct cu potențialii clienți iar clienții au posibilitatea să studieze, să testeze și eventual să cumpere produsul.

Oportunități creative nelimitate

Cost relativ mic în comparație cu televiziunea de exemplu, unde costul unui spot publicitar este echivalent cu cel al bannere-lor pentru 1 an.

Flexibilitatea pe direcțiile mass-media, mediu adresabil – mesajele e-mail și mediu interactiv(chat-urile)

Măsurabilitatea campaniilor permite optimizarea permanentă a bugetului fiecărei agenții publicitare prin concentrarea numai pe siturile cele mai solicitate.

Publicitatea on-line este singura care permite un feed-back imediat al eficienței campaniei și modificări în timp real.

Contribuie la imaginea mărcii promovate.

1.2.3. Obstacole

În ciuda avantajelor incontestabile, internetul și publicitatea on-line au și o serie de dezavantaje și inconveniente.

Incompatibilitatea multor produse de a fi promovate pe internet ; cumpărătorii nu pot să-și aleagă pe viu produsul ; există o multitudine de produse pe care cumpărătorii vor să le „experimenteze” înainte de a le achiziționa iar shopping-ul on-line nu permite încercarea unui parfum, a unui costum sau a unui automobil în prealabil

Deși s-a extins foarte mult în ultimii ani și continuă să se extindă cu o viteză foarte mare, pe plan mondial, populația on-line este totuși destul de redusă

Nivel tehnic ridicat al acestui mediu de comunicare; foarte mulți nu au încredere în noua tehnologie sau sunt lipsiți de interes față de Internet și tot ce are legătură cu acesta datorită faptului că nu sunt familiarizați cu lucrul pe calculator sau nu posedă unul în gospodărie sau la birou.

Lipsa unor metode unitare de măsurare a traficului pe siturile care găzduiesc mesaje publicitare

Mulți utilizatori de Internet au dezvoltat fonomenul numit « banner blindness » – ignorarea banner-elor din paginile web

Insuficienta dezvoltare a sistemelor de plată on-line

Reticența unor agenții de publicitate față de Internet, preferând să trimită bugetele clienților spre media clasică

1.3.Instrumente ale politicii de comunicare pe internet

1.3.1. Internetul – noul canal al relațiior publice

Relațiile publice în mediul on-line sunt cunoscute sub denumirea de ePR (electronic Public Relations) și sunt definite ca fiind toate formele de organizare eficientă a comunicării în mediul on-line, în care participanții comunică între ei cu ajutorul Internet-ului.

ePR este considerat unul din cele mai moderne instrumente ale politicii de comunicare care întrunește veritabile atribute promoționale. În timp ce publicitatea, promovarea vânzărilor și vânzarea personală sunt în mod obișnuit orientate către prospecți, ePR sunt folosite pentru a influența în sens pozitiv un public divers, pentru a crea un climat de încredere, simpatie și înțelegere mutuală între o organizație și mediul său. Internetul se dovedește a fi astfel unul din cele mai eficiente medii pentru a oferi audiențelor nou formate datele pe care le dorește, campaniile de RP având un impact asupra consumatorului mai puternic și mai de durată decât publicitatea.

Putem vorbi de Internet ca un nou canal de PR dacă au loc simultan următoarele criterii:

Coordonarea comunicării între oranizație și publicul său (comunicarea are loc în ambele sensuri)

Fiecărei categorii de public îi corespund anumite instrumente sau tehnici de acțiune

Internetul este integrat în politica strategică a organizației

Principalele mijloace de comunicare on-line care permit construirea și menținerea de relații publice eficiente pe Internet sunt website-ul, email-ul și on-line PR-ul.

Website-ul

Site-ul web al companiei este folosit ca și mijloc de comunicare; orice organizație care are un site, are și o activitate de relații publice on-line în măsura în care există o formă de interactivitate sau un feedback.

WebPR-ul are ca principale avantaje vizarea strategică a publicului țintă prin intermediul mesajelor, oferind o excelentă oportunitate de distribuire a informației direct către public; siturile web permit reacții rapide și cheltuieli mai puține iar informațiile pot fi actualizate frecvent, zona de știri a site-ului devenind una dintre locațiile de vizitat de către jurnaliști, în măsura în care aceștia au nevoie de un punct de vedere al companiei pe o temă anume.

Email PR

Această metodă de comunicare este considerată pe de o parte ca fiind foarte eficientă atât pe verticală cât și pe orizontală, prețul newsletter-elor (pentru comunicarea în interiorul sau exteriorul companiei) fiind destul de redus. Pe de altă parte, acest tip de comunicare este considerat nu foarte eficient deoarece poate lăsa loc de neînțelegere sau poate fi o metodă de eschivare a conducerii de la întâlnirile față-în-față cu angajații atunci când au de dat vești proaste.

PR On-line

Alte instrumente de comunicare on-line folosite în PR sunt camerele de discuții, forumurile și listele de mesaje e-mail, grupurke de interese, bazele de date on-line, conferințele on-line, blogurile etc.

Cel mai nou instrument de PR este reprezentat de bloguri; acestea se transformă din ce în ce mai mult într-un dialog ce mediază opinii și subiecte ale specialiștilor de PR.

1.3.2. Promovarea vanzarilor pe internet

Funcția de promovare a vânzărilor pe internet este de a crește vânzările într-un timp cât mai scurt prin acordarea de stimulente. De regulă, este folosită împreună cu publicitatea on-line. Lipsa de publicitate nu poate fi compensată prin promovarea vânzărilor și invers. Principalele tehnici de promovare a vânzărilor pe Internet sunt :

Oferta de produse gratuite – oferă consumatorului posibilitatea de a proba produsul

Eșantioanele digitale – alcătuite dintr-o informație folositoare, cum ar fi o carte electronică, un raport, un software sau o consultație on-line.

Mostrele – constau în produse fizice care se livrează la domiciliu

E-cupoanele – certificate care permit utilizatorilor de Internet să facă economii atunci când cumpără on-line.

Premiile de fidelitate – oferă stimulente clienților loiali

Participarea la concursuri și tombole promoționale

Jocurile promoționale

Reducerile temporare de prețuri

Cadouri promoționale – oferirea unui « avantaj » temporar unui produs, după ce acesta a fost cumpărat.

Promovarea încrucișată – clienții anumitor produse/servicii sunt îndrumați spre alte produse/servicii ale companiei

Vânzările grupate

Pentru a obține eficiență maximă, acestea trebuie corelate cu alte elemente ale mixului de promoțional din cadrul programului de comunicare intergrată de marketing pe Internet.

1.3.3. Marketingul direct

DMA definește marketingul direct ca fiind « un sistem interactiv de marketing care utilizează unul sau mai multe mijloace de comunicare pentru a obține un răspuns măsurabil, ce poate duce, în anumite cazuri până la achiziție ». Obiectivele care pot fi atinse prin intermediul unei campanii de marketing direct sunt lansarea unui produs sau serviciu, aflarea de informații suplimentare despre clienți, generarea de leaduri de vânzări, câștigarea de noi clienți, loializarea acestora, creșterea sau motiarea distribuției etc.

Instrumentele utilizate de marketingul direct sunt :

Direct emaillig – adoptarea acestei permite orientarea pe un anumit segment, întrucât a fost alegerea clienților de a primi aceste informații, email-ul poate fi construit exact pe profilul audienței ; răspunsul se obține foarte repede (în medie 3 zile), rata de răspuns este mai mare decât în cazul campaniilor de marketing direct prin poștă iar costul unei estfel de campanii este destul de redus

Minisiturile și site-rile de nișă – în marketingul direct paginile web sunt folosite în special prin organizarea lor într-un ministe, adică un site sau parte a unui site care are un scop și o identitate proprie.

