Principalele Inpozite Platite DE S.c Natan Agricol S.r.l

Diverse2

Principalele Inpozite Platite DE S.c Natan Agricol S.r.l

Byadmin ianuarie 1, 2024

PRINCIPALELE INPOZITE PLĂTITE DE

S.C NATAN AGRICOL S.R.L.

CUPRINS

Lista tabelelor și a graficelor

Introducere

CAP.I. Prezentarea generală a principalelor impozitelor plătite de o societate

Noțiuni generale despre impozit

Impozitele directe

Impozitul pe profit

Impozitul pe salarii

Contribuțiile sociale

Contribuția de asigurări sociale

Contribuția la fondul asigurărilor de șomaj

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Impozite indirecte

Taxa pe valoare adaugată

CAP. II. Prezentarea societății comerciale S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

Scopul realizării studiului de caz

Prezentarea generală a firmei SC NATAN AGRICOL S.R.L

Denumire, Sediul, Forma Juridică

Scurt Istoric, Furnizori, Clienti

Obiectul de activitate

Modul de organizare a activității

Politica firmei

Organizarea contabilității

CAP. III. Studiu de caz privind determinarea principalelor impozite plătite de S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

3.1. Prezentarea Datelor Financiare și a Contului de Profit si Pierdere

3.2. Prezentarea în practică a indicatorilor ecomonici la firma S.C.

NATAN AGRICOL S.R.L

3.2.1. Indicatorul de lichiditate curentă

3 .2. 2. Indicatorii de risc

3.2.3. Indicatori de activitate ( indicatori de gestiune)

3.2.4 Indicatoriii de profitabiltate

3.3. Determinarea principalelor impozite

3.3.1. Derterminarea impozitului pe profit

3.3.2 Determinarea impozitului din salarii

3.3.3 Determinarea Contribuțiilor sociale

3.3.4 Taxa pe valoare adaugată

Concluzii

Bibliografie

LISTA TABELELOR SI A GRAFICELOR

Tabel 1.1. – Evoluția cotei de impozit pe profit 2011 – 2013

Tabel 1.2. – Evoluția cotei de contribuții sociale 2011 – 2013

Tabel 1.3.- Evoluția cotei de TVA, 2011 – 2013

Tabel 3.1. –Bilanț prescurtat la S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

Tabel 3.2 – Cont de profit și pierdere

Tabel 3.3 – Cifra de afaceri în perioada 2011 – 2012

Graficul 3.1- Evoluția cifrei de afaceri

Tabel 3.4 – Evoluția indicatorilor de lichiditate

Graficul nr. 3.2- Evoluția indicatorilor de lichiditate

Tabel 3.5 – Evoluția indicatorilor de risc

Graficul nr. 3.3 Evoluția indicatorilor de risc

Tabel 3.6 – Evoluția indicatorilor de gestiune

Graficul 3.4 – Evoluția indicatorilor de gestiune

Tabel 3.7 – Evoluția indicatorilor de profitabilitate

Graficul 3.5 Evoluția indicatorilor de gestiune

Tabel 3.8 – Evoluția cheltuielilor și veniturilor totale pe anii 2011 – 2013

Graficul nr 3.6. – Evoluția cheltuielilor și veniturilor totale pe anii 2011 – 2013

Tabel 3.9 – Evoluția impozitului și a profitului impozabil

Graficul nr 3.7.- Evoluția impozit. pe profit și a profitului brut ( profit impozabil)

Graficul 3.8 -. Evoluția impozitului pe profit in anii 2011 -2013

Tabel 3. 10 – Deducerea personală

Tabel. 3.11 Sumele plătite de firmă pentru Impozitul pe salarii

Graficul 3.9. Impozite pe salarii virate de societate

Tabel. 3.12 Contribuția la asigurările sociale de stat

Graficul Nr. 3.10 Contribuția de asigurări sociale

Tabel. 3.13 Contribuția la fondul de șomaj

Graficul Nr. 3.11 Contribuția la fondul de șomaj

Tabel. 3.14 Contribuția la asigurările sociale de sănătate

Graficul Nr. 3.12 Contribuția la asigurările sociale de sănătate

Tabelul 3.15 TVA plătit la bugetul statului

Graficul Nr. 3.13 TVA plătit la bugetul statului

INTRODUCERE

Am realizat această temă “ Principalele impozite plătite de o societate “ deoarece fiercare întreprindere trebuie să fie preocupată de achitarea impozitelor. Fiercare firmă are datoria de a-și achita către stat impozitul pe profit, taxa pe valoare adaugată, contribuțiile sociale și impozitul pe salarii.

În conditițiile actuale, când la stat o mare parte dintre societățile comerciale nu își mai plătesc datoriile și impozitele, aceasta devine o problemă deoarece statul nu mai are bani la buget, ceea ce atrage după sine penalizările nedorite care urmează a fi puse în aplicare.

