Proiect DE Dezvoltare In Domeniul Agriculturii Studiu DE Caz Comuna Bistra, Judetul Maramures – Plantatia DE Zmeur
PROIECT DE DEZVOLTARE IN DOMENIUL AGRICULTURII
STUDIU DE CAZ: COMUNA BISTRA, JUDEȚUL MARAMUREȘ – PLANTAȚIA DE ZMEUR
CUPRINS
Introducere : MANAGEMENTUL PROIECTELOR – MOD DE A GÂNDI SI DE A ACTIONA
1.1. Proiectul – o foaie de parcurs pentru o destinație clara
1.2. Viitorul aparține organizațiilor centrate pe proiecte
1.3. Managementul proiectelor – eforturi de profesionalizare
CAPITOLUL II. SCURTA MONOGRAFIE A COMUNEI BISTRA
2.1. Coordonate geografice
2.2. Coordonate istorice
2.3. Satul Bistra
2.4. Satul Crasna-Viseului
2.5. Satul Valea Viseului
2.6. Asezare. Limite. Vecini
2.7. Geologia
2.8. Relieful
2.9. Clima
2.10. Solurile
2.11. Hidrografia
CAPITOLUL III. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE A COMUNEI BISTRA
3.1. Contextul socio-economic general din zona rurala
3.2. Caracteristicile economico-sociale ale comunei
CAPITOLUL IV. ANALIZA SWOT
4.1. Pozitia comunei: asezare geografica si cadrul natural
4.2. Populatia, forta de munca
4.3. Infrastructura de transport si comunicatii
4.4. Infrastructura tehnico-edilitara, de mediu, locuinte
4.5. Economia
4.6. Turismul
4.8. Invatamant
4.9. Cultura, sport
4.10. Administratie publica locala, participare civica
CAPITOLUL V. OBIECTIVELE PROGRAMULUI
5.1. Obiectivul general
5.2. Obiective specifice
CAPITOLUL VI. CONCLUZII
6.1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii
6.2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare si de mediu
6.3. Cresterea calitatii vietii locuitorilor prin acces la educatie, sanatate, cultura, sport
6.4. Dezvoltarea spiritului civic si participarea activa a cetatenilor la viata comunitatii
CAPITOLUL VII. MASURI SI PROIECTE DE DEZVOLTARE – baza pentru studiile de caz
7.1. Deschiderea punctului de frontiera cu Ucraina, Valea Viseului – Dilove
7.2. Modernizarea DJ 185 de la km 0+000 la km 11+850
7.3. Modernizarea si amenajarea drumurilor comunale, forestiere si a strazilor
7.4. Acoperirea cu semnal de telefonie mobila pe toata suprafata comunei
7.5. Reabilitarea si extinderea alimentarii cu apa potabila in toate localitatile comunei
7.6. Dezvoltarea unui sistem integrat durabil de management al deseurilor
7.7. Extinderea retelei de alimentare cu energie electrica si a iluminatului public
7.8. reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale, prim amenajarea cursurilor de apa in vederea prevenirii inundatiilor
7.9. Infiintarea unui parc central comunal
7.10. Infiintarea unui parc de joaca pentru copii
7.11. Realizarea ofertei comunei de atragere a investititorilor privati
7.12. Promovarea potentialului turistic ca principala masura de dezvoltare economica
7.13. Crearea unei plantatii de zmeur
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Inregistrarea chestionarelor completate de catre cetateni
Studiu de caz 1 – Eficienta plantatiei de zmeur
Studiu de caz 2 – Producerea de energie verde prin valorificarea potentialului hidroenergetic si a biomasei pe raza comunei Bistra
Studiu de caz 3 – Cresterea performantelor functionarilor
Introducere: MANAGEMENTUL PROIECTELOR – MOD DE A GANDI SI DE ACȚIONA
Proiectul – o foaie de parcurs pentru o destinatie clara
„Proiect” a devenit unul dintre cele mai utilizate cuinte ale vocabularului de afaceri in general si ale vocabularului actual al limbii romane. Acest lucru se intampla deoarece ne confruntam cu o explozie reala de proiecte la nivelul economiei mondiale. Tendinta exista poate chiar mai pregnant si la nivelul Uniunii Europene. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergura sau la scara mai redusa reprezinta modalitatea prin care organizatiile supravietuiesc in mediul economic actual.
Proiectele au devenit atat de complicate, de diversificate si de complexe, incat s-a creat si o anumita teama in jurul lor, un tip de perceptie potrivit careia derularea unui proiect reprezinta o performanta aproape iesita din comun, care poate fi realizata doar de un numar restrans de „initiati”. Ca si in cazul altor domeni, teama provine de multe ori din nestiinta. Dupa cum subliniaza un autor de succes, „principiile managementului proiectului sunt simple, iar cea mai complexa tehnica necesita maxim 10 minute pentru a fi asimilata”.
Nu impartasim in totalitate aceata perspectiva incurajatoare, de altfel. Atunci cand proiectul presupune cateva zeci sau chiar sute de activitati, cand aceste activitati sunt dependente unele de altele, unele se desfasoara in paralel, altele sunt interdependente, in snsul ca inceputul lor depinde de incheierea (cu succes) a altora, atunci cand resursele, de o varietate deosebita, trebuie alocate in momente de timp diferite, in cantitati diferite, cand finantarea provine din mai multe surse, cand banii de la o anumita sursa vin in transe, cand exista mai multi parteneri cu diverse grade de implicare in proiect, cand echipa de proiect este asamblata din diferite departamente ale organizatiei, cand o parte din activitati este subcontractata catre terti, managementul proiectelor incepe sa devina o activitate cat se poate de complexa si de riguroasa, in niciun caz usoara sau care poate fi superficiala.
Daca este abordat cu profesionalism, managemetul proiectelor nu este o activitate simpla. Darc ceea ce poate fi afirmat cu destula siguranta, este ca abilitatile si cunostintele necesare pentru a putea atinge performanta in domeniu sunt clare.
Acelasi autor citat mai sus arata ca „tehnicile si competentele asociate managementului proiectului trebuie privite mai degraba ca un (nou) mod de a gandi, un mod de a comunica, un mod de a actiona. Noutatea modului de a gandi provine din faptul ca proiectul poate fi vazut ca o inlantuire de activitati care produc rezultate masurabile/cuantificabile.
Aceasta inlantuire se creeaza, se proiecteaza pornind de la sfarsit, adica de la modalitatea in care sursa de finantare a proiectului defineste rezultatul final. Managemetul proiectelor reprezinta un mod de a actiona pe baza unui plan riguros, entru a atinge unele obiective formulate cat mai limpede posibil, intr-o perioada limitata de timp si cu resurse limitate.
In termeni si mai simpli, managementul proiectelor insemna munca sustinuta, ghidata de un plan riguros. Planul uni proiect poate fi comparat cu o “foaie de parcurs”, pentru o destinatie clara, iar calea cea mai scurta sau cea mai eficienta pentru a atinge respective destinatie este stabilita inainte de a porni la drum.
De multe ori, cuvantul este folosit in mod excesiv sau inadecvat, iar intelegerea proceselor si a activitatilor si a activitatilor care pot fi reunite sub aceasta denumire penduleaza intre doua extreme: de la idea ca, in zilele noastre, “totul este ( sau a devenit ) un proiect “, pana la cea opusa, ca proiectele exista de cand lumea, ca nu exista nimic nou ca sa justifice proeminenta, chiar centralitatea acestui concept in activitatea de management, ca discutia cu aer de profesionalism si tehnicitate in jurul “proiectelor” nu reprezinta decat un “moft”, o moda trecatoare.
Este adevarat ca astazi, managementul proiectelor include si o nota legata de moda. Titlul de “manager de proiect” este in voga, suna bine, impune, atrage un tip de respect amestecat cu admiratie. Dar, utilizarea obositoare a termenilor de “proiect”, “managementul proiectului”, “activitatea prin proiecte”, “managementul prin proiecte”, “manager de proiect” poate conduce la erodarea prestigiului si a statului activitatilor si profesiei respective.
Pornind de la aceste consideratii, vom incepe prima parte a alucrarii prin anumite precizari pe care le consideram noi, lamuritoare, cu privire la posibile definitii ale proiectului, ale organizatiei centrate pe proiecte si ale managementului de proiect.
Dupa expunerea principiilor fundamentale ale managementului proiectelor, vom dedica o sectiune etapelor pe care le parcurge orice proiect, denumite si ciclurile de viata ale proiectelor: conceperea, planificarea/dezvoltarea ideii de proiect, declnsarea proiectului/formarea echipei, derularea/executie, monitorizarea, inchiderea.
Domeniile de expertiza ale managementului proiectelor in numar de noua vor atrage atentia asupra faptului ca profesia de manager de proiect este una deosebit de compexa, care reuneste abilitati si deprinderi dintre cele mai diverse, intre care cele referitore la managementul riscului si managementul armonizarii proiectului sunt cele mai noi. In sfarsit, dedicam o sectiune de sine statatoare managementului riscului, vazut nu atat drept o modalitate de a evita evenimentelenegative, cat o cale de a face fata incertitudinii si de a o exploata prompt in propriul avantaj.
A doua parte a lucrarii are un character prin excelenta aplicat, constituind un ghid practice de elaborare a unei propuneri de proiect. Recomandarile sunt formulate mai ales cu referire la proiectele care tintesc obtinerea unei finantari nerambursabile, dar consideram ca ele pot fi urmate cu sanse cosiderabile de success in caul oricarui tip de proiect.
Sugestiile oferite sunt intotdeauna urmate de exemple extrase din propuneri reale de proiecte, majoritatea castigatoare. Ne exprimam increderea ca parcurgerea acestor exemple si adoptarea unora dintre recomandari vor inlatura teama asociata mmentului in care trebuie sa treceti la elaborarea propunerii, vor face din aceasta activitate – deosebit de laborioasa si minutioasa – una antrenanta si chiar placuta, oricum, un ape care sa o puteti desfasura cu success. Un articol recent (2002) al celebrei reviste “Fortune” arata, pe baza unu studio, ca profesia de manager de proiect reprezinta, in acest moment, optiunea profesionala ce mai atractiva.
Viitorul apartine organizatiilor centrate pe proiecte
Amploarea managementului ca modalitate de a sustine competitia economica, de a raspunde mediului economic din ce in ce mai solicitant, a condus la aparitia unui nou tip de organizatie si anume organizatia centrata pe proiecte.
In cazul unei astfel de organizatii, performanta nu se mai masoara, spre exemplu, in functie de soliditatea organigramei, ci in functie de capacitatea de a se adapta la proiecte si in functie de consistenta portofoliului de proiecte.
Valoarea organizatiei nu se mai masoara dupa numarul de angajati. Competenta profesionala nu mai este nici ea o valoare in sine, ceea ce conteaza mai mult este viteza cu are angajatii isi unesc abilitatile si cunostintele pentru a gasi o solutie la o solutie comuna, precum si viteza cu care, odata rezolvata problema ( odata incheiat proiectul ), angajatii formeaza combinatii diferite pentru a rezolva o noua problema.
Afirmatia ca viitorul apartine organizatiilor orientate pe proiecte nu constituie o exagerare. Flexibilitatea si adaptabilitatea care caracterizeaza acest tip de organizatie permit permanenta regrupare si reorganizare a resurselor umane si informationale. proiectele reprezinta modalitatea prin care organizatiile se adapteaza contextelor in schimbare.
Ele sunt punctele de stabilitate, iar organizatiile devin fluide si graviteaza in jurul lor. organizatia centrata pe proiecte nu mai este compusa din departamente care lucreaza fiecare pe diferite segmente ale unui proiect.
Proiectul este, de aceasta data, cel care impune structurarea pe deprtamente: cel de productie al proiectului 1, departamentul de productie al proiectului 2, departamentul financiar al proiectului 1, etc.
Cateva dintre avantajele create ca urmare a structurarii activitatii pe proiecte sunt:
exista o unitate a abordarilor si a metodologiilor aplicate;
proiectele se deruleaza potrivit unei procedure standardizate;
standardizarea se extinde si la nivelul metodelor de raportare, de monitorizare a evolutiei proiectelor, de diseminare a rezultatelor intermediare si finale;
activitatea de management de proiect capata o inalta nota profesionala;
metodele de atenuare si contracararea riscului sunt si ele, unitare;
fiecare proiect derulat castiga vizibilitate in ansamblul organizatiei;
utilizarea instrumentelor specific managementului de proiect devine vizibila si prin urmarurgerea acestor exemple si adoptarea unora dintre recomandari vor inlatura teama asociata mmentului in care trebuie sa treceti la elaborarea propunerii, vor face din aceasta activitate – deosebit de laborioasa si minutioasa – una antrenanta si chiar placuta, oricum, un ape care sa o puteti desfasura cu success. Un articol recent (2002) al celebrei reviste “Fortune” arata, pe baza unu studio, ca profesia de manager de proiect reprezinta, in acest moment, optiunea profesionala ce mai atractiva.
Viitorul apartine organizatiilor centrate pe proiecte
Amploarea managementului ca modalitate de a sustine competitia economica, de a raspunde mediului economic din ce in ce mai solicitant, a condus la aparitia unui nou tip de organizatie si anume organizatia centrata pe proiecte.
In cazul unei astfel de organizatii, performanta nu se mai masoara, spre exemplu, in functie de soliditatea organigramei, ci in functie de capacitatea de a se adapta la proiecte si in functie de consistenta portofoliului de proiecte.
Valoarea organizatiei nu se mai masoara dupa numarul de angajati. Competenta profesionala nu mai este nici ea o valoare in sine, ceea ce conteaza mai mult este viteza cu are angajatii isi unesc abilitatile si cunostintele pentru a gasi o solutie la o solutie comuna, precum si viteza cu care, odata rezolvata problema ( odata incheiat proiectul ), angajatii formeaza combinatii diferite pentru a rezolva o noua problema.
Afirmatia ca viitorul apartine organizatiilor orientate pe proiecte nu constituie o exagerare. Flexibilitatea si adaptabilitatea care caracterizeaza acest tip de organizatie permit permanenta regrupare si reorganizare a resurselor umane si informationale. proiectele reprezinta modalitatea prin care organizatiile se adapteaza contextelor in schimbare.
Ele sunt punctele de stabilitate, iar organizatiile devin fluide si graviteaza in jurul lor. organizatia centrata pe proiecte nu mai este compusa din departamente care lucreaza fiecare pe diferite segmente ale unui proiect.
Proiectul este, de aceasta data, cel care impune structurarea pe deprtamente: cel de productie al proiectului 1, departamentul de productie al proiectului 2, departamentul financiar al proiectului 1, etc.
Cateva dintre avantajele create ca urmare a structurarii activitatii pe proiecte sunt:
exista o unitate a abordarilor si a metodologiilor aplicate;
proiectele se deruleaza potrivit unei procedure standardizate;
standardizarea se extinde si la nivelul metodelor de raportare, de monitorizare a evolutiei proiectelor, de diseminare a rezultatelor intermediare si finale;
activitatea de management de proiect capata o inalta nota profesionala;
metodele de atenuare si contracararea riscului sunt si ele, unitare;
fiecare proiect derulat castiga vizibilitate in ansamblul organizatiei;
utilizarea instrumentelor specific managementului de proiect devine vizibila si prin urmare, mai eficienta;
profitabilitatea proiectelor pe care le deruleaza organizatia creste;
din moment ce se aplica o procedura standard, previzibila, care s-a dovedit viabila, posibilitatile de esec se diminueaza.
Ca urmare a noii modalitati de structurare a departamnetelor, organizatiile centrate pe proiecte se pot confrunta cu fenomenul de redundanta a activitatilor in cadrul diferitelor proiecte. De asemenea exista pericolul unei irocratizari excesive a activitatii. Dar, organizatiile sunt dispuse sa accepte eventualele neajunsuri, care sunt ponderate de eficiena si calitate maxima pe un proiect anume.
Managementul proiectelor – eforturi de profesionalizare
Se poate afirma cu destula siguranta ca ărpoiectele vazute simplu ca actiuni constranse de timp si ghidate de un obiectiv precis caracterizeaza, in general, actiunea umana. Istoria ne ofera exemple de proiecte celebre, complexe, sophisticate, derulate de-a lungul multor ani, care au produs reultate remarcabile, cum ar fi construirea Piramidelor sau a Marelui Zid Chinezesc.
Cu toate acestea, ca domeniu complex de sine statator, managementul proiectelor dateaza aproximativ din perioaa celul de-al doilea razboi mondial. Un manual de secialitate considera ca momentul care marcheaza transformarea managementului proiectelor in disciplina si profesie de sine statatoare il reprezinta derularea Proiectului Manhattan, care avea ca obiectiv construirea bombei atomice.Un proiect de asemenea anvergura a necesitat o disciplinare a eforturilor umane si material si a impus o abordare sistematica a metodelor de management.
Proiectul Manhattan a atras atentia asupra nevoii de specialist in managementul proiectului, ca o categorie profesionala distincta de cele implicate in mod traditional intr-un proiect. Dupa aceea, presiunile pentru structurarea activitatii pe proiecte, pentru cresterea profesionalismului cu care sunt conduse proiectele au venit mai ales dinspre domeniul informaticii si al industriilor de inalte tehnologii, catre care s-au indreptat cu preponderenta substantiale fonduri de cercetare si dezvoltare.
Treptat, managementul proiectelor a trecut din zona marilor companii private si in sectorul public. Astazi, managementul proiectelor incepe sa devina o optiune si o directie urmate de universitati, ministere, agentii guvernamentale, industrii de aparare si Aerospatiale, primarii, prefecture, asociatii, intreprinderi mici si mijlocii, organizatii neguvernamentale, fundatii, scoli, etc.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, intensificarea competitiei economice la nivel global a impus un nou mod de a concepe dezvoltarea in termini de proiect. Accentul se pune pe elaborarea si implementarea strategiilor coerente de dezvoltare, pe planificare si dezvoltare, deci pe proiect.
Aeasta tentinta este cu atat mai pregnanta la nivelul Uniunii Europene unde, sub impactul necesitatii de integrare, managementul proiectelor tinde sa devina principal forma de existent in mediul economic. Universitatile (mai ales cele americane) au raspuns prompt noilor realitati si tentinte si au dezvoltat programe academic de managementul proiectelor, initial sub forma de ateliere, module, sectii, ajungand cu timpul pana la studii universiatere complete, programe de masterat sau chiar doctorate. Pentru a ocupa postul de “manager de proiect” (la un nivel performant), este suficienta pregatirea de tip MBA, sau licenta in Managementul organizational, de exemplu. Dar, exista din ce in ce mai multe solicitari pentru studii focalizate pe managementul proiectelor si universitati de prestigiu incep sa ofere programe complete – Boston University, George Washington University, Berkeley University (Statele Unite), Manchester University (Marea Britanie), Projekt Management Group – Wirtschaftsuniversität Wien (Austria), Athabasca University (Canada).
Capitolul II. SCURTA MONOGRAFIE A COMUNEI BISTRA
2.1. Coordonate geografice
Comuna Bistra, cu satele apartinatoare Crasna Viseului si Valea Viseului este un tinut cu o straveche istorie, legat dintotdeauna prin creatia sa materiala si spiritual de glia si fiinta neamului romanesc, cu oameni care si-au facut o mandrie din a pastra traditiile, portul stramosesc, si, in special, limba maternal, limba ucrainieana.
Comuna Bistra este situate in nordul judetului Maramures, la 105 km distanta de Municipiul Baia Mare, la 35 km de orasul Sighetu-Marmatiei si la 32 km de orasul Viseul de Sus. Cu o suprafata de 70 kmp, cu un relief muntos brazdat de raurile Viseu si Tisa si afluentii Crasna, Bistra, Valea-Neagra, Luhei, se invecineaza cu statul Ucraina la nord, cu Leordina si Petrova la sud, cu Rona de Sus si Lunca la Tisa la vest si cu Repedea si Ruscova la est. Toate localitatile comunei sunt asezate in bazinul raului Viseu si sunt inconjurate de sirul muntilor Maramures cu urmatoarele varfuri: Pop Ivan – 1937 m, Serban – 1794 m, Polonica – 1613 m, si Muncelu – 1318 m. In partea de sud a comunei curge raul Viseu, care absoarbe afluentii Ruscova, Crasna, Bistra, Valea-Neagra, Luhei, dupa care se varsa in raul Tisa.