1.3.4. Forțele de vânzare

Dacă în vânzarea clasică forțele de vânzare, cuprind un grup de reprezentați ai întreprinderii, în mediul on-line această definiție are o altă conotație și anume se referă la toate acțiunile și activitățile întreprinse pe Web care ajută forța de vânzare să genereze solicitanți sau interesați de ofertele firmei (un banner poate fi un agent comercial). Practic, firma nu caută să finalizeze o vânzare ci să câștige și să păstreze clienții. In plus, firmele pot pune la dispoziția utilizatorilor formulare on-line pentru cei care vor să fie contactați de un agent de vânzări, obținându-se astfel o vânzare direct personală.

Pe Internet, rolul forței de vânzare devine important în special în construirea și menținerea relațiilor pe termen lung cu clienții.

1.3.5. Utilizarea mărcilor

Asociația Americană de Marketing definește marca(brandul) ca fiind « un nume, un termen, un simbol, un desen sau o combinație a acestora, având ca scop identificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător și diferențierea acestora de cele ale concurenților ».

In condițiile în care consumatorul este tot mai mobil și este pus să aleagă dintre canale media/comunicare din ce în ce mai mari, brandul trebuie să învețe cum să se folosească de noile tehnologii. Totalitatea activităților de marketing care implică marca desfășurate de organizații pe Internet sunt reunite sub denumirea de branding on-line. Branding-ul online depășește granițele logo-urilor, motto-urilor, mesajelor cheie și identităților vizuale pentru a pătrunde și a crea o interacțiune în timp real a clientului cu marca.

Web-brand marketing este un concept în care Web-ul îi invită pe vizitatori să se implice în cunoașterea mărcii, să-și însușească detalii despre produs, să se aboneze la serviciile speciale, să se reîntoarcă la site în mod regulat și să joace un rol activ în experiența de marketing derulată împreună cu marca pe toată durata ciclului de viață al produsului.

Web-brand marketing-ul presupune o serie de activități :

Crearea unei prezențe web – strategia de dezvoltare, alegerea numelui de domeniu, designul interfeței grafice, arhitectura informației etc.

Intreținerea, dezvoltarea și adaptarea prezenței on-line – actualizările site-ului web, managementul relațiilor cu clienții etc.

Promovarea on-line – campanii de bannere, marketing prin email etc

1.3.6. Promovarea prin marketing viral

Marketingul viral este o metodă de promovare în care mesajul publicitar este transmis de la o persoană la alta fără intervenția directă a celui care face promoția. Numele este dat de modul în care se propagă virușii prin email, multiplicându-se pe nenumărate nivele. Marketingul viral mai este cunoscut ca « buzz-marketing » sau « word of mouth »

Marketingul viral poate avea loc spontan sau organizat. Cele mai răspândite tehnici de marketing viral sunt

Recomandarile site – prin includerea unui buton pe site se deschide ori o nouă fereastră ori apare un formular care trebuie să conțină obligatoriu adresa de email a destinatarului și a expeditorului.

Recomandările prin jocuri și concursuri – participantul este încurajat sa trimită o invitație de participare la joc cercului său de cunoștințe.

Poșta electronică reprezintă cel mai popular mijloc de promovare virală, mai mult de jumătate din recomandări realizându-se pe această cale.

Forumurile de discuție sunt preferatele companiilor deoarece clienții înclină să-și pună încrederea într-o comunitate de persoane cu putere de influență și de convingere care să le spună ce produse trebuie și merită a fi cumpărate. Marketingul viral este neconvențional și se bazează pe liderii de opinie.

In domeniul marketingului , Internetul are cel mai mare impact asupra comunicării. Astfel, comunicarea on-line oferă căi inedite de transmitere a mesajelor, forme mai eficiente de atragere a publicului și modalități de persuadare mai nuanțate. In egală măsură, utilizarea sa arată că are limite și chiar unele dezavantaje.

CAPITOLUL II. Piața publicității în România

2.1.Piața publicității clasice

Ocupând un loc central în sistemul de comunicare cu exteriorul al întreprinderii

contemporane, publicitatea se evidențiază a fi un mijloc și, totodată, un proces de

informare nepersonală – de masă , incitativ și rentabil, prin intermediul unor mesaje

promoționale standard, ce ajung la auditoriul țintă cu ajutorul mijloacelor de comunicație de largă circulație (mass-media).

Piața publicității se împarte între promovarea clasică numită ATL și cea neconvențională BTL. ATL sau „above the line" include publicitatea prin intermediul presei, dar și al panourilor. BTL vine de la „below the line" („sub linie") și cuprinde marketingul de promovare directă.

Jucătorii de pe piața publicității sunt anunțătorii, agențiile de publicitate, mass-media și bineînțeles publicul-țintă

Anunțători

Conform Consiliului Român pentru Publicitate / Romanian Advertising Council/ (RAC) anunțătorul este „persoana fizică sau juridică, care își promovează direct sau indirect, produse, servicii, drepturi, obligații, firme, mărci, embleme ori altele asemenea”`. RAC este un organism de autoreglementare în domeniul publicității, creat cu scopul dezvoltării activității publicitare în România, care să asigure concurență loială, protecția consumatorilor și interesul public general împotriva eventualelor consecințe negative ale publicității.

Sursa: Nielsen Media Research, http://www.acnielsen.co.uk

Tabelul 2.1. – Topul anunțătorilor în 2007

Agenții

Consiliul Roman pentru Publicitate definește Agenția ca fiind: „persoana fizică sau juridică, care oferă servicii în diferite aspecte ale comunicării comerciale (creație, planificare/achiziție media, cercetare, consultanță etc.)

La creșterea pieței publicității contribuie si agențiile de publicitate. Prin prezența agențiilor celor mai importante organizații de publicitate internaționale, piața de publicitate din România se integrează în dinamica de ansamblu a pieței internaționale. Astfel, organizațiile Omnicom, WPP, Publicis și Grey sunt reprezentate la nivelul țării noastre prin intermediul agențiilor McCann Erickson România, Ogilvy&Mather Advertising, Publicis (Focus Advertising) și Grey Worldwide București.

Mass-media

Mijloacele de comunicare în masă utilizate pentru transmiterea mesajelor publicitare includ: presa, radioul, televiziunea, cinematograful, mijloacele de transport în comun, mediul exterior, Internetul, telefonul mobil.

Planificarea eficientă a publicității și alegerea celor mai adecvate mijloace de comunicare pentru transmiterea mesajelor promoționale sunt fără îndoială cerințe obligatorii pentru succesul acesteia. Consumatorul este bombardat zilnic cu sute de mesaje publicitare și de aceea este nevoie de o comunicare creativă, de alegerea momentului potrivit și plasarea imaginativă în mijloacele de comunicare în masă a mesajelor pentru a face ca publicitatea să se impună.

Clienții țintă

Rolul publicității este de a crea mesaje care să răspundă nevoilor și dorințelor diverselor segmente omogene de consumatori și de a le transmite prin intermediul unor canale media adecvate.

2.2.Piața publicității on-line

2.2.1.Structura publicității on-line

Internetul oferă un instrument excelent de comunicație care poate ajunge la zeci de milioane de utilizatori. Exigențele cumpărătorilor, nevoile lor crescânde presează asupra producătorilor contribuind astfel la dezvoltarea continuă a pieței publicității on-line.