Obligațiile fiscale ale unei întreprinderi sunt foarte greu de suportat în condițiile de astăzi, deoarece sunt tot felul de taxe și impozite pe care firma trebuie să le platească. Impozitul pe profit, contribuțiile sociale, taxa pe valoare adaugată și impozitul pe salarii sunt principalii piloni ai bugetului de stat, care formează un venit.

Rolul impozitelor se exprimă pe plan financiar, economic, cât și pe plan social, iar acestea se diferențiază de la o etapă de dezvoltare la alta. Rolul impozitelor pe plan financiar este cel mai important deoarece, acesta reprezintă un mijloc principal de preocurare a resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor.

Pe plan economic, rezultă faptul că impozitele se folosesc ca pârghii de politică economică, prin medierea căruia se pot frâna anumite activități, consumul anumitor mărfuri sau servicii, și relațiile comerciale cu exteriorul în ansamblu sau cu anumite țări.

Pe plan social, impozitele se realizează pentru că statul asigură redistribuirea unei părți importante între grupuri de indivizi, persoane fizice sau juridice. În principalele economii moderne, statele colectează impozitele pentru finanțarea cheltuielilor cât și pentru asigurarea altor datorii .

Impozitul pe profit – reprezintă un impozit datorat de o firmă la stat care asigură o parte din bugetul statului.

Taxa pe valoare adaugată – este un impozit pe care firma îl platește catre stat în urma unei încasari de sume sau a unei emiteri de facturi și pe care consumatorul îl plăstește indirect.

Impozitul pe salarii – este cea mai importantă componentă pentru un salariat, iar pentru angajator este o datorie atât față de salariat cât și pentru stat.

Contribuțiile sociale reprezintă cea mai importantă componentă din intreaga cheltuială pe care firma o plătește deoarece prin aceasta se contribuie la stat dar, tot odată și pentru sănătatea angajatutlui.

Proiectul este structurat în trei mari capitole, iar fiecare este structurat pe subcapitole.

În primul capitol prezentăm partea teoretică a lucrării, în care sunt descrise obligațiile fiscale.

În al doilea capitol realizăm o descriere a firmei SC NATAN AGRICOl SRL,. Pe lângă aceasta, prezentăm și organizarea contabilității, obiectul de activitate, clienții și funizorii.

Al treilea capitol evidențiază analiza indicatorilor ecomonici în cadrul fimrei SC NATAN AGRICOL SRL

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A PRINCIPALELOR IMPOZITE

PLĂTITE DE O SOCIETATE

NOȚIUNI GENERALE ALE IMPOZITULUI

“Impozitul urmăHYPERLINK "http://contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=493&id=6261"rește suprimarea sau restricționarea completă a producției anumitor bunuri.HYPERLINK "http://contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=493&id=6261" Astfel, el intervine indirect și în sfera consumului.” Ludwig von Mises

Impozitul este o contribuție pe care o întreprindere sau o anumită persoană trebuie să o platească statului, pentru veniturile din bunurile pe care le posedă.

Impozitul este o taxă cu caracter obligatoriu pentru toate persoanele atât juridice cât și fizice, fiind o sarcină pe care trebuie să o îndeplinească față de stat.

Evoluția impozitelor și a taxelor în perioada postbelică este într-o continuă creștere a acestora ca mărime relativă și absolută.

Sporirea impozitelor din încasări s-a realizat pe baza creșterii numărului de plătitori, care a dus la extinderea bazei de impunere, cât și prin creșterea cotelor de impunere.

“Privind rolul impozitului, economistul Pierre Laumiere, spune că impozitele sunt folosite pentru: “a încuraja sau pentru a descuraja o anumită activitate economică . Fără să înceteze de a fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice, impozitul a devenit un mijloc de intervenție în domeniul economic și social” ( http://www.scrigroup.com/finante/Continutul-si-rolul-impozitelo54653.php)

Impozitele pentru a fi mai ușor de identificat, pot fi clasificate în două mari categorii:

Impozite directe;

Impozite indirecte.

1.1. Impozitele directe

Impozitele directe sunt acele impozite care au un carecter fiscal, prin modul în care își stabilesc sarcinile persoanele fizice și juridice, în funcție de veniturile sau bunurile pe care le posedă.

Impozitul pe profit

Obiectul fiecărei întreprinderi este de a obține un profit cât mai mare în urma realizării unei activității pe care o desfașoară. Profitul scoate în evidență performanțele unei societății la sfarșitul luni sau a anului. În urma obținerii profitului, o întreprindere trebuie să plătească către stat cotele impuse care determină o cheltuială pentru firmă.

Impozitul pe profit al firmei este reglementată prin Codul fiscal și este un impozit direct. Declarearea și plata impozitului se face trimestrial prin depunerea Declarației 101 la Finanțele Publice.

Conform Codului fiscal “Plata impozitului pe profit este realizată de către:

persoanele juridice române;

persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătura cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România, cât și în străinătate din asocieri fără persona- litate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.”

“Sunt scutiți de plata impozitelor pe profit următorii contribuabili:

trezoreria statului

instituțiile publice, pentru fonduri publice, inclusive pentru venitutile proprii și disponibilității realizate și utilizate potrivit Legii N5. 500/2002 privind finanțele publice;

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, în conformitate cu prevederile titlului IV

cultele religioase, pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate pentru susținerea activităților cu scop caritabil;

instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învațământului nr. 84/ 1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr 174/ 2001.”