Un alt aspect al zonei tine de peisajul de munte, cu paduri de conifere si foioase, cu pasari si animale salbatice foarte variate: ursul brun, cerbul carpatin, porcul mistret, vulpea, bursucul, rasul, vulturul, corbul, cotofana, pitigoiul, gaita si altele. In general, clima poate fi caracterizata ca o clima temperat-continentala cu nuante moderate. Factorii care conditioneaza clima sunt: pozitia geografica, tipul de relief precum si vegetatia. In ceea ce priveste precipitatiile atmosferice se poate aprecia ca ele sun abundente, cuprinse intre 700 si 1500 l/mp/an.
Reteaua hidrologica bogata si relieful muntos, cu inaltimi cuprinse intre 900 – 1937 m, creeaza conditii favorabile pentru precipitatii si ninsori abundente, care duc primavera timpuriu si in lunile mai-iunie la viituri destul de mari care pot produce necazuri, inundand suprafete arabile si gospodarii.
2.2. Coordonate istorice
Biserici ucrainiene (hutule) din lemn, sec. XVII-XVIII
Satele comunei Bistra, posesoarele unor bogate mosteniri si traditii de istorie, apar in documentele istorice incepand cu anul 1411. Toponimia localitatilor porneste de la vechile nume istorice locale.
Astfel, Bistra deriva din numele apei curgatoare Valea-istrei (potic Bestreanschi), care izvoraste din varful muntelui Hodea (Hovdea). Crasna Viseului poarta acest nume dedus din anumite cuvinte din limba ucraineana, ca : frurnos, frumoase, frumosi (krasnei, krasna, krasne) si care cuvinte sunt legate tot de un rau , cu numele Crasna-Frumusaua.
Raul poarta acest nume datorita apelor sale curate ca lacrima si a vitezei cu care curge, varsandu-se apoi in raul Viseu. Rau Crasna este format din doua paraiase, unul izvorasete din varful muntelui Pop Ivan, iar celalalt din varful muntelui Serban – Topolev – Polonica. Valea Viseului este cunoscut in documente inca de la inceputul secolului al XV – lea.
Initial, satele Bistra, Crasna-Viseului, Valea Viseului au fost considerate localitati – catune, apartinand comunei Petrova. Din documentele vremii rezulta ca locuitorii acestor asezari erau slugi (robi) ai bogatanilor (nemeilor) din Petrova. In Diploma regelui Ungariei, Robert, datata din 1411 se arata ca zonele vaste ale Maramuresului istoric aflate de-a lungul raurilor iza si Viseu aveau rezidentiatul la Cuhea si Rozavlea. Mai tarziu, localitatile situate de-a lungul raului Viseu apartineau domeniului public Viseu si Petrova.
Despre existenta localnicilor ne vorbeste si un document redactat de un istoric-documentarist din Cernauti in anul 1850, care descrie originea, traditiile si obiceiurile din aceasta zona. Acest document certifica apartenenta Crasnei si Bistrei la Petrova, insa face precizarea ca biserica de rit Greco-catolic era arondata la biserica Greco catolica din Rona de Sus, iar biserica din Valea Viseului apartinea bisericii Trebusa (azi in Ucraina).
Pentru a demonstra influentele slave asupra ppulatiei din zona de nord a tarii, se evidentiaza o cercetare relative recenta a dr. Ion Robciuc, care studiaza infiltrarile de populatie din zonele Galitei, Pocutiei, Prutului si Nistrului, din sec. al IX-lea, pana dincolo de Carpati, sub presiunea popoarelor migratoare.
Merita mentionat si faptul ca in perioada 1985-1989, un grup de arheologi, la sugestia locuitorilor din Crasna-Viseului, au efectuat cercetari in locul numit Uloha, unde au scos la suprafata obiecte de bronz, datate in secolul al XI-lea. Aceste obiecte se afla in custodia Muzeului de Istorie din Sighetul Marmatiei. Obiectele de bronz, descoerite in locul mentionat mai sus, dovedesc ca aceste locuri erau locuite inca inaintea sec al XI-lea.
2.3. Satul Bistra
Primul document atesta existent satului Bistra in anul 1411. Date satistice concrete apar abia incepand cu sec. al XVII- lea si mentioneaza existent a 29 de fumuri, fara a preciza numarul de locuitori. In 1717 existau 170 fumuri. In 1882 se mentioneaza pentru prima data si numarul de locuitori – 540 . In anul 1896 mentioneaza 470 greco-catolici, 38 romano-catolici si 156 evrei, in total 661 locuitori. In anul 1913 existau 672 de locuitori, din care 511 ucrainieni. In 1930 existau 947 locuitori si respective 202 fuuri. in anul 1940 existau 786 locuitori de etnie ucraineana si 250 evrei, in total 1036. In anul 1984 numarul locuitorilor era de 861. Se observascaderea numarului locuitorilor datorita plecarii evreilor. in anul 1956 satul avea 1063 locuitori, in 1966 avea 1284, majoritatea ucrainieni. Incepand cu anul 1968 si pana in present, populatia celor 3 sate, Bistra, Crasna, Valea-Viseului se situeaza in jurul cifrei 5000. Este de mentionat faptul ca Bistra devine de sine statatoare in anul 1913. primii locuitori mentionati in arhive purtau numele de : Dutciuc, Mascaliuc, Grijac, Madiar, Coreniuc, Godanca, Zelenciuc, Slavita, Lecico, Rozninciuc, Catarenciuc, Boiciuc, Greceniuc.
2.4. Satul Crasna – Viseului
Denumirea satului si atestarea lui documentara apare in anul 1411 in “Diploma Regelui Ungariei”, Robert, si rezulta ca este domeniul de proprietate al urmasilor lui Dragos. In baza documentelor din anul 1882, Crasna poarta numele de Frumuseaua. In istoria Maramuresului de Al. Filipascu este denumita Formoza/Furmoza. In perioada sec XIV – XIX, Crasna apartinea de Petrova, chiar daca purta in anumite perioade denumirea Crasna-Bistra.
Incepand cu anul 1945, Crasna – Viseului devine de sine statatoare pana in anul 1968, cand intra in componenta comunei Bistra. Amintim cateva nume de locuitori ai localitatii: Dutca, Dutciuc, Gorgan, Mocerniac, Fedac, Crasnian, Semeniuc, Antosec, Hretiuc, Pisten, Clipei, Boiciuc.
Populatia Crasnei este mentionata intr-un document din 1881 si datele se afla in cartile bisericii din localitate. Documentul cancelariei din Petrova, in anul 1910, arata ca Petrova are un nr. de 4229 locuitori, din care 1376 ucrainieni din Bistra si Crasna, care se presupune ca sunt locuitorii din Crasna. Un alt document din 1956 arata ca in Crasna traiesc 2199 locuitori.
2.5. Satul Valea – Viseului
Denumirea de Valea – Viseului dateaza din sec al XV –lea. De-a lungul istoriei purta diferite denumiri: Viso-Viseu, Visovelidi, Valea Viseului, Fehei Potoc. Partea de vest a localitatii intra in component Ronei de Sus si purta numele de Rona Poleana, iar partea de est, denumita Bilei Potic intra in component localitatii Tribusa aflata pe teritoriul Ucrainei. In “Istoria Maramuresului” de Al. Filipascu, se spune ca stravechiul teritoriu numit ”Velidi” apartinea domeniului Petrova, iar locuitorii sai erau slugi (robi).
O analiza a satului este foarte dificil de efectuat pentru ca informatiile istorice sunt extreme de confuze. Totusi, stim ca primii locuitori erau aproximativ 400 de hutuli veniti din Rahau, Lasinea, Bogdan, Galitia. Amintim cateva nume de locuitori: Matiasciuc, Clempus, Maricec, Craus, Dobrotchi, Firiscec, Godenciuc, Hosciuc, Lavorovschi, Onujec, Slavita, Neamciuc, Papariga, Spivaliuc, Traista, Perejuc. Primele date privind nr locuitorilor provin din anul 1910 cu 598 locuitori; anul 1930 cu 734; anul 1940 cu 1150; anul 1941 cu 1198; anul 1948 cu 1107. Incepand cu anul 1950 nr locuitorilor este cuprins in totalul comunei Bistra.
2.6. Asezare. Limite. Vecini.
Comuna Bistra este situate in partea Nordica a judetului Maramures si a tarii, intr-o regiune transfrontaliera romano-ucraineana. Localitatea este situate la poalele Muntilor maramuresului, localizata la limita dintre acestia si Depresiunea maramuresului. In mare parte, comuna Bistra include cursul inferior al raului Viseu si afluentii acestuia.
Comuna Bistra este situate la o distanta aproape egala fata de cele doua orase importante ale Maramuresului istoric – 35 km fata de Sighetu Marmatiei si 32 km fata de Viseul de Sus. Resedinta de judet – Baia Mare – se afla la o distanta de 105 km.
Comuna Bistra este situată la o distanță aproape egală față de cele două orașe importante ale Maramureșul istoric – 35 km față de Sighetu Marmației și 32 km față de Vișeu de Sus. Reședința de județ – Baia Marc – se află la o distanță de 105 km.
(foto Vasile Cure leac)
Situarea la cea mai mică distanță de Centrul Geografic al Europei (localitatea Dilove, raionul Rahiv. regiunea Zakarpatya – Ucraina), face ca așezarea geografică a localității Bistra să devină un pol de atracție turistică europeană.
Coordonatele geografice sunt: 47 11 51 51 lat. N și 24° 11'41 " long. E. Altitudinea față de nivelul mării, la postul hidrometric Bistra. este 368.1 m.
Vecini: Ucraina laN. comunele Ruscova și Leordina la
S. la S-V și S comuna Petrova. la E comuna Repedea și la V comuna Rona de Sus.
Harta administrativă a comunei Bistra
Din punct de vedere administrativ, comuna Bistra cuprinde trei sate : Bistra (sat așezat la confluența pârâului Bistra cu râul Vișeu), Crasna Vișeului (sat așezat dc-a lungul văii Frumușaua); și Valea Vișeului ( sat așezat la confluența râurilor Vișeu și Tisa).
Centrul administrativ al comunei, este localitatea Bistra care ocupa o pozitie central comparative cu cele doua sate. Aceasta este situate la o distanta aproape egala, 5-7 km, fata de Crasna Viseului si Valea Viseului.
Teritoriul comunei este inconjurat de doua localitati romanesti ( Petrova, Leordina ), precum si de trei localitati ucrainiene ( Repedea, Ruscova si Rona de Sus ). Astfel, se formeaza o fasie continua de localitati ucrainiene din judetul Maramures, ceea ce se inlesneste transmiterea valorilor etno-culturale si realizarea relatiilor interetnice si estompeaza unele influente de asimilatie naturala.
2.7. Geologia
Din punct de vedere al structurii geologice, aceasta zona a Muntilor Maramuresului se incadreaza in trei domenii structural:
Domeniul cristalino-mezozoic – cuprinde massive cristaline si cuvertura permo-mezozoica;
Domeniul flisului, extern – cuprinde in cea mai mare parte formatiuni cretacice apartinand flisului intern al Carpatilor Orientali, cutate si sariate in faza austriaca;
Domeniul transcarpatic sau maramuresan panonic – cuprinde depozite paleogene si neogene;
depuse in golfurile ( bazinele de eroziune ) Bistra, Crasna Viseului si Valea Viseului.
Domeniul cristalino-mezozoic;
Cele mai vechi formațiuni geologice sunt reprezentate de șisturi cristaline. Acestea ocupă cea mai mare parte a munților, imprimându-le un aspect de culme largă și unitară pe direcția N-Vși S-E. Din culmea largă principală se detașează culmi mai mici în direcțiile S. S-V. spre bazinele superioare ale văilor Bistra și Frumușaua. In acest domeniu se întâlnesc micașisturi. gnaise oculare, șisturi sericitoase. amfibolite, pegmatite. în partea internă a Munților Maramureșului se găsesc depozite cretacice superioare care încep de la confluența Vișeului cu Tisa și continuă pe marginea bazinului Crasna, Ruscova și Borșa. Depozitele se compun din gresii, marne și conglomerate. Peste aceste depozite sau direct pe cristalin sunt dispuse mame cenușii și roșii ale senonianului superior.
Domeniul flișului
Flișul este situat în exteriorul masivului cristalin maramureșean, iar cele mai vechi roci aparțin triasicului inferior și mediu. Formațiunea cea mai răspândită este cea reprezentată prin flișul negru alcătuit din șisturi argiloase, gresii cenușii, brecii calcaroase, calcarenite. Flișul negru, aparținând
jurasicului superior și cretacicului inferior, se intercalează și cu roci eruptive bazice și tufuri bazaltice.
Domeniul transcarpatic sau maramureșean panonic
Formatiunile zonei transcarpatice u o mare dezvoltare in Golful Frumusaua pe cursul mijlociu și inferior al Râului Vișeu, la Crasna, întâlnim două depozite restrânse în facies de fliș alcătuite din gresii și mamo-argile.
Zona neogenă precarpatică se interferează cu Depresiunea Maramureșului. Aceasta este reprezentată prin eocen. caracterizat prin facies de fliș, constituit din gresii micacee în alternanță cu argile roșii și verzi peste care urmează gresii subțiri calcaroase și depozite argilo-mamoase. Oligocenul este reprezentat prin straturi de marne cenușii și șisturi mamo-argiloase cafenii întâlnite pe versantul stâng al văii Vișeului și Tisa.
Cuaternarul, cu seria lui mai nouă 1 Ioloccnul. este caracterizat prin nisipuri și pietrișuri, situate pe terasele și luncile văilor Bistra. Crasna. Vișeu și Tisa. Forma de relief predominant întâlnită în zonă este versantul inclinat.
2.8. Relieful
Munții Maramureșului aparțin Carpaților Maramureșului și ai Bucovinei, sunt situați în partea de N-E a județului Maramureș. Ocupă spațiul de pe dreapta râului Vișeu până la granița cu Ucraina. în S și V sunt flancați de Depresiunea Maramureșului, iar în partea de N și de E de granița de stat cu Ucraina. Suprafața lor este de 1500 km“. Se încadrează în categoria munților mijlocii eu pante abrupte, fragmentate de numeroase văi. Munții Maramureșului sunt constituiți în mare parte din șisturi cristaline, dar se găsesc și alte roci sedimentare: calcare și conglomerate eretacice. gresii, șisturi argiloase, mame, argile și andezite.
Munții Maramureșului sunt alcătuiți dintr-o culme principală înaltă care separă bazinul Tisei Superioare de cel al Ceremușurilor (Ucraina). Cele mai reprezentative masive al Munților Maramureșului sunt: Farcău (1957 m) – între văile Repedea, Ruscova și Rica; Pop Ivan (1937 m) – așezat la granița cu Ucraina; Toroioaga (1930 m) – între râurile Țâșla și Vaser: Pietrosul Bardăului sau Pietrosul Maramureșului (1850 m ) – între văile Ruscova și Vaser; Cearcănu (1847 m) – între văile Țâșla și Borșa.
Masivul Pop Ivan se extinde de la confluența Tisa-Vișeu până la E de vârful Mica Mare (1815 m ) și izvoarele văii Repedea. In cadrul acestui masiv este inclus muntele Muncelu (1318 m), constituit în cretacicul superior, alcătuit din gresii, marne și conglomerate. Râul Vișeu își taie defileul în formațiunile cretacice dintre Bistra și Valea Vișeului. Din Culmea Muncelu se desprind câteva culmi: Culmea Arșita- Iaiinca. între valea Norița și valea Hreșchiv: Culmea Lctca-Plai-Bendivschei-Ceretiv, între valea Hreșchiv și Valea Runcu Mare; Culmea Cesnecovatăi-Podene. între văile Runcu Mare și Runcu Mic; Culmea Pasicinei, între văile Runcu Mic și Pasicinei; Culmea Denchiv. între valea Pasicinei și valea Șenderschei; Culmea Șenderschei. între valea Șenderschei și pârâul Scorodnei; Dealurile Hliubochei. între pârâul Hliubochei și valea Șușnița.
Muntele Pop Ivan cu altutudinea maximă de 1937 m. se întinde și pe teritoriul Ucrainei sub denumirea de Pip Ivan Maramoroskyi. Din el se desprind Muntele Șerban (1794 m) și Paltinu. vârful Tomnaticii (la V și la E de Valea Frumușeaua). în afară de aceștia mai sunt incluse culmea Poloninca (1613 m) și Culmea Holovaci. Spre E. de-a lungul graniței cu Ucraina se află Culmea Micu alcătuită din Bendreasca, Micu și Micu Mare. Aceasta este constituită din sedimentar cretacic. Prelungirea sudică a culmii Paltinu o reprezintă Muntele Certina situat între Frumușeaua și Ruscova. fiind fonnat din sedimentar paleogen și neogen.
Din Muntele Poloninca, spre S și S-V se întind bazinele Topoleu și Boriseanca.
Din Muntele Șerban (1794 m) spre V se prelungește interfluviul Bistra – Frumușaua în componența căruia intră Muntele Paltinu Mare (925 m). crestele Bilca. Bileanca, Dcalu Lung (între Bilca și Paltinu Mare), Svânăiu Mic (până la pârâul Noșa). Ardeleanca și Dealu Uloha (948 m). Ultimul continuă spre valea Bistra prin versantul 1 laivschci și Dubrugi. iar spre Crasna cu zona Luncilor.
Relieful dezvoltat pe calcare apare sub forma abrupturilor calcaroasc din Tocamea (Zaslău). unde întâlnim un petic dc calcar biogen depus peste conglomerate cretacice ce apar la zi în Defileu Vișeului dintre Bistra și Valea Vișeului. în schimb, morfologia carstică de adâncime este prezentă prin peșteri (de dimensiuni relativ mici) și două avene, toate cartate. Peșterile se află în bazinul Văii Vișeului – Tocamea – 7 și bazinul Bistrei – 4.
Culmea Tocarnea
Avenele se află în bazinul Văii Bistra și Tocamea și secționează calcarele triasice până la substratul impermeabil.
Aceste peșteri nu sunt amenajate cu scopul vizitării de către turiști datorită grelei accesibilități și lipsei unor poteci de acces. Totuși, aceste zone oferă posibilitatea practicării activităților de explorare apeșterilor cu condiția amenajării unor poteci de acces, sporind astfel și gradul de siguranță a vizitatorilor.
In comuna Bistra există relieful dezvoltat pe calcare triasice și mai multe peșteri:
Peștera Tocarnea I, localizată în satul Bistra. dealul Tocamea. peștera este o diaclază cu o lățime de 0.5-0.8 m și lungime de 19 m în calcar eocen:
Peștera Tocarnea II. localizată în satul Bistra. dealul Tocamea. cea mai spectaculoasă din zonă:
Peștera Tocarnea III. localizată în satul Bistra. dealul Tocarnea. peștera este o diaclază cu o lățime 1 in și lungime de 30 m:
Peștera Tocarnea IV, localizată în satul Bistra. dealul Tocamea. peștera este o diaclază cu o lățime de 1-1,5 m. înălțime de 6-12 m dezvoltare 54 in:
Peștera Tocarnea V. localizată în satul Bistra. dealul Tocarnea, peștera este o diaclază și are o dezvoltare de 18 m;
Avenul Tocarnea, localizat în satul Bistra. dealul Tocamea. are dezvoltare de 16 in și o denivelare de 14 ni:
Peștera mică în marne din Dealul Tocarnea, localizată în satul Bistra. dealul Tocamea. are o lungime de 15,3 m dezvoltată în marne și calcar:
Peștera Stilo. localizată în satul Bistra. dse află pe versantul stâng al văii Șenderschi la o altitudine de 1040 ni. are dezvoltare de 17 m în calcar;
Peștera Coreniuc de la Cariera Șendrenschi. localizată în satul Bistra. se află la cariera Șenderschi. are o dezvoltare de 84 m în calcar eocen;
Peștera nr. 2 de la Cariera Șenderschi. localizată în satul Bistra. este o diaclază și are o dezvoltare de 13 m;
Avenul Șenderschi. localizat în satul Bistra. se allă pe versantul drept al Văii Șenderschi. are o dezvoltare de 17ni și o denivelare de 8 m.