Producătorii de publicitate on-line sunt aceia care prin afacerile lor on-line oferă spații unde se poate face promovare. Această promovare poate îmbrăca mai multe forme : media-vizual, contextual, content, streaming, servicii legate.

Media-vizualul include spațiile de publicitate vizuale de diverse tipuri. Sunt cunoscute sub denumirea de "bannere" sau "timbre web". Bannerele sunt formate publicitare standardizate (Full Banner, Skyscrapper, Leaderboard, Rectangle) iar timbrele web sunt formate grafice non-standard, a căror mărime este dictată de posibilitățile de implementare. Producătorii de acest tip de spațiu publicitar sunt websiturile.

Contextual – Reclama contextuală sau publicitatea de tip text. Acest gen de advertising este cunoscut și sub denumirea de "linkuri sponsorizate". De obicei acestea sunt încadrate într-un chenar, sunt puse în locuri în care sunt semnalizate ca publicitate, și se compun dintr-un titlu sugestiv, două rânduri de text publicitar și adresa web. Producătorii de acest tip de publicitate sunt websiturile și motoarele de căutare.

Content – Producătorii de content sunt poate cei mai sofisticați în ce privește publicitatea on-line. De obicei acest conținut este unul adecvat fiecărui website în parte.

Streaming – Publicitatea streaming web o reprezintă interferența acestui mediu cu mediile tradiționale. Producătorii de media on-line oferă publicitate audio și video în cadrul emisiunilor on-line; pe formatele publicitare tip banner din websituri se poate integra media video și audio.

Servicii legate – Publicitatea de acest gen se face în cadrul diverselor acțiuni de pe website. Producătorii sunt websiturile, listele de discuții, ziarele on-line și se naște din nevoia partenerilor, nefiind un tip de publicitate plătită.

2.2.2.Evoluția publicității on-line în România

Piața publicității on-line în România este într-un proces de continuă dezvoltare. Dacă în anul 2000, piața publicității pe Internet era de 250.000 USD, în 2007 aceasta a fost estimată la 10 milioane de euro, conform studiului Previziuni Media 2008, elaborat de Deloitte România Odată cu creșterea exponențială a popularității Webului – instrument primordial de utilizare a Internetului – o activitate din ce în ce mai profitabilă a început să fie exploatată de către un numar crescând de companii: publicitatea și marketingul electronic, instrumente ce oferă posibilități enorme la un cost minimal. . Publicitatea on-line a început să prindă foarte mult și în România, atât datorită costurilor reduse pentru client, cât și a posibilității realizării unei monitorizări foarte stricte a numărului de afișări și accesări. Estimările ’s World Factbook plasează numărul utilizatorilor de Internet din România la 4,94 milioane, ceea ce reprezintă aproximativ 25% din populație, rata anuală de creștere depășind valoarea de 40% în ultima perioadă. Numărul de utilizatori a crescut spectaculos în anul anterior. Dacă în septembrie 2004 au fost înregistrate 2.244.825 de persoane care au accesat Internetul de pe teritoriul țării noastre, în luna iulie 2005 existau 3.961.793 de utilizatori. Recordul a fost atins în luna aprilie 2005, când au fost înregistrați 3.989.098 de utilizatori.

Sursa: Neault, Emilia – Web Marketing, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006, p. 21

Figura 2.1. – Impactul Internetului asupra mediului din România

Un sondaj realizat de SMARTfinancial.ro în perioada 16 martie – 23 aprilie 2006 privind tipul de publicitate ce influențează cel mai mult consumatorii români, publicitatea pe internet, în special banner-ele, se situează pe primul loc cu 36%, urmată de publicitatea TV cu 28% și de marketingul direct cu 12%. Situarea internetului mai sus decât televiziunea în ceea ce privește influența directă a mesajului asupra consumatorului subliniază eficiența publicității online, în dezvoltare și în Romania. În urma unui comunicat de presă privind evoluția media în 2008, reiese că publicitatea on-line din România urmează tendințele internaționale, previziunile fiind chiar mai optimiste în ceea ce privește unele aspecte pentru piața românească. „În ceea ce privește România, evoluția este într-o oarecare măsură aliniată la trendul internațional, însă există numeroase aspecte în care perspectivele sunt chiar mai optimiste decât media la nivel global, cel puțin în ceea ce privește viteza de creștere, dacă nu neapărat valorile nete. Astfel, în ceea ce privește publicitatea pe internet, se păstrează trendul prin care publicitatea online va crește cu peste 50% și în 2008. Piața de publicitate online din România în 2007 este estimată în jurul cifrei de 10 milioane de Euro, o cifră care nu poate fi ignorată de nimeni atunci când are în vedere domeniul publicitar și ritmul de creștere al publicității online în România, mult peste trendul global înregistrat până acum. Dacă în 2005 ponderea publicității online din cheltuielile totale de publicitate era de 1%, estimările valorilor reale pentru 2007 aduc piața on-line în jur de 3% din piața totală de publicitate, un procent care poate fi deja considerat semnificativ având în vedere și ponderea la nivel european și mondial”, a declarat Radu Herinean, Enterprise Risk Services Manager la Deloitte România.a declarat Radu Herinean, Enterprise Risk Services Manager la Deloitte România.

2.2.3.Cyber-consumatorul român

In România, ponderea persoanelor care au acces la Internet de acasă este relativ redusă, de aproape trei ori mai mică decît în vechile state membre ale Uniunii Europene. Potrivit cercetării Media Fact Book pe 2007, realizată pentru piața din România, la sfîrșitul anului 2006 au fost raportate 3,3 milioane de conexiuni la Internet.

In perioada ianuarie – noiembrie 2007, totalul navigatorilor pe Internet din România a crescut cu circa două milioane de persoane față de primele opt luni, la șapte milioane de utilizatori, respectiv 31,4% din totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori, potrivit datelor InternetWorldStats.

Utilizarea Internetului diferă însă în funcție de sex, de grupa de vîrstă, de mediul de reședință, de categoria socială și de regiunea/provincia istorică de care aparțin persoanele intervievate.

Conform unui studiu Mercury Research, principalele caracteristici ale utilizatorilor de internet români sunt: tineri (20-40 ani), stil de viață activ, putin atinși de celelalte medii publicitare, consumatori fideli de internet, se informează aproape exclusiv prin intermediul internetului

Profilul utilizatorului de Internet se schimbă destul de rapid, după cum arată studiile realizate de Insites.be, comandate de ARBOmedia în 2007. Atfel, în 2007, 41,4% dintre navigatorii pe internet erau de sex feminin față de numai 34,4% în anul precedent. De asemenea s-au observat schimbări în ceea ce privește grupele de vârstă unde utilizatorii din zona 45-54 de ani s-au înmulțit cu 13,5%, iar cei din zona 55-64 de ani, cu 38,8%. Cercetările arată că românii se conectează aproximativ în egală măsură de acasă și de la serviciu pentru internet.

Numărul românilor care își petrec peste trei ore pe internet la locul de muncă scade de la 22,1% la 16,4%. Numai 32,9% dintre internauți stau mai mult de patru ore la calculator, acasă, față de 35% în 2006 însă doar 6,9% dintre cei chestionați declară că nu s-au conectat niciodată de acasă, față de 10,2%, în 2006.