(Codul fiscal, 2003, pagina 22-23)

“Cheltuielile care determină impozitul pe profit sunt cheltuieli deductibile și cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, care se clasifică după cum urmează:

cheltuieli cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil

cheltuielile efectuate, potrivit legii pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale

cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;

cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris;

cheltuielile de transport și cazare în țară și în străinatate efectuate de către salariați și administrator, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedent.”(Constatin Crișu, 2004, pagina 29-31)

Pentru a determina baza de impozitare se va înființa baza principiului a conectării la venituri. Principiul afirmă că o cheltuială trebuie să fie deasemenea recunoscută atât în contabilitate cât și în situațiile financiare .

Tabel 1.1.

În tabelul următor se prezintă evoluția cotei impozitului pe profit în perioada 2011 – 2013 din cadrul țărilor Uniunii Europene.

Evoluția cotei de impozit pe profit 2011 – 2013

Sursa :Consiliul fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pdf

Impozitul pe salarii

Salariul este o sumă de bani pe care o primește salariatul în urma muncii prestate și în baza contractului individual de muncă. Impoării de venituri, care se clasifică după cum urmează:

cheltuieli cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil

cheltuielile efectuate, potrivit legii pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale

cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;

cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris;

cheltuielile de transport și cazare în țară și în străinatate efectuate de către salariați și administrator, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedent.”(Constatin Crișu, 2004, pagina 29-31)

Pentru a determina baza de impozitare se va înființa baza principiului a conectării la venituri. Principiul afirmă că o cheltuială trebuie să fie deasemenea recunoscută atât în contabilitate cât și în situațiile financiare .

Tabel 1.1.

În tabelul următor se prezintă evoluția cotei impozitului pe profit în perioada 2011 – 2013 din cadrul țărilor Uniunii Europene.

Evoluția cotei de impozit pe profit 2011 – 2013

Sursa :Consiliul fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pdf

Impozitul pe salarii

Salariul este o sumă de bani pe care o primește salariatul în urma muncii prestate și în baza contractului individual de muncă. Impozitul pe salarii reprezintă plata anticipată și care formează un pilon la bugetul statului.

“Potrivit articolului 56 din Codul fiscal: Sunt denumite venituri din salarii toate veniturile în bani și în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă” (Crișu, 2004, pag. 100 – 101)

Pentru a calcula venitul net la sfarșit de an din salarii se va lua în considerare stabilirea deducerii din venitul salarial brut a contribuțiilor obligatorii și cota de 16%.

Detereminarea lunară a impozitului pe salariu se calculează în urma unei plăți pe care beneficiarii de venituri din salarii o achită către stat, se determină prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul.

Plata impozitului este stabilit prin lege, iar angajatorii au datoria de a calcula și de a reține impozitul aferent salariatului. Efectuarea plății se va face până în data de 25 a lunii următoare pentru care se plătesc aceste venituri.

“Obiectul impunerii îl formează salariile formate pe teritoriul României, pe care Legea privind impozitul pe salarii le definește ca fiind “salariile în bani, în natura primite de salariați de la personae fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, precum și salariile primite din străinătate de persoanele care își desfășoară activitatea în România”. ( Brezeanu, 1999, pag. 195)

În urma efectuării plăți și pe baza datelor angajatorul întocmește statul de plată pe care salariații trebuie să îl semneze.

Venitul brut care se calculează din salariul net și exprimă totalitatea veniturilor realizate, de asemenea și avantajele primite de o persoană fizică.

Plata întârzierii impozitului pe salarii se sancționează cu 0, 25% / zi care se aplică la suma impozitului. În cazul în care plătitorul de salarii nu poate achita către stat impozitul pe salarii, Ministerul Finanțelor poate acorda eșalonarea impozitului pe o anumită perioadă de timp.

Contribuțiile sociale

Contribuțiile sociale obligatorii sunt următoarele:

Contribuția de asigurări sociale;

Contribuția la fondul asigurărilor de șomaj;

Contribuția de asigurări sociale de sănătate;

Contribuția de asigurări sociale

Potrivit bazei legale este Legea nr. 19/17.03.2000 care are în evidență sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale potrivit modificării și completării prin O.G 49/ 29.03.2001 și O.G. nr 107 / 27.06.2001, care indică privilegiul la asigurări sociale care este asigurat de stat.

Contribuția de asigurări sociale are la bază principiile organizării și funcționării a sistemului public și acestea sunt:

Principiul unicității care reprezintă organizarea și garantarea statului în sistemul public de asigurări sociale;

Principiul egalității este acel principiu care asigură tuturor participanților un tratament nediscriminatoriu;

Principiul obligativității prin care persoanele fizice sau juridice au datoria de a participa la sistemul public;

Principiul contribuitivității este acel principiu prin care fondurile de asigurări sociale se pot constitui pe fundamentul contribuțiilor datorate de personae fizice sau juridice.