Relieful periglaciar s-a format în pleistocen și a dus la degajarea materialului detritic pe versanții abrupți de pe culmea Pop Ivan. în mare parte suprafețe întinse de materiale – cuverturi de grohotișuri – au fost fixate cu vegetație. Sunt prezente și alte forme de relief periglaciar care au fost formate nu numai de îngheț-dezgheț ci și de gradul de înclinare a reliefului. Printre aceste forme enumerăm: râuri de pietre, blocuri glisante, solitluxiuni. movilele înierbate etc. Rețeaua hidrografică s-a extins și adâncit datorită activității intense a eroziunii de adâncime asupra rocilor sedimentare mai moi. și au format defilee în cristalin (Vișeu, Frumușaua și Bistra). în prezent procesele crionivale reprezintă principalul agent modelator al reliefului acestei culmi.
In partea vestică se desfășoară Culmea Judcleva (între râurile Ronișoara, Tisa și Vișeu), fiind mai puțin fragmentată și cuprinzând: Măgura Judeleva 939 m. Măgura lalinca (între pârâul Luhei și pârâul Tocamea, alcătuită din calcare exploatate pentru obținerea varului), Măgura Obcina 902 m. Măgura Voloseanca 929 m.
Intre Valea Neagră și pârâul Mohnatci se întinde Culmea Mohnatei. iar între pârâurile Mohnalei și Tocamea culmea Tocamea. Dealul Chicera închide centrul satului Bistra la S. fiind cuprins între râul Vișeu – Valea Neagră – Comuna Petrova și DJ 185.
Comunei Bistra aparțin două bazincte de eroziune cu terase: Valea Vișeului și Bistra și un golf de paleogen al Crasnei (Frumușaua); pe această constituție petrografkă s-au dezvoltat forme specifice de relief.
Culoarul Vișeului reprezintă un relief constituit din roci sedimentare paleogene și neogene fiind compus din mai multe arii depresionare: două bazinele de eroziune cu terase Valea Vișeului și Bistra și un golf de paleogen al Crasnei. Defileul Vișeului s-a format în cretacic fiind urmat de bazinetul Valea Vișeului (zona de confluență a râului fisa cu afluentul de dreapta Vișeu). Lărgirile sunt obișnuite la nivelul teraselor și luncilor. După defileul dintre Bistra și Valea Vișeului – format în cretacic. urmează bazinetul Valea Vișeului la confluența cu Tisa – format la contactul dintre cretacic și oligocen. în satul Valea Vișeului. înainte de confluența dintre râurile Vișeu și Tisa se individualizează patru terase, pe alocuri terase comune (Poderei și Pojarnița), iar în mijlocul satului martorul de eroziune Megla. Altitudini relative ale teraselor sunt: 10 m. 20-25 m. 50-57 m și 75 m pe partea dreaptă a Vișeului. iar pe stânga Tisei o terasă de luncă de 2-3 m. O terasă bine individualizată se întâlnește și în satul Bistra pe partea dreaptă a râului Vișeu (Poderei). dar și în satul Crasna la 1 Irihorcțul de Jos: tot pe malul drept al râului Vișeu întâlnim o terasă bine individualizată.
Condițiile naturale actuale asigură desfășurarea unui număr mare de procese de modelare specifice etajului montan și a culoarelor de vale. Aici acționează gelivația cu precădere pe pantele abrupte, iar roca apare la zi. Rezultă acumulări bogate în gelifracte (adevărate mări de pietre) la baza versanților. Ravenele și torenții brăzdează adânc versanții culmilor muntoase. Alunecările de teren sunt foarte reduse. Procesele fluviatile au însă o frecvență mare, văile sunt adâncite în roci cristaline. în conglomerate și gresii, are loc o puternică eroziune de fund. iar transportul se face prin săltare și rostogolire datorită existentei unei mari energii de relief.
Relieful satului Valea Vișeului se caracterizează prin aceea că în partea din stânga râului Vișeu se află dealurile Tocamea (895 m), Tovstei (878 m), Dubrova (777 m). Picuiata (794 m). Macovița – Judeleva (931 m). Obcina (834 m) și Poghir (878m). Aceste culmi delimitează satul Valea Vișeului de comuna Rona de Sus și satul Bistra. Există trei lunci inundabile: Zăvoi, Piddolena și Zaveșiva. Ele au un punct comun, confluența Vișeu-Tisa (330 m). Lunca inundabilă care se numește Zăvoi sau Zaștrec se întinde pe lângă râul Tisa. de la confluența râului Vișeu cu râul Tisa până la locul denumit Kameanca (334) unde râul Tisa face un cot de 90 de grade). Lunca inundabilă Piddolena se întinde pe lângă partea dreaptă a râului Vișeu de la terasa Zapoderei 333 m și până la confluența Vișeu-Tisa. Lunca Zaveșiva se întinde pe partea stângă al râului Vișeu. în continuare se află trei terase: terasa I. (aprox. 338 m – 345 m ); terasă a II – a ( 355 m -360 m) și terasa a III- a (370 nt-375 m ). Terasa I: Centru-Bulaivskc și Zapoderei. terasa a II – a : Pojarnița și Pojamița – Polyana. iar terasa a 111-a: Poderei. între terasele Centru-Bulaivske. Pojamița . lunca Zăvoi și confluența Vișeu-Tisa este o ridicătură de teren care se numește Megla (367 m). în partea estică a teraselor sunt vai si dealuri.
Clima
Comuna Bistra este așezață în partea de N a țării Ia contactul dintre depresiune și munte, pe un culoar de vale. are climă temperat continentală cu influențe baltice caracteristică în general Munților Maramureșului și Depresiunii Maramureșului. Climatul este supus influenței advectivc a maselor de aer vestice (oceanice) ale căror caracteristici se reflectă în evoluția tuturor elementelor climatice.
Elementele climatice sunt influențate de următorii factori: poziția geografică, relieful, mișcarea maselor de aer. vegetația și altele. Pătrunderea maselor oceanice are loc de-a lungul Culoarului Tisei, iar versanții cu expunere vestică primesc un procent mai mare de umiditate. Altitudinea reliefului determină o etajare pe verticală a tuturor proceselor și fenomenelor climatice: temperatura aerului scade odată cu altitudinea: 0.6 grade Celsius/100 m. umiditatea relativă medie anuală crește cu 1-1.5/100 m. iar cantitatea de precipitații crește cu 70-100 nun/l00 m.
Culmile munților Cemahora. Maramureșului și Rodnei constituie bariere climatice pentru circulația anticiclonală din E. circulația ciclonală din V și S-V.
Temperatura medie anuală a aerului în cadrul teritoriului studiat depinde de formele de relief, în zona înaltă a Munților Maramureșului se înregistrează temperaturi cuprinse între 0 – 2 °C. în zonele montane 2 – 4 °C. la poalele munților de la 4 – 6 °C, iar în zonele depresionare 6-8 °C. Izoterma de 0 . grade este situată deasupra limitei de 1850 m.
Temperatura medie a lunii ianuarie în zonele de munte este cuprinsă între – 10 și – 6 °C. iar în arealele depresionare – 6 și – 4 °C. Cea mai scăzută temperatură se înregistrează pe o lășie îngustă ce leagă Munții Pop Ivan Șerban și Poloninca.
Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 8 – 10° C în zonele de munte și 16 – 18° C în zonele depresionare.
Temperatura maximă absolută înregistrată în județul Maramureș este de 39.4° C (orașul Seini la data de 06.08.1952). Alte temperaturi apropiate 39.2° C s-au înregistrat la Vișeu de Sus și Baia Mare în 08.08.1951.
Temperatura minimă absolută – 31.6° C la Vișeu de Sus la data 26.01.1954. Analiza repartiției temperaturilor ne arată că valorile ei cresc de la munte spre regiunile sudice mai joase dinspre Depresiunea Maramureșului și scad înspre nord spre zonele mai înalte. în regiunile depresionare verile sunt răcoroase și mai scurte, iar în timpul iernilor este prezent fenomenul de inversiune termică. Inversiunile termice sunt mai accentuate iama, când aerul rece alunecă descendent pe pante, se acumulează pe fundul văilor, răcindu-le radiativ. Pe fundul Văii Vișeului temperatura aerului este mai coborâtă în comparație cu zonele mai înalte. Amplitudinea termică în regiunile montane nu este mai
marc de 20 C.
Precipitațiile atmosferice joacă un rol important în regimul hidric al râurilor din această zonă. După cantitatea de precipitații căzute. Munții Maramureșului se situează printre regiunile cu cele mai mari valori ale pecipitațiilor din România. Căderile torențiale de precipitații în anii 1971. 1974. 1998 și 2008 au provocat pagube semnificative pentru localnici. Precipitații solide sub formă de grindină cad o dată la cinci ani. în anii 1974. 1977 grindina a compromis aproape în totalitate recolta localnicilor.
în cadrul localităților comunei Bistra au fost identificate trei arcalc:
peste 1200 mm/ an – în masivele culmii Pop Ivan;
între 1000 și 1200 mm/ an în zonele de munte și dealuri înalte:
între 700 și 1000 mm/ an în zonele depresionare și culoare.
Cel mai ploios anotimp este vara cu maximul în luna iunie, cantitatea lunară de precipitații oscilează între 143 mm și 111 mm. Dispunerea versanților în direcția V și N-V, influențează cantitatea de precipitații primite. în comparație cu versanții dispuși in direcția E și S-E. Cel mai uscat anotimp este iarna când cantitatea de precipitații scade până la aproximativ 50 mm. Numărul anual al zilelor cu precipitații este dc 150-170.
în ceea ce privește cantitatea de căldură primită de la soare, expoziția versanților joacă un rol determinant. Există unele contraste între cantitatea de căldură primită de versanții cu expoziție sudică și cei cu expoziție nordică. Versanții cu expoziție sudică beneficiază de cea mai lungă durată de strălucire a soarelui, deci o cantitate mai mare de energie solară. Durata de strălucirea soarelui este de 1800 ore; numărul zilelor cu cer senin, media anuală 40; media anuală a zilelor cu cer acoperit – 120.
Vara umiditatea aerului este ridicată și crește de la V la N-E. respectiv de la 80 % la 84 %. în această zonă este frecvent fenomenul de îngheț care se menține până la 180 – 200 zile.
In zonele montane precipitațile solide se formează la sfârșitul lunii septembrie, iar în depresiuni la sfârșitul lunii octombrie. Căderile de zăpadă se înregistrează până la sfârșitul lunii martie. Durata medie a intervalului cu ninsori este de 75-150 zile și crește de la V spre E. Anotimpul de iarnă se poate menține 5-6 luni. Grosimea stratului de zăpadă în Culmea Pop Ivan este de 100- 150 cm și mai mare în locurile adăpostite, iar în unele locuri se formează avalanșe care au efecte negative asupra vegetației.
Vânturile se formează sub influența circulației generale a maselor de aer vestice și celei nordice.
Orientarea culmilor muntoase și formele de relief joacă un rol important în canalizarea maselor de aer care coboară din munții înalți spre văi și depresiuni.
Direcția vânturilor se schimbă în funcție de anotimp. Pe crestele munților, vântul are o viteză care depășește 50 m/s, iar în rest viteza vântului este 3-8 m/s. Au fost înregistrate furtuni dezastruoase în mai mulți ani (1971. 1974. 1978. 1982) datorită diferențelor ridicate a temperaturii aerului și a precipitațiilor, care au doborât imense suprafețe cu arbori.
Clima teritoriului studiat se schimbă de la V la E fiind determinată de așezarea geografică și de relief. Clima joacă un rol important în formarea sistemelor de răspândire și în activitățile economice ale populației, dar și în arhitectura gospodăriilor. Ca de exemplu: multe locuințe sunt așezate în locuri ferite de vânt. cu geamuri orientate înspre sud. acoperișuri înalte și ascuțite cu scopul scurgerii rapide a precipitațiilor. De asemenea, clima creează premise favorabile practicării sporturilor de iarnă. Această zonă montană oferă posibilitatea practicării în sezonul de vară a plimbărilor în natură cu vizitarea stânilor. beneficiind de ospitalitatea deosebită a localnicilor și a turismului ecologic. Aceste activități se combină cu cclc de observare a diferitelor specii endemice ale florei și reprezentanților faunei. De asemenea, un rol deosebit îl joacă peisajul deosebit de atractiv și accesibilitatea care dă posibilitatea dezvoltării turismului.
Solurile
Solurile se clasifică în zonale și azonale. Solurile din această zonă s-au formal sub influența unui climat caracterizat prin precipitații abundente și mai reci pe măsură ce crește altitudinea. Solurile zonei montane au evoluat la adăpostul pădurilor de fag. conifere și a pajiștilor alpine și sub influența unui climat caracterzat prin precipitații abundente (1200 mm -1400 mm) și temperaturi relativ scăzute 4. -2". Substratul petrografic îl constituie rocile dure: metamorfice. eruptive, sedimentare. în procesul de pedogeneză o influență importantă o exercită și factorii climatici și biologici, iar extinderea mare a pădurilor, cu prioritate a celor de rășinoase explică predominarea solurilor brune, brune acide și a solurilor brune feriiluviale (podzolice). Principalele tipuri de soluri sunt legate de cele două forme de unități geografice: muntele și culoar de vale. ce reflectă clar influența principalilor factori pedoclimatici asupra procesului de soli licăre.
în categoria solurilor zonale sunt incluse cele din zonele montane. Pe culmile înalte ale munților întâlnim soluri scheletice de pajiști alpine unde roca dură apare pe alocuri la zi. Specifice plaiurilor montane sunt solurile brune acide alpine care ocupă părțile superioare ale Masivului Pop Ivan. Urmează solurile podzolice la altitudini cuprinse între 1200 m-1600 m și se dezvoltă sub o litieră de rășinoase. Solurile brun acide se dezvoltă pînă la altitudini de 1200 m; în zonele de dealuri apar soluri brune de pădure care se dezvoltă sub o litieră de păduri de stejar și fag. în bazinetele depresionare Bistra. Valea Vișeului și Crasna sunt răspândite solurile argiloiluviale.
în cadrul solurilor azonale sunt incluse solurile aluviale. care se remarcă prin productivitate ridicată, răspândite în apropiere de luncile râurilor. Solurile gleice sunt legate de lunca Vișeului și Tisei și cuprind soluri înmlăștinite pe terasele Vișeului. soluri aluviale și coluviale în luncile inundabile, ceea ce le face să aibă o textură nisipoasă fină. pe alocuri cu pietrișuri.
Straturile de soluri din zonele depresionare, lunci și de dealuri sunt bogate în humus și mai roditoare decât cele din zonele montane, fiind favorabile culturii plantelor și pomiculturii. Activitatea antropogenă (pasunatul excesiv, defrisarile) a dus la modificari ale substratului de sol, iar in unele zone si la degradarea acestuia prin eroziune, ogase si torenti.
Defileul Tisei (foto Vasile Oniujec)
Râul Tisa formează granița de stat dintre România și Ucraina pe o distanță de 62 de km între Valea Vișeului și Teceu Mic. Pe acest sector râul Tisa primește afluenți de stânga și anume: Vișeu. Iza, Săpânța, Potic. Șugatag și altele. Râul Tisa este format, la origine, din două izvoare: Tisa Neagră și Tisa Albă, în Ucraina. Tisa Neagră izvorăște din munții Svidoveț și își croiește drumul de la N spre S, iar Tisa Albă izvorește din munții Ciomohora, vf. Hoverla și își croiește drumul de la E spre V. Aceste două râuri se unesc în apropiere de orașul Rahiv – Ucraina formând râul Tisa (unul dintre cei mai importanți afluenți ai Dunării). Din locui de confluență a râului Tisa cu pârâul Norița începe granița de stat cu Ucraina.
Răul Vișeu izvorăște de sub Pietrosul Rodnci prin izvorul Vișeuț. intră în Depresiunea Maramureșului pe care o străbate în partea sa estică. In cursul inferior al râului Vișeu există o albie relativ îngustă cu maluri aproape paralele, pe alocuri înalte, fundul albiei este din pietriș și bolovâniș. nu este uniform în cea mai mare parte și are o cădere medie de 3.5 m/km.
Hhidrografic râul Vișeu este principalul colector si unul dintre cei mai importanți afluenți de stânga ai Tisei pe teritoriul județului Maramureș. El se varsă in Tisa în dreptul localității Valea Vișeului (confluența are loc sub un unghi drept). Debitul mediu al Vișeului este de 30.7 mc/s, pe sectorul Petrova – Valea Vișeului. până la confluența acestuia cu Tisa. Datorită cantităților mari de precipitații rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, asigurând o scurgere abundentă a apei. cu caracter permanent, tot timpul anului.
Lungimea totală a râului este de 77 de km din care 67 % străbate o zona montană.
Defileul Vișeului
Lungimea Râului Vișeu pe cursul inferior cuprins între Petrova și confluența cu Tisa este de 15 km. Afiunții importanți ai Vișeului sunt Frumușeaua. Bistra. Valea Neagră și Runcu Mare. în trecut râul Vișeu a jucat un rol important în transportul lemnelor – plutărit. Densitatea medie a rețelei hidrografice a comunei Bistra este de 0.81 km/knr. în aval de confluența cu râul Ruscova, Vișeu primește pe partea dreaptă afluenți cu debite importante. Pârâul Hrihoreț se varsă direct în Vișeu. fiind situat la limită dintre comuna Ruscova și satul C'rasna Vișeului.
Râul Frumușeaua (Krasneanska. Krasna, C’rasna. ..Kpacna") este alimentat cu ape limpezi de sub masivele Șerban. Pop lvan (Pip Ivan) și Plai. Acesta se formează din mai multe pâraie și anume: pe partea stângă Perislopu. Hututeanca, Paltinu Mic. Malonicu, Dumeac, Virlău. Bucovinca. și afluenții de dreapta ai râului Frumușeaua: Izvorul Pip Ivan cu Stâna și Creva, Noșa. Svânăiul. Suprafața bazinului hidrografic este 525 km2 iar lungimea râului este de 14 km. După regimul hidrologic râul Frumușeaua este un râu tipic carpatic se varsă în râul Vișeu în imediata apropiere de localitățile Crasna Vișeului și Petrova.
Valea Hutiutenca (foto Ioan Pop)
In partea N-E față de centrul comunei Bistra. curge râul cu același nume – Bistra (denumirea provine din limba ucraineană „биcтрий” / „bystryi”care în limba română înseamnă „repede”). Interesant este locul de confluență al afluenților: Bistra, Șerban. Bileanskey și Poloninka.
Acești afluenți parcă duc o luptă între ei în privința aportului de apă și nu întâmplător locul a primit denumirea ucraineană de ..Boreseanka” care înseamnă „locul luptei". Afluenții de stânga ai râului Bistra sunt: Bilca. Bileanca. Ardeleanca. Zhar. iar cei de dreapta: Boriseanca. Topoleu. Șușnița. Hliubochei. Scorodnei. Șenderschci. Râul Bistra are lungimea totală de 9 km. iar suprafața bazinului hidrografic este de 28 km2.
Afluenți de dreapta ai Vișeului. în zona Valea Vișeului mai mici ca debit sunt: Runcu Mare. Pasicinei și Runcu Mic. Toți își culeg apele de sub masivul Munccl. Lungimea râului Runcu Marc este de 7 km. iar suprafața bazinului hidrografic este de 20 km2.
între râurile Bistra și Runcu Marc. Vișeu primește doi mici afluenți (Pasicinei și Runcu Mic).
Pe partea stângă, râul Vișeu primește afluenții: Valea Neagră (Ciornei). Tocamea și Luhei. Aceștia își culeg apele din zona cumpenei Ronișoara -Vișeu. în dreptul localității Valea Vișeului. Râul Tisa primește ca afluenți: Norița și Hreșchiv.
în satul Bistra există o stație hidrologică cu regim permanent, amplasată pe râul Vișeu (înființată încă din anul 1900), iar în Valea Vișeului o stație pe Tisa. Fenomenul de îngheț (pod de gheață) apare în • fiecare an. în special pe cursul mediu și inferior al râurilor Vișeu și Crasna. Afluenții mici. situați la peste 700 m și în zonele mai înalte au pante mari. nu îngheață, dar au gheață pe marginea cursului. Râurile Vișeu și Tisa s-au revărsat ciclic, iar prin revărsările lor au produs mari inundații cu pagube materiale și victime omenești. Pe data de mai 1970 raul Viseu a atins la Postul hidrometric Bistra costa istorica de 720 cm si un debit de 1075 mc/sec.