Sursa: www.arbomedia.ro/portfolio/demografice.ppt

Figura 2.2. – Structura demografica a utilizatorilor de internet în funcție de vârstă

Sursa : http://www.adevarul.ro/articole/portretul-robot-al-consumatorului-de-internet/321815

Figura 2.3. – Accesul utilizatorilor la internet pe ore

2.2.4.Principalii jucători pe piața publicității on-line

Piața pubicității on-line este o piață foarte dinamică, suferind schimbări importante chiar de la o lună la alta. Conform datelor furnizate de SATI și BRAT, primele trei regii de publicitate on-line au, în primul trimestru al anului, o cotă de piață cumulată, de 66%. Boom se află pe primul loc în topul regiilor de publicitate în perioada menționată, cu o cotă de piață de 32%, calculată în funcție de suma vizitatorilor unici ai siturilor din portofoliu.

Cei mai importanți jucători de pe piața publicității on-line românești au declarat pentru dailybussiness.ro că în 2008 își vor dubla afacerile. Aceste previziuni s-au bazat pe creșterea numărului de clienți, stabiliății crescute a afacerilor proprii și a creșterii activităților pe Internet.

Astfel, Boom Advertising a realizat afaceri de 2,6 mil. euro in 2007, în creștere ușoară față de 2006, preconizând pentru 2008 însă dublarea veniturilor.

AdEvolution, companie de publicitate online, a realizat în 2007 afaceri de 2,5 mil. euro și un profit de 240.000 euro, dublu față de 2006. De asemenea, pentru 2008 ei estimează dublarea veniturilor.

Agentia Ad Target țintește de asemenea dublarea afacerilor din publicitate on-line în 2008, de la circa 600.000 euro în 2007 (adică 80% din veniturile totale), până la circa 1,5 mil. euro anul acesta. Oficialii companiei au precizat că per total, incluzând serviciile de hosting și vânzare bilete de avion, Ad Target a realizat afaceri de 740.000 euro, țintind în 2008 afaceri de 1,7 mil. euro.

Media Cafe, agenție care are unic client portaluri ale Yahoo, a realizat în 2007 afaceri de 500.000 euro și un profit dublu față de anul precedent, de 100.000 euro.

Sursa : DailyBusiness.ro

Tabelul 2.3. – Principalii jucători pe piața publicității din România

NOTE:

*Include venituri din presa online, locală, centrala și TV

**Media Pro Interactiv a fost înființată în iulie 2006, iar AdEvolution a fost înființată în august 2006

***Venituri ale companiei Ninespices, care controleaza Media Cafe și are activități și în domeniile de creație și web development

****20% din venituri provin din alte activități decât din publicitate online

Media Pro Interactiv și InternetCorp sunt publisheri (vând publicitate pe siturile proprii)

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: PROMOV COCA-COLA : ON-LINE VS OFFLINE

3.1. Piața băuturilor răcoritoare

Piața băuturilor răcoritoare este o piață foarte dinamică și în continuă creștere. Pentru anul 2008 s-a preconizat o creștere de 15%, în condițiile în care valoarea acesteia a atins anul trecut cifra de 10 miliarde de lei. Rata de creștere a acestei piețe în România este mult mai mare față de celelalte state comunitare.

Creșterea pieței de băuturi răcoritoare din România este în mare parte rezultatul creșterii per total a prețurilor – consecință a creșterii puterii de cumpărare, fapt ce a contribuit în mare măsură la schimbarea stilului de viață.

Băuturile carbonatate și apa îmbuteliată au fost produsele-vedetă ale pieței băuturilor răcoritoare în anul 2006. Acest lucru se datorează pozițiilor fruntașe ale multinaționalelor și a jucătorilor autohtoni puternici. Poziția foarte bună a acestor produse este o consecință a prezenței multinaționalelor care domină piața băuturilor carbogazoase și a investițiilor semnificative pe piața apei îmbuteliate împreună cu o promovare puternică a acestora. Sezonalitatea a rămas un factor important ce afectează vânzările însă a fost diminuat datorită ofertei îmbunătățite și a eforturilor producătorilor de a se adapta la schimbările permanente ale stilului de viață al consumatorilor. În Anexa 1 am atașat un tabel cu volumul vânzărilor de băuturi răcoritoare din 2001-2006 și un tabel cu previziunile pentru volumul vânzărilor de băuturi carbogazoase 2006-2011.

Principalii jucători internaționali de pe piața de profil sunt Coca Cola, Pepsi Cola, Maspex Tymbark, Pfanner, Parmalat, Eckes Granini, în timp ce piața locală este reprezentată de European Drinks, Romaqua și Biborțeni.

Coca Cola România își menține poziția de lider pe piața băuturilor răcoritoare și în 2007 în ciuda faptului că volumul vânzărilor a scăzut datorită îmbunătățirii poziției principalului competitor – Pepsi dar și a competiției strânse cu producătorii de apă îmbuteliată care și-au îmbunătățit politicile de comunicare. Anexa 2 cuprinde un tabel cu topul brandurilor de băuturi carbogazoase după volumul pieței.

Sursa: ww.zf.ro, 10 Iun 2008

Tabel 3.1. – Principalii competitori pe piața băuturilor non-alcoolice

Schimbarea stilului de viață al consumatorilor în direcția unei alimentații mai sănătoase, a consumului de hrană și băuturi mai sănătoase a făcut ca cererea pentru băuturile funcționale să crească. Principalii beneficiari ai acestei tendințe sunt producătorii ce se adresază segmentelor de nișă precum sucuri de fructe și legume, ceaiurile și băuturile funcționale, în timp ce producătorii de băuturi carbogazoase au de suferit datorită percepției că produsele lor sunt mai puțin sănătoase decât altele din cauza cantității crescute de aditivi alimentari conținute. Cu toate acestea, prețul crescut al băuturilor necarbogazoase limitează vânzările, în timp ce băuturile carbogazoase se regăsesc în majoritatea gospodăriilor.

Băuturile pe bază de Cola dețin majoritatea vânzărilor deși per total, nu sunt la fel de dinamice precum băuturile non-Cola datorită preocupării crescute a consumatorilor pentru sănătate. Anexa 3 are atașată două tabele conținând vânzările de băuturi carbogazoase în funcție de conținutul băuturii în anii 2001-2006 și previziunile pentru 2006-2011

Piața este concentrată în jurul primilor trei competitori: multinaționalele Coca-Cola și PepsiCo, reprezentate prin Coca-Cola România, respectiv, Quadrant-Amroq Beverages și producătorul autohton European Drinks, fiecare din ei comercializând o serie de brand-uri deja consacrate de băuturi răcoritoare. Spre exemplu, Coca-Cola are în portofoliul său atât băuturi carbogazoase (Coca-Cola, Coca-Cola light, Coca-Cola Zero, Sprite, Fanta Schweppes), băuturi necarbogazoase (Cappy Tempo, Cappy Tempo Light, Cappy Ice Fruit, Cappy Nectar, Cappy Premium, Nestea), ape minerale naturale (Dorna, Izvorul Alb, Poiana Negri), cât și băuturi energizante (Burn). Pepsi are în portofoliul său produse light pentru consumatorii care doresc băuturi cu conținut scăzut de calorii (Pepsi Light, Pepsi Max, Pepsi Twist Light Lemon, 7UP Light), produse cu un plus de gust răcoritor (Pepsi Twist, 7UP Ice) , dar și diverse combinații pentru cei care doresc mai multă energie (Pepsi X si Mountain Dew). Acestora li se alătura băuturile carbonatate clasice Pepsi Cola, 7UP și Mirinda. Restul pieței se împarte între competitorii mici, aceștia fiind producători de apă îmbuteliată în mare parte.

