Proiect Tehnologic LA Disciplina Cresterea Bovinelor

PROIECT TEHNOLOGIC LA DISCIPLINA CREȘTEREA BOVINELOR

Tema proiectului:

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de vaci de lapte, stabulație liberă, cu un efectiv de 40 capete, rasă Bălțată românească ”

CUPRINS

1.Memoriu justificativ

1.1. Importanța creșterii bovinelor

1.2 Caracterizarea rasei

1.3 Date necesare întocmirii proiectului

2.Organizarea procesului de reproducție

2.1 Structura efectivelor

2.2. Structura de vârstă a animalelor tinere

2.3 Programarea montelor și fătărilor

2.4 Mișcarea efectivelor

3.Organizarea producție

3.1 Programarea producției de lapte

4.Alimentația bovinelor.

4.1 Nutriția și alimentația

4.2 Lista de nutrețuri folosite în hrana taurinelor

4.3 Norme de hrană pe categorii de vârstă

4.4 Rații de hrană

4.5 Determinarea numarului de zile-animal furajate

4.6 Stabilirea necesarului anual de furaje

4.7 Suprafața de teren necesară asigurării bazei furajere

5.Construcții zootehnice

5.1Întreținerea nelegată a vacilor (întreținerea liberă)

5.2. Sistemul de întreținere a tineretului sugar

5.3.Sistemul de întreținere a tineretului femel de reproducție

5.4 Stabilirea numărului de locuri în adăposturile de tineret taurin

5.5.Sala de muls tip BRĂDULEȚ

6.Eficineța economică

Concluzii

Bibliografie

1.Memoriu justificativ

Ferma de vaci de lapte cu circuit închis este amplasată la circa 30 km de orașul Botoșani, în comuna Mihai Eminescu, sat Cătămărăști-Deal. Amplasare fermei este într-o zonă care urmărește valorificarea resurselor furajare disponibile și a condițiilor bune de dezvoltare ulterioară.

În cadrul exploatației se regăsesc vaci din rasa Bălțată Românească, o rasă mixtă carne-lapte, cu o producție medie anuală de lapte pe vacă furajată de 6000 kg, cu 4% grăsime și o greutate corporală medie de 600 kg.

La 31 decembrie 2014, structura efectivului era următoarea:

Vaci lapte – 40 capete;

Juninci – 5 capete;

Vițele montate – 3 capete;

Tineret femel >18 luni – 2 capete;

Tineret femel 12-18 luni – 7 capete;

Tineret femel 6-12 luni – 8 capete;

Tineret femel 0-6 luni – 9 capete;

Tineret mascul 0-3 luni – 5 capete.

La finele anului 2015, vacile de lapte reprezentau 50 capete.

În cadrul fermei se regăseste un adăpost în care se întrețin de vacile de lapte iar separat efectivele de tineret femel de reproducție și de tineret mascul până la vârsta de 3 luni . Adăpostul este amplasat pe un teren salubru, cu structură uniformă și permeabilă, neinundabil, iar nivelul solului se situează cu cel puțin 0,5 m desupra nivelului maxim al apelor freatice. Față de locuințele din apropiere ferma este amplasată într-o direcție opusă celei din care bat vânturile dominante.

Adăpostul este de tip hală, închis iar întreținerea vacilor liberă. Acest sistem de întreținere oferă animalelor un plus de confort, iar producțiile obținute cât și durata de exploatare sunt mai mari decât în sistemul legat.

În timpul perioadei de vară animalele sunt scoase la pășunat, ferma dispunând de o pajiște de șes de cea mai bună calitate, cu o suprafață de 21,4 ha parcelată cu gard electric. Suprafața totală necesară pentru a asigura baza furajeră este de 44,35 ha, din care 9,75 ha fân natural, 12,5 ha porumb pentru siloz și 0,7 porumb boabe. Nutrețurile concentrate sunt achiziționate de la FNC.

În fermă se practică doar însămânțarile artificiale, întrucât se asigură un progres genetic mare prin utilizarea de material seminal de la taurii amelioratori testați după performațe proprii și după descendenți. Vârsta introducerii vițelelor la însămânțare este de 18 luni, când acestea au o greutate corporal de 420 kg. Sistemul de fătări adoptat este cel eșalonat, pentru obținerea unei producții de lapte cât mai uniforme.

Producția de lapte obținută este livrată către un procesator la un preț de 1.5 lei/l, iar pe baza contractului încheiat cu acesta avem siguranța livrării cantității de lapte obținută în orice perioadă a anului Tineretul mascul la vârsta de 3 luni este valorificat prin vânzare catre crescătorii la un preț de 1400 lei/cap animal fapt ce aduce o serie de venituri considerabile în exploatație. Vacile reformate sunt îngrășate și ulterior livrate către abator, întru-cât această practică este mai rentabilă decât livrarea lor imediat după reformare.

Importanța creșterii bovinelor

Pe plan mondial, astazi, din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere de cca. 65% o au bovinele. Acestea se costituie intr-o importanta sursa in realizarea fondului mondial de produse alimentare, asigurand peste 95% din productia de lapte, aproape 33% din productia de carne si aproximativ 90% din totalul pieilor ce se utilizeaza in industria pielariei, la care se adauga si alte produse si subproduse de larga utilizare.