Inundații din anii 1970 și 2008 (Foto Mihai Petrechi)
în anul 1970 s-au înregistrat inundații deosebite în satul Valea Vișeului când râul Vișeu a ieșit din matcă și a inundat locul numit Zaveșiva. Inundațiile din 1998 și cele din 2001. respectiv 2008 au depășit aceste cote. în timpul inundațiilor din martie 2001 la postul I lidrometric Bistra s-a înregistrat un debit de peste 1800 mc/sec și o cotă de 760 cm. Tot atunci, râul Tisa a rulat prin postul hidrometric Valea Vișeului cu 2200 mc/sec. în amonte dc confluența cu Vișeu.
Moara din comuna Bistra (foto loan Pop)
în trecut, mai în toate localitățile ucrainene de pe cursul inferior al Vișeului „Vișcvscena”, s-a utilizat hidroenergia cu ajutorul căreia oamenii puneau în mișcare morile și vâltorile. în apropiere de centrul localității Bistra s-a păstrat o moară și o vâltoare care funcționează încă din sfârșitul sec al XIX – lea. Locuitorii comunei Bistra au utilizat forța hidroenergetică și pentru a pune în mișcare așa numitul gater de apă.
Nu întâmplător în localitățile Bistra și Crasna Vișeului au fost întreprinse studii privind potențialul hidroenergetic al zonei. Vor fi construite mai multe micro-hidrocentrale pe râurile Bistra și Frumușeaua. Acest lucru va îmbunătăți serviciile de transport al energiei electrice care sunt fluctuante, semnalându-se căderi de tensiune. în viitor aportul energetic adus de micro-hidrocentrale va fi benefic pentru locuitorii zonei, deoarece trăiesc la capătul liniei de transport a energiei electrice.
Pe anumite sectoare de pe râul Vișeu. în aval de Bistra. sunt condiții dc practicare a raftingului. De asemenea, apele curgătoare din zonă oferă condiții ideale practicării pescuitului sportiv cu satisfacții deosebite pentru cei împătimiți.
Capitolul III. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE A COMUNEI BISTRA
3.1. Contextul socio-economic general din zona rurala
Localitatile componente ale comunei Bistra sunt urmatoarele:
Bistra cu 1017 locuitori situata pe DJ 185;
Crasna Viseului cu 1749 locuitori, distanta resedintei fata de localitate 7 km, situata pe DC 7;
Valea Viseului cu 1639 locuitori, distanta resedintei fata de localitate cu 9 km situata pe DJ 185.
Totalul numarului de locuitori: 4405, iar distanta fata de resedinta de judet: 104 km.
Localitati componente
Distanta fata de resedinta de judet: 104 km
Structura poplatiei pe etnii
Structura populatiei pe grupe de varsta
Structura populatiei pe sexe
Structura populatiei pe nivele de scolarizre (%)
Religia
Date referitoare la minoritatea ucraineana
(Sursa: Guvernul Romaniei, Departamentul Relatii Interetnice )
Asigurarea folosirii limbii materne a minoritatii in spatial public:
Folosirea inscriptiilor bilingve:
Invățământ in limbile minorităților
Instituții care organizează activități culturale pentru grupul minoritar
Inițiative civice ale grupului minoritar
Locuințe
Numărul gospodăriilor din comuna: 1216
Numarul familiilor care locuiesc la bloc: 120
Bugetul local
Fondul agricol
Suprafata agricola: 4.440 ha
Suprafata cultivate: 520 ha
Zootehnie
Fondul forestier
Infrastructura
Reteaua de drumuri
Apa
Lungimea retelei de apa potabila exstenta: 12 km
Este necesara reabilitarea ei (12 km) si extinderea cu 40 km.
Canalizare – nu exista
Este necesara o retea de canalizare de 52 km
Statie de epurare – nu exista
Gestionarea deseurilor
Tip de colectare : in amestec
puncte de colectare amenajate: exista
Nu exista europubele in gospodarii
Sistem de colectare: autogunoiere, contact prestari servicii.
Deponeu autorizat la Viseul de Sus (26km).
Retea electrica
Trebuie reabilitati : 26 km
Trebuie extinsa: 6 km
Iluminat public
Exista iluminat public, dar este insuficient.
Retea de gaz: nu exista
Proiecte finantate si implementate cu fonduri din bugetul local
Proiecte finanțate și implementate cu fonduri din bugetul județean
Proiecte finanțate și implementate cu fonduri guvernamentale
Proiecte finanțate și implementate cu fonduri comunitare: nu exista
Proiecte finanțate și implementate cu fonduri SAPARD
Studii și proiecte depuse spre evaluare pentru finantare
Studii si proiecte existente
Studii si proiecte necesare
Educatie
Administrația publica
Sanatate
Cultura
Sport
Economie
Caracteristicele economico-sociale ale comunei
Aceasta analiza s-a făcut prin distribuirea unor chestionare către cetateni, prin care aceștia au identificat problemele cu care se confrunta fiecare sat si comuna pe ansamblu si si-au exprimat aspirațiile.
Din considerente de spațiu. înregistrarea chestionarelor completate de către cetateni o prezentam la final, in Anexe.
Apoi, aceste chestionare au fost centralizate, grupandu-se aspirațiile pe domenii,comuna/sat.
Redam in continuare centralizarea acestora.
Capitolul IV. ANALIZA SWOT
4.1. Pozitia comunei: asezarea geofgrafica si cadrul natural
Concluzii pozitive:
Situarea unei suprafete de aproximativ 1.000 ha din domeniul public al comunei in interiorul Parcului Natural Muntii Maramuresului;
Asezarea intr-o zona deosebit de pitoreasca.
Concluzii negative:
Pozitia relativ izolata in cadrul judetului Maramures, la granite cu Ucraina;
Distanta mare fata de resedinta de judet: 104 km;
Distanta mare fata de cel mai apropiat oras : Viseu de Sus : 30 km
Oprtunitati:
Posibilitatea ca Parcu Natural Muntii Maramuresului, cel mai mare ca suprafata din tara, sa devina un pol de mare atractie turistica, angrenand dezvoltarea intregii regiuni;
Deschiderea unui punct de trecere la granite cu Ucraina, care va facilita tranzitul in aceasta tara a persoanelor din zonele Viseu, Borsa;
Situarea in apropierea centrului geographic al Europei ( peste granita, Dilove in Ucraina ), posibilitatea ca ucrainienii sa valorifice acest avantaj din punct de vedere touristic;
Amenintari:
Posibilitatea comunei de a ramane intr-o situatie de izolare in conditiile nerealizarii modernizarii rapide a infrastructurii de transport si tehnico-edilitare;
4.2. Populatia, forta de munca
Concluzii pozitive:
Populatia manifesta un grad de toleranta ridicat (inexistenta unor stari tensionate sau conflictuale de natura etnica, religioasa, etc). Exista in comuna forta de munca calilicata in meserii din exploatarea si prelucrarea lemnului. minerit, constructii, sculptura in lemn, confectioned textile si turism;
Concluzii negative:
Numarul mare al omerilor si persoanelor fara venituri; Nivel de pregatire si calificare relativ scazut;
Parte din populatia ocupata in agricultura, zootehnie, nu poseda studii, specializari, in domeniu.
Oportunitati:
Facilitatile oferite prin “Legea muntelui”, “Legea tinerilor” etc., ar putea mentine populatia tanara in zona si chiar sa determine intoarcerea celor plecati;
Posibilitatea de a pregati personalul in turism si agricultura montana la “Centrul de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati. “CEFIDEC “ Vatra Dornei;
Amenintari:
Depopularea si imbatranarea populatiei datorita fenomenului emigrational; Stabilirea fortei de munca tinere si calificate (absolventi de facultati, licee) in centre urbane din tara sau strainatate;
4.3. Infrastructura de transport si comunicatii
Concluzii pozitive:
Existenta in comuna a retelelor de transport rutiera si feroviara;
Existenta retelei de telefonie fixa;
Concluzii negative:
Starea proasta a retelei rutiere de transport: DJ 185; DC 7;
Halta CFR intr-o stare inutilizabila:
Inexistenta unui mijloc de transport in comun (autobus, microbuz) care sa lege comuna de orasele apropiate: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus;
Situarea intr-o zona tara acoperire pentru telefonia mobile;
Inexintenta unui furnizor de servicii de Internet;
Oportunitati:
Existenta unui proiect finantabil pentru un drum spre frontiera cu Ucraina;
Existenta unor proiecte (aflate in diferite stadii de lucru) de reabilitate a cailor de transport care ar putea beneficia de finantari europene.
Amenintari:
Riscul nedepunerii in aceasta perioada a unor proiecte finantabile pentru modernizarea infrastructurii de transport ar putea determina ramanerea comunei in izolare pentru o buna perioada de timp;
Infrastructura tehnico-edilitara, de mediu, locuinte
Concluzii pozitive:
Existenta alimentarii cu apa potabila (partial);
Existenta combustibilului lemnos pentru energie termica;
Existenta PUG-urilor si Regulamentelor locale de Urbanism actualizate pentru toate localitatile comunei;
ldentificarea in acestea a viitoarelor areale de dezvoltare (extinderea intravilanului);
Un mediu curat, datorita situarii intr-o zona montana nepoluata;
Lipsa unor agenti economici poluanti pe teritoriul comunei.
Concluzii negative:
Inexistenta canalizarii;
Inexistenta alimentarii cu gaze naturale;
Reteaua de alimentare cu apa insuficienta;
Reteaua de energie electrica nu ajunge in toate casele;
Ponderea relativ mica a constructiilor de structure durabila (zidarie, belon):
Suprafata medie locuibila mica (aproximativ 11 mp/persoana);
Ponderea relativ mica a constructiilor cu mai mult de un nivel (aprox. 20%),ceea ce determina o utilizare ineficienta a intravilanului;
Blocuri cu apartamente pentru specialisti putine;
Lipsa unor lucrari de indiguire a cursurilor de apa:
Inexistenta unui sistem de gestionare a deseurilor.
Oportunitati:
Existenta unor proiecte (aflate in diferite faze de lucru) pentru extinderea retelei de alimentare cu apa potabila si introducerea canalizarii.
Existenta unui program al Guvernului Romaniei (MG nr.328/28.03.2007) prin care se poate finaliza electrificarea in comuna;
Posibilitatea utilizarii potentialului hidroenergetic al apelor curgatoare din zona pentru obtinerea energiei electrice (microhidrocentrale) in special pentru institutiile publice din comuna;
Posibilitatea compactarii deseurilor lemnoase (in brichete, peleti) si a utilizarii lor pentru caldura;
Posibilitatea de a construi locuinte prin programul ANL si de a atrage astfel potentiali tineri specialisti in comuna;
Amenintari:
Costurile mari ale lucrarilor de canalizare, indiguire si amenajare a apelor:
Costurile mari de realizare a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;
Valoarea mare a contributiei locale pentru aceste lucrari si felul in care se realizeaza finantarea (intai beneficiarul face cheltuielile care ulterior i se deconteaza).
Economia
Concluzii pozitive:
Existenta unor resurse naturale: substante nemetalifere, roci utile, a agregatelor naturale (nisip si pietris),calcar, ape minerale (apaoligominerala, sulfuroasa);
Existenta resurselor de lemn (primaria dispune de paduri in domeniul public), poate permite valorificarea lor, dar numai intr-o forma superioara, printr-o valoare adaugata a produsclor cat mai mare.
Concluzii negative:
Numar mic de agenti economici (in sfera productiva sunt inregistrati doar 4 cu activitati in prelucrarea lemnului);
Agricultura de subzistenta detine ponderea majora in cadrul activitatilor;
Soluri din clasa de fertilitate V (foarte slabe).
Oportunitati:
Politica si programele de finantare ale Guvemului Romaniei si Uniunii Europene de valorificare a surselor de energie regenerabile poate permite amenajarea cursurilor de apa pentru valorificarea potentialului lor hidroenergetic (microhidrocentrale), precuin si turistic (pescuit sportiv) si acvacultura:
Existenta deseurilor lemnoase (rumegus) ar putea justifica compactarea acestora (brichete de rumegus, peleti) si folosirea combustibilului pentru incalzire, sau vanzarea lui;
Se pot face investi(ii in exploatarea substantelor nemetalifere si a rocilor utile, a agregatelor natural (nisip si pietris), a calcarului, a apelor minerale (apa oligominerala, sulfuroasa);
Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor microferme de crestere organizata a animalelor si dotarea cu centre de colectare si prelucrare a produselor animale: carne, lapte, lana s.a.
Amenintari:
Plecarea tinerilor din comuna datorita lipsei locurilor de munca;
Situarea relativ departe de cel mai apropiat oras (30 km) poate crea mari probleme in atragerea unor investitori, care, in general prefera arealul din vecinatatea aglomerarilor urbane;
Deprofesionalizarea persoanelor care au lucrat in industria mecanica, a lemnului (la Sighet, Viseu) si nu mai activeaza de multi ani in aceste sectoare.
4.6. Turismul
Concluzii pozitive:
Situarea unei suprafete de aprox. 1.000 ha din domeniul public al comunei In interiorul Parcului Natural Muntii Maramurc§ului;
Amplasarea comunei intr-un cadru natural deosebit de pitoresc;
Existenta unor pe$teri in zona, identificate de Clubul de Speologie Montana Baia Mare:
Situarea in vecinatatea centrului geografic al Europei (Dilove.,Ucraina).
Concluzii negative:
Drumurile de o calitate inferioara (atat drumul judetean cat si cele comunale necesita lucrari de modernizare);
Alimentare cu apa insuficienta si inexistenta canalizarii, conditii de baza pentru clasificarea pensiunilor;
Pe raza comunei nu exista nici opensiune turistica;
Oportunitati:
Posibilitatea ca Parcul Natural Muntii Maramuresului.,cel mai mare ca suprafata din tara, se devina un pol de mare atractie turistica, angrenand dezvoltarea intregii regiuni;
Existenta unor pesteri in zona care pot fi incluse in programe (traseele turistice);
Corelarea strategiei de dezvoltare turistica a comunei cu cea a Parcului Natural Muntii Maramuresului.
Amenintari:
Existenta in Maramuresul istoric a unor zone deja recunoscute la nivel national si intemational in domeniul agroturismului ar putea genera o concurenta puternica pentru viitoarele pensiuni din Bistra.
Sanatate
Concluzii pozitive:
Existenta dispensarelor in cele 3 localitati ale comunei;
Existcnfa personalului medical de specialitate (3 medici si 3 asistente).
Concluzii negative:
Inexistenta asistentei medicale permanente. medici navetisti:
Dispensare inadecvate. este necesara reabilitarea si dotarea lor:
Inexistenta unei farmacii.
Oportunitati:
ldentificarea de catre primarie si punerea la dispozitia potentialelor firme farmaceutice interesate a unui spatiu care ar putea fi amenajat pentru o farmacie.
Amenintari: Faptul ca farmaciile sunt private poate crea probleme in atragerea lor in comuna.
4.7. Invatamant
Concluzii pozitive:
Existenta unitatilor de invatamant (4 scoli si 11 gradinite) in toate localitatile comunei;
Toate cele 4 scoli au incalzire central, sunt alimentate la reteaua de apa potabila;
Asigurarea ocuparii catedrelor cu personal didactic;
Nr. ridicat de cadre didactice (45) care utilizeaza calculatorul la nivel AEL sau ECDL;
Nr. ridicat de cadre didactice (39) care cunosc o limba straina de circulate internationala (engleza, franceza)
Concluzii negative:
Ponderea mare a personalului didactic necalificat (24 persoane din totalul de 65);
Personalul calificat este in majoritatatea lui navetist nefiind conectat la realitatile si problemele comunei (timpul petrecut in comuna este foarte scurt, intre doua trenuri);
Spatiile de invatamant sunt neadeevate (doua necesita cxtindere, 4 necesita renovare, toate necesita dotari cu mobilier, echipament IT si electronic, aparatura laboratoare, materiale didactice);
Una dintre scoli nu are grupuri sanitare.
Oportunitati:
Utilizarea facilitatilor oferite prin legea tinerilor, constructia de locuinte ANL, pentru atragerea si stabilirea in comuna a unor tinere cadre didactice calificate, care locuind in comuna vor fi conectate mai intens la viata culturala si spirituala a cetatenilor comunei.
Anienintari:
Riscul reducerii calitatii actului educational datorila cadrelor didactice care nu locuiese in comuna sau sunt necalificate;
Riscul plecarii celor mai buni elevi inca din ciclul gimnazial catre alte unitati de invatamant considerate mai performante.
Cultura, sport
Concluzii pozitive:
Existenta a doua camine culturale (in Bistra si Valea Vi§eului);
Existenta terenurilor de fotbal in doua localitati;
Existenta unei structuri in rosu pentru o sala de sport;
Existenta unui ONG in comuna cu activitati in domeniile cultura, sport.
Concluzii negative:
-Inexistenta caminului cultural intr-una din localitatile comunei (Crasna Vi$eului);
Caminele culturale existente in doua localitati sunt nefunctionale (cel din Bistra necesita finalizare, cel din Valea Viseului, reabilitare);
Inexistenta unui spatiu amenajat ca discoteca pentru tineri.
Inexistenta unei sali de sport functionale;
Cele doua terenuri de fotbal existente sunt impracticabile;
Inexistenta terenului de fotbal intr-una din localitatile comunei;
Oportunitati:
Programul Ministerului Culturii de reabilitare a asezamintelor culturale din mediul rural si mic urban;
Programul Guvemului Romaniei derulat prin Compania Nationala de Investitii de preluare si finalizare a structurilor salilor de sport construite inainte de de anul 2000.
Amenintari:
Dificultatea obtinerii finantarilor pentru cultura si sport (atat pentru infrastructura cat si pentru sustinerea activitatilor).
Administrate publica locala, participare civica
Concluzii pozitive:
Interesul primarului si a personalului primariei pentru identificarea si solutionarca problemelor (identificarea surselor de finantare., a firmelor de proiectare si consultanta, elaborarea cu acestea); Perfectionarea personalului primariei prin participarea la cursuri si stagii de pregattire (utilizarea calculatoarelor, programele de finantare ale UE, etc.).
Concluzii negative:
Interes scazut din partea cetatenilor pentru rezolvarea problemelor comunei (la chestionarele utilizate pentru intocmirea prezentei strategii de dezvoltare, majoritatea celor chestionati au identiflcat problemele cu care se confrunta satul lor, dar mai putini au fost interesati sa identifice problemele cu care se confrunta comuna in ansamblu);
Colaborarea mai slaba a aparatului primariei cu cetatenii din Crasna Viseului si Valea Viseului (ar fi necesara delegarea in anumite zile a unor persoane din cadrul primariei care sa se ocupe exclusiv de solutionarea problemelor cetatenilor acestor sate);
Inexistenta in comuna a unui centru de informare privind finantarile UE in actuala perioada (2007-2015);
Numar mic de ONG-uri in comuna;
Oportunitati:
Deschiderea oferita de diversele programe, asociatii ale administratiilor publice locale si retele din UE (Reteaua Leader, Conventia Carpatica, Euromontana, etc.);
Posibilitatea continuarii colaborarii cu Agenda UrbaNET, pentru detalierea acestei strategii (prin planuri operational, proiecte, perfectionarea personalului primariei Bistra);
Existenta unui project aflat in faza de evaluare a Programului de Modernizare a Administratiei Publice PHARE 2005-2006, care in eventualitatea obtinerii finantarii va determina o dotare superioara a Primariei Bistra, precum si desfasurarea unor cursuri de perfectionare;
Amenintari:
Riscul de a pierde posibile finanfari ale UE datorita inexistentei unui centru de informare (sau cel putin a unei persoane specializate) la nivelul comunei.
Capitolul V. OBIECTIVELE PROGRAMULUI
5.1. Obiectivul general
Cresterea calitatii vietii tuturor cetatenilor comunei Bistra. la nivelul altor comunitati montane din Uniunea Europeana, situate in Muntii Carpati sau Alpi.
Materializarea acestui obiectiv general se va face prin mai multe objective specifice, cuantificate printr-o serie de indicatori masurabili.