Publicitatea este privilegiul multinaționalelor care au fost sărace în lansarea de noi produse, însă au excelat la capitolul strategii de comunicare, publicitate, ambalare și publicitate la locul vânzării. Publicitatea TV a susținut principalele branduri în atenția consumatorilor. Principalul investitor în publicitate a fost Coca-Cola urmat de Quadrant-Amroq Beverages pentru Pepsi Light. Anexa 4 are atașată un tabel cu topul brandurilor care au cheltuit cel mai mult pe publicitate în anul 2005.

Sursa: http://www.creativemarketing.ro/blog/publicitatea-la-bauturi-racoritoare/61

Figura 3.1. – Investițiile în publicitate pe piața băuturilor răcoritoare

The Money Chanel anunță că piața băuturilor răcoritoare va crește în 2008 la 11,5 miliarde de lei, după ce în 2007 a atins pragul de 10 miliarde lei, conform NewsIn.

3.2. Istoricul Coca-Cola

Coca-Cola nu este numai o băutură răcoritoare, este un simbol recunoscut de mai bine de un secol. Sigla și forma sticlei de Coca-Cola sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. În prezent compania este prezentă prezentă în peste 200 de țări și produce sute de milioane de sticle pe zi.

Cea mai cunoscută băutură răcoritoare din lume s-a născut în Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886, unde farmacistul Dr. John Styth Pemberton a produs siropul pentru băutura ce avea să fie cunoscută drept Coca-Cola. Siropul a fost amestecat cu apă carbogazoasă și a fost pusă în vânzare în farmacie la prețul de 5 cenți. În 1888 Dr Pemberton a vândut compania unui afacerist din Atlanta pe suma de 2300$. Astfel, Griggs Candler a devenit primul președinte al companiei transformând această invenție într-o afacere. A folosit o promovare agresivă, împărțind cupoane pentru a încerca gratis băutura și i-a îmbrăcat pe farmaciști în haine imprimate cu Coca-Cola. Această promovare a dus la creșterea consumului iar în 1895 erau deshise fabrici în Chicago, Dallas și Los Angeles. Doi avocați, Benjamin F. Thomas si Joseph B. Whitehead, au cumpărat dreptul exclusiv de a îmbutelia și vinde băutura pentru suma de 1 dolar.

Brandul a fost protejat de imitare prin campanii publicitare ce se axau pe autenticitatea produsului. The Coca-Cola Company a crescut rapid, extinzându-și afacerile în Cuba, Porto Rico, Franța și alte țări. In 1900 existau 2 îmbuteliatori de Coca-Cola iar în 1920 existau 1.000.

În 1919 compania a fost cumpărată de Woodruff care a făcut cunoscut brandul Coca-Cola în întreaga lume, nu numai în America. Europa a cunoscut gustul Coca-Cola în timpul celui de-al doilea război mondial.

După 75 de ani de succes compania s-a decis să-și extindă portofoliul de produse, luând astfel naștere Sprite în 1961. În anii `80 toți îmbuteliatorii de Coca-Cola din SUA au fost organizați într-o companie publica – Coca-Cola Enterprises și a fost lansat și Coca-Cola Light. Președintele de atunci al companiei, Goizueta, a încercat și schimbarea gustului Coca-Cola însă consumatorii nu au reacționat bine la această schimbare cerând vechea formulă înnapoi. Acest eveniment a rămas în istorie și este considerat ca fiind cea mai mare greșeală de marketing din istorie.

In 1886, Coca-Cola se vindea într-o mică farmacie din Atlanta iar acum, în al doilea secol de existență, Coca-Cola Company vinde aproape 300 de branduri în 200 de țări.

3.3. Coca-Cola în România

În 1991, Coca-Cola se lansa și în România. În numai 2 ani, Cola România a devenit liderul de piață al segmentului de băuturi răcoritoare iar de-a lungul anilor, compania a investit peste 400 de milioane de euro în țara noastră.

Conform unui studiu de piață realizat de Synovate pentru revista Biz, în anul 2007 Coca-Cola este brandul cu cea mai mare notorietate în România, dupa ce în 2005 și 2006 s-a poziționat între primele cinci branduri.

Sistemul Coca-Cola în România este format din Coca-Cola România, reprezentantul The Coca-Cola Company (Statele Unite), care deține mărcile companiei și produce concentrate, și partenerul sau îmbuteliator, compania Coca-Cola Hellenic Bottling Company Romania (Coca-Cola Romania), care produce, distribuie și vinde produsele sub licență. La finele anului trecut, compania de îmbuteliere număra aproximativ 3.000 de angajați. In 2007, Coca-Cola România a finalizat un program de investiții de 136 mil. euro planificat pentru perioada 2002-2006, potrivit datelor companiei. Ultimele investiții de amploare comunicate de Coca-Cola în România au vizat creșterea capacității de îmbuteliere în fabricile din Ploiești și Vatra Dornei, prin achiziția și instalarea a două linii de producție.

Portofoliul Coca-Cola Romania cuprinde băuturile răcoritoare Coca-Cola, Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, băutura energizantă Burn și apa minerală Dorna. Anexa 5 prezintă câteva din brandurile Coca-Cola și mijloacelede promovare ale acestora în prima jumătate a anului 2004.

Conform datelor publicate de companie în Monitorul Oficial, Adevărul anunță că în 2006 Coca-Cola România a înregistrat un profit brut de 22,26 milioane lei, aproximativ egal cu cel pe care compania l-a obținut în 2005, în valoare de 21,96 milioane lei. Cifra de afaceri înregistrată în 2006 de Coca-Cola România a fost de 53,3 milioane lei în creștere cu peste 16% față de 2005, când compania a raportat afaceri de 45,79 milioane lei.

3.4. Istoricul promovării Coca-Cola

De-a lungul anilor, melodii, versuri și sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare, „The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oară în The Saturday Evening Post în anul 1929. El a fost susținut de "It`s The Refreshing Thing To Do" în 1936 și "Global High Sign". Anii `50 au produs "Sign Of Good Taste", "Be Really Refreshed" și "Go Better Refreshed".

Au urmat multe alte sloganuri memorabile: “Things Go Better With Coke” în 1963. “It`s The Real Thing”, folosit pentru prima oară în 1942 a fost readus în 1969 pentru a susține un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un success remarcabil.

Ilustrații sugestive, realizate de către artiști de frunte, apăreau în anunțuri publicitare pline de culoare, care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. “Portretele” populare ale lui Moș Crăciun , care au început în anii `30, au continuat ca anunțuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor `50 și în primii ani ai deceniului al șaptelea.

Incepând cu jumătatea deceniului al treilea, radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. In anii `60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio.Reclamele companiei s-au schimbat odată cu lumea, adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare, în mod special al televiziunii. In 1950, de Ziua Recunoștinței, a avut loc primul show live al rețelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. Odată cu evoluția acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apăreau în timpul diferitelor show-uri, multe celebritați au făcut reclamă pentru Coca-Cola.

In decursul anilor, modul de a face reclamă pentru Coca-Cola s-a schimbat în multe privințe, dar mesajul, ca și marca înregistrată, au rămas aceleași.

3.5. Promovarea Coca-Cola astăzi

Secolul XXI este secolul vitezei. Dacă până nu demult televiziunea era cea mai sigură cale de a ajunge la publicul țintă, astăzi, noi medii de comunicare care țintesc mai bine consumatorii vizați și sunt mai interactive își fac tot mai mult loc în campaniile de promovare ale marilor companii dar și micilor întreprinzători.

Deși Internetul este folosit ca mediu de comunicare al companiilor cu publicul țintă de puțin timp, fenomenul a prins amploare foarte repede.