Rolul asigurărilor sociale reiese din prevederile constituționale, ale Codului Muncii, care are în vedere dreptul la viață și la muncă a cetățenilor, care stimulează reproducerea socială, contribuind la dezvoltarea economiei naționale; iar rolul cel mai important îl constituie asigurarea pensiilor pentru munca prestată și limita de viață.

Angajatorilor le revine rolul de a calcula și vărsa la buget contribuțiile la asigurările sociale, iar cotele impuse sunt stabilite prin lege :

“31,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator. Precizăm că de la 1 Octombrie 2014 cota aferentă angajatorilor a scăzut la 15,8 % ;

36,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator;”

(http://codfiscal.net/17227/art-29618-calculul-retinerea-si-virarea-contributiilor-sociale)

La fel ca impozitul pe salariu și CAS –ul are un termen de plată până în data de 25 a lunii următoare.

Contribuția la fondul asigurărilor de șomaj

Potrivit Legii nr. 1 / 1991 care are în vedere protecția socială a șomerilor și reîncadrarea lor profesională și Legea nr 83 / 1995 care are în vedere măsurile de protecție a persoanelor angajate, plătitorii acestei contribuții sunt agenții economici și salariații, iar cota este de 0,5%.

“Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare.”

(http://lege5.ro/Gratuit/gm3tenzyge/legea-nr-250-2013-pentru-modificareasi-completarea-legii-nr-76-2002-privind-sistemul-asigurarilor-pentru-somaj-si-stimularea-ocuparii-fortei-de-munca-si-pentru-modificarea-legii-nr-116-2002-privind-p?pId=98145237#p-98145237)

„ Au dreptul să primească ajutorul de șomaj:

Persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa unității pentru motive prevăzute în Codul Muncii,

Persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa unității, dacă s+a stabilit prin dispoziția sau hotărârea organului competent ilegalitatea măsurii luate de unitate ori lipsa vinovăței persoanei în cauză, iar reintegrarea în muncă nu mai este posibilă la unitatea în care a fost încadrată anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia,

Persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa unității, pentru motive care, care la reîncadrare, nu întrerup vechimea în muncă” (Vacărel Iulian, 2000, pag. 302)

La această contribuție participă cu plata atât salariatul, cât și agenții economici în următoarele situații:

Angajatorii care au sediul societății în România și persoanele fizice care sunt autorizate pentru a desfășura o activitate pe baza liberei inițiative, care în fiecare lună pe baza unui fond de salarii se aplică cota de 3,5% din care se virează către conturile deschise

Persoanele care sunt încadrate în scopul muncii pe baza unui contract individual de muncă la anumite personae fizice sau juridice române sau străine care au sediul îm România, din care se reține 1% din veniturile de bază, la care de mai adaugă sporurile.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Contribuția de asigurări sociale de sănătate este cel mai important sistem de relații economico –sociale de protecție a sănătății populației, sunt obligatorii și funcționează descentralizat în baza principiului solidarității și cel al subsolidiarității în colectarea și în utilizarea fondurilor.

“Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate reținută de la asigurați este reglementată de Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare; Ordin nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul Național unic de asigurări sociale de sănătate; O.G. nr. 86/2003 cu modificările și completările ulterioare, Titlul IX2 din Codul fiscal; Ordinul nr. 1045/2012.”

(http://www.accountingleader.ro/admin/upload/orig/circulara%20anaf%20contributii%20sociale_1417539574.pdf)

Principalele principii care stau la baza contribuției de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

Includerea obligatorie a fiecărui cetățean în cadrul sistemului medico- sanitar coerent de protecție socială

Solidaritatea socială care este cuprinsă între toate categoriile sociale;

Efectuarea în favoarea asigurațiilor în vederea unui pachet caracterizat de servicii medico- sanitare;

Finanțarea autonomă cât și echilibrul financiar;

Adminstrarea autonomă a asigurărilor sociale pentru sănătate.

“Persoanele care sunt cuprinse în mod obligatoriu în aceste asigurări sunt:

Cetățeni români cu domiciliul în țara sau aflați temporar în străinatate;

Cetățeni străini sau apatrizii care au reședința în România

Sunt cuprinse de asemenea în asigurările sociale de sănătate, fără plata contribuției următoarele persone:

Copiii și tineri până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, student sau ucenici și dacă nu realizează venituri din muncă;

Persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă sau se află în grija familiei;

Soția, soțul, părinții și bunicii fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei personae asigurate.” ( Gh. D. Bistriceanu, M.N. Adochitei, E. Negrea, 2001, pagina 560)

Calitatea de asigurat se dobândește în ziua încheierii contractului de muncă și care se termină în ziua când expiră contractul de muncă.

Fondurile pentru contribuțiile sociale de sănătate se realizează din contribuția asiguraților, și din contribuția persoanelor fizice și juridice.

Tabel 1.2.