Obiective specifice
Obiectivul specific 1
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii, fapt care va avea un impact semnificativ in cresterea competitivitatii economice, facilitarea integrarii comunei in circuitul valorilor nationale si europene.
Prin acest obiectiv specific se urmareste crearea conditiilor pentru cresterea investitiilor, promovarea unui transport durabil si a coeziunii spatiale.
Indicatori masurabili
Punct frontiera deschis la Valea Viseului, Dilove (Ucraina);
Drumul judetean modernizat pe o lungime de 11,85 km:
Drumuri comunale modernizate pe o lungime de 14 km;
Drumuri forestiere amenajate pe o lungime de 10 km;
Gara CFR reabilitata:
Semnal telefonie mobila pe intreg arealul locuibil al comunei;
Televiziune prin cablu si Internet pe intreg arealul locuibil al comunei;
Obiectivul specific 2
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare si de nicdiu va viza imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
Indicatori masurabili
Extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pe o lungime de 40 km.
Introducerea retelei de canalizare pe o portiune de 52 km;
Realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;
Protectia prin indiguiri a maluriior apelor pe o portiune de 10 km;
Realizarea unui pare central comunal;
Realizarea unui parc pentru copii;
Obiectivul specific 3
Dezvoltarea economica prin constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii si promovarea potentialului turistic
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii spiritului antreprenorial si atragerii investitiilor private in comuna pentru valorificarea potentialului turistic.
Indicatori masurabili
5 agenti economici noi cu activitati pe raza comunei;
100 locuri de munca create (de preferinta 50 pentru barbati si 50 pentru femei);
un minicomplex turistic;
5 pensiuni montane;
o partie schi;
6 milioane Euro atrase in comuna prin investitii private (directe sau cofinantate);
Obiectivul specific 4
Dezvoltarea capacitatii administratiei publice locale pentru a fi capabila sa implementeze reforma administrativa si integrarea comunei in ansamblul european
Prin aceasta se doreste realizarea unor legaturi stranse intre administratia publica locala si cetateni, care sa poata determina o dezvoltare durabila a comunitatii. Realizarea unei administratii publice transparente va presupune servicii bazate pe corectitudine, eficienta, egalitate de sanse.
Indicatori masurabili
30 persoane din administratia publica locala si alte institutii publice din comuna, participante la diverse cursuri de perfectionare/specializare;
10 proiecte publice finantate de UE, sau alte organisme si implementate;
6 milioane Euro atrase dc la UE si Guvernul Romanici pentru proiecte de utilitate;
Obiectivul specific 5
Cresterea calitatii vietii tuturor locuitorilor comunci prin acces la educatie, sanatate, cultura si sport.
Indicatori masurabili
1 farmacie infiintata;
1 cabinet stomatologic;
1 camin cultural nou construit si 2 reabilitate (unul cu sala de sport);
1 centru cultural traditional hutul:
3 terenuri de fotbal amenajate;
1 bazin de inot construit;
20 tineri specialisti atrasi in comuna
Obiectivul specific 6
Dezvoltarea spiritului civic si participarea activa a cetatenilor la viata comunitatii.
Persistenta modelului vechi. mostenit din comunism, de cetateni fara initiativa si responsabilitati in comunitatea lor, este extrem de nociva. Comunitatile rurale sunt dependente la nivel decizional, economic si educational. Ele trebuie sa devina functionale. Ca masura esentiala, se impune schimbarea atitudinilor in sensul constituirii unei viziuni comunitare. Cand cetatenii comunei vor deprinde abilitatea de a avea initiativa si a duce lucrurile la capat, calitatea vietii tuturor va creste.
Indicatori masurabili
5 ONG-uri infiintate cu activitati in domeniile cultural, sportiv, educational, servicii sociale;
roiecte implementate de catre acestea in domeniile anterior mentionate.
Capitolul VI. CONCLUZII
In concluzie ar trebui dezvoltate si modernizate urmatoarele:
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii
Deschiderea punctului de frontiera cu Ucraina, Valea Viseului, Dilove;
Modernizarea drumului judetean DJ 185;
Modernizarea si amenajarea dnimurilor comunale, forestiere si a strazilor:
Modernizarea podurilor existente si construirea unor poduri si podete noi in comuna;
Reabilitarea haltei CFRBistra;
Realizarea retelei de comunicatii Internet si cablu TV in intreaga comuna;
Acoperirea cu semnal de telefonie rnobila pe toata suprafata comunei.
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare si de mediu;
Reabilitarea si extinderea alimentarii cu apa potabila in toate localitatile comunei;
Realizarea sistemului dc canalizare in toate localitatile comunei:
Dezvoltarea unui sistem integrat durabil de management al deseurilor;
Extinderea retelei de alimentare cu energie electrica si a iluminatului public;
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra: populatiei, prin amenajarea cursurilor de apa in vederea prevenirii inundatiilor in cele mai vulnerabile zone:
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000:
Inflintarea unui pare central comunal;
Inflintarea unui pare de joaca pentru copii;
Constructia de locuinte pentru specialisti;
Dezvoltarea economica prin constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii si promovarea potentialului touristic
Realizarea ofertei comunei de atragere a investitorilor privati:
Promovarea potentialului turistic ca principala masura de dezvoltare economica;
Producerea de energie verde prin valorificarea potentialului hidroenergetic si a biomasei;
Sprijinirea producatorilor agricoli;
Infiintarea unui centru comercial comunal;
Dezvoltarea capacitatii administratiei publice locale pentru a fi capabila sa implementeze reforma administrativa si integrarea comunei in ansamblul European
Cresterea performantelor functionarilor publici prin perfeclionarea lor in domenii specifice activitatii lor: administratie publica, management de proiecte, utlizarea tehnicii de calcul, achizitii publice:
Crearea in cadrul primariei a unui centru de informare pentru programele Uniunii Europene;
Participarea in cadrul retelelor si a programelor de colaborare europene: Leader + Euromontana.
Cresterea calitatii vietii locuitorilor prin acces la educatie, sanatate, cultura si sport
Invatamant, resurse umane: Reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant scolar si prescolar: Infiintarea a doua clase tip SAM (Scoala Arte si Meserii) cu profil agroturism si agromontan; Atragerea si stabilizarea in comuna a unui corp didactic calificat, precum si a altor tineri specialisti;
Sanatate: Reabilitarea si modernizarea dispensarelor si asigurarea asistentei medicale permanente: infiintarea unui cabinet stomatologic; infiintarea unei farmacii;
Cultura: Constructia, reabilitarea si modernizarea asezamintelor culturale din cele 3 localitati; Centrul cultural traditional hutul;
Sport: Sunt necesare amenajarea a 3 terenuri de fotbal, finalizarea constructiei unci sali de sport si construirea unui bazin de inot.
Dezvoltarea spiritului civic si participarea activa a cetatenilor la viata comunitatii
Crearea de ONG-uri care sa sprijine dezvoltarea comunitara: culturala. sportiva;
Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele afiate in dificultate;
Capitolul VII. MASURI SI PROIECTE DE DEZVOLTARE – baza pentru studiile de caz
Deoarece domeniile de actiune in zona pot fi variate si exista potential de dezvolate, vom prezenta continuare urmatoarele directii de urrnat ce pot fi detaliate prin studii de caz:
Deschiderea punctului de frontiera cu Ucraina, Valea Viseului – Dilove
A fost depns si se alia in faza de evaluare acest proiect. Studies for developing cross border point in Valea Viseului, Bistra commune, Maramures. In cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania – Ucraina PHARE CBC 2005/017-539.01.01.
Prin acest proiect se urmareste realizarea studiilor de fezabilitatc pcntru deschiderea punctului de frontiera si modernizarea drumului pe o lungime de 1.5 km.
Noua ruta, accesibila traficului usor, de pana la 16 tone, urmeaza sa reduca distanta intre zona de est a judetului (Borsa, Viseu, Valea Ruscovei) si frontiera cu aproximativ 40 de kilometric, pentru ca maramuresenii nu vor mai fi obligati sa mearga pana la Sighet ca sa ajunga in localitatile romanesti de peste granita.
Infrastructura astfel create, va constitui pe viitor o baza pentru deschiderea legaturilor de transport intre coridoarele rutiere pan-europene din vestul Europei si zona Ujghorod-Lviv, respectiv Rachiv-Ivano Frankivsk-C'ernauti.
Modernizarea DJ 185 de la km 0+000 la km 11+850
A fost depusa lisa de proiect pentru PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007- 2013, obiectivele fiind modernizarea DJ 185 pentru a face legatura intre DN 18 si punctul de frontiera care se va deschide intre Romania si Ucraina la Valea-Viseului-Dilove, care va se va realiza printr-un program finantat european.
Modernizarea si amenajarea drumurilor comunale, forestiere si a strazilor
Primaria Bistra colaboreaza cu o firma de proiectare pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, privind modernizarea si amenajarea intregii retele de drumuri de pe teritoriul comunei. In functie de costuri, lucrarile de executie se vor esalona pe intreaga perioada 2007-2015.
Ca prioritate, a fost fixata modernizarea prin aplicarea unui covor asfaltic a DC 7, Petrova-CrasnaViseului. Costul estimat al proiectului este de 1.000.000 RON.
Acoperirea cu semnal de telefonie mobila pe toata suprafata coniunei
Au fost facute demersuri catre operatorii majori de telefonie mobila. A fost primit un raspuns favorabil din partea celui solicitat de catre majoritatea cetatenilor, Orange, fara a se mentiona insa un termen calendaristic. Este necesara continuarea demersurilor.
Reabilitarea si extinderca alimcntarii cu apa potabila in toate localitatile coniunei
Aceasta masura a demarat si se va realiza in parteneriat cu alte localitati din judet prin proiectul Moisei Eco-Logic. Alimenlarea cu apa a localitatilor Moisei, Viseul de Jos, Viseul de Sus, Petrova, Leordina si Bistra.
Dezvoltarca unui sistem integrat durabii de management al deseurilor
Tinand cont de legislatia europeana in domeniul mediului care este deosebit de restrictiva, abordarea acestei masuri consideram ca depaseste posibilitatile unei comune si de aceea recomandam solutionarea acestei probleme prin includerea comunei intr-un masterplan la nivel judetean sau regional.
Extinderea retelei de alimentarc cu energie electrica si a iluminatului public
Exista un program al Guvernului Romaniei (MG nr.328/28.03.2007) prin care se poate finaliza electrificarea in comuna.
Pentru iluminatul public, deoarece valoarea lucrarii nu este foarte mare, in situatia in care bugetul local permite, se recomanda utilizarea lui.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale, prin amenajarea cursurilor de apa in vederea prevenirii inundatiilor
Se incearca gasirea unui proiectant pentru intocmirea unui SF de indiguire si de protective a malurilor apelor in onele cu risc de inundatie.
Infiintarea unui parc central comunal
Infiintarea unui pare central comunal ar personaliza comuna si ar permite folosirea eficienta a fortei de munca spccializata in prelucrarea lemnului de pe raza comunei.
Propunem realizarea unor zone verzi, florale si a unui mobilier urban din lemn, material care este ecologic, se gaseste in zona si este utilizat in mod traditional.
Infiintarea unui pare de joaca pentru copii
Ca si in cazul parcului central comunal propunem instalarea unor aparate de joaca pentru copii realizate de catre firme, sau mesteri locali, din lemn. Cost estimat: 15.000 RON.
Realizarea ofertei comunei de atragere a investitorilor privati
Implementarea proiectelor comunitatii necesita cofinantare. Tinand cont de valoarea acestora (mai ales in cazul celor de infrastructura), cat si de modul de acordare a finantarilor europene (retroactiva), este necesara atragerea unor investitori privati, care prin contributia lor la bugetul local sa permita cofinantarea proiectelor comunitatii. Pentru atragerea investitorilor privati comunitatile locale intra in competitie. Este necesara rcalizarea ofertei de atragere a acestora care trebuie sa contina toate facilitatile pe care comunitatea le poale oferi acestora.Aceasta oferta de atragere a investitorilor privati trebuie sa contina:
prezenta strategie de dezvoltare;
hartile si planurile pentru terenurile pe care comuna doreste sa amplaseze viitoarele obiective economice si turistice;
proprietatea asupra terenurilor si pretul lor;
accesul la utilitati si intrastructura de transport;
toate facilitatile legale pe care comuna le poate si intentioneaza sa le ofere viitorilor investitori;
Promovarea potentialului turistic ca principala masura de dezvoltare economica
Dezvoltarea pe viitor a localitatilor comunei Bistra va fi influentata intr-o mare masura de situarea lor in arealul Parcul Natural Muntii Maramuresului care poate constitui un pol de dezvoltare pentru intreaga zona.
Acesta este cel mai mare pare natural din tara noastra, suprafata sa depasind-o pe cea a Rezervatiei Naturale, Delta Dunarii. Bogatia lui floristica, faunistica, accesul la programele de finantare externa specifice rezervatiilor naturale, il va face in curand o destinatie de maxima importanta pe harta turistica a Europei.
Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana.
Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui (aprox. 1000 ha din suprafata comunei Bistra sunt incluse in parc).
Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii, intre paralele de 47 35 5" si 47 58 20" latitudine nordica si intre meridianele de 24 8 12" si 25 2 38" longitudine vestica. Se intind spre nord de Valea Viseului si a Bistritei Aurii, pe o lungime de peste 100 km, insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati.
Pe teritoriul comunei Bistra au fost evidentiate si introduse in circuitele turistice de catre Clubul de Speologie Montana Baia Mare, mai multe pesteri.
Pestera Tocarnea 1
Localizare: Localitatea Bistra, Dealul Tocarnea
Pestera este o diaclaza cu latimea de 0.5-0.8 m si o lungime de 19 m in calcar eocen.
Pestera Tocarnea 2
Localizare: Localitatea Bistra, Dealul Tocarnea
Este cea mai spectaculoasa pestera din zona; are o dezvoltare de 52 m si o denivelare de 19m
Pestera Tocarnea 3
Localizare: Localitatea Bistra, Dealul Tocarnea
Este o diaclaza cu latimea de 1 m si dezvoltarea de 30m
Pestera Tocarnea 4
Localizare: Localitatea Bistra, Dealul Tocarnea
Este dezvoltata pe o diaclaza cu o latime de 1-1.5m si o inaltime de 6-12 m, dezvoltare 54m.
Avenul din Tocarnea
Localizare: Localitatea Bistra, Dealul Tocarnea
Are o dezvoltare de 16m si o denivelare de 14m
Pestera mica in marne din Ol Tocarnea
Localizare: Localitatea Bistra, Dealul Tocarnea
Are o lungime de 15,3 m si este dezvoltata in marne si calcar
Pestera din Stilo
Localizare: Localitatea Bistra
Se afla in versantul stang al Vaii Senderschi la o altitudine de 1040m. Are o dezvoltare de 17 m in calcar eocen.
Pestera lui Coreniuc de la Caricra Sendrenschi
Localizare: Localitatea Bistra
Se afla la cariera Senderschi. Are o dezvoltare de 84 m in calcar eocen.
Pestera nr. 2 de la Cariera Senderschi
Localizare: Localitatea Bistra
Este o diaclaza si are o dezvoltare de 13 m
Avenul Senderschi
Localizare: Localitatea Bistra
Se afla In versantul drept al Vaii Senderschi si are o dezvoltare de 17m si o denivelare de 8m.
Un alt factor pozitiv il constituie situarea in imediata vecinatate a centrului geografic al Europei (peste granite, Dilove in Ucraina), existand posibilitatea ca ucrainienii sa valorifice acest avantaj din punct de vedere turistic.
Borna din localitatea Dilove, Ucraina, care marcheaza centrul geografic al Europei si pe care sta scris:
“ LOCUS PERENNIS DILICENTISSIME CUM LIBELLA LIBRATIONIS QUAE EST IN AUSTRIA ET IN HUNGARIA CONFECTACUM MENSURA GRADUM MERIDIONALIUM ET PARALLELOUMIERUM EUROPEUM MDCCCLXXXVII”
“Loc etern. Folosind aparate special fabricate in Austria si
Ungaria, ce masoara meridiane si paralele,
s-a fixat extrem de precis, Centrul Europei. 1887 “
Traditiile si folclorul ucrainean inca prea putin cunoscute, sunt reprezentate in comuna de cateva festivaluri:
Festivalul "Obiceiuri de primavara la ucrainieni" – Crasna, Bistra si Valea Viseului. Maramuresul are o relatie foarte stransa si indelungata cu poporul ucrainean, care in ultimii patru ani este sarbatorita printr un festival al primaverii, al cantecului si al dansului, organizat de Uniunea Ucrainienilor din Romania.
Ruptul Sterpelor – Bistra
Este un vechi obicei care marcheaza inceputul sezonului pastoral, activitate foarte raspandita in zona Maramuresului. Acest ritual de fecunditate presupune separarea oilor sterpe de cele care au dat nastere, pentru a oferi mioarelor fertile un tratament preferential pe parcursul intregii veri.
Dupa separarea turmelor. mulgerea oilor si masurarea laptelui, se lasa cu ospat si veselie la casa fiecarui gospodar, pentru a sarbatori cu faniilia si prietenii deschiderea unui nou sezon de pastorit.
Toate aceste elemente natural la care se adauga traditiile si folclorul ucrainean inca prea putin cunoscute, situarea in Maramuresul storic care este deja o destinatie turistica cautata, creaza posibilitati certe pentru realizarea unui turism performant in comuna Bistra, la inalte standarde, internationale, care sa permitsa atragerea turistilor din tara, Ucraina si Uniunea Europeana.
In intreaga desfasurare a turismului, efectul economic este generat, ca intensitate si calitate, de relatia cerere – oferta. Aceasta oferta de conditii naturale asigurata si cu perspective de dezvoltare in viitor, atrage In paralel celelalte aspecte ale ofertei: crearea infrastructurii, realizarea bazei naturale de cazare, de alimentatie publice, de agreement, de comert, etc.
O regula de baza ce trebuie urmarita este aceea ca oferta in ansambul ei sa constituie o marfa de calitate, astfel incat turistul sa fie dispus sa cheltuiasca cat mai mult. Astazi, turistul din Uniunea Europeans isi cauta destinatia pentru concediu prin internet.
Biletele de transport, rezervarile pentru camerele de hotel, etc., se procura tot prin intermediul intenetului.
Este necesar ca structurile turistice care vor fi create in comuna Bistra sa fie incluse intr-o retea informatica capabila sa informeze on-line, potentialul turist din orice colt al lumii.
Nu putem avea un turism competitiv la nivel international, fara ca personalul care intra in contact cu turistii straini sa aiba capacitatea de a utiliza calculatorul si sa cunoasca o limba de circulatie intemationala, de preferinta engleza.
O alta regula este crearea unor structuri care sa atraga turislii pe tot parcursul anului (atat vara, cat si iama). Vor putea fi oferite pachete turistice complexe, care sa ofere odihna, entertainment, educatie ecologica, traditii folclorice si culturale.
O alta sursa de venituri pentru populatia din comuna o va constitui producerea obiectelor artizanale.
Se produc si se exporta marfuri artizanale pentru care nu se obtin nici jumatate din pretul de desfacere de pe pietele din Vest. Ori daca aceste marfuri artizanale si altele chiar realizate la comanda, se desfac aici turistilor straini la un pret mai ridicat, turistul ajunge sa obtina sejurul la un pret total, mult mai mic decat cel pe care l-ar fi platit intr-o tara din UE.
PROPUNERI DE DEZVOLTARE TURISTICA
A. Treetop walk (Aleea prin varful copacilor)
Proiect recomandabil sa fie realizat in parteneriat cu Adininistratia Parcului Natural Muntii Maramuresului. Acest proiect, care este un exemplu de buna practica in utilizarea fondurilor europene si a resurselor locale, a fost implementat in regiunea Sauwald din Austria, prin programul Leader+, creand un pol de atractie turistica si personalizand aceasta zona.
Costul total al proiectului: 762.153 EURO
Website: www.baumkronenweg.atwww.sauwald.at
Au fost create doua pasarele la inaltime prin padure care ofera o plimbare reconfortanta 'treetop walk'.
Una trece prin varful copacilor mai tineri, cam 10 m inaltime, cealalta mai inalta, aprox. 24 m si mai lunga, aprox. 170 m.