Coca-Cola este unul din marii investitori în publicitate după cum arată și analiza efectuată de revista Biz. In 2005, potrivit publicației AdAge, Coca-Cola a cheltuit, în Europa, pentru promovarea produselor sale, 458 milioane de euro.

Principalele medii de care compania se folosește pentru promovare sunt televiziunea, cheltuind o mare parte din bugetul de publicitate pe reclamele TV, presa, și mai nou, internetul; Campaniile Coca-Cola sunt promovate în paralel la TV, în presă dar și pe internet . Compania este tot mai prezentă pe internet, dovadă fiind faptul că principalele brand-uri ale Coca-Cola: Sprite, Fanta, Schweppes, Burn beneficiază de situri web( www.sprite.ro, www.fanta.ro, www.schhh.ro, www.burn.ro, www.coca-cola.ro – anexa 8 conține print-screen-uri ale acestor situri ). Pentru anul 2008, Coca-Cola anunță că va dubla ponderea reclamelor on-line din cadrul strategiei de promovare, dovadă fiind campaniile publicitare pentru Coca-Cola și Schweppes, derulate în prezent, care au o componentă on-line foarte importantă. De altfel, spoturile TV pentru aceste două mărci trimit către componenta on-line a campaniilor. Televiziunea este însă preferată de companie, după cum declară și Bianca Bourbon, director marketing Coca-Cola: “Folosim pentru brandurile noastre un mix de publicitate, începand cu TV și continuând cu radio, outdoor, presă, internet. Cel mai folosit canal media în acest an va rămâne TV-ul, în linie cu toate studiile noastre privind preferințele consumatorilor.” În Anexa 6 se pot observa principalele mijloace de promovare a câtorva branduri Coca-Cola în prima jumătate a anului 2004 iar în Anexa 7, activități de promovare a brandurilor Coca-Cola în prima jumătate a anului 2005.

Cu toate acestea, conform studiului "Leading Brands by Romanian Internet Users" realizat de Gemius, în colaborare cu Evensys, Coca-Cola este cel mai popular brand on-line, cu o notorietate de 35%.

Coca-Cola a fost, în 2007, a cincea companie din România după mărimea bugetului de promovare. Acesta a fost, conform monitorizării Alfa Cont, de aproape 158 milioane de euro, în timp ce, la nivel global, bugetul de promovare al companiei a fost, anul trecut, de aproape 1,7 miliarde euro.

3.6. Campanii Coca-Cola

Coke Music

Muzica este o parte importantă din viață, în special din viața tinerilor – grupul țintă căruia i se adresează Coca-Cola. Plecând de la această idee, în 2002, Coca-Cola foria dădea startul la setea de muzică prin concertul lui Enrique Iglesias. In 2005, Coca-Cola Soundwave trimitea 100 de tineri români să-și mai potolească setea la patru mega concerte din Franta, Spania, Grecia si Turcia.

Desfășurarea proiectului Soundwave a constat în: eveniment de lansare în Piața Constituției, campanie de prezentare TV, promoție pentru consumatori la nivel național, program pentru HoReCa, site web, campanie de relații publice. Au avut loc peste 30 de evenimente la nivel național organizate în cele mai cunoscute cluburi, comunicarea a vizat consumatorii pasionați de clubbing și de petreceri, au fost invitați DJ de top.Acest proiect beneficiază și de un site www.soundwave.ro unde pasionații de orice gen de muzică își pot împărtăși hobby-urile comune: Coca-Cola și muzica.

Festivalul “Peninsula” desfășurat între 27-31 iulie la Târgu Mureș a fost organizat ca o replică la scară mai mică a festivalului de la Sizget. Numărul participanților la festival a fost estimat la 10000. Coca-Cola a fost prezentă pe toate materialele promoționale : postere, flyere în presă și pe internet.

Au fost susținute o serie de concerte live cu trupe și artiști de renume în România : Voltaj, Holograf, Vank, Direcția 5. Concertele au fost difuzate live pe MTV.

Coca-Cola Zero

Campania de lansare a noului produs Coca-Cola Zero a avut la bază ideea “De ce majoritatea lucrurilor bune în viață trebuie să includă și un compromis? Atunci… ”de ce nu putem avea același gust Coca-Cola cu 0 zahăr?”.

Mesajele au fost gândite în funcție de canalul de comunicare: pe internet – “De ce nu situri cu 0 pop-up-uri?”, pe cinema – “De ce nu filme cu 0 pauze publicitare?”, pe panouri amplasate în intersecții – “De ce nu ore de vârf cu zero intersecții blocate?” sau “De ce nu intersecții aglomerate cu zero semafoare defecte?”, pe panouri amplasate în campus – “De ce nu o petrecere monstru cu zero mahmureală?”, “De ce nu facultate cu zero restanțe?” sau “De ce nu relații cu zero sentimente?”. Canalele de comunicare – TV, TV Screen-uri, presa și internet au fost completate și de o comunicare virală. Mesajele au fost susținute și de către www.decezero.ro, un blog comunicat ca “un grup de terapie în care glumim pe seama micilor compromisuri”. Vizitatorii blogului au putut posta comentarii despre ce înseamna 0 compromisuri pentru ei, au putut vota personalitatea românească cu 0 compromisuri, au putut descărca și trimite imagini/filme relevante pentru ei și în care se regăsea ideea „zero compromisuri”. Campania a luat sfărșit odată cu apariția mesajului “De ce nu același gust Coca-Cola cu 0 zahăr?” difuzat pe diverse canale de comunicare – TV, outdoor, presa, internet și cinema. Produsul beneficiază de asemena și de un site oficial www.cocacolazero.com. Conform www.iquads.ro , campania a avut succes, astfel că, 49% dintre cei care au aflat despre noul produs l-au încercat iar 64% dintre aceștia au repetat achiziția.

Dă fotbalul mai tare

Așa cum și-a obișnuit consumatorii, și în acest an, Coca-Cola participă alături de Naționala de Fotbal a României la Turneul Final și îi invită și pe consumatorii celei mai iubite băuturi răcoritoare din lume să fie alături de jucătorii Naționalei cu ea. “Dă fotbalul mai tare” este cea mai recentă campanie a Coca-Cola și se învârte în jurul Campionatului European de Fotbal al cărui sponsor este. Pe lângă promovarea desfășurată la TV și outdoor, campania are și o importantă componentă on-line. Pe site-ul Coca-Cola, orice internaut poate juca fotbal alături de alți membri ai comunității Coca-Cola. Pentru a putea juca, trebuie creat un cont pe http://jocul.euroarena-coca-cola.ro/ . Această modalitate de promovare permite companiei să comunice interactiv cu consumatorii săi și le permite de asemenea acestora să comunice între ei.

3.7. Avantajele si dezavantajele publicitatii on-line si ale publicitatii offline

3.7.1. Publicitatea on-line

AVANTAJE

Atingerea publicului țintă – promovarea pe Internet permite companiei să se adreseze publicului țintă vizat cu o mai mare acuratețe. De exemplu, utilizând baza de date de adrese de e-mail a consumatorilor pe care și-a creat-o cu ocazia diferitelor promoții, compania își poate informa clienții constant în legătură cu noile promoții și acțiuni ale Coca-Cola. Aceste informații vor ajunge doar la persoanele interesate să le primească întrucât acestea și-au dat acordul să primească astfel de date în momentul în care au furnizat adresa de e-mail.