Nivelul de trai și civilizație al populației umane este un indicator socio-economic complex și dificil de cuantificat, având în vedere multitudinea și complexitatea factorilor de influență. Între principalele componente care participă la caracterizarea nivelului de trai pot fi amintite următoarele: nivelul de instruire, gradul de ocupare al forței de muncă pe domenii de activitate, venitul anual/locuitor, mărimea disponibilităților alimentare de origine vegetală și animală (exprimate în calorii, grame proteină/zi/persoană, precum și raporturile existente între acești parametri), rata creșterii demografice și structura populației pe grupe de vârstă, durata medie a vieții, eficacitatea măsurilor de protecție socială a membrilor societății etc.

Între factorii mai sus menționați, consumul de produse de origine animală/locuitor este un indicator important în aprecierea standardului de viață al unui popor. Importanța și ponderea acestui indicator în caracterizarea nivelului de trai, trebuie corelată cu tradițiile și obiceiurile alimentare ale populațiilor umane, precum și cu gradul de dezvoltare socio-economică a zonei geografice de referință.

În acest context, se apreciază că îmbunătățirea nivelului nutrițional uman (cantitativ și calitativ) este unul din obiectivele importante, pe termen lung, al omenirii. Atingerea acestui obiectiv impune cu necesitate elaborarea unor programe de perspectivă (pe termen scurt, mediu și lung) referitoare la producerea, prelucrarea și repartizarea-valorificarea produselor agro-alimentare.

Laptele este cel mai important, datorita compozitiei complexe, valorii biologice si gradului inalt de digestibilitate. El contine peste 100 substante necesare organismului uman, toti cei 20 aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 vitamine si 45 elemente minerale. Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte este echivalenta cu cca. 400 grame carne porc, 750 gr. carne vitel, 7-8 oua, 500 gr. peste si 125 grame de paine, 100g branza, 100g miere, 1400g mere si 2400g varza.

Carnea contine numeroase proteine, vitamine, animo acizi esentiali dar si o sursa importanta de energie. Bovinele furnizeaza materie prima necesara industriei laptelui si carnii .In afara de carne, in alimentatie se foloseste si cel de al treilea sfert (ficat, creier, inima, pulmon, splina, limba, testicole, uger, burta, buze si seu). De asemenea se foloseste si sangele, atat ca atare, pentru unele preparate din carne, cat si pentru faina de sange, plasma uscata etc.Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente.Pielea constituie materie prima pentru industria pielariei, din oase se prepara faina de oase si cleiuri pentru folosinte diverse.
Taurinele produc mari cantitati de dejectii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizand 70% din ingrasamintele organice utilizate in agricultura, de la o singura bovina obtinandu-se pe an 100 kg azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu. Prin necesitatea cultivarii plantelor ameliorative: trifoi, lucerna, ghizdei, sparceta, soia, mazare, ca surse de proteina pentru rumegatoare, acestea lasa in sol cantitati importante de azot, circa 100-150 kg.

Caracterizarea rasei

Rasa Bălțată românească

Origine, mod de formare și răspândire.

Rasa Bălțată românească s-a format prin încrucișări de absorbție între tauri de rasă Simmental cu vaci de rasă Sură de stepă. Primele importuri de tauri Simmental s-au făcut în perioada 1860-1870 din Austria și Elveția, iar ulterior și din Germania. A fost recunoscută ca rasă în 1959, după care a început un intens proces de ameliorare, prin selecție și infuzie, cu tauri sau MSC, din rasele Simmental elvețian, german și austriac, iar în ultimii ani cu Red Holstein. În urma încrucișărilor efectuate, mai mult sau mai puțin sistematice, au rezultat două tipuri de Bălțată românească, dintre care unul mai masiv , întâlnit în zona Banatului, cu aptitudini mai pronunțate pentru producția de carne, față de cel crescut în Transilvania și Bucovina.

Rasa este răspândită mai ales în Banat și Transilvania, efectivul actual reprezentând cca 40-42 % din total taurine.

Însușiri morfoproductive.

Ca urmare a variabilității care există în cadrul rasei, se pot diferenția două tipuri: unul mare, la care talia este de cca 133-135 cm, iar greutatea de 600-650 kg și altul mijlociu cu talia 130-135 cm și greutatea 550-600 kg. Primul tip este întâlnit în nord-vestul Banatului și centrul Transilvaniei, iar al doilea în Crișana și sudul Banatului.

Rasa este de tip mezomorf, cu o conformație armonioasă, asemănătoare rasei Simmental. Gâtul este potrivit de lung, bine îmbrăcat cu mușchi, cu trunchiul lung, potrivit de larg și adânc și format corporal trapezoidal. Linia superioară a trunchiului este de regulă dreaptă, lungă și largă. În mod frecvent coada este prinsă sus, iar sacrumul este evident. Ugerul este mare, cu mult țesut glandular, uneori asimetric, datorită sferturilor posterioare, care sunt mai dezvoltate. Sfârcurile sunt frecvent lungi și groase, fapt pentru care se pretează mai puțin la mulsul mecanic.

Membrele sunt potrivit de lungi, dar cu chișițele relativ moi și ongloanele mai puțin rezistente. Defectele de aplomb mai des întâlnite sunt "jaretele închise" și "coatele de vacă".

Culoarea este bălțată alb cu galben, de diferite nuanțe, de la galben deschis până la roșu vișiniu. Capul, jumătatea inferioară a cozii, abdomenul și extremitatea inferioară a membrelor, sunt de culoare albă. Mucoasele aparente sunt roz, iar coarnele și ongloanele sunt de culoare galbenă.

Constituția este robust-compactă, uneori fină spre robustă, iar temperamentul vioi. Sunt rezistente și au o mare capacitate de adaptare la condițiile de mediu și de exploatare.

Bălțata românească este o rasă cu aptitudini mixte (lapte-carne) dar cu unele subpopulații specializate pentru carne-lapte.