Plimbarea prin varful copacilor mai include si alte elemente: un pod suspendat de 60 m lungime, cabane la inaltime (“Tarzan houses”) avand 36 paturi.
Totodata un sistem de sonorizare amplifica sunetele padurii.
Pe langa agreement, 'treetop walk' , adauga si o valoare educationala si culturala. Sunt oferite informatii despre copaci, padure, utilizarea economica a lemnului, ciclul natural al padurilor. Constructia reprezinta un element inovativ si au fost folosite resursele locale: lemn, tamplari, mesteri din zona.
In primul ei sezon, iunie-noiembrie 2005 proiectul a atras 162.000 turisti, depasind cu mult numarul estimat de 25.000 vizitatori. Banii atrasi de pe urma turistilor sunt folositi pentru extinderea proiectului.
Proiectul a adus 17 noi locuri de munca pentru femeile din zona: catering, intretinere, ghizi turistici, vanzare bilete.
Un asfel de proiect poate fi implementat in parteneriat cu Administratia Parcului Natural Muntii Maramuresului. El va atrage turisti si implicit venituri, dar va avea si un rol educational (prezentarea florei si faunei parcului, educatie ecologica).
Prin realizarea constructiilor de lemn de catre firmele cu activitate in prelucrarea lemnului si a mesterilor din zona, valoarea adaugata a acestui proiect devine mai mare.
B. Ministatiune turistica pe tot timpul anului
In situatia in care se vor gasi investitori private, in combinatie cu sursele de finantare publica care sa permita demararea unor lucrari de investitii, prin valorificarea factorilor anterior mentionati, comuna poate deveni un punct de atractie pentru turismul intern si international. Pentru aceasta, in baza unor studii de fezabilitate se vor propune obiectivele de investitii care urmeaza a fi realizate in cadrul proiectului. Propunem o grupare a acestora pe categorii de interes si surse de finantare, astfel:
Investitii de utilitate publica din fonduri publice:
drumuri principale de acces si de servire a obiectivelor de interes public:
drumuri secundare;
parcari publice;
alei pietonale;
alimentari cu utilitati: apa, canalizare, combustibil (peleti), energie electrica: partie schi si saniute;
amenajare curs de apa pentru pescuit sportiv;
amenajare zone verzi;
puncte colectare deseuri;
retea informatica conectata nternet;
Investitii de interes public din fonduri private:
2 minihoteluri cu specific rural cu cate 25 locuri cazare si cate 50 locuri alimentatie publica;
5 pensiuni totalizand 50 locuri cazare;
2 spatii comerciale;
2 miniterenuri sportive (tenis, handbal).
Pentru minihoteluri si pensiuni propunem prevederea in regulamentul urbanistic a folosirii unei arhitecturi care sa personalizeze zona, utilizand elemente in lemn si piatra, specifice zonelor montane.
Investitii de interes privat din fonduri private:
case de vacanta familiale (sau cabane de weekend) – 20
Pentru acestea propunem modele din lemn, de dimensiuni mici, la preturi accesibile, executate de mesteri din zona.
Prezentam cateva modele si pretul lor de vanzare pe piata SUA.
Crearea unei plantatie de zmeur
In zona comunei Bistra, sunt numeroase zone unde zmeura creste natural in abundenta, de aceea se propune eficientizarea acestui avantaj al zonei prin crearea unei plantatii de zmeur si industrializarea produselor obtinute in felul acesta adaugand plus valoare produsului natural cu ajutorul includerii fortei de munca locale.
Mai multe detalii sunt disponibile in anexa, unde sunt prezente studiile de caz selectate din lista de mai sus.
BIBLIOGRAFIE
Agenda UrbaNET – Strategia de dezvoltare a comunei Bistra 2007-2015, Baia Mare, septembrie 2007
Baza de Date privind Fundamentarea Infiintarii Rezervatiei Biosferei Muntii Maramuresului, Baia Mare, Editura Echim 2000
Cultura arbustilor fructiferi, Autor – Lenuta Chira, Editura-"M.A.S.T."-2006
Economie agrara. Autor – Stefan Gavril, Aurel Caia, Dan Bodescu, Editura -"PIM", Iasi -2006-
Economie Politica. Autor-Gheorghe Cretoiu, Viorel Comescu, lon Bucur, Editura -"Sansa" – 1995-
I. ROMANU. I. VASILESCU (coordonatori), Managementul investitiilor, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997
I. VASILESCU. I. ROMANU. C. CICEA, Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000
l. Militiu. Gr. Mihaescu, V.Cireasa, N. Cepoiu, I.Godeanu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti -1982-
Judetul Maramures, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R. 1974;
Pomicultura generala si speciala, Autor M-Popescu
Pomicultura generala. Autor – Victor Cireasa. Gheorghe Drobota, Mari-Ann Drobota, Editura- "lon Ionescu de la Brad“ -1990-
Posea G. Moldovan, C. Posea A. , Judetele Patriei: – Judetul Maramures, Bucuresti. Editura Academiei R.S.R. 1974.
Protectia Plantelor, Autor-Eugen Ulea, Editura ”Ion Ionescu de la Brad'' -2001-
Relieful Romaniei (Posea Gr., Popescu N. Ielenicz M., 1974)
Stanley E. Portny, Project Management for Dummies, Wiley Publishing. Inc. 2001
ANEXA 2 – EFICIENTA PLANTATIEI DE ZMEUR (Rubus idaeus)
Evolutia culturii.
Importanta culturii
Zmeurul este un semiarbust valoros care creste spontan in tara noastra dar se si poate cultiva cu rezultatc bune. Datorita drajonarii puterice, zmeurul se poate folosi pentru a impiedica eroziunea solurilor de pe terenurile in panta.
Zmeurul este o planta cu vigoare redusa, foarte productiv, care poate fi cultivat atat in plantatiile comerciale cat si in gradinile populatiei.
Este o planta de zona mai Nordica si de altitudini mai mari. ln zona de munte creste salbatic pe suprafete relativ intinse, formand asa numitele zmeurisuri de munte. Cea mai mare cantitate de zmeura din tara noastra provine din flora spontana, insa cantitatea ceruta atat pe piata interna cat si la export ,nu poate fi satisfacuta decat prin cultivarea unor suprafete mari cu aceasta specie.
Zmeura se consuma atat in stare proaspata, cat si prin congelare si industrializare. Se poate prelucra sub forma de dulceata, compot, gem, sirop, suc, lichior, vin, inghetata, etc. Fructele si frunzele tinere se folosesc in industria farmaceutica.
Fructele sunt bogate in zaharuri ( 4,5-l l% ), acizi ( 1,15-2,3% ), substante pectice ( 0.48-2,8% ), vitamina C ( 19,36-31,88 mg % ), provitamina A, vitaminele B, D si P.
Particularitati de crestere si fructificare
• Cresterea:
Partea superioara a zmeurului este reprezentata printr-un rizom (tulpina) din care pornesc radacini situate in sol la o adancime de 10 – 80 cm. In fiecare an, din mugurii de pe rizom apar lastari (drajoni) care devin tulpini roditoare. Drajonii traiesc la inceput, pe seama plantei mama, iar dupa formarea radacinilor proprii, devin independenti.
Partea aeriana: Zmeurul formeaza mai multe tulpini cu o inaltime de 1 – 1,5 m, cu o durata de viata de 2 ani. Tulpinile sunt cilindrice, egale ca grosime, drepte, cu varful arcuit, acoperite de ghimpi (inerme). Lastarii (cresterile laterale) in ambele cazuri nu exista ghimpi. Mugurii se formeaza la baza petiolului frunzei, in numar de 1-3 din care unul este principal iar restul secundari.
Din mugurele principal se formeaza un lastar, iar din cei secundari iau nastere rozete de frunze. Florile sunt grupate in inflorescente ( cate 3-15 ), sunt hermafrodite, autofertile si nectarifere. Florile apar in varful lastarilor formati din mugurii micsti sau de rod, asezati cate unul la un nod, pe tulpinile anuale. Sepalele sunt triunghiulare, lungi, verzi si cu marginea alba. Petalele sunt albe si cu varfurile rotunjite.
Inflorirea se produce la 50-60 de zile de la umflarea mugurelui de rod, incepand din varful lastarilor si coboara spre baza lastarului, avand o durata de 3-4 saptamani.
Fructul este o polidrupa, formata din mai multe drupeole asczate in jurul receptacolului sub forma de degetar. In momentul maturarii si recoltarii, acestea se desprind de receptacul, in locul lui ramanand un gol. In fiecare drupeola se afla cate o samanta mica , cu invelis seminal tare, dar subtire, ceea ce permite o germinare usoara.
• Fructificarea:
O planta de zmeur traieste 10-15 ani. O tulpina traieste 2 ani. In primul an dintr-un mugure vegetativ se formeaza un lastar pe care apar si se diferentiaza muguri de rod ce vor fructitica anul urmator (tulpina de anul 1 ). In primavara anului 2, mugurii de rod pornesc in vegetatie si fructifica tulpina de 2 ani, dupa care se usuca. Zmeurul porneste in vegetatie primavara spre sfarsitul lunii martie. Spre deosebire de alte specii, zmeurul infloreste mai tarziu, dupa jumatatea lunii mai in functie de temperatura si precipitatii. Datorita acestei insusiri biologice zmeurul scapa de influenta negativa a ingheturilor tarzii de primavara. ln procesul polenizarii, soiurile zmeurului sunt autofertile. S-a constatat insa ca polenizarea cu polen strain contribuie la obtinerea de productii mari si uniforme. De aceea, este necesar ca intr-o plantatie, soiurile sa alterneze in vederea asigurarii unei polenizari incrucisate.
Paralel cu cresterea lastarilor care dureaza pana la jumatate lunii iulie, are loc si cresterea fructelor care dureaza 30-35 de zile. Maturarea (coacerea) fructelor se esaloneaza pe o perioada de 25-30 de zile, in functie de soi.
O particularitate importanta a zmeurului cultivat, este numarul de recolte ce se obtin intr- un an. Astfel, exista soiuri de zmeura neremontate (cu o recolta pe an, in lunile iunie-iulie) si soiuri de zmeur remontate (cu 2 rccolte pe an, prima in iunie-iulie, iar a doua in septembrie – octombrie, fructele din recolta a doua ajung la maturitate numai in zonele sudice si la altitudini mai mici).
Cerinte fata de factorii de mediu
Temperatura:
Zmeurul nu suporta temperaturi excesiv de scazute in perioada de repaus si nici temperaturi extreme de ridicate in cursul lunilor iunie-iulie-august. Pentru cultura zmeurului sunt favorabile zonele unde temperatura medie din cursul perioadei de vegetatie nu depaseste 17°C. Aceste temperaturi sunt satisfacute in zona dealurilor. Temperaturile scazute din cursul toamnei impiedica lignificarea tulpinilor ( mai ales varful acestora ), care pot degera si la temperaturi de -15°C.
Lumina: Este destul de pretentios fata de lumina. In conditii de lumina suficienta, fructele sunt mai dulci, mai colorate si mai aromate. De aceea in zonele inalte se prefera expozitiile sudica, sud-vestica si estica, iar la camp se vor alege expozitiile nordice sau nord-estice. Randurile de zmeur vor fi orientate pe directia N-S , sau cat mai apropiat de aceasta, iar pe terenurile in panta, randurile vor fi orientate pe curbele de nivel.
Umiditatea: Zmeurul creste bine in regiunile cu 800-1000 mm precipitatii anual. Importanta este si distribuirea corespunzatoare a acestora in perioada de vegetatie. Zmeurul negesita multa apa in perioada iunie-august, care corespunde cresterii drajonilor concomitent cu maturarea fructelor. Daunator este excesul de apa, si mai ales cand stagneaza, deoarece radacinile zmeurului necesita mult oxigen. Umiditatea atmosferica ridicata din cursul lunilor iunie-iulie are efect pozitiv atat asupra cantitatii productiei cat si asupra calitatii acesteia in atmosfera. In zona premontana si cea colinara ,umiditatea relativa a atmosferei fiind mai mare, zmeurul gaseste conditii mai favorabile decat in campie.
Solul: Cel mai favorabil culturii zmeurului este solul nisipo-lutos, bogat in humus, cu capacitate buna de retinere a apei, bine aerisit, cu pH= 5,5-6,5 cu subsol permeabil, bogat in azot potasiu.
Infiintarea plantatiei
Cele mai corespunzatoare terenuri pentru cultura zmeurului sunt acelea adapostite natural (in preajma unei paduri, a unor perdele de protectie etc.) care apara cultura de actiunea nefasta a vanturilor din timpul iernii. Desi se poate cultiva pe o gama variata de terenuri, productii mari si de calitate se realizeaza pe soluri fertile, usoare si suficient de umede.
Pe terenurile plane, randurile de zmeur vor fi amplasate cat mai aproape de directia N- S, pentru ca plantele sa fie bine laminate. Pe terenurile inebriate cu panta sub 20 %, zmeurul se cultiva sub forma de gard fructifer si pe curbele de nivel.
La pregatirea terenului, odata cu desfundatul la adancime de 40-60 cm, se incorporeaza in sol ingrasaminte organice si chimice, precum si 60 Kg/ha Heclotox 60, pentru dezinfectia solului. Se recomanda administrarea unor cantitati mari de ingrasaminte organice (80 t/ha) si chimice (1000 Kg/ha superfosfat, 500-600 Kg/ha sare potasica).
Momentul optim de plantare este toamna inainte de venirea ingheturilor si primavara foarte timpuriu. Plantarea drajonilor se face in gropi de 40/40/40 cm. Pentru forma de conducere in gard fructifer, unde distantele pe rand sunt mai mici, drajonii se planteaza in santuri de 30/30 cm sau pe brazde efectuate cu plugul, la adancimea de 30-32 cm.
La plantare se vor admite numai drajonii care au muguri viabili pe tulpini, cu radacini sanatoase, turgescente, neafectate de ger sau deshidratare. Fasonarea consta in taierea (retezarea) tulpinii drajonului la 20-25 cm, iar radacinile vatamate, uscate si rupte, se inlatura.
La plantare se mai administreaza cate 5-6 Kg mranita, 30 g superfosfat, 15 g sare potasica si 15 g azotat de amoniu pentru fiecare planta, si care in prealabil se amesteca bine cu pamantul. Se aplica o udare cu 5 l apa/planta si se musuroieste, iar tulpinile se mai reduce pana la nivelul musuroiului, respectiv 15-18 cm.
Principalele soiuri de zmeur cultivate in Romania
Soiuri neremontate:
Rubin:
(Sursa imagine: internet)
A fost obtinut in Bulgaria si este mult raspandit si la noi in tara. Planta este viguroasa, drajoneaza moderat. Tulpinile anuale sunt groase, de culoare rosie-violacee spre varf, cafenii spre baza. Ghimpii sunt potrivit de lungi, drepti si foarte desi in special la baza tulpinii. lnflorescenta este potrivit de mare cu 4-11 flori. Fructele sunt mari (3-6 g), tronconice, rosii, fin bubescente, cu drupeole unite si acoperite cu pruina. Receptaculul este mare si ascutit. Pulpa are suculenta, medie, placut acidulata, slab aromata, apreciata pentru masa si industrializare.
Recoltarea: la sfarsitul lunii iunie- inceputul lunii iulie.
Englezesc:
(Sursa imagine: internet)
Planta are vigoare mijlocie, capacitate mare de drajonare, tulpinile anuale crerecte,de culoare rosu- purpurie, cu ghimpi mari, drepti mai mari la baza tulpinilor. Frunzele sunt verzi cu luciu slab, iar florile sunt mari, de culoare alba prinse rar in inflorescenta. Fructele mari sau foarte mari, conic alungite de culoare rosie-zmeurie, cu pubescenta deasa, drupeolele sunt uniforme, bine prinse pe receptacul si intre ele. Pulpa este suculenta, dulce-acrisoara, cu aroma placuta, foarte appreciate pentru masa si industrializare. Maturitatea de recoltare: la 10 zile dupa Cayuga. In regiunile sudice, acestea dau doua recolte pe an.
De Prusia:
(Sursa imagine: internet)
Planta are vigoare foarte mare si capacitate de drajonare. Tulpinile anuale sunt inalte de 2.4-3 m, au culoare roscata, cu ghimpi putini spre baza tulpinilor. Frunzele sunt mari, fara luciu, cu limbul usor gofrat si rasucit. Inflorcscentele au flori albe asezate des. Fructele sunt mari si foarte mari (2- 5 g) conice, putin trunchiate la varf sau chiar sferice, de culoare rosie deschisa, pubescente, cu drupeole bine prinse. Pulpa este dulece-acrisoara, slab aromata, buna pentru masa si industrializare.
Recoltarea se efectueaza odata cu soiul Englezesc, esalonat pe cca. 20 zile.
Malling Promise
(Sursa imagine: internet)
Planta este viguroasa, cu tulpini inalte de 2.5 m, cu capacitate foarte buna de drajonare. Fructele sunt mari, conice alungite, cu varful usor netezit, de culoare rosiu inchis. Drupeolele sunt uniforme ca marime si strans unite intre ele. Pulpa este consistenta, suculenta, acidulat-dulce, aromata, superioara pentru masa. Soiul este foarte sensibil la putregai (Botrytis). Maturarea de recoltare este timpurie, la inceputul lunii iulie.
Cayuga
(Sursa imagine: internet)
Planta este foarte viguroasa, cu capacitate mare de drajonare, are tulpini groase, lungi si drepte, cu ghimpi mici, subtiri si drepti. Frunzele au 3 sau 5 foliole. Inflorescentcle sunt numeroase, rasfirate, formate din 4-10 flori.
Fructele au marime variabila (1-4 g), sferice sau sferic-alungite, cu drupeole uniforme, de culoare rosu carmine, bine prinse intre ele si pe receptacul, cu pulpa suculenta, au aroma intensa, apreciate pentru masa si industrializare. Se recolteaza la sfarsitul lunii iunie.
Soiuri remontate:
De Septembrie:
(Sursa imagine: internet)
Planta este de vigoare mijlocie, cu drajonare buna si cu tulpinile arcuite spre pamant. Fructele sunt variabile ca forma, sferice, sfero-conice sau cilindro-conice cu relieful neregulat. Drupeolele sunt mari, rosii-visiniu-inchis, strans unite intre ele. Pulpa are o suculenta medie, dulci acidulate, aromata, este utilizata atat pentru masa cat si pentru industrializare.
Prima recolta se obtine la inceputul lunii iulie, iar a doua recolta in septembrie-octombrie.
Romy:
Planta are vigoare mijlocie, este sensibila la viroze, cu tulpini care tind sa ramifice. Drajoneaza putemic, prefera solurile reavene, suporta insa si seceta. Fructul este de marime mijlocie, cu forma conic-trunchiata sau sferica, de culoare rosu violaceu sau purpuriu, acoperit cu pruina.
Pulpa este suculenta, acidulata dar gustoasa si aromata. Soiul este productiv, iar fructele au utilizari multiple.
Principalele soiuri de zmeur cultivate in Romania
Lucrarile agrotehnice
Intretinerea solului:
Cel mai indicat sistem de intretinere al solului este ogorul negru, datorita inradacinarii superficiale si raspandirii radacinilor pe toata suprafata dintre randuri si plante.
Solul se mentine ca ogor negru prin lucrari repetate de 5-6 ori pe an, cu cultivatorul toamna la 8 – 10 cm, iar in cursul verii la 6-7 cm, cu scopul de a distruge buruienile si a mentine apa cat mai mult timp in sol. Pe rand, terenul se lucreaza cu sapa cand plantele sunt conduse sub forma de tufa sau mecanizat in cazul benzilor si a gardurilor fructifere.
Pe intervalele dintre randuri, incepand cu anul II de cultura, buruienile se pot combate cu ajutorul erbicidelor. Se foloseste Simazin 50 in cantitate de 5-8 Kg/ha aplicat primavara timpuriu, sau Zimazin in amestec cu Devrinol (4+4 Kg).
Fertilizarea solului:
Zmeurul necesita cantitati mari de ingrasamint, dat fiind productia mare pe care o poate da.
Fertilizarea solului se face la planta premergatoare, la pregatirea terenului inainte de plantare dar si periodic, in timpul fructificarii.