Interactivitate ridicată – prin site-ul web, Coca-Cola este permanent în contact cu consumatorii săi. Prin simplul fapt al accesării site-ului consumatorul intră în lumea Coca-Cola, interacționează cu brand-ul și cu alți consumatori de Coca-Cola. Pe Internet publicitatea poate fi foarte mult individualizată, fiind la alegerea consumatorului momentul accesării site-ului și dacă să primească sau nu constant informații de la companie.

Cost relativ mic – costul creării și întreținerii unui site web este scăzut față de prețul unei reclame la TV care poate ajunge la cateva mii de euro în România. Prețul unui site poate varia între 500-2500 euro după care costurile de întreținere și updatare sunt scăzute. Situl asigură astfel promovarea contiuă a companiei în timp ce reclamele TV, din presă, radio sau outdoor promovează imaginea firmei pentru scurt timp, trebuiesc schimbate odată cu schimbarea campaniei – acest lucru presupune costuri foarte ridicate – iar publicul vizat nu este atins în aceeași măsură de mesaj cum este în cazul internetului. Promovarea prin bannere este de asemenea accesibilă, costurile pornind de la 10 euro pe mia de afișări.

Permite obținerea unui feedback imediat – spre deosebire de publicitatea clasică, unde trebuie făcute cercetări amănunțite pentru aflarea rezultatelor campaniei, în publicitatea pe Internet, aceasta se poate măsura mult mai ușor, prin măsurarea traficului pe site, a numărului de vizitatori, a paginilor cel mai des vizitate respectiv cel mai puțin vizitate etc. Acest lucru permite ajustarea site-ului într-un timp foarte scurt în fucție de comportamentul consumatorului pe site și chiar de feedbackul oferit de acesta dacă este cazul.

Vizibilitatea – compania este prezentă pe internet 24/24 , 7/7 și permite utilizatorului de internet să acceseze oricând dorește site-ul Coca-Cola, să se informeze despre companie sau să vizualizeze reclamele acesteia.

Piața publicității on-line este în creștere – după cum am văzut și în capitolele anterioare, publicitatea on-line este utilizată tot mai des de micile și marile companii iar Coca-Cola urmează această tendință și își mărește bugetul alocat acestui gen de publicitate.

Gradul de penetrare a calculatoarelor și Internetului în creștere – este o oportunitate de care Coca-Cola beneficiază promovându-se on-line. Cu cât numărul utilizatorilor de internet crește, cu atât mai mulți consumatori de Coca-Cola, dar și non-consumatori au acces la imaginea companiei, acest lucru reflectându-se și în notorietatea în creștere a brandului.

DEZAVANTAJE

Bugetele alocate promovării on-line sunt încă mici – deși se acordă o atenție din ce în ce mai mare promovării on-line, mare parte din bugetul de promovare al Coca-Cola este destinat tot publicității TV, după cum a declarat chiar directorul de marketing al Coca-Cola România.

Grad redus de penetrare a calculatoarelor și Internetului în România – Coca-Cola se adresează în special publicului tânăr, care este de altfel și principalul public ce navighează pe internet. Gradul de pătrundere a internetului și al calculatoarelor este însă inegal distrubuit în România, populația de la sate având acces doar într-o mică măsură la noua tehnologie. Astfel, tinerii de la sate care intră de asemenea în target-ul Coca-Cola nu sunt atinși de acest gen de publicitate.

Impactul bannerelor este în scădere – deoarece publicitatea pe internet s-a intensificat foarte mult în ultimul timp iar banner-ul este cel mai la îndemână mod de a face publicitate, banner-ele se regăsesc într-un număr foarte mare pe toate paginile web, iar navigatorii pe internet au ajuns să le ignore, astfel că ele trebuiesc plasate cu foarte mare atenție și în locuri unde cu siguranță nu vor putea fi ignorate, în caz contrar, sunt doar bani irosiți.

Forme de publicitate gen pop-up, pop-under ce enervează consumatorul – publicitatea de tip pop-up, situri încărcate care se încarcă greu, mișcarea contentului pe pagină, sunetele care pornesc singure sunt elemente la care compania trebuie sa fie atentă și să le evite deoarece pot fi enervante pentru vizitatorii paginii și îl pot determina să evite pe viitor situl.

3.7.2. Publicitatea offline

AVANTAJE

Număr și diversitate mare al mijloacelor de comunicare clasice – Coca-Cola a devenit una din cele mai cunoscute și mai iubite brand-uri din lume datorită promovării de care a avut parte de-a lungul timpului. Promovarea prin orice metodă a fost una din prioritățile conducerii Coca-Cola. Publicitatea offline oferă o gamă foarte diversificată de medii de comunicare: ziare, reviste, broșuri, calendare, fluturași, mostre, cataloage, afișe, radio, televiziune,cinema iar Coca-Cola se folosește de foarte multe din ele pentru a ajunge la consumatorii săi.

Capacitate mare de atingere a grupurilor țintă – conform declarațiilor Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației (ANRCTI), în 2006, penetrarea televiziunii pe bază de abonament era de 60,3% iar în 2010 va ajunge la 66%. Coca-Cola intră în casele consumatorilor prin intermediul televiziunii (care, conform declarațiilor companiei este mijlocul preferat de promovare), al reclamelor din reviste și ziare și îi întâmpină peste tot pe stradă, în metrouri, stații de autobuz cu afișe și panouri.

Permite consumatorului să intre în contact direct cu produsul – în cazul unor produse cum este Coca-Cola, promovarea clasică este preferată deoarece îi permite consumatorului să încerce produsul. O nouă băutură răcoritoare nu poate fi promovată numai on-line deoarece nu îi permite consumatorului să încerce produsul.

DEZAVANTAJE

Costuri ridicate – apariția unei reclame la TV la ore de vârf poate ajunge chiar și la 3500 euro. Coca-Cola este unul din cei mai mari investitori în pblicitate, însă acest lucru se poate datora și faptului că principalul mediu prin care Coca-Cola se promovează este televiziunea, aceasta fiind și cel mai scump mediu de comunicare.

Rezultate greu măsurabile – pentru măsurarea eficienței publicității efectuate prin intermediul televiziunii, al presei, radioului și outdoor este necesară efectuarea unor studii de piață înaintea lansării campaniei și după terminarea acesteia. Acest lucru durează destul de mult, are costuri ridicate și nu permite ajustarea campaniei în timpul desfășurării acesteia ci doar îmbunătățirea campaniei următoare ținând cont de rezultatele obținute.

Publicitatea la TV se scumpește – scăderea audienței TV duce la creșterea prețurilor reclamelor TV. Astfel, deși Coca-Cola își mărește bugetul alocat publicității TV, pentru mai mulți bani, va fi realizată aceeași cantitate de reclame.

Comsunatorii sunt invadați de reclame și tind să le ignore – zilnic orice consumator este invadat de sute de mesaje publicitare din momentul în care se trezește și dă drumul la radio, la TV sau citește ziarul. Din această cauză, în timp, acesta a învățat să ignore mesajele publicitare. Astfel, deși publicul ce poate fi atins prin multitudinea de mijloace clasice de comunicare este foarte mare, imunitatea pe care acesta și-a creat-o în timp la reclame, face ca eficiența acestor mijloace să scadă foarte mult.

3.8. Concluzii și recomandări

Considerând analiza comparativă a celor două medii de comunicare – on-line și offline – se poate afirma că mediul on-line oferă mai multe avantaje decât cel offline în condițiile societății de astăzi. Dintre acestea, se evidențiază gradul ridicat de interactivitate ce permite companiei să fie în permanentă legătură cu consumatorii săi și să se adapteze în timp real la cerințele acestora.

Publicul țintă al Coca-Cola sunt tinerii, iar timpul petrecut de aceștia în fața televizorului scade în defavoarea celui petrecut în fața calculatorului. De altfel, promovându-se pe internet, compania poate să comunice direct cu aceștia, să afle ce-și doresc și să segmenteze foarte mult mesajul publicitar până la nivelul individului.

Până acum promovării on-line nu i s-a acordat o foarte mare importanță, Coca-Cola investind cel mai mult în publicitatea TV. Cu toate acestea, Coca-Cola este cel mai recunoscut brand de pe internet, având o notorietate de 35%. Conform studiului "Leading Brands by Romanian Internet Users" realizat de Gemius, în colaborare cu Evensys, participanții la studiu au considerat ca fiind foarte importante următoarele criterii: calitatea (85%), încrederea (51%),diferențierea de celelalte branduri – 46%, prestigiu 38%, popularitatea- 26%, modernitatea- 14%. Acest lucru înseamnă că brandul Coca-Cola este perceput de utilizatorii internetului ca fiind de o calitate remacabilă, de încredere și că se diferențiază în peisajul aglomerat al societății de azi, invadat de tot mai multe reclame.

Concluzionând, promovarea on-line a ajutat foarte mult imaginea Coca-Cola, îmbunătățind-o și sporind încrederea consumatorilor în aceasta, deși compania nu s-a axat în mod special pe acest tip de promovare. Acordarea unei atenții sporite mediului on-line înseamnă pentru Coca-Cola creșterea notorietății și îmbunătățirea imaginii la costuri mult mai scăzute și într-un timp mult mai scurt decât permite mediul offline.

CONCLUZII FINALE

Analizând caracteristicile promovării on-line și a celei offline, putem concluziona că mediul on-line oferă mai multe avantaje decât cel clasic. Cele două tipuri de publicitate au însă și cel puțin un punct în comun: în ambele cazuri, trebuie să cunoști foarte bine publicul-țintă căruia i te adresezi. Advertisingul on-line și cel offline trebuie să se completeze reciproc, să transmită aceeași idee, să întărească mesajul și să nu inducă în eroare consumatorul.

Cola-Cola a ținut cont de această regulă și de-a lungul timpului, indiferent de mediul sau mijlocul de promovare pe care l-a ales, a avut grijă să transmită același mesaj. Astfel a ajuns unul din cele mai cunoscute și mai iubite brand-uri din istorie, ce pare să nu se încadreze în tiparul clasic. Deși are mai bine de un secol de existență, brandul este tot mai puternic și mai iubit și nu dă nici un semn să intre în faza de declin, fază ce urmează celei de maturitate, din care se pare, Coca-Cola, se bucură din plin.

Folosind publicitatea pe internet, anunțătorul poate obține diverse informații despre vizitatorii site-ului, ca de exemplu zona de proveniență, ce anume le captează atenția pe site, numărul de click-uri dar și aspecte demografice. Datorită acestor avantaje ale comuncării on-line, se poate practica și marketingul „one-to-one”; websitul poate fi adaptat în funcție de necesitățile vizitatorilor. Publicitatea TV sau prin presă nu-ți permite să cunoști numărul exact al persoanelor care au văzut reclama. Se pot face predicții, bineînțeles, dar nu sunt la fel de precise ca și informațiile obținute pe internet.

Principalul avantaj al publicității clasice asupra celei pe internet este acela că oamenii sunt mai încrezători în ceea ce văd la TV decât pe internet. Totuși, internetul câștigă la capitolul avantaje deoarece datorită interactivității, reclamele se pot adapta să interacționeze și să se comporte diferit în funcție de comportamentul vizitatorilor, lucru imposibil pentru reclamele TV sau cele din presă.

Piața publicității on-line din România crește mai repede decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană, deși gradul de penetrare al internetului la noi în țară este mult mai scăzut decât în respectivele țări. Consumatorii capătă tot mai multă încredere în acest nou canal de comunicare și devine încet-încet parte din viața lor, fiind locul unde pot găsi orice informație doresc, pot cumpăra orice produs doresc (internetul oferindu-le chiar anonimitate, putând face cumpărături de orice gen fără a fi supuși privirilor curioșilor).

Având în vedere tendința ascendentă a penetrării și utilizării internetului și avantajele pe care le oferă mediul on-line pentru promovarea produselor și a imaginii companiei, oricine își face publicitate ar trebui să apeleze cu încredere și la publicitatea on-line, iar cei care o folosesc deja, ar trebui să-i acorde o mai mare importanță și un procent mai mare din bugetul de promovare.

Anexa 1

– Volumul vânzării de băuturi răcoritoare între anii 2001-2006 –

– Previzionarea volumului de vanzari a bauturilor racoritoare pentru anii 2006-2011 –

Anexa 2

– topul brandurilor de băuturi carbogazoase după volumul pieței –

Anexa 3

– Vânzări băuturi carbogazoase în funcție de conținutul băuturii –

– Previziuni vânzări băuturi carbogazoase în funcție de conținutul băuturii –

Anexa 4

– topul brandurilor care au cheltuit cel mai mult pe publicitate în anul 2005 –

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

www.cocacolazero.com

www.coca-cola.ro

www.sprite.ro

www.fanta.ro

www.schhh.ro

BIBLIOGRAFIE

Adăscăliței, V. – Euromarketing, Editura Uranus, 2005, București

Balaure, V (coordonator), Marketing, Editura Uranus, 2003, București

Gabriela Grosseck – Marketing și comunicare pe internet, Editura Lumen, Iași 2006

Kotler,Ph – Managementul marketingului, Editura Teora, București 2005

Neault, Emilia – Web Marketing, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

Orzan, Gheorghe, Orzan Mihai – Cybermarketing, Editura Uranus, București, 2007

Veghes, Călin – Marketing direct, Editura Uranus, București, 2003

www.acnielsen.co.uk

www.coca-cola.ro

www.dailybusiness.ro

www.iqads.ro

www.moneyline.ro

www.rac.ro

www.the-dma.org

www.tmctv.ro

www.webmyc.com

www.zf.ro

BIBLIOGRAFIE

Adăscăliței, V. – Euromarketing, Editura Uranus, 2005, București

Balaure, V (coordonator), Marketing, Editura Uranus, 2003, București

Gabriela Grosseck – Marketing și comunicare pe internet, Editura Lumen, Iași 2006

Kotler,Ph – Managementul marketingului, Editura Teora, București 2005

Neault, Emilia – Web Marketing, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

Orzan, Gheorghe, Orzan Mihai – Cybermarketing, Editura Uranus, București, 2007

Veghes, Călin – Marketing direct, Editura Uranus, București, 2003

www.acnielsen.co.uk

www.coca-cola.ro

www.dailybusiness.ro

www.iqads.ro

www.moneyline.ro

www.rac.ro

www.the-dma.org

www.tmctv.ro

www.webmyc.com

www.zf.ro

Anexa 1

– Volumul vânzării de băuturi răcoritoare între anii 2001-2006 –

– Previzionarea volumului de vanzari a bauturilor racoritoare pentru anii 2006-2011 –

Anexa 2

– topul brandurilor de băuturi carbogazoase după volumul pieței –

Anexa 3

– Vânzări băuturi carbogazoase în funcție de conținutul băuturii –

– Previziuni vânzări băuturi carbogazoase în funcție de conținutul băuturii –

Anexa 4

– topul brandurilor care au cheltuit cel mai mult pe publicitate în anul 2005 –

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

www.cocacolazero.com

www.coca-cola.ro

www.sprite.ro

www.fanta.ro

www.schhh.ro