În tabelul următor se prezintă evoluția cotei contribuțiilor sociale totale plătite de firmă, aferente atât angajatorului cât și angajatului în perioada 2011 – 2013 în cadrul țărilor Uniunii Europene.

Evoluția cotei de contribuții sociale 2011 – 2013

Sursa :Consiliul fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pd

Impozite indirecte

“Impozitele indirecte afectează în mod deosebit persoanele fizice cu venituri mici, fiind evident caracterul lor regresiv, în condițiile în care nu se acordă nici un fel de scutiri sau alte înlesniri la plată, așa cum se întamplă în cazul impozitelor directe. Impozitele indirecte nu influențează veniturile nominale, ci numai pe cele reale, diminuând puterea de cumpărare.” (Donath, 2004, pagina 169).

Impozitele indirecte se încasează mai comod, mai operativ și sunt mai puțin costisitoare."Economiști din diferite țări susțin că impozitele indirecte sunt instrumente fiscale care prezintă cele mai mici neajunsuri, deoarece ele au efecte economice, sociale și financiare.” (Gh. D. Bistriceanu, M.N Adochitei, E. Negrea, 2001, pagina 401)

Taxa pe valoare adaugată

Taxa pe valoare adaugată denumită pe scurt T.V.A. a apărut prima dată în Franța, în anul 1954, după care apare și în alte țări din Europa, Asia, Africa si America Latina.

Taxa pe valoare adaugată a fost introdusă în locul impozitului pe circulația mărfurilor, acesta reprezentând un moment de cotitură în modernizarea sistemului fiscal. În același timp s-a făcut un pas pe linia reformei fiscale în România, reprezentând și o cerință la trecerea spre economa de piață și alinierea la standardele europene.

Taxa pe valoare adaugată este un impozit indirect având un caracter general și se stabilește asupra operațiunilor care privescc transferul bunurilor și prestărilor de servicii.

A fost introdusă în România în anul 1993 prin Ordonanța nr. 3 / 1992 și care este aprobată prin Legea nr. 130/ 19 decembrie 1992, și care intră în vigoare abia din 1 ianuarie 1993.

“Taxa pe valoare adaugată dispune de trei mari principii care stau la baza ei, și acestea sunt urmatoarele:

Aplicarea impozitului se va face pe întregul circuit economic al produselor începând de la achiziționarea materiilor prime până la utilizarea lor finală, prin aplicarea cotei de 24 %;

Sfera de cuprindere și câmpul ei de pus în aplicare se va face pe valoarea adaugată pentru bunurile și serviciile care se prestează, iar acestea prin impunerea cotei de 24% vor fi vândute în țară.

Deducerea taxei pe valoare adaugată este o urmare că ea este platită în rate pentru produsele și serviciile achiziționate, fapt care determină o redistribuire a taxei pe valoare adaugată între agenții economicii..” (Duran, Cozac, 2003, pagina 39)

Obiectul este reprezentat de operațiunile cu plată și cele asimilate și care sunt următoarele: livrările de bunuri mobile, transferul de proprietăți a bunurilor imobile între personale fizice și juridice, prestările de servicii și importul de bunuri și servicii.

Plătitorii pentru taxa pe valoare adaugată sunt persoanele fizice sau juridice care efectuează operațiuni impozabile, agenții economici care sunt înregistați la Organele fiscale pentru livrările de bunuri, cei care sunt titulari la operațiunile de bunuri din import și beneficiarii bunurilor imobile închiriate.

“Taxa pe valoare adaugată se poate calcula prin aplicarea cotei proporționale în felul următor:

Asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător la consumator

Asupra pretului de vânzare din stadiul respectiv, obținându-se în acest fel taxă aupra prețului de vânzare, din care se deduce taxa aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior. A doua variantă se folosește mai frecvent”

( Gh. D. Bistriceanu, M.N Adochitei, E. Negrea, 2001, pagina 403)

“Operațiunile scutite de TVA (conform legislației în vigoare la 15. 08. 2001) sunt următoarele:

Livrările de bunuri și servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuată in țara: unitățile sanitare, inclusiv veterinare și de asistență socială ca: spitale, sănătatea, policlinici, dispensare, etc.

Operațiunile de import pentru: bunurile scutite de taxe vamale prin tariful vamal de import al României;

Mărfurile importate și comercializate în regim duty- free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice și a personalului acestora;

( Duran, Cozac, 2003 pagina 43 – 44)

“Baza de impozitare a TVA o reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv TVA , și este determinată de :

Prețurile negociate între vânzător și cumpărător, inclusiv accizele stabilite potrivit normelor legale

Tarifele pentru prestările de servicii;

Sumele reultate din aplicarea cotei de comision sau sumei convenite între prețurile intermediare;

Prețurile pe piață sau în lispa acestora, costurile de producție ale bunurilor preluate din activele societății de către contribuabili;

Valoarea în valută, determinată potrivit legii, la care se adaugă taxa vamală, alte taxe și accizele datorate pentru bunurile impotate;

Prețurile vânzătorilor efectuate din depozitele vămii sau prețurile stabilite prin licitație.”