Avand in vedere fertilizarea substantiala recomandata la plantare, urmatoarea fertilizare se efectueaza abia in toamna anului II, cu 40-50 t/ha gunoi de grajd, 400Kg/ha superfosfat, 300Kg/ha sare potasica. Ingrasamintele se aplica pe toata suprafata.
Anual se aplica 200Kg/ha azotat de amoniu fractionat: toamna dupa caderea frunzelor, primavara inainte de inflorit si cu 2-3 saptamani inainte de maturarea fructelor.
Irigarea
Zmeurul are nevoie de apa in cantitati moderate, in tot cursul perioadei de vegetatie, mai putin toamna. Primavara, lipsa apei impiedica dezvoltarea drajonilor, in timpul infloritului diminueaza procentul de fructe legate, iar in perioada maturarii fructelor impiedica coacerea lor, o parte din ele cad sau se usuca. ln zonele secetoase sau in anii cu precipitatii putine, zmeurul se iriga de 4-6 ori, cu norme de udare de 300-400 m7ha. Se poate practica atat irigarea prin brazde cat si prin aspersiune.
Sistemele de conducere:
Cultura in benzi cu spalieri:
La aceasta cultura drajonii se planteaza la 2,5 m intre randuri si 0,5 m pe rand. Timp de 2 ani, in urma drajonarii se formeaza numeroase tulpini care indesesc randul si se formeaza un gard fructifer cu latimea de 0,4 m. Pentiu sustinerea si dirijarea tulpinilor este nevoie de spalieri cu 2 randuri de sarme duble, la 0,6 m si la 1,1 m fixate prin juguri din lemn sau metal de spalierii amplasati pe rand din 10 in 10 m.
Cultura sub forma de gard fructifer:
Se ascamana cu aceea in benzi in ce priveste distantele de plantare si grosimea randului. Pentru acest sistem de cultura se recomanda soiurile cu crestere erecta care se pot sustine singure, fara sa mai aiba nevoie de sisteme dc sustinere (The Latham, June etc.). La aceste soiuri drajonii se scurteaza la inaltimea de 0,8-0,9 m, iar ramurile laterale, ce pornesc de pe fiecare drajon, preiau rolul tulpinilor roditoare. Atat cultura in gard fructifer cat si cea in benzi cu spalier se preteaza la recoltarea mecanizata a fructelor dar prezinta dezavantajul ca se creeaza conditii favorabile dezvoltarii bolilor.
Cultura cu spalier tip olandez:
Sc amplaseaza 2 randuri de spalier la 0,5 m de o parte si de alta a randului, cu cate o sarma. Distanta de plantare dintre randuri va fi mai mare fata de celelalte sisteme de cultura, avand in vedere ca la fiecare rand de zmeur se amplaseaza 2 randuri de spalier, care ocupa 1 m din interval. Zmeurul poate fi condus in diferite forme artistice.
6.5. Taieri aplicate zmeurului
Taierile de formare:
La plantare tulpina drajonului se taie la 15-18 cm lungime. Pe parcursul vegetatiei, aceasta tulpina ramifica formand lastari de 50-80 cm lungime. Eventualele flori care apar se elimina in scopul fortificarii tufei. De la baza plantei sau chiar de pe radacini, pot apare noi cresteri care pot atinge inaltimea de 60-70 cm. In primavera anului II, tulpina cu care s-a plantat drajonul (are varsta de 2 ani), se taie cat mai aproape de nivelul solului. Din cresterile aparute in anul I se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaza la 1 m lungime. Celelalte tulpini se inlatura, fara sa se lase cioturi. Ca urmare a acestor taieri severe, in cursul anului 2 se formeaza numerosi drajoni. Este recomandabil ca la plantele cu cresteri mici sa se inlature toate inflorescentele. La tulpinile viguroase la care s-au lasat inflorescentele, dupa recoltarea fructelor, se efectueaza taierea lor de la nivelul solului si se aleg alte 6-7 tulpini noi care vor forma tufa. Drajonii prea slabi si cei rau amplasati se elimina.
In primavara anului III se scurteaza tulpinile la 1,3 – 1,4 m, iar daca varfurile sunt degerate sau uscate, se taie pana la partea sanatoasa. Dupa recoltarea fructelor, se elimina tulpinile care au rodit (cu varsta de 2 ani) si se aleg alte 8-12 tulpini de 1 an pentru fiecare tufa sau 20 tulpini la 1 m liniar pentru gard fructifer.
Taierile de rodire:
Se incep cu anul IV cand zmeurul se considera complet format, constau in indepartarea tulpinilor de 2 ani. Aceasta operatiune in mod normal trebuie sa se efectueze dupa culesul fructelor si tot atunci se indeparteaza tulpinile slabe si rau pozitionate. Se opresc pentru fructificare, tulpinile viguroase, bine amplasate in jurul tufei sau distantate la 12-15 cm intre ele la cultura sub forma de banda. Indepartarea tulpinilor care au fructificat trebuie facut imediat dupa recoltarea fructelor avand in vedere ca tulpinile se taie usor, se creeaza conditii de lumina pentru maturarea tulpinilor ce vor fi alese sa fructifice in anul urmator; se inlatura un eventual focar de boli si daunatori care isi petrec o parte din ciclul biologic pe acestc tulpini (acestea se taie si se ard).
Urmeaza ca in primavara sa se efectueze numai scurtarea tulpinilor alese pentru fructificare la inaltimea dorita. In general, se recomanda sa se scurteze 20-30 cm din varf.
Bolile,daunatorii si combatere
Bolile
Antracnoza zmeurului ataca lastarii si frunzele pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Pe lastari apar pete circulare de culoare rosie-puipurie, care cu timpul se maresc si capata o culoare cenusie- albicioasa. Tesuturile atacate se rup si cad. Dc asemenea pe frunze apar pete mici de culoare brun-rosiatica, care cu tunpul se maresc, se unesc si capata o culoare cenusie-albicioasa. Tesaturile atacate se usuca si cad.
Se recomanda taierea si arderea lastarilor si frunzelor atacate. In perioada de repaus vegetative, se recomanda efeetuarea unui tratament fitosanitar cu unul din urmatoarele produse: polisulfura de bariu 6%, zeama bordoleza 1% , sau altele. ln perioada de vegetatie se aplica 6-7 tratamente incepand cu dezmugurirea si pana la ingalbenirea frunzelor.
Se poate folosi unul din urmatoarele produse: Mancozeb 80-0.2%, Captadin 25-0.2%, Metoben 70-0.7 % si altele.
Pana la inflorire se folosesc produse pe baza de cupru: zeama bordoleza 0.5%, Turdacupral 0.2% si oxiclorura de cupru -0.3%.
Patarea bruna a lastarilor. Boala ataca in principal lastarii la inceputul verii si se manifesta prin aparitia unor pete de culoare violacee injurul mugurilor, care treptat se adancesc, se lemnifica iar tesutul crapa si se decojeste.
Pentru prevenirea si combaterea ei se vor aplica aceleasi masuri de igiena culturala si aceleasi fungicide ca cele pentru combaterea antragnozei zmeurului.
Putregaiul cenusiu al fructelor ataca in special florile si fructele. Fructele atacate putrezesc in intregime, iar in conditii de umiditate, pe suprafata lor apare un invelis cenusiu, constituit din fructificatiile ciupercii. Pentru combaterea putregaiului cenusiu se vor aplica tratamente fitosanitare incepand cu cresterea lastarilor si pana la faza de crestere a fructelor, folosind unul din urmatoarele produse: Metoben 70-0.7%, Dithame M 45-0.1%, Topsin M 70-0.05%, Rovral 15% etc.
Rugina zmeurului se manifesta in principal pe frunze de primavara pana toamna tarziu. Atacul se prezinta sub forma unor pete de culoare galbena pe partea superioara a limbului si de forma neregulata, carora pe partea inferioara le corespund niste pustule mici de culoare galben – portocalie, iar spre toamna de culoare neagra, care reprezinta fuctificatiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se usuca si cad prematur.
Se recomanda strangerea frunzelor atacate si distrugerea lor.
Pentru combatere, in perioada de vegetatie se va folosi unul din produsele: Ziram 65-4%, Polyram combi 0.3%, Mancozeb 0.2%, Foldin 50-0.2%.
Daunatorii zmeurului:
Gargarita mugurilor de zmeur roade partial pedunculul florii sau bobocul care se usuca sau se rupe. Adultii ataca mugurii si frunzele tinere.
Gandacul mic al florilor de zmeur – adultii ataca mugurii si florile iar larvele de culoare alb-galbui ataca fructele si frunzele.
Paianjenul comun al plantelor ataca frunzele plantelor, iar pe dosul lor se formeaza un paienjenis fin in care depune ouale. Frunzele afectate se decoloreaza si se usuca.
Alti daunatori pot ataca atat zmeurul cat si alte specii de pomi si arbusti fuctiferi: gandacul mare al florilor de zmeur sau viermele zmeurului, paduchele din San Jose (care ataca si marul), paduchele mare de funza al murului, paduchele mic al zmeurului, paduchele de funza al capsunilor, acarianul brun al pomilor, acarianul rosu al merilor.
Pentru combaterea daunatorilor se recomanda aplicarea tratamentelor la avertizare, folosind unul din urmatoarele produse: DEF 25-0.2%, Sinoratox-0.1 %, Zolonc-0.2%, Carbetox 0.5%.
Recoltarea
Spre deosebire de alte specii pomicole, zmeura nu are perioada de postmaturare, adica nu isi imbunatateste insusirile pe timpul pastrarii (asa caum se intampla la mar, par, gutui, mosmon). Gustul si aroma ei sunt maxime numai in momentul maturitatii de consum, cand se recomanda sa se efectueze recoltarea.
Stabilirea momentului optim de recoltare se face totusi in functie de destinatia fructelor. In perioada de plina maturare, zmeura pentru consum in stare proaspata (desert) se recolteaza esalonat din 2 in 2 zile, iar in zonele mai racoroase la 3-4 zile. Durata de coacere a unui soi este de 30 de zile. Zmeura pentru desert se recolteaza manual, fara caliciu si receptacul, direct in ambalajul care ajunge la consumator, data fiind fragilitatea ei foarte mare. Odata cu recoltarea, se executa si sortarea pe calitati. In anumite cazuri, zmeura se poate recolta cu peduncul, in acest caz nu se zdrobeste, este mai rezistenta la transport iar durata de pastrare se prelungeste.
Ambalajele folosite la recoltare si transport sunt confectionate din material plastic, carton ceros sau cutii de lemn captusite cu pelicula de polietilena si au capacitate de 0.2 – 0.5 Kg.
Este bine ca recoltarea sa se efectueze dimineata, dupa ce s-a ridicat roua sau spre seara, iar fructele sunt supuse unei tcmperaturi scazute de la +5…+8°C, apoi se transporta la deposit pentru pastrare sau la piata pentru valorificare.
Zmeura destinata prelucrarii in fabricile de conserve si de sucuri se recolteaza fara receptacul, la deplina maturare si in tot cursul zilei, iar ca ambalaje se folosesc galeti sau lazi captusite cu folie de polietilena, pentru a nu se pierde din suc. Apoi, zmeura se aseaza in butoaie, in care se introduce o substanta conservanta, se inchide ermetic si se pastreaza la +2°C sau +3°C.
Fructele care sunt destinate congelarii trebuie sa corespunda urmatoarele cerinte: sa aiba cavitatea receptaculara mica, semintele sa fie mici, de culoare rosu inchis, cu pulpa ferma, aroma puternica, cu drupeole strans unite intre ele, bine sortate ca marime si grad de coacere.
Desi zmeura nu se remarca printr-un continut mare de calorii (37 calorii la 100 g zmeura), este foarte solicitata si apreciata. Ea se poate prelucra atat industrial cat si in gospodarii, in numeroase semipreparate si produse finite ca:
Pulpa
Pasta
Suc
Jeleu
Gem
Marmelada
Preparate farmaceutice
Coloranti naturali
Factorii de productie
Factorii de productie reprezinta resursele disponibile, atrase si utilizate in activitatea economica, respectiv in productia de bunuri materiale si servicii. Resursele productive sunt: terenurile, mineralele, constructiile, utilajele si echipamentele de productie, obiectele supuse prelucrarii, energia, apa, cunostintele si experienta, informatiile, etc.
La inceputurile dezvoltarii socictatii au existat doi factori: munca si pamantul (natura), care pot fi considerati ca factori originari sau primari ai productiei, din unirea carora oamenii isi asigurau existenta. Mai tarziu a aparut capitalul, ca factor derivat al productiei, care rezulta din interactiunea primilor si a carui afirmare este legata de perioada in care echipamentele de productie au dobandit o importanta tot mai mare pentru activitatea economica.
Economistul francez J.B.Say, rcprezentant al scolii clasice este considerat initiatorul teoriei celor trei factori de productie: munca, pamantul si capitalul.
In epoca moderna, procesul de amplificare si diferentiere a resurselor atrase si utilizate in activitatea economica a continuat, celor trei factori clasici, adaugandu-li-se altii noi. Manualele si alte lucrari de teorie economica, pornind de la rolul intreprinzatorului in economia de piata, mentioneaza abilitatea acestuia ca factor distinct al activitatii economice.
Abilitatea intreprinzatorului este apreciata ca un tip special de resursa umana, care se refera la capacitatea de a combina in modul cel mai eficient natura, munca si capitalul, la creativitatca si initiativa de a produce bunuri si de a gasi noi cai de comercializare a acestora, la asumarea riscului in a intreprinde actiuni economice etc.
Fondul funciar
Cuprinde totalitatea suprafetelor de teren aflate in proprietatea unui agent economic privat sau in proprietate publica apartinand unei localitati, unei unitati administrativ – teritoriale (judet), tari, continent etc. Dupa destinatie, terenurile care alcatuiesc fondul funciar se impart in doua categorii de folosinta: terenuri agricole si terenuri neagricole. Unitatea de baza pentru masurarea fondului funciar este hectarul. Se mai folosesc submultiplii acestuia – arul si m2 , precum si multiplul lui km2.
Suprafata agricola : cuprinde urmatoarele categorii de folosinta: arabil, plantatii de hamei, plantatii pomicole, plantatii viticole, pasuni naturale, fanete naturale.
Suprafata cultivata cu zmeur : 20 ha
Suprafata neagricola : este alcatuita din urmatoarele categorii de folosinta: suprafata forestiera, suprafata ocupata de suprafete omenesti, suprafata ocupata cu ape, suprafata ocupata cu terenuri cu destinatie speciala.
Suprafata neagricola (cladiri): 5000 m2
Productia medie (qm): exprima randamentul obtinut (kg, 1, buc) pe unitate de productie (ha, animal) si se calculeaza cu relatia:
qm1 = sau qm2 =
Productia medie la zmeur: 6130 kg/ha
Pretul de vanzare (Pv) : reprezinta valoarea terenului care poate fi obtinuta in urma vanzarii acestuia.
Pv – 8.000 RON/ha
Pretul terenului in functie de renta:
P = Vq x R x n x K
P = 6200 x 0,45 x 0,15 % x 25 x 1,04
P = 10.881 RON/ha
Cultura predominanta in zona este porumbul.
Vq – valoarea productiei
n – numarul de ani
k – 1 + inflatia pe care o previzionez
R – Ponderea rentei in productia fizica – %
Venitul la ha (VT/ha) – reflecta valoarea productiei obtinute pe hectar si se calculeaza cu formula:
= qm1 x Pv
= 6.130 x 2,50 Ron
= 15.325 Ron/ha
Pv – pretul de vanzare – RON/k
Organizarea fortei de munca
Forta de munca si caracteristici:
Munca – factor originar, primar de productie – reprezinta o activitatc constienta, specific umana, manuala si/sau intelectuala indreptata spre un anumit scop, in cadrul careia oamenii isi folosesc aptitudinile, cunostintele si experienta.
Munca a fost dintotdeauna si a ramas factorul de productie activ si determinant, ce antreneaza si ceilalti factori de productie in vederea obtinerii de bunuri materiale si servicii necesare satisfacerii trebuintelor lor imediate si de perspectiva.
Oamenii cu aptitudinile si deprinderile lor, cu experienta si cunostintele dobandite sunt producatorii tuturor bunurilor economice. Adam Smith – parintele economiei politice – arata ca munca este sursa tuturor bogatiilor societatii, ”sursa unica a avutiei natiunilor”.
Adam Smith si David Ricardo, reprezentantii economiei politice clasice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si din secolul urmator, demonstreaza ca izvorul cresterii avutiei este munca in general, natiunile fiind cu atat mai bogate cu cat diviziunea muncii este mai dezvoltata iar productivitatea muncii mai ridicata.
Referindu-se la rolul muncii in ansamblul vietii economice, J.M.Keynes remarca: “munca este cea care produce totul, ajutata de ceea ce purta candva numele de mestesug, iar astazi se cheama tehnica, de resursele naturale care nu costa nimic sau sce obtin in schimbul unei rente, dupa cum sunt, rare sau abundente.
Pentru aprecierea rolului muncii in epoca contemporana este necesar sa se tina seama si de procese evidente cum sunt: reducerea relativa a timpului de munca, substituirea accelerata a muncii prin capital, afirmarea efortului intelectual si creativ si inlocuirea tot mai mare a activitatilor manuale traditionale prin automatizarea, robotizarea si informatizarea productiei.
Tendintele mondiale pe termen lung in evolutia factorului munca pot fi puse in evidenta prin analiza lui in planul cantitativ, structural si calitativ.
Sub raport cantitativ, munca trebuie analizata in legatura cu populatia, cu factorul demografic in general. Populatia se prczinta intr-o dubla ipostaza:
ca suport al factorului munca;
ca destinatar al rezultatului productiei (consumator).
Dimensiunile populatiei la un moment dat, ca si modificarile ei in timp depind de:
procesele demografice esentiale ( natalitate si mortalitate, din evolutia carora rezulta sporul natural al populatiei )
o serie de factori economico-sociali (durata medie a vietii, starea generala de sanatate, nivelul de trai, reteaua si cheltuielile pentru instruire, etc.)
Dinamica populatiei este influentata de migratia internationala a oamenilor.
Populatia si economia unei tari nu evolueaza independent una fata de cealalta. Prin numar, structura, nivel de instruire si stare de sanatate, populatia influenteaza permanent desfasurarea activitatii economice, iar nivelul dezvoltarii cconomice influenteaza principalele fenomene demografice si, implicit, dinamica dar mai ales structurile populatiei.
Pe plan structural, pentru analiza resurselor de munca prezinta interes piramida pe varsta a populatiei, respectiv structura pe grupe de varsta a populatiei (intereseaza in mod deosebit grupele de varsta: 0-15 ani; 16-59 ani; 60 ani si peste, care stau la baza unor analize economice in functie de care se apreciaza asa numitul optim al structurii populatiei ).
Pentru a avea o imagine cuprinzatoare asupra acestui factor de productie – munca trebuiesc studiate:
totalul fortei de munca disponibile in socictate;
numarul de ore de munca pe saptamana.
Populatia in varsta de munca cuprinde totalitatea persoanelor in limitele legale de varsta, indiferent daca participa sau nu la vreo activitate in cadrul diviziunii sociale a muncii. Potrivit legislatiei intemationale a muncii si celei din tara noastra sunt cuprinse in aceasta catcgorie, persoanele intre 15 si 65 ani.
Populatia apta de munca cuprinde toate persoanele avand varsta legala de munca si care au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. Nu cuprinde persoanele invalide.
Populatia activa cuprinde totalitatea persoanelor ocupate in procesul muncii in diferite activitati profesionale, inclusiv persoanele care satisfac stagiul militar, elevii, studentii, precum si persoancle in curs de schimbare a locului de munca. Populatia activa este conditionata de:
Natalitate;
Mortalitate;
Structura populatiei pe grupe de varsta si sex;
Evolutia demografica anterioara;
Factori economici si socio-culturali: capacitate economica de a crea noi locuri de munca, de a asigura un echilibru stabil si de durata intre cerere si oferta de munca, durata de scolarizare, statutul social al femeii, migratia.
Tendinta generala a efectivelor populatiei active a fost de crestere. De pilda, in perioada 1950-1987, populatia activa a globului a crescut de la 1.067 milioane persoane la 2.000 milioane persoane, cresteri extrem de inegale pe tari si grupe de tari si care s-au datorat sporului demografic; ponderea populatiei active in totalul populatiei inregistrand o scadere de la 42% la 40%.