Producția de lapte pe lactație variază în funcție de zonă și condiții de exploatare. În gospodăriile populației se realizează producții de 2700-3800 kg lapte/vacă cu un procent de grăsime de 3,75-3,85 %.

Potențialul productiv al rasei este mult mai ridicat. Astfel, după datele controlului oficial al producției (COP), la un efectiv de peste 3000 capete, au fost realizate producții de 4100-5800 kg lapte, unele plus variante înregistrând producții de peste 10.000 kg lapte/cap .

Precocitatea pentru producția de lapte este mijlocie și ca urmare vacile realizează la lactația I cca 62-66% din producția maximă.

Aptitudinile pentru practicarea mulsului mecanic sunt mediocre deoarece viteza de muls este de 1-1,1 kg/min., iar indicele mamar de 40-42%.

Longevitatea productivă, în condiții bune de întreținere, este de 5-6 lactații. Economicitatea producției de lapte este mediocră, indicele acesteia fiind de 1/5-1/6, iar consumul specific 1,1-1,3 U.N.

Rasa Bălțată românească are aptitudini foarte bune și pentru producția de carne. Astfel, în sistemul semiintensiv de îngrășare, tineretul realizează un spor mediu zilnic de 700-800 g, cu o bună valorificare a nutrețurilor de volum, care sunt în general mai ieftine. În sistem intensiv de îngrășare, tineretul realizează un spor mediu zilnic de 900-1000 g, cu un consum de cca 7 UN și un randament la tăiere de până la 54-56%. Carnea este de calitatea superioară, av realizate producții de 4100-5800 kg lapte, unele plus variante înregistrând producții de peste 10.000 kg lapte/cap .

Precocitatea pentru producția de lapte este mijlocie și ca urmare vacile realizează la lactația I cca 62-66% din producția maximă.

Aptitudinile pentru practicarea mulsului mecanic sunt mediocre deoarece viteza de muls este de 1-1,1 kg/min., iar indicele mamar de 40-42%.

Longevitatea productivă, în condiții bune de întreținere, este de 5-6 lactații. Economicitatea producției de lapte este mediocră, indicele acesteia fiind de 1/5-1/6, iar consumul specific 1,1-1,3 U.N.

Rasa Bălțată românească are aptitudini foarte bune și pentru producția de carne. Astfel, în sistemul semiintensiv de îngrășare, tineretul realizează un spor mediu zilnic de 700-800 g, cu o bună valorificare a nutrețurilor de volum, care sunt în general mai ieftine. În sistem intensiv de îngrășare, tineretul realizează un spor mediu zilnic de 900-1000 g, cu un consum de cca 7 UN și un randament la tăiere de până la 54-56%. Carnea este de calitatea superioară, având un grad corespunzător de perselare și marmorare.

Rasa este în general rezistentă la îmbolnăviri, dar relativ pretențioasă față de condițiile de întreținere. Ea se pretează la exploatarea în sistem gospodăresc, atât în producția de lapte cât și pentru producția de carne; tineretul mascul dă rezultate foarte bune și la îngrășarea în sistem intensiv.

Date necesare întocmirii proiectului

Efectiv total : 85

Efectiv matcă:40 capete

Structura efectivului la 31.12.2013:

Vaci: 40 capete

Juninci: 5 capete

Vițele pentru montă: 3capete

Vițele 12-18 luni: 7 capete

Vițele 6-12 luni: 8 capete

Vițele 0-6 luni: 9 capete

Viței 0-3 luni: 5 capete

Taurine la recondiționat: 6 capete

Situația la sfârșitul anului 20014:

Vaci în lactație: 50 capete

Vârsta introducerii la reproducție a tineretului femel 18 luni, greutate corporală 420 kg.

Fecunditate 85%

Natalitate peste 99%

Reformă vaci 8%

Producția de lapte

Pe vacă furajată: 6000kg, 4% grăsime.

Lapte marfă 254580 l lapte/an/ fermă.

Capitolul 2 . Oganizarea procesului de reproducție

Organizarea reproducției într-o fermă de vaci cu lapte este indispensabilă, deoarece producția de lapte este influențată direct de această operație. O organizare defectuasă a reproducției duce la scăderea producțiilor și chiar tararea animalelor.

În ceea ce privește introducerea tineretului femel la reproducție, momentul intrării la însămânțare trebuie foarte bine ales. Introducerea vițelelor la o vârstă prea mică duce la obținerea de produși insuficient dezvoltați, a unor producții mici de lapte și la compromiterea animalului pentru producțiile viitoare.

Dacă vârsta introducerii vițelei la reproducție este prea mare , se scurtează perioada de exploatare a animalului și există riscul îngrășării excesive a acestuia ceea ce poate duce la sterilitate.

Vacile se însămâțează de regulă după fătare la al doilea ciclu de călduri.

Vârsta. Introducerea vițelelor la reproducție se realizează după pubertate, respectiv după ce gonadele sunt dezvoltate complet morfologic și funcțional. Pubertatea apare, în general, la masculi între 7-12 luni și la femele între 9-12 luni, cu o variabilitate foarte mare în funcție de ceilalți factori, în special de rasă și de hrănire.

În cazul vitelelor din unitate vârsta de introducere la reproducție este de 18 luni.

Dezvoltarea corporală. Este un element decizional de care trebuie să se țină seama la programarea introducerii vițelelor la reproducție. Acestea trebuie să realizeze, față de maturitatea corporală, următoarele: 70-75% din greutate, 90-95% din înălțime, 85-90% din lungime și adâncime, 80-85% din lărgime.