( Duran, Cozac, 2003, pagina 44)

Tabelul următor arată evoluția cotei de TVA, între anii 2011 – 2013 , în mai multe țări din Uniunea Europeană:

Tabel nr 1.3.

Evoluția cotei de TVA, 2011 – 2013

Sursa : Consiliul fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pdf

În România, cota standard de TVA este 24%. Cota minimă de 9% se va aplica în următoarele situații: produsele farmaceutice, cărți, ziare, livrările de proteze, case memoriale, produselor de panificație, dreptul de intrare în muzee, accesul la serviciile cultural și de cazare la hotel. Cota redusă de 5 % se va aplica numai în cazul bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusive a terenurilor pe care sunt construite. Menționăm că începând cu 1 iunie în țara noastră se aplică o cotă redusă de TVA, de 9%, pentru alimente.

La sfarșitul fiecărei luni se calculează TVA-ul, acesta fiind o datorie pentru societate și un venit pentru stat, iar acesta trebuie plătit până în data de 25 a lunii. Declararea TVA-lui se va face pe baza unei declarații fiscale și a unor formulare.

Conform Art. 153 din Codul fiscal se va completa Decontul de TVA care este cel mai important și se va completa de către persoanele care plătesc taxa pe valoare adaugată. Decontul de TVA conține următoarele elemente: livrările de bunuri, achizițiile de bunuri și servicii, cât și prestările de servicii. Persoanele care plătesc taxa pe valoare adaugată sunt obligate să declare în Decontul de TVA atât operațiunile taxabile, cât și cele neimpozabile și sctutite de TVA, data limită de depunere este ziua de 25 a lunii, iar dacă acesta este depus cu întârziere se a sancționa conform prevererilor Codului de procedură fiscal.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂȚII

S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

SCOPUL REALIZĂRII A STUDIULUI DE CAZ

Scopul realizării studiului la această firmă este de a verifica plata impozitelor pe care firma este obligată să le achite la stat din momentul începerii activității până la încetarea activității, adică până la faliment sau lichidare.

Impozitele sunt aferente activității și serviciilor prestate de firmă. Plătirea impozitelor la termen de către societate este un beneficiu pentru aceasta, deoarece atunci se dovedește că firma are activitate și are bani pentru plata impozitelor și nu va trebui să suporte penalizări.

Prezentarea generală a firmei SC NATAN AGRICOL S.R.L

Denumire, Sediul, Forma Juridică

Denumire: S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

Forma juridică: Societate cu răspundere limitată

Sediul : Mirșid, Nr. 141, Jud. Sălaj

Cod Unic de Inregistrare: RO 26300893

Nunăr ordine la Oficiul Registrului Comețtului: J31/484/ 07.12.2009

Capital social. 200, 00 RON

Scurt Istoric, Furnizori, Clienți

Firma SC NATAN AGRICOL SRL s-a înființat în anul 2009 în conformitate cu prevederile Legii nr. 127/ 2000 pentru modificarea și completarea Art. 156 din Legea Nr. 31/ 1990 privind societățile comerciale. Conform contractului de societate și statutului este organizată ca societate cu răspundere limitată. Domeniul de activitate este: Activități auxiliare pentru producția vegetală, Cod CAEN – 0161 . Firma este înregistrată la Registrul Comerțului Sălaj cu numărul J31/484/ 07.12. 2009

Sediul firmei este amplasat într-o zonă periferică cu sediul în Mirșid, Județul Sălaj, Telefon: 0758705019, e-mail: [anonimizat].

Este o societate cu capital social de 200,00 lei fiind condusă de un administrator care este și asociat : Terheș Gheorghe contabil șef :Duma Rozalia; având în momentul de față 7 angajați cu carte de muncă : Terheș Ioan, Oros Vlad, Terheș Beniamin, Pop Dan, Olariu Ștefan, Panc Samuel, Terheșiu Sergiu. Capitalul social este divizat în 20 de părți a câte 10.0000 RON fiecare.

Firma este înființată în anul 2009 a pornit de la un număr mic de angajați cu contabil dezvoltându-se până în 2013 ajungând la 10 iar apoi a scăzut la 6 angajați și s-a dezvoltat datorită fondurilor Europene pe care firma le accesează, și a parcului auto de utilaje agricole.

Datorită creșterii capitalului social cu utilajele menționate și numărului de angajați am putut, și nu în ultimul rând seriozității și respectării angajamentelor față de beneficiari (respectarea termenelor de finalizarea la toate lucrările), cifra de afacerii a crescut de la 0 mil care a fost în anul 2009, 2010 , iar numai în anul 2011 s-a înregistrat cifra de afaceri 52.824 lei până în anul 2013 o creștere la 1.014.658 lei și creșterea datorându-se în special prin creșterea numărului de contracte cu beneficiarii, și nu numai prin inflație.

Totodată după acoperirea cheltuielilor de funcționare a utilajelor agricole, salariile angajațiilor, plata utilitățiilor și impozitelor către stat până la sfârșitul anului 2013 firma a înregistrat o creștere progresivă a profitului anual de la 10% in 2011 până în 2013 ajungându-se la 14%

Firma este recunoscută atât la nivel județean , național cât și european ca fiind o firmă de top și este foarte dezvoltată atât pe baza profitului, în afaceri cât și cea mai mare firmă din Sălaj în domeniul agriculturii.

Profitul realizat a fost folosit prin reinvestire în modernizarea utilajelor agricole și în agricultură pentru a putea face față și a beneficiarilor cu pretenții deosebite, și pentru eficientizarea activității utilaje noi scăzând cheltuielile cu întreținerea și repararea utilajelor care reprezentau 40% din cheltuielile de producție.

Principalii funizori ai firmei sunt: S.C. IPSO S.R.L. , S.C. MANITU S.R.L., S.C. PIONER S.R.L., S.C. CAT S.R.L.

Principalii clienți sunt: S.C.PROMAT S.R.L.

Obiectul de activitate

Conform actului constitutiv de înființare, obiectul de activitate al societății îl constituie activități auxiliare pentru producția vegetală.

În detaliu obiectul de activitate al societății este definit prin:

Pregătirea terenului cu ajutorul utilajelor agricole

Stabilirea culturilor și tratarea culturilor cu ajutorul unor utilaje agricole speciale

Utilizarea utilajelor în domeniul agriculturii

Recoltatea culturilor cu ajutorul utilajelor

Modul de organizare a actvității

Firma își desfașoară activitatea conform regulamentului de ordine interioară:

implementarea sistemului de control managerial intern

evaluarea gradului de risc

reguli privind si protecția, și igiena și securitatea în muncă în cadrul unității;

reguli privind respectarea principiului față de discriminare și înlaturarea oricărei forme de încălcare a demnității;

drepturile și însuși obligațiile angajatorului și al salariaților;

Politica firmei

Politica firmei este bazată pe seriozitate, respect, operativitate, siguranță și profesionalism, fapt care a dus la dezvoltarea acesteia, dând dovadă de încredere și ajungând o firma recunoscută pe piață.

Societatea își propune să aibă o misiune de a o oferi servicii de înaltă calitate în agricultură dar și în actualizarea utilajelor agricole pentru recoltarea culturii pregătite.

Viziunea firmei este să devină o sursă importantă de a activa la dezvoltarea agriculturii.

Organizarea contabilității

Potrivit prevederilor din Legea contabilității (Regulamentul de aplicare a Legii contabilității pct.1), SC NATAN AGRICOL SRL are obligația organizării și conducerii contabilității proprii.

Răspunderea conducerii pentru corecta organizare și conducere a contabilității proprii revine adimistratorului, în cazul societății studiate. Adinistratorul își îndeplinește datoria obligativității gestionării unității patrimoniale, asigurând condițiile necesare pentru:

– întocmirea si semnarea documentelor justificative privind operațiunile patrimoniale;

– organizarea și ținerea corectă la zi a contabilității primare;

– păstrarea documentelor justificative, a registrelor și bilanțurilor contabile pe o perioada mai îndelungată.

Firma studiată are organizată contabilitatea foarte bine, deoarece își desfășoară întreaga activitate într-un singur loc, la sediul social. Acesta este încadrat cu personal de specialitate (un contabil-șef, având studii economice), căruia îi revin ca atribuții: înregistrarea, urmărirea și controlul încadrării a cheltuielilor sau efectuarea de cheltuieli încât să permită realizarea veniturilor.

Verificând modul de organizare a firmei SC NATAN AGRICOL SRL, am constatat că adiministratorul acestei societăți a respectat Regulamentul de aplicare a Legii contabilității, referitor la buna organizare și conducere a contabilității.

Pentru a vedea cum funcționează firma și în ce stagiu se află și pentru a o urmării mai îndeaproape, administratorul calculează indicatorii de analiză economico- financiară. Calculul se efectuează pentru a vedea stabilitatea punctelor forte sau deficitare a firmei, pentru a putea interveni la timp.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA PRINCIPALELOR

3.1. Prezentarea Datelor Financiare și a Contului de Profit și Pierdere

Pentru analizarea și stabilirea impozitelor și taxelor aferente intreprinderii S.C. NATAN AGRICOL S.R.L, va trebui sa cunoaștem situația financiară a societății, de aceea vom prezenta mai întâi datele financiare ale societății și principalii indicatori.

Tabelul 3.1.

BILANȚ PRESCURTAT LA S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

Sursa : Bilanț firma S.C NATAN AGRICOL S.R

TABEL 3.2

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE

Sursa: Bilanț firma S.C NATN AGRICOL S.R.L.

Pornind de la informațiile de mai sus din situațiile financiare, întreprinderea determină o mulțime de indicatori ecomonici, iar în continuare doresc să prezint analiza acestor indicatori și a cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri reprezintă totaliatea veniturilor încasate din activități comerciale, din produsele vândute și mărfuri și din prestarea serviciilor.

Cifra de afaceri netă este compusă din sumele totale rezultate atât din produsele și mărfurile vândute cât și prestarea de servicii, care se realizează după deducerea reducerii comerciale și TVA-lui. Calcularea cifrei de afaceri netă se determinată din formularul Contul de Profit și Pierdere.

Analiza cifrei de afaceri totală la firma S.C NATAN AGRICOL S.R.L. este prezentată în urmatorul tabel:

Tabel 3.3

Cifra de afaceri in perioada 2011 – 2012

Graficul 3.1 Evoluția cifrei de afaceri

Sursa : Bilanțul contabil S.C NATAN AGRICOL S.R.L.

În urma analizei tabelului și graficului observăm că cifra de afaceri (care cuprinde veniturile din vânzarea produselor) este într-o continuă creștere de la 52.824 lei în anul 2010 ajungând în 2013 în valoarea de 1.014.658 lei. Așadar activitatea firmei este într-o continuă creștere, ea dezvoltându-se pe baza Fondurilor Europene.

3.2. Prezentarea în practică a indocatorilor ecomonici la firma S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

În acest subcapitol prezentăm principalii indicatori economici, folosind datele societății S.C NATAN AGRICOL S.R.L pentru anii 2011, 2012, 2013

3.2.1. Indicatorul de lichiditate curentă

Acest indicator masoară capacitatea unei firme de a-și onora datoriile pe termen scurt.

Indicatorul lichidății curente

În urma analizei indicatorului pe anul 2011 arată că activele circulante sunt mai mari ca Datoriile pe termen scurt, de unde rezultă că firma este capabilă de să-și acopere cheltuielile. Valoarea indicatorului recomandată și acceptată este în jur de 2.

În cazul analizat valoarea lichidități curente este de 4.042721 care este mai mare ca și 2, fapt care oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

În urma analizei indicatorului pe anul 2012 observăm ca activele circulante sunt mai mici ca Datoriile pe termen scurt, așadar firma nu este capabilă de să-și acoperii cheltuielile. Valoarea indicatorului recomandată și acceptată este în jur de 2.

În cazul analizat valoarea lichidități curentă este de 0.05369 care este mai mică ca și 2 fapt care nu oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

În urma analizei indicatorului pe anul 2013 vedem că activele circulante sunt mai mari ca Datoriile pe termen scurt, de unde rezultă că firma este capabilă de a-și acoperii cheltuielile, dar nu în totalitate. Valoarea indicatorului recomandată și acceptată este în jur de 2.

În cazul analizat valoarea lichidități curentă este de 1.136 care este mai mică ca și 2 fapt care ofera garanția acoperirii datoriilor curente în totalitate din activele curente.

Indicatorul lichidității imediate

În acest indicator se elimină stocurile și are valoarea indicată și recomandată în jur de 1.

În cazul acestui indicator pntru anul 2011 valoarea este de 4.032721 de unde rezultă că valoarea este una foarte bună.

În urma analizei indicatorului pe anul 2012 valoarea este de 0.00469, de unde rezultă că valoarea nu este deloc bună.

În urma analizei indicatorului pe anul 2013 valoarea este de 0,6844 deci valoarea este aproape de valoarea acceptată.

Tabel 3.4

Evoluția indicatorilor de lichiditate

Sursa: Bilanțul contabil SC NATAN AGRICOL SRL

Graficul nr. 3.2 Evoluția indicatorilor de lichiditate

Sursa: Bilanțul Contabil SC NATAN AGRICOL SRL

3 .2. 2. Indicatorii de risc

Acest indicator reflectă datoriile peste un an pe care le are firma și cât la sută reprezintă capitalurile proprii din care firma își poate acoperii creditele din rezerve și capital social.

Indicatorul gradului de îndatorare

2011

Capital angajat = Capital imprumutat + Capital propriu = 394908 +743 = 395651

De asemenea riscul nu trebuie să depașească mai mult de 30%.

Din calcule, reiese că valoarea gradului de îndatorare este cu 69.8 % mai mare decât procentul indicat, de unde rezultă că firma nu își poate acoperii creditele de peste un an din rezerve și capital social.

2012

Capital angajat = Capital imprumutat + Capital propriu = 114126 +(- 42501) = 71535

De asemenea riscul nu trebuie sa depășească mai mult de 30%.

Din calcule, reiese că valoarea gradului este cu 129.53 % mai mare decât procentul indicat, de unde rezultă firma nu își poate acoperii creditele de peste un an din rezerve și capital social.

2013

Capital angajat = Capital imprumutat + Capital propriu = 70374 + 94742 = 165116

De asemenea riscul nu trebuie sa depașească mai mult de 30%.

Din calcule, reiese că valoarea gradului este cu 14.62 % mai mare decât procentul indicat, de unde rezultă că firma nu își poate acoperii creditele de peste un an din rezerve și capital social.

Indicatorul privind acoperirea cheltuielilor

Acest indicator determină de câte ori își poate achita firma cheltuielile cu dobânzile. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziția entității este considerată mai riscantă.

Tabel 3.5

Evolușia indicatorilor de risc

Sursa: Bilant contabil S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

Graficul nr. 3.3 Evoluția indicatorilor de risc

Sursa: Bