Proiectarea de Ansamblu a Sistemului Informatic

Definirea obiectivelor

Obiectivele sistemului informatic au fost stabilite în urma unor investigații complexe a stării și comportării sistemului economic efectuate împreună cu cadrele de conducere de la toate nivelurile ierarhice ale unității.

Principalele obiective ce trebuie urmărite în dezvoltarea aplicației sunt:

posibilitatea vizitatorilor site-ului companiei de a efectua comenzi online;

monitorizarea în timp real a comenzilor efectuate;

generarea unor rapoarte referitoare la numărul și valoarea comenzilor efectuate într-o perioadă de timp;

posibilitatea afișării unor prețuri diferite în funcție de discountul acordat unui client;

ușurința în folosire a aplicației;

flexibilitatea aplicației pentru a asigura o implementare rapidă a unor noi funcții;

implementarea într-un interval de timp redus.

Estimarea necesarului de resurse

Resurse umane

Pentru realizarea acestui site este nevoie de 1 programator, 1 designer, 1 administrator linux, 2 operatori pentru introducerea datelor, care să se asigure că la sfârșitul termenului de realizare a site-ului acesta poate fi pus on-line, deși pentru o perioadă de probă este de dorit de a merge cu ambele sisteme în paralel.

Resurse financiare

Pentru realizarea acestui site se estimează o suma de 3150 EURO, ce includ:

costul serverului;

instalarea și buna funcționare a sistemului de operare ce va susține site-ul;

costul propriu-zis al site-ului.

Toate prețurile sunt exprimate fără TVA. Se va calcula prețul in RON lacursul BNR din ziua facturării.

2.3 Modelarea prelucrărilor

Orice abordare a sistemului informațional trebuie să se concentreze în principal asupra fluxului de date și asupra secvenței de prelucrări care se efectuează asupra acestor date, în scopul fundamentării deciziilor pentru factorii de conducere, prin oferirea de informații corecte și în timp util.

Modelarea logică a prelucrărilor își propune să repartizeze activitățile pe posturi de lucru și să proiecteze tipul de prelucrări.

În cadrul modelului prelucrărilor fiecare operație se descompune în faze de lucru, iar

o succesiune de faze aparținând aceluiași proces va forma o procedură.

2.4 Diagrama Entitate – Asociere

Acest model de proiectare a unei baze de date este folosit în momentul de concepere generală a unei baze de date. Etapele proiectării :

analiza de sistem — se scot în evidență componentele principale ale sistemului, se clasifică și se pun în evidență relațiile dintre aceste componente.

proiectarea logică a bazei de date în modelul entitate-asociere. Se subliniază mulțimile și asocierile.

Obiectivele acestui pas sunt următoarele:

determinarea datelor ce trebuiesc stocate în contextul aplicației.

descrierea informațiilor necesare despre obiectele respective și legăturile între diversele clase de obiecte.

determinarea tipurilor de prelucrări care se vor executa asupra bazei de date.

2.5 Stabilirea platformei hardware și software și de comunicații

Principala caracteristică a noului sistem propus este faptul că nu necesită resurse hardware deosebite. Fiind proiectat ca un sistem client / server, singurul calculator care necesită dotări deosebite este serverul.

Calculatoarele client au nevoie decât de un browser instalat și o conexiune la server fie prin internet fie prin rețeaua locală.

Deși aplicația poate rula și pe un server foarte puțin competitiv din punct de vedere al vitezei de procesare, pentru un timp de acces cât mai mic și pentru a putea susține nu număr mare de vizitatori conectați simultan se recomandă folosirea unui server cu următoarea configurație hardware:

Procesor: Intel Celeron 2 / Pentium 4, 2 Ghz;

Memorie RAM: minim 1024 MB;

Capacitate Hard Disk: minim 60 GB;

Placă rețea: 10/100 Mbps;

Placă video cu o memorie de cel putin 2 MB.

Platforma software necesară pentru server este următoarea:

Sistemul de operare de tip UNIX/LINUX;

Limbajul de programare PHP;

Serverul MySQL;

Serverul Apache;

Serverul BIND (Berkeley Internet Name Domain).

Platforma software necesară pentru calculatoarele client este urmatoarea:

Sistemul de operare Microsoft Windows 98/2000/XP/Vista;

Browserul pentru internet Mozilla Firefox sau Internet Explorer cu suport JavaScript.

2.6 Componente soft utilizate pentru realizarea aplicației

PHP și MySQL

PHP – MySQL constituie una dintre cele mai bune soluții pentru site-urile web ce folosesc baze de date. Un raport neoficial arată că în perioada iunie 1998 – martie 1999 numărul calculatoarelor gazdă ce foloseau PHP a crescut de la 7500 la 410000.

MySQL este un server de baze de date, mic, compact, ideal pentru aplicațiile mici – și nu numai. Ca o completare a suportului standard SQL, MySQL este compatibil cu un număr mare de platforme, deținând abilități multifir pentru server UNIX, rezultând astfel performanțe ridicate. MySQL poate rula și pe sisteme non-Unix, pe sistemele de tip Windows NT rulând ca un serviciu, în timp ce pe cele Windows 9x rulează ca un proces normal.

PHP este un limbaj de script pe partea de server. Asemeni scripturilor ASP, scripturile PHP sunt procesate de către un server web. După ce serverul interpretează codul PHP, returnează rezultatul către browser sub formă de cod HTML.

Ca o completare a caracterului liber (deși MySQL are totuși unele restricții privind licența), combinația PHP – MySQL este de asemenea independentă de, ceea ce înseamnă că aplicații dezvoltate pentru sisteme Windows vor rula la fel de bine pe sisteme Unix. De asemenea, PHP poate fi rulat ca un proces CGI extern, ca un interpretor independent de scripturi sau ca un modul al serverului web Apache.

PHP suportă, de asemenea, un număr mare de tipuri de baze de date, inclusiv Informix, Oracle, Sybase, Solid, și PostgreSQL – cât și ODBC.

PHP suportă o mulțime de facilități, în concordanță cu dezvoltarea tehnologică a internet-ului. Acestea includ mecanisme de autentificare, XML, crearea dinamică de imagini, suportul pentru partajarea memoriei, crearea dinamică de documente PDF fiind doar câteva dintre acestea. Trebuie menționat de asemenea că la PHP pot fi ușor adăugate module suplimentare, oricine putând realiza și adăuga propriile sale soluții.

2.6.1 PHP Hypertext Preprocessor

Fig 2.2 PHP – Web

PHP (PHP: Hypertext Prepocessor), cunoscut în versiunile mai vechi și sub numele de PHP/FI (Personal Homepage/Form Interpreter), a fost gândit inițial a fi o simplă aplicație CGI pentru interpretarea formularelor definite prin HTML și procesate de un program scris într-un limbaj Perl, script shell, executat pe server. În cazul interfeței CGI era necesară permisiunea de a rula programe pe server, ceea ce ducea la lacune în securitate și în plus la disocierea de documentul HTML a programului care procesa datele.

PHP reprezintă un pachet puternic care oferă un limbaj de programare accesibil din cadrul fișierelor HTML, limbaj asemănător cu Perl sau C, plus suport pentru manipularea bazelor de date într-un dialect SQL (dBase, Informix, MySQL, mSQL, Oracle, PostgreSQL, Solid, Sybase, ODBC etc.) și acces la sisteme hipermedia precum Hyperwave. De asemeni, PHP suportă încărcarea fișierelor de pe calculatorul client: upload și oferă suport pentru cookies (mecanism de stocare a datelor în navigatorul client pentru identificarea utilizatorilor, propus de Netscape).

Istoria PHP-ului începe la sfârșitul anului 1994, când Rasmus Lerdorf dezvoltă prima versiune, ca proiect personal. PHP-ul este făcut public la începutul anului 1995 sub denumirea de Personal Home Page Tools, fiind considerat un analizor simplist care interpreta câteva macrouri ce puteau fi incluse în cadrul documentelor HTML, permițând contorizarea accesului la paginile Web sau accesarea unei cărți de oaspeți (guestbook). Analizorul a fost rescris la mijlocul aceluiași an și denumit PHP/FI 2.0, unde FI era o alta aplicație scrisă de Rasmus Lerdorf, un interpretor de formulare HTML. A fost adăugat și suportul pentru bazele de date mSQL și astfel PHP/FI a început să aibă succes, fiind disponibil gratuit pe Web.

Programatorii Zeev Suraski și Andi Gutmans rescriu analizorul PHP și noua aplicație formează nucleul versiunii PHP 3.0 care include o parte din vechile surse PHP/FI 2.0. Relativ recent, la începutul anului 2000, a fost făcută publică versiunea PHP 4.0, utilizând puternicul motor de scriptare Zend și oferind suport nu numai pentru serverul Apache ci și pentru alte servere Web. De asemeni, PHP 4.0 oferă posibilitatea accesării documentelor XML via DOM.

Se estimează că numărul site-urilor care folosesc în prezent PHP este de peste un milion. Deja, pe Web, exista o multitudine de aplicații și utilitare concepute în PHP, care se regăsesc grupate și în așa-numitul PEAR (PHP Extension and Add-on Repository).

Ce este PHP?

PHP este o unealtă care permite crearea de pagini web în mod dinamic. Paginile web care conțin cod PHP sunt tratate exact ca o pagină HTML obișnuită, putând fi create și editate asemeni acesteia.

PHP este un limbaj de script care funcționează alături de un server Web.

<html>

<head>

<title>Exemplu</title>

</head>

<body>

<?php

echo("Exemplu de script PHP");

?>

</body>

</html>

Este de notat diferența față de alte limbaje script CGI scrise în limbaje precum Perl sau C: în loc de a scrie un program cu o multitudine de linii de comanda afișate în final într-o pagină HTML, se scrie o pagină HTML cu codul inclus pentru a realiza o acțiune precisă (în cazul nostru se va afișa un text).

Codul PHP este inclus între tag-urile speciale de început și de sfârșit care permit utilizatorului să treacă din "modul HTML" în "modul PHP".

Față de alte limbaje script, precum Javascript, la PHP codul se execută pe server. Dacă pe serverul Web se află un script similar celui anterior, clientul nu va primi decât rezultatul execuției scriptului, fără a avea nici o posibilitate de acces la codul care a produs rezultatul. Poate fi configurat serverul de Web să prelucreze (analizeze) toate fișierele HTML ca fișiere PHP. Astfel nu există nici un mijloc de a distinge paginile care sunt produse dinamic de paginile statice.

Limbajul PHP are de asemenea suport pentru diverse servicii server utilizând protocoale precum IMAP, SNMP, NNTP, POP3 și HTTP.

2.6.2 MySQL My Structured Query Language

Fig 2.3 MySQL – Server – PHP – Web

MySQL este cel mai popular suport de baze de date SQL, Open Source, fiind conceput și dezvoltat de MySQL AB, o companie ce furnizează servicii pentru bazele de date MySQL.

MySQL este un sistem de gestionare a bazelor de date.

O bază de date este o colecție structurată de date. Pentru a accesa, adăuga sau prelucra datele stocate într-o bază de date este necesar un sistem de gestiune a bazelor de date, cum este MySQL Server. Deoarece calculatoarele nu au probleme în privința volumului mare de date, sistemul de gestiune joacă un rol central în prelucrarea lor, atât ca parte a altor aplicații, cât și ca aplicație de sine stătătoare.

MySQL este un sistem relațional de gestionare a bazelor de date.

O bază de date relațională nu stochează informațiile într-o singură tabelă, ci în mai multe tabele separate. Aceasta duce la o flexibilitate și o viteză sporită. Tabelele sunt legate între ele prin relații definite, făcând posibilă astfel combinarea datelor din mai multe tabele, la cerere.

MySQL este Open Source.

Open Source înseamnă că oricine are posibilitatea de a folosi MySQL sau de a-l modifica. Codul sursă poate fi deci studiat și modificat în funcție de necesitățile proprii.

De ce serverul de baze de date MySQL?

Serverul MySQL a fost inițial creat pentru lucrul cu baze de date mari, fiind mult mai rapid decât soluțiile existente. Și-a demonstrat calitățile în practică, fiind folosit cu succes ani la rând în medii cu cerințe deosebite. Dezvoltarea constantă a MySQL a făcut ca azi acesta să poată oferi un set de funcții bogat și util. Conectivitatea, viteza și securitatea fac din MySQL Server cea mai potrivită soluție pentru accesarea bazelor de date pe Internet.

Tipuri de tabele MySQL

Începând cu MySQL versiunea 3.23.6 se poate alege între trei formate de tabele de bază (ISAM, HEAP și MyISAM). Versiunile mai noi suportă și alte tipuri de tabele, ca InnoDB sau BDB.

La crearea unei tabele trebuie specificat tipul acesteia. MySQL va crea întotdeauna un fișier cu extensia „frm” pentru a păstra structura tabelei. Indecșii și datele vor fi stocate în alte fișiere, în funcție de tipul tabelei.

Dacă nu se specifică tipul tabelei, va fi creată o tabelă de tipul MyISAM. De asemenea, același tip de tabelă va fi creat în cazul în care tipul specificat nu a aparținut sistemului MySQL. Aceasta reprezintă un avantaj în cazul în care se copiază tabele de la o versiune de MySQL la alta, diferită.

O tabelă poate fi convertită de la un tip la altul cu ajutorul instrucțiunii ALTER TABLE. MySQL suportă două categorii de tabele: tabele securizate (InnoDB și BDB) și nesecurizate (HEAP, ISAM, MERGE și MyISAM).

2.7 Normalizarea bazei de date

Normalizarea este formalizarea procesului de proiectare pentru realizarea unei baze de date care să fie în concordanță cu conceptul de formă normală. Se adresează diferitelor feluri în care căutăm valorile duplicat în baza de date. Există mai multe nivele ale formei normale, fiecare dintre ele necesită ca cel precedent să fie satisfăcut.

Procesul de normalizare se bazează pe colectarea exhaustivă a unei liste de elemente care să fie menținute în baza de date. Teoretic este posibil, deși nu este foarte practic, să plasăm toate atributele într-o singură tabelă. Pentru cele mai bune rezultate se începe cu o dezasamblare a bazei de date.

Prima formă normală. Se reduc entitățile la prima formă normală prin eliminarea atributelor repetitive și a celor cu valori multiple către entități copil. Trebuie îndeplinite următoarele condiții:

• înregistrările din coloane sunt de o singură valoare

• înregistrările din coloane sunt de același tip

• fiecare înregistrare este unică

• ordinea coloanelor este nesemnificativă

• ordinea înregistrărilor este nesemnificativă

• fiecare coloană are un nume unic

A doua formă normală. Se reduce prima formă normală la cea de-a doua formă normală prin eliminarea atributelor care nu depind în mod direct de întreaga cheie primară. Scopul acestei forme normale este acela de a asigura că fiecare coloană este definită în tabela care trebuie. Folosirea unor nume mai formale s-ar putea să clarifice această declarație. Trebuie să se asigure că fiecare atribut se ține în entitatea pe care o descrie.

A treia formă normală. Se reduc entitățile celei de-a doua forme normale la cea de-a treia formă normală prin eliminarea atributelor care depind de altele, atribute ne-cheie. În principiu aceasta înseamnă că nu trebuie stocate date care pot fi derivate din alte coloane sau care aparțin altei tabele.

2.8 Calendarul de realizare

realizare design + configurare server: 7 zile;

realizarea structurii conceptuale a bazei de date: 3 zile;

programarea site-ului și implementarea designului: 25 zile;

testarea site-ului și aducerea lui la un conținut cât mai apropiat cu cel ce rulează: 7 zile;

În concluzie, termenul aproximativ de predare a lucrării este de 40 de zile lucrătoare și va fi respectat dacă nu intervin alte dispoziții din partea clientului și dacă informațiile necesare pentru o bună desfășurare a proiectului sunt difuzate la timp.