Programarea reproducției la vaci

Durata de repaus după gestație (service period) are un rol deosebit în reproducție, deoarece în această perioadă are loc involuția uterină și astfel redevenirea femelei apte pentru reproducție.

Durata service-period-ului este influențată de rasă, de vârsta la care a avut loc parturiția, de starea de întreținere a animalului si nu în ultimul rând de nivelul productiv al animalului.

Pentru urmărirea vacilor și vițelelor în călduri se folosește planul individual de însămânțări și fătări.

Depistarea vacilor și vițelelor în călduri. La stabilirea timpului optim de depistare a căldurilor trebuie să se pornească de la faptul că durata căldurilor este scurtă (în medie 18 ore), că peste 1/3 din vaci manifestă călduri mai scurte de 12 ore și că manifestarea căldurilor se face mai ales între orele 0-6 și seara târziu. Incidența depistării diurne a căldurilor diferă astfel: 58% dimineața, 28% la prânz și 49% după amiază. Incidența maximă a detectării căldurilor se obține când se realizează trei observații pe zi, a câte 30 minute fiecare, dar rezultate bune se înregistrează și la două observații pe zi, de câte 30 minute, efectuate dimineața devreme și seara târziu, în afara perioadelor de hrănire și de muls, care diminuează manifestarea lor.

Cea mai mare fecunditate se realizează atunci când inseminarea are loc la mijlocul estrului (83%), diminuând apoi (73% la sfârșitul estrului, 63% la 6 ore după sfârșitul estrului, 12-18% după 24-36 ore, iar la 48 ore fecunditatea devine nulă). De asemenea, se înregistrează o fecunditate scăzută și în cazul în care inseminarea are loc la începutul estrului (44%).

Când se aplică inseminarea artificială trebuie ținut cont de faptul că, vacile, pot manifesta călduri chiar dacă acestea au rămas gestante. Acest tip de călduri se numesc călduri false. Când apar astfel de manifetări, vaca trebuie controlată, pentru a fi siguri că aceasta nu este gestantă. Deoarece aplicarea unei noi inseminări în cazul în care vaca este gestantă, duce la avort și astfel lungirea perioadei între fătări, sau mai rău periclitarea animalului.

2.1Structura efectivelor

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care ies din categoria imediat superioară.. Aceste efective se dimensionează luându-se în calcul și un anumit procent de reformă anuală din grupă, concomitent cu activitatea de selecție.

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:

direcția de specializare;

efectivul de vaci existent la începutul unui an;

procentul de creștere a efectivului de vaci ;

procentul anual de reformă la vaci;

Stabilirea structurii efectivului de taurine Tabelul 1.

2.2 Structura de vârstă a animalelor tinere

Tabelul 2.

2.3 Planul de monte și fătări

Planul de monte și fătări este mijlocul de programare organizată, pe baze științifice, a activității de reproducție în fermele de taurine și de urmărire a acesteia. Acesta întocmește în luna decembrie și are valabilitate pentru anul calendaristic următor. Întocmirea acestui plan impune cu necesitate ca la nivelul fermei să existe evidențe zootehnice completate la zi iar animalele să fie individualizate.

După depistarea femelelor în călduri și stabilirea momentului inseminării, acestea sunt dirijate către standul de inseminare. Inseminarea trebuie realizată de personal calificat, pentru a evita accidentări ale personalului, cât și lezarea mucoaselor vaginale, ce ar duce la creearea unor reflexe negative animalului, sau chiar repetarea inseminării( aspect economic nedorit).

După diagnosticarea vacilor, ca gestante, se calculează intervalul în care acestea urmează să fete, ținând cont că durata gestației este 278-290 zile ( variind în funcție de rasă, sexul produsului, numărul produșilor sau de individ).

Pentru întocmirea planului individual de însămânțări și fătări se analizează fiecare vacă în parte din punct de vedere al stării fiziologice, sanitare și productive. De asemenea, se vor lua în considerare următoarele elemente: sistemul de programare la însămânțări și fătări; termenul optim de introducere a vițelelor la reproducție; termenul optim de însămânțare a vacilor după fătare;durata repausului mamar.

Pentru întocmirea planului de montă și fătări trebuie să se țină cont de urmatoarele date:

efectivele de vaci, junici și vițele existente la sfârșitul anului, structurat pe stări fiziologice;

efectivul de tineret femel la începutul anului și vârsta acestora pe luni, în vederea stabilirii momentului programării la montă;

vârsta programată la montă a tineretului (18luni)

durata service-period-ului (90 zile);

procentul de fecunditate (85% la vițele și 84% la vaci);

procentul de reformă la vaci (8%)

procentul de natalitate (99%);

raportul între sexe (1:1);

sistemul de fătări adoptat (eșalonat);

Plan de montă și fătări:

Efectiv = 40 capete;

Gestante din matcă = 50% = 20 capete;

Montate și nediagnosticate gestante = 30% = 12 capete;

Recent fătate și nemontate = 20% = 8 capete.

Planul de monte și fătări

Tabelul 3.

2.4 Mișcarea efectivului de bovine

Mișcarea lunară a efectivului de bovine

Tabelul 4.

Mișcarea pe luni de lactație a efectivului de bovine

Tabelul 5.

Capitolul 3. Organizarea producției

3.1Programarea producției de lapte

Organizarea productiei in fermele zootehnice este conditionata de durata de programare, prin care se stabileste, volumul productiei de origine animla ce se va realiza in decursul unui an, precum si complexul de activitati ce asigura realizarea productiei programate.Programarea productiei de lapte este influentata de o multitudine de factori, dintre care enumeram:rasa,structura de varsta a efectivului de vaci,sistemul de fatari,durata unei lactatii,conditiile de intretinere,etc.

Deoarece productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de lactatie, programarea pe luni si trimestre se poate face utilizand diferite metode, cum ar fi: metoda curbei de lactatie, metoda productiei medii zilnice pe luni de lactatie si metoda bazata pe folosirea unitatii conventionale „vaca unitate genetica”. Toate aceste metode se bazeaza pe stabilirea in prealabil, a efectivului de vaci pe luni de lactatie si pe luni .

Metoda „curbei de lactatie” are ca element specific de calculatie, productia medie pe un animal, repartizata pe luni de lactatie, determinata cu ajutorul curbei de lactatie.Curba de lactatie reprezinta ponderea procentuala a productiei de lapte pe luni de lactatie, in raport cu productia medie pe intreaga lactatie.

Date necesare:

-programul de monte si fatari;

situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se detrmina in raport cu fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice);

programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;

productia medie anuala de lapte prevazuta;

-curba lactatiei;

-productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie anuala;

coeficientii de transformare a vacilor fizice in „vaci unitati ipotetice”;

durata periodei de lactatie;

Programarea productiei de lapte pe baza curbei de lactatie consta in stabilirea prealabila a productiei lunare pe vaca unitate productiva.Aceasta productie se determina pe baza productiei procentuale pe luni de lactatie, conform datelor din curba de lactatie.

In mod asemanator se procedeaza pentru toate lunile de lactatie. In continuare, luand in considerare fiecare luna calendaristica se face produsul intre efectivele de vaci pe luni de lactatie si productia de lapte de vaca.Se obtine astfel productia de lapte pe luni de lactatie de la intregul efectiv al lunii resprective de lactatie.

Productia de lapte pe fiecare luna calendaristica, rezulta din insumarea productiei de lapte de la cele 10 luni de lactatie.Productia de lapte trimestriala se determina prin insumarea productiilor din lunile calendaristice respective.

Programarea producției lunare de lapte după metoda curbei de lactație

Tabelul 6.

Capitolul 4. Alimentația bovinelor

4.1Nutriția și alimentația

Nutritia si alimentatia influenteaza direct si evident nu numai nivelul productiilor animale dar si reproductia, procesele de crestere si dezvoltare, starea de sanatate a animalelor si nu in ultimul rand eficienta economica – obiectiv determinant in desfasurarea activitatii din zootehnie.

O alimentatie performanta sub aspect productiv si economic impune cunoasterea si aplicarea conceptelor si recomandarilor nutritiei animale, stiinta aflata in continuu progres. Nutritia a contribuit decisiv, alaturi de ameliorarea genetica, la evolutia spectaculoasa in ultimii zeci de ani a performantelor obtinute in zootehnie; intre acestea, poate cea mai elocventa este reducerea cu zeci de procente a consumului specific de hrana pentru realizarea diferitelor productii.

Alimentația raționala poate asigura o creștere a nivelului de producție anual cu 30-40%, îmbunătățirea calității laptelui și produselor lactate si evitarea risipei, toate asigurând un randament maximal al exploatației pentru lapte.

Vaca este o uzină vie și trebuie respectat orarul biologic 24 de ore din 24, privind furajarea cantitativă și calitativă. Pentru ca producția de lapte să se realizeze relativ uniform pe tot parcursul anului, pentru fiecare femelă trebuie acordată atenția cuvenită, în special hrănirii vacilor în perioada de iarna.

Alimentația este unul dintre factorii cei mai importanți care contribuie la realizarea producțiilor ridicate de lapte, totodată dă posibilitatea crescătorului de a evita starea de subalimentație sau furajarea excesivă a animalelor, amândouă situații fiind dăunătoare sănătății și neeconomică.
În caz de subalimentație animalele devin receptive la boli, iar reproducția este perturbată, scade fecunditatea și prolificitatea. Producția de lapte, sporul de creștere în greutate vor fi de asemenea diminuate, cea ce duce în final la ridicarea prețului de cost al produselor obținute și implicit la scăderea rentabilității activității de creștere a animalelor.

Substanțele nutritive sunt folosite în corp la producerea energiei necesare organismului pentru:

menținerea temperaturii corpului la un nivel relativ constant;

desfășurării proceselor biochimice care au loc în organism;

creșterea țesuturilor la animalele tinere și refacerea țesuturilor uzate prin funcționare la animalele adulte;

sinteza anumitor substanțe necesare vieții: hormoni, vitamine, enzime etc.;

elaborarea produselor pe care le obținem de la animale, laptele în cazul nostru, care necesită cele mai mari cantități de energie conținută în furaje.

Prin urmare reiese că substanțele nutritive au în organism un rol energetic și un rol plastic, de construcție al organismului.

Rolul energetic este îndeplinit în primul rând de glucide și lipide, care sunt descompuse în organism până la bioxid de carbon și apă, dar și de proteine care sunt metabolizate până la bioxid de carbon, apă și amoniac. În ambele cazuri procesul biochimic se desfășoară cu elaborare de energie.

Rolul plastic este îndeplinit în cea mai mare măsură de proteinele existente în furaje și de substanțele minerale, dintre care calciul și fosforul participă în cel mai mare procent la formarea scheletului organismului, adică a osaturii.

Dintre substanțele nutritive existente în furaje cele mai importante dar și cele mai scumpe sunt proteinele, care nu pot fi substituite în hrana animalelor de câtre alte componente nutritive.
Componentele energetice din nutrețuri pot fi însă substituite de câtre proteine, deci proteinele sunt capabile să asigure organismului energia necesară desfășurării funcțiilor vitale cele mai importante. Dar energia rezultată din proteine este cea mai scumpă formă de energie.

4.2 Lista de nutrețuri folosite în hrana taurinelor

Nutrețuri de volum ultilizate în rațiile de hrană

Tabelul 7.

Nutrețuri concentrate utilizate

Tabelul 8.

4.3 Norme de hrană pe categorii de vârstă

Norme de hrană

Tabelul 9.

4.4 Rații de hrană

Rație de hrană pentru o vacă cu greutate corporală de 600kg

și o producție de lapte de 20 kg, 4% grăsime

perioada de vară

Tabelul 10.

perioada de iarnă

Tabelul 11.

Ratie de hrană pentru juninci și vitele montate

perioada de vară

Tabelul 12.

perioada de iarnă

Tabelul 13.

Rație de hrană pentru tineret femel 12-18 luni

perioada de vară

Tabelul 14.

perioada de iarnă

Tabelul 15.

Rație de hrană pentru tineret femel 6-12 luni

perioada de vară

Tabelul 16.

perioada de iarnă

Tabelul 17.

Rație de hrană pentru tineret femel 3-6 luni

perioada de vară

Tabelul 18.

perioada de iarnă

Tabelul 19.

Rație de hrană pentru taurine reformate

perioada de vară

Tabelul 20.

Rație de hrană pentru vaci în gestație avansată

perioada de vară

Tabelul 21.

perioada de iarnă

Tabelul 22.

4.5 Determinarea numarului de zile-animal furajate

Tabelul 23.

4.6 Stabilirea necesarului anual de furaje

Tabelul 24.

În cadrul categoriei tineret femel 0-6 luni zilele animal-furajate au fost împarțite în două perioade egale întrucât hrănirea acestora pâna la vârsta de 3 luni se face cu lapte (6kg lapte/zi). Acesta cantitate a fost scăzută din cantitatea de lapte obținută pe fermă, obținându-se astfel producția de lapte marfă anuală de 254680 kg.

4.7 Suprafața de teren necesară asigurării bazei furajere

Tabelul 25

Suprafață de teren necesară pe cap de animal: 44,35 ha / 40 capete = 1.1 ha/cap

Stabilirea necesarului de furaje concentrate

Tabelul 26.

Total cheltuieli cu furajul anual

Tabelul 27.

Capitolul 5.Construcții zootehnice

5.1Întreținerea nelegată a vacilor (întreținerea liberă)  este sistemul care se prectica tot mai mult datorita multiplelor avantaje pe care le are. Adapostul are 4 pereti si usi largi de acces care comunica cu padocul. In interiorul adapostului se disting 3 zone functionale, de odihna, de furajare si de miscare.

Zona de odihnă este reprezentată de cusetele individuale de odihna cu limitator de grebân (o bară metalică montată în partea anterioară cusete). Aceste reglaje se fac cu scopul de a obliga animalele ca în momentul în care se ridice să facă un pas înapoi, astfel încât defecarea și urinarea să se facă pe zona învecinată (respectiv pe zona de mișcare), iar patul de odihnă se menține curat.

Zona de furajare este amplasată in adapost pe un perete al acestuia sau la mijloc. Furajarea se face cu remorca tehnologică. Frontul de furajare 50-65 cm pentru fiecare vacă. Pe timp favorabil furajarea se va face in padoc in ieslea amplasata sub copertina.

Zona de circulație este situată între zona de odihnă si cea de furajare dar mai jos cu 15 – 20 cm decat zona de odihna. Aceasta zonă trebuie sa fie suficient de largă (minim 3 m) pentru a nu se incomoda vacile intre ele (una manancă, alta se plimbă). Pardoseala din zona de circulatie este din beton, iar evacuarea dejectiilor se face cu lopata mecanică tip delta intr-un canal de unde dejectiile sunt incarcate in remorca. În zona de mișcare se amplasează jgheabul de adăpare, unul pentru 20-25 de vaci.

Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor tehnologice iar furajele concentrate se administrează restricționat la muls. Pe timpul verii, furajele de volum se administrează în padoc,în iesle protejate de copertine.

Padocul este construit în continuarea adăpostului și este compartimentat în aceleași număr de compartimente ca și adăpostul. În padoc sunt amplasate jgheaburile de furajare pentru administrarea furajelor pe timpul verii.

Întreținerea liberă a vacilor în adăposturi închise cu spațiu individualizat de odihnă asigură condiții corespunzătoare de microclimat și confort în timpul odihnei, cu efecte pozitive asupra capacității de exteriorizare a potențialului productiv al vacilor

Avantajele întreținerii libere:

productivitatea muncii este de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreținerea legată ca urmare a faptului că în cazul întreținerii libere există posibilitatea aplicării celor mai recente progrese științifice legate de mecanizarea și automatizarea proceselor de producție, iar lucrătorii sunt specializați pe diferite operațiuni tehnologice;

efortul fizic al lucrătorilor se reduce;

laptele muls are calități igienice superioare;

vacile beneficiază de un regim de mișcare mai bun, cu efecte favorabile asupra stării generale și de sănătate a animalelor; implicit, se mărește longevitatea productivă și rezistența la îmbolnăviri, se activează funcția de reproducție și se facilitează depistarea vacilor în călduri.

Dezavantajele întreținerii libere:

ca urmare a faptului că vacile sunt tratate în grup (și nu individual) procesele tehnologice specifice nu pot fi adaptate (decât în mică măsură) particularităților individuale ale animalelor;

cresc posibilitățile de difuzare în efectiv a unor boli infecto-contagioase, deoarece instalațiile de adăpare, muls și furajare sunt folosite în comun;

comportamentul de grup (cu toate efectele sale nefavorabile) se manifestă mai intens și ca urmare, între animale apar diferențieri ale stării de întreținere, iar producția de lapte se reduce cu 5-10%;

consumul de furaje pentru întreținerea funcțiilor vitale crește cu 5-10% comparativ cu întreținerea legată;

frecvența avorturilor mecanice, a unor accidente și a suptului reciproc între vaci este mai mare;

supravegherea animalelor se realizează mai greu, pentru abordarea și contenția animalelor fiind necesară amenajarea unor compartimente cu întreținere legată pentru 15-20 vaci;

investițiile inițiale (construcții, dotări cu mașini și instalații specifice), consumurile materiale și energetice sunt mai mari.

.

5.2. Sistemul de întreținere a tineretului sugar

Întreținerea vițeilorse face în creșă. După câteva ore de la fătare vițeii sunt transferați în creșă unde vor fi întreținuți până la vârsta de 3 luni.

Capacitatea de cazare a unei boxe este de 4-8 viței, asigurând fiecărui vițel o suprafață de cca. 2 m2.

Pardoseala boxei este continuă. Boxa este organizată în două zone funcționale, și anume: zona de odihnă și zona de mișcare-furajare. În zona de odihnă, pardoseala este situată la o înălțime de 15-20 cm față de pardoseala din zona de mișcare-furajare. În această zonă, care este astfel dimensionată încât să asigure fiecărui vițel o suprafață de odihnă de 1,2-1,3 m2, se așterne un strat gros și curat de paie. În zona de mișcare-furajare sunt amplasate adăpătorile cu nivel constant.

Pe peretele frontal al boxei se găsesc dispozitivele de fixare a găleților pentru alăptare și grătarul pentru administrarea fânului sub care se găsește jgheabul pentru concentrate. Accesul la gălețile de alăptare este individualizat prin intermediul unor grilaje metalice care să asigure un front de alăptare de 30-35 cm.

Pentru combaterea suptului reciproc între viței, fiecare loc de alăptare este prevăzut cu un dispozitiv de blocare a capului, pe timpul alăptării și încă 15-20 minute după consumul tainului de lapte.

Pentru a favoriza creșterea uniformă a vițeilor, precum și pentru a optimiza desfășurarea unor procese tehnologice, acțiuni tehnice și sanitar-veterinare (alăptare, individualizare, ecornare, înțărcare, vaccinări), repartizarea vițeilor pe boxe se va face având în vedere vârsta, masa corporală.

În compartimentele de creșă se vor asigura condiții de microclimat și de igienă asemănătoare cu cele din profilactoriu. Pe timpul iernii, temperatura în creșă nu trebuie să fie mai mică de 10-12 0C.

Înainte de populare boxele sunt curățate și dezinfectate. În boxe se schimbă așernutul și se evacuează gunoiul, de două ori pe zi.

5.3.Sistemul de întreținere a tineretului femel de reproducție

Întreținerea în stabulație liberă se poate realiza în adăposturi semideschise (pe așternut permanent), în adăposturi închise (pe așternut permanent sau cu cușete individuale). În vederea obținerii unor rezultate corespunzătoare, se impune dimensionarea corectă a colectivităților de animale, precum și a diferitelor zone funcționale din adăpost și padoc (zona de odihnă, zona de mișcare-furajare, frontul de furajare, numărul de adăpători etc.). De asemenea, se va avea în vedere ca loturile cazate în aceeași boxă să fie formate din animale cât mai uniforme din punct de vedere al vârstei și dezvoltării corporale, toate vițelele fiind ecornate.

Vițelele pot fi întreținute și în adăposturi închise cu boxe comune, având pardoseala de tip grătar și evacuarea hidraulică a dejecțiilor. Această variantă de întreținere este mai puțin recomandată deoarece se mărește incidența afecțiunilor podale și a accidentelor, se reduce confortul (implicit și timpul de odihnă), iar menținerea igienei corporale precum și a parametrilor de microclimat în limite

corespunzătoare se realizează mai greu. Pe cât posibil, se va evita întreținerea legată a tineretului taurin femel de reproducție.

În cadrul unității tineretul femel va fi cazat în același adăpost cu femelele adulte,în boxe comune ,pe categorii de vârstă.Boxele vor fi prevăzute cu același tip de echipament ca cele pentru vaci,implicit cușete de odihnă,spațiu comun de hrănire iar evacuarea dejecțiilor se face cu ajutorul unui plug raclor.

5.5 Stabilirea numărului de locuri în adăposturile de tineret taurin

Pentru vițele 0-6 luni:

N% vițele 0-6 luni = (180 / 365) x 100 = 49,31%

n vițele 0-6 luni = ( 9 x ( 50+5 )) / 100 = 4,95

Pentru vițele 6-12 luni:

N% vițele 6-12 luni = ( 180 / 365) x 100 = 49,31 %

n vițele 6-12 luni = ( 8 x ( 50+5 )) / 100 = 4,4

Pentru vițele 12-18 luni:

N% vițele 12-18 luni = (180 / 365 ) x 100 = 49,31%

n vițele 12-18 luni = ( 7 x (50+5)) / 100 = 3,85

Pentru vițele 18-21 luni:

N% vițele 18-21 luni = ( 180 / 365 ) x 100 = 49,31%

n vițele 18-21 luni = ( 5 x (50+5)) / 100 = 2,75

Pentru juninci:

N% vițele juninci = ( 180 / 365 ) x 100 = 49,31%

n juninci ( 5 x (50+5)) / 100 = 2,75

Pentru tăurași 0-3 luni:

N% tăurași = ( 180 / 365 ) x 100 = 49,31%

n tăurași ( 5 x (50+5)) / 100 = 2,75

5.6 Sala de muls tip BRĂDULEȚ

Capacitatea sălili de muls brăduleț este de la 2 x 4 locuri. Sala de muls este prevăzută cu un canal central de deservire pentru mulgători, față de care standurile de muls sunt dispuse simetric și oblic (cu un unghi de 30-45). De asemenea, sala de muls este prevăzută cu sală de așteptare și padoc de evacuare a vacilor. Fiecare rând de standuri este prevăzut cu două uși (pentru accesul și respectiv, pentru evacuarea vacilor de pe platforma de muls), cu acționare (hidraulică, pneumatică sau mecanică) automate.

În funcție de tipul sălii, instalația poate avea în dotare diferite elemente de automatizare a unor operațiuni tehnologice: dispozitive automate de identificare a animalelor, pentru controlul individual al producției de lapte, decuplarea și detașarea automată a aparatelor de muls etc.

Colectarea și transportul laptelui către spațiile de filtrare, răcire și păstrare se face pe conducte de lapte, vacuumatic. Acest tip de sală de muls se recomandă a fi folosit în fermele de producție, cu efective de 150-400 vaci de lapte.

Organizarea mulsului. În vederea mulgerii, vacile sunt introduse din sala de așteptare pe cele două linii de standuri și sunt blocate la stand. Mulgătorul pregătește ugerele pentru muls la vacile și mulge primele jeturi de lapte, atașează paharele de muls, supraveghează mulsul și detașează aparatele de muls. Vacile mulse sunt evacuate în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe rândul din dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.

Sala de muls tip brăduleț asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50 vaci/oră/mulgător, în funcție de capacitatea și gradul de automatizare al unor operațiuni tehnologice, iar investițiile sunt relativ reduse (spațiul construit pe animal este mai redus). În schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalației tip brăduleț se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcție de nivelul productiv și viteza de muls.

Capitolul 6.Eficiență economică

VACI 40 capete, reformă anuală 8%- 3 capete, natalitate peste 99%, raportul între sexe 1:1, mortalitate viței 2 capete

Venituri:

Lapte marfă: 254580 litri x1.5leu/l= 381870 lei/an

Subvenție/cap vacă: 40 vaci x 490lei/an= 19600

Vaci reformă : 3 capete x 600 kg viu x 5.5 lei/kg= 10725 lei

Vânzări tăurași 3luni: 23 capete x 1400 lei/cap=32200

Total Venituri: 381870 lei+ 19600 lei+ 32200 lei + 10725 lei= 444395 lei.

Cheltuieli:

Totale cu furajele : 254079 lei

Fond de salarii (brut): 1 muncitor x 15000 lei/lună x 12 luni = 18000

Asistență sanitar venterinară: 40 lei/an/cap x 40 capete = 1600

Consum energie electrică: 3,78 kw/hl lapte x 2545.8 hl/an = 9623 kw x 0.5 lei/kw= 4811.5 lei/an

Consum carburanți: 2.5l/hl lapte x 2545.6 hl/an= 6364.5 lei/an

Alte cheltuieli( piese de schimb, material de uz general): 100 lei/cap/an x 40 capete= 4000lei/an

Total Cheltuieli: 254079 lei + 18000 lei + 1600 lei + 4811.5 lei + 6364.5 lei + 40000 lei = 288855 lei / an

Costuri aferente producerii unui litru de lapte: 288855 / 254580= 1.1 lei

Beneficiu ( Total venit – total cheltuieli): 444395 – 288855= 155540 lei

Impozit pe profit ( 16% din beneficu): 155540 x 16/100= 2886.4

Profit net: 155540 lei – 2886.4 lei = 130653,60 lei/an

Concluzii

Creșterea bovinelor este o activitate rentabilă, obeservându-se că de la un efectiv inițial de 40 capete se poate obține un profit net de 130653.60 lei. Un profit mulțumitor pentru potențialul genetic actual al fermei.

Profitul dintr-o unitate de creștere a bovinelor depinde foarte mult de posibilitatea producerii furajelor în cadrul unității. Achiziționarea acestora de la terți duce la creșterea exagerată a cheltuielilor și la scăderea profitului sau, în cel mai rău caz la ne acoperirea investițiilor iar în cazul unități noastre acestă scădere se datorează șrotului de floarea soarelui. Pe care nu îl putem produce momentan întrucât acesta este un subprodus.

În viitorul apropiat exploatația va încerca achiziția unor dozatoare de lapte, aceste asigurând un preț superior celui actual de desfacere a acestuia, iar investiția inițială pentru achiziționarea acestora va fi amortizată în timp.

Bibliografie:

Maciuc, V., 2006-Managementul creșterii bovinelor, Ed. Alfa, Iași.

Pop, I. M., 2006-Nutriția și alimentația animalelor, Vol I, II, III, Ed. TipoMoldova, Iași.

http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/1644-intretinerea-libera-alternativa-viabila-pentru-fermele-de-vaci-de-lapte.html

Bibliografie:

Maciuc, V., 2006-Managementul creșterii bovinelor, Ed. Alfa, Iași.

Pop, I. M., 2006-Nutriția și alimentația animalelor, Vol I, II, III, Ed. TipoMoldova, Iași.

http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/1644-intretinerea-libera-alternativa-viabila-pentru-fermele-de-vaci-de-lapte.html