Cauzele care au actionat in directia reducerii poderii populatiei active sunt:
de ordin demografic ( intinerirea populatiei in tarile in curs de dezvoltare si imbatrinirea ei in tarile dezvoltate, scaderea mortalitatii infantile, prelungirea duratei medii de viata, etc);
de ordin tehnico – economic ( progres tehnic, crestcrea volumului de cunostinte si a calitatii lor, cresterea duratei de scolarizare, mobilitatea profesionala, etc.)
de ordin social ( promovarea sociala, valorizarea diplomei )
Populatia ocupata cuprinde toate acele persoane care au un loc de munca, care presteaza efectiv o munca. Nu cuprinde militarii in termen, elevii si studentii, persoanele in curs de schimbare a locului de munca. Distributia de ocupatie a resurselor de munca a cunoscut schimbari permanente, schimbari ce au fost determinate de progresul tehnico-stiintific si economic. Cel mai folosit indiciu pentru evidentierea unor astfel de modificari este repartizarea populatiei ocupate pe cele patru sectoare de activitate. Pe termen lung, se remarca tendinta de reducere a populatiei ocupate in sectorul primar, in timp ce in sectorul tertiar si cuaternar se inregistreaza o sporire a poderii populatiei ocupate. De exemplu, in decurs de un secol S.U.A. a trecut de la situatia de stat primar la cea de stat tertiar. In Romania, structura de ocupatie a populatie in 1990 era urmatoarea: agricultura 28,9%; industrie si constructii: 44,5%; servicii 26,6%. Populatia inactiva cuprinde totalitatea persoanelor care, indiferent de varsta, nu participa la procesul muncii sociale si sunt intretinute. De regula, in aceasta categorie se includ copiii avand varsta sub limita legala de munca, persoanele cu un anumit grad de invaliditate pensionarii, batrinii peste limita varstei de munca, etc.
Durata saptamanala a muncii a inregistrat, odata cu cresterea productivitatii muncii, o puternica tendinta de reducere; intr-un secol aceasta s-a redus la aproape jumatate. Numai in ultimele decenii s-a trecut de la 48 de ore de munca saptamanal la 40-42 ore, purtandu-se discutii in jurul a 35 ore de munca saptamanal.
Ca urmare a acestor modificari s-a produs o reducere neta a timpului de lucru in timpul total al vietii oamenilor. Daca in anul 1800 o persoana muncea echivalentul a 11 ani calendaristici dintr-o speranta medie de viata de circa 45 de ani, s-a ajuns in anul 2000 la 8 ani calendaristici dintr-o durata medie de viata de circa 72 de ani.
Societatca este interesata mai mult de aspectul calitativ al resurselor de munca, decat de cel cantitativ. In sensul cresterii calitatii muncii se actioneaza in urmatoarele directii:
cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a fortei de munca;
asigurarea unui nivcl ridicat de sanatate a fortei de munca;
promovarea unui sistem eficient de motivare a lucratorilor;
asigurarea unei calitati ridicate si pentru ceilalti doi factori ai productiei: pamantul si capitalul.
Calitatea factorului munca se afla in strinsa relatie de dependenta atat cu nivelul de cultura generala si de instruire profesionala, cat si cu nivelul de dezvoltare economica a tarii. De-a lungul mileniilor, pe plan mondial, activitatea omului a trecut de la cea de cultivator de plante si crescator de animale, la cea de producator si in prezent, se face trecerea la munca creativa. In acest proces s-a trecut treptat de la efortul fizic preponderant, la afirmarea tot mai puternica a celui intelectual. Prin automatizarea, robotizarea si informatizarea productiei, locul si rolul omului in economic se schimba. In aceste conditii, munca creativa devine factorul determinant al vietii economice. Cresterea nivelului pregatirii profesionale capata o importanta dcosebita pentru formarea potentialului de munca si valorificarea lui, scoala cu diferitele sale trepte, profiluri si specializari are un rol hotarator. Totodata, progresul stiintei si tehnicii, amplificarea continua a complexitatii proceslor de productie, deprecierea rapida a stocului de cunostinte acumulate in prioada pregatitoare initiala, impun in mod necesar perfectionarea pregatirii profesionale a populatiei ocupate. Formele de realizare a acestui proces sunt multiple in functie de profesie si specialitate, de necesitatile intrepriderilor, de cerintele postului ocupat, de interesul si perspectivele de promovare ale salariatilor,etc.
Pe masura imbunatatirii continutului calitativ al muncii si al rodniciei ei, are loc si o tendinta obiectiva de crestere a timpului liber pe durata vietii ornului, expresie si premisa a cresterii rolului factorului uman, a gradului dc civilizatie. In general, in ferma sunt angajati permanenti si sezonieri din care:
permanenti : 2 angajati, 2.304 ore/an. Salariatii permanenti sunt platiti cu 440 RON lunar.
sezonieri: 10 angajati. In medie 600 ore/om lucrate in mai multe perioade a anului: taieri, recoltari si alte lucrari nemecanizate.
Productivitatea muncii:
Munca este reprezentata pe ansamblu care in decursul unei perioade date exercita sau cauta sa exercite o activitate profesionala remunerate. Din punct de vedere economic munca reprezinta un element al cheltuielilor de productie al carui efect este cuantificat cu ajutorul indicatorului “productivitatea muncii”. Productivitatea muncii se poate calcula folosind mai multe metode: metoda unitatilor naturale (fizice), metoda unitatilor conventionale si metoda unitatilor valorice.
Metoda unitatilor naturale (fizice): se utilizeaza in cazul unei productii omogene sau a unui singur produs. Relatia de calcul este urmatoarea:
W = sau
W = = 11.5 kg/ora-om
W – productivitatea muncii
Qt – productia totala sau volumul total de lucrari
T – fondul total dc timp dc munca consumat ore-om.
Metoda unitatilor valorice se utilizeaza atunci cand exista o diversitate de produse de natura diferita, care au ca singur element comun – valoarea, exprimata prin pret, dand astfel posibilitatea ca intreaga productie obtinuta sa se transforme in RON.
W= sau W= =
Pfi – productia finala a produsului
Mb – Marja bruta obtinuta la produs
Calculul productivitatii muncii in unitati naturale ( fizice ) si valorice:
Metoda unitatilor conventionale: se utilizeaza in cazul calcularii productivitatii muncii la un grup de produse sau activitati asemanatoare, care se transforma in unitati conventionale cu ajutorul unor coeficienti de echivalenta speeifici (tab. 2.2). Relatia de calcul este urmatoarea:
in care:
Qi = cantitatea din produsul „i“, unde i = 1,2,…., n;
Ki = coeficientul de echivalare a produsului „i“ in unitati conventionale;
Ti = fondul de timp de munca consumat pentru produsul „ i“.
Capitalul
• Capitalul fermei este format din :
Teren agricol: 20 ha cu o valoare de 160.000 RON
Teren construibil: 5000 m3 cu o valoare de 50.000 RON
Depozit pentru utilaje: 45.000 RON
Birou: 30.000 RON
Depozit partial pentru produse: 25.000 RON
Utilaje: 300.000 RON
Material saditor: 220.000 RON
Instalatii de irigat: 76.000 RON
• Lucrari de infiintare:
Lucrari de infiintare: 150.000 RON
Alte lucrari : 20.000 RON
Investitia totala este de : 1.076.000 RON
CheltuieIile de productie (Cht) sunt elemente pasive ale bilantului economic si reprezinta expresia consumului total de bunuri materiale si de forta de munca reclamat de obtinerea unui produs, lucrare sau serviciu.
In productia agricola propriu-zisa, vegetala si animala, cheltuielile de productie cuprind urmatoarele elemente:
cheltuielile materiale (Chm);
cote de amortizare (Am);
cote de intretinere sau mentinere a mijloacelor fixe (Qm);
cote de asigurarc (Qa);
impozite, taxe si contributii (Imp);
salarii (Sa);
dobanzi (D);
arenda (Ar).
Pentru organizarea si conducerea activitatii economice din agricultura, o importanta deosebita o are cunoasterea modului de functionare a cheltuielilor de productie si a modului cum influenteaza acestea nivelul productiei obtinute.
Astfel, dupa natura lor functionala, cheltuielile de productie se clasifica in:
Cheltuieli explicite care reprezinta cheltuielile efective platite la terti (cheltuielile materiale, cotele, impozitele, contributiile, taxele si salariile) si au caracter de cheltuieli rigide, intrucat sunt anticipate fie ca prestatii, fie ca pret platit;
Cheltuieli implicite sau cheltuieli – venit care se refera la remunerarea figurilor economice care participa la procesul productiv. In exploatatiile agricole ele includ: munca proprietarului (St) pamantul si constructiile care apartin familiei sau proprietarul fondului (arenda), banii familiei utilizati pentru functionarca unitatii de productie (D).
Cheltuielile implicite au caracter elastic intrucat suma lor se realizeaza la sfarsitul ciclului productiv si nu sunt platite efectiv de catre intreprindere, putand astfel, in functie de rezultatul economic, sa fie considerate ca venituri. De exemplu plata arendei va fi cost elastic pentru intreprinzatorul – proprietar, dar va fi rigid pentru arendas. Putem spune astfel ca intreprinzatorul agricol neproprietar de pamant si capital agricol va avea cel mai inalt cost rigid (unicul termen elastic este stipendiul) iar exploatatia taraneasca proprietara, minim de cost rigid limitat numai la cheltuielile materiale, fapt ce explica superioritatea acestui tip de exploatatie si chiar raspunde la intrebarea ,,de ce se munceste in agricultura in conditiile in care venitul este mai mic in comparatie cu alternativele existente pe piata“.
In functie de modul cum variaza in raport cu volumul productiei, cheltuielile de productie (Cht) se impart in cheltuicli lixe (Chf) si cheltuieli variabile (Chv). Sunt fixe cotele, salariile referitoare la lucratorii cu timp nedeterminat, dobanzile asupra capitalurilor fixe, arenda si impozitele. Sunt in schimb variabile unele cheltuieli materiale, dobanzile asupra capitalului circulant si salariile lucratorilor temporari sau ocazionali.
In functie de modul de includere in costul unitar al produselor obtinute, cheltuielile pot fi directe si indirecte.
Cheltuielile directe sunt acelea care se pot individualiza pe obiecte de calculatie (culturi, categorii de animale) in momentul efectuarii lor si se pot include direct in costul produselor obtinute din acea activitate (cheltuielile cu furajele, medicamentele, ingrasamintele, semintele, salariile directe, etc.). Practic, aceasta grupa de cheltuieli cuprinde cheltuielile variabile de productie.
Cheltuieli indirecte care nu se pot individualiza in momentul efectuarii lor pe obiecte de calculatie, intrucat se refera la mai multe obiecte (cuprinde grupa cheltuielilor fixe). Aceste cheltuieli necesita sa fie colectate si apoi repartizate, in cote parti (se calculeaza coeficientii de repartizare) asupra tuturor activitatilor la care se refera. Din cheltuielile indirecte fac parte: cheltuielile comune si cheltuielile generale.
Cheltuielile comune sunt cheltuieli de administrare a fermelor si cuprind salariile sefilor de ferma, ale economistilor, cheltuielile cu amortismentul activelor fixe, cu reparatiile, cu iluminatul etc., ale cladirilor unde isi are sediul ferma.
Coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune pe obiecte de calculatie se calculeaza in functie de valoarea cheltuielilor comune si directe pe total ferma.
Kc =
unde:
Kc – coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune – %;
Chcf – cheltuieli comune – RON
Chdf – cheltuieli directe – RON
Cheltuieli generale – sunt cheltuieli de administrare a intreprinderii in ansamblul ei si sunt fonnatate din salariile personalului administrativ si de conducere a intreprinderii, amortizarea si intretinerea activelor de interes general, cheltuieli de posta, telefon, deplasari, etc.
Coeficientul de repartizare a cheltuielilor generale pe obiecte de calculatie se calculeaza in functie de valoarea cheltuielilor generale si a cheltuielilor directe plus cheltuielile comune pe total ferma.
Kc =
unde:
Kg – coeficientul de repartizare a cheltuielilor generale – %;
Chg – cheltuieli generale – RON.
Cunoscandu-se cheltuielile totale de productie si productia obtinuta, se poate calcula costul de productie.
Cheltuielile totale de productie se compun din: cheltuieli aferente investitiilor si cheltuieli anuale de productie propriu-zise. In plantatiile pomi – viticole, cheltuielile anuale aferente investitiilor sunt reprezentate de amortismente. In cazul cand plantatiile se infiinteaza pe terenuri unde sunt sau pe care se executa lucrari de imbunatatiri funciare (combaterea eroziunii solului, irigatii etc.), amenajari cu apa pentru stropit, spatii de depozitare, de conservare prin frig etc., in cheltuielile anuale aferente investitiilor se cuprind, pe langa amortismente, valoarea reparatiilor capitale si a cheltuielilor de intretinere (dupa prevederile normativelor in vigoare). Amortismentul anual al plantatiei se determina pe baza investitiei totale si a duratei normate de functionare (de amortizare), folosind formula:
a =
unde:
a = amortismentul
It – investitia totala
TA – Durata normata de functionare a plantatiei ( ani )
Cheltuieli cu amortizare a cladirilor:
Depozit pentru utilaje + depozit pentru produse + birou = 100.000 RON
a = = 6.666,6 RON/an
Cheltuieli cu amortizare a utilajelor:
utilaje + instalatii de irigat = 376.000 RON
a = 376.000/15 = 25.066,6 RON/an
Cheltuielile totale de productie la 1.000 RON productie finala se utilizeaza in cazul realizarii mai multor produse si se determina inainte de amenajare si dupa amenajare, astfel:
Ch0 / 1.000 RON Pf0 = x 1.000
Ch1 / 1.000 RON Pf1 = x 1.000
Ch/1.000 Ron Pf = 147.887,4 / 306.499,6 x 1.000 = 482,50 RON
Venitul total exprima valoarea bunurilor si serviciilor vandabile obtinute intr-o exploatatie agricola. Termenul „vandabil“ exprima faptul ca se tine cont nu numai de bunuri si servicii efectiv vandute pe piata, dar si de acelea destinate remunerarii factorilor de productie (autoconsumul, plati in natura) sau tinute ca stocuri de magazie in asteptarea vanzarii.
Nu intra in veniturile totale, intrucat ar comporta o dubla inregistrare, produsele intermediare folosite in procesele interne ale exploatatiei agricole (de ex.: furaje, ingrasaminte organice). Venitul total corespunde astfel productiei finale din care se scad refolosirile (R), adica:
VT = Pf – R
In fapt, la calcularea acestui indicator se tine cont de cat a fst vandut in timpul anului si, de asemenea, de eventualele variatii ale stocurilor de magazie intre inceputul si sfarsitul anului.
Astfel, relatia de calcul devine:
VT = mi x Pvi i x Pvi
unde:
Qmi – productia marfa – kg , 1, buc.;
Pvi – pretul de vanzare al produsului „i” – RON / U.M.;
S – variatia stocurilor de magazie – kg, 1, buc.
Sructura cheltuielilor de productie anuala pentru cultura zmeurului
Eficienta economica
Profitul (Pr) reprezinta compensarea care se cuvine unui intreprinzator si se calculcaza scazand din veniturile totale (VT) toate componentele cheltuielilor de productie:
Pr = VT – (Chm + Am + Qm + Qa + Imp + Sa + D + Ar)
sau
Pr = (Qm x Pv) – (Cht -+ Chd)
sau
Pr = Qm x ( Pv – Ccc)
Pr = ( 122.600 x 2,5) – 147.887,40
Pr = 158.612,60 RON/an
Scazand din profitul brut, impozitul pe profit (Imp / Pr) se obtine profitul net (Prn).
Prn = Pr – Imp / Pr
Prn = 158.612,60 – 25.378,01 = 133.234, 59 RON/an
Rata profitului (Rp) este un indicator relativ care exprima nivelul profitului realizat la fiecare 100 RON, cheltuieli de productie, si se determina astfel:
Rp = x 100 sau Rp = x 100 sau Rp = x 100
Rp = x 100 = 107,25 %
CostuI de productie (Cp) reflecta cheltuielile de productie ce revin pe unitatea de produs si se poate calcula prin mai multe metode:
metoda diviziunii simple: se aplica in cazul in care la o cultura se obtine un singur produs principal, fara produse secundare (ex.: cartofi, porumb masa – verde si siloz):
Cp =
Cp = = 1206,25 RON
in care:
Cht – cheltuieli totale de productie – RON
Q – productia totala – t
Durata de recuperare a investitiei (Tr) – indicator sintetic de apreciere a eficientei economice a investitiilor, reflecta intervalul de timp, exprimat in ani, in care investitia se recupereaza pe baza profitului anual obtinut.
Relatiile de calcul utilizate sunt:
pentru obiective noi de investitii :
Tr = ,
Tr = 1.076.000 / 158.612, 20 = 6, 78 ani
in care :
Pra = profitul anual – RON
Coeficientul de eficienta a investitiei (Ci) – reflecta profitul anual realizat la fiecare 1.000 RON, investitie totala. Se determina cu relatia:
Ci = x 1000
Ci = (158.612,20/1.076.000) x 1000 = 147,40 RON/1000 RON investitii
unde:
Pra = profitul anual – RON
It = investitia totala – RON
Viteza de recuperare a investitiei (Vr) – arata de cate ori se recupereaza investitia pe durata ei de functionare normata si se calculeaza cu relatia:
Vr = ,
Vr = = 2,21
unde:
T = durata normala de functionare a investitiei / ani;
Tr – durata de recuperare / ani
Marja bruta este un indicator care reflecta competitivitatea relativa a diferitelor activitati de productie, respectiv exprima ,,profitabilitatea“ activitatilor de productie individuale (productia de grau, productia de porumb, productia de lapte etc.). Marja bruta (Mb) se calculeaza dupa urmatoarea relatie:
Mb = VT – Cv, unde:
Mb= 15.325-2.394,37=12.930,63 RON/ha
VT – productia finala sau veniturile totale calculate ca suma intre valoarea productiei principale si a productiei secundare – RON;
Cv – costuri variabile (includ valoarea mijloacelor de productie cumparate sau produse in ferma care au fost consumate cu scopul de a obtine productia ( Ex.: samanta, ingrasaminte, pesticide, carburanti si lubrifianti, platile pentru utilaje inchiriate, dobanzile la capitalul utilizat ).
Indicatorul „maija bruta“ este folosit pentru:
compararea performantei diferitelor activitati de productie ;
analiza structurii de costuri;
calcularea profitului fermei.
Daca cunoastem care este marja bruta pentru fiecare activitate de productie, profitul poate fi calculat ca diferenta intre marja bruta si costurile fixe.
Pr = Mb – Cf, unde:
Pr= 12.934,63 – 5000
Pr = 7.934,63 RON/ha
Pr – profitul fermierului – RON;
Cf – costurile fixe (munca familiei, energie, amortizarea fondurilor fixe, intretinerea fondurilor fixe, arenda, asigurarile, impozite etc.).
Marja bruta la hectar :
Mb =
Prag dc rentabilitate (Qpr) – este nivelul productiei la care Vt = Cht pana la care activitatea inregistreaza pierderi si de la care unitatea inregistreaza profit.
Qpr = Chf/(Pv-Cv)
Qpr = 5.000 /(2,5 – 0,39)
Qpr = 2.369,66 kg/ha
Cv = Chv/Q
Cv = 2.394,37/6.130 = 0,39 Ron/kg
Marja de siguranta (Ms) – reprezinta raportul dintre cantitatea maxima obtinuta minus cantitatea la pragul de rentabilitate si cantitatea maxima inmultita cu 100.
Ms = [(Qmax- Qpr ) / Qmax] x 100
Ms = [(7.500 – 2.369,66) / 7.500] x 100
Ms = 68,80 %
Indicatorii eficientei economice ai fermei
Calculul indicatorilor care exprima eficienta economica a productiei obtinute de la cultura zmeurului pentru 1ha.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect DE Dezvoltare In Domeniul Agriculturii Studiu DE Caz Comuna Bistra, Judetul Maramures – Plantatia DE Zmeur (ID: 123253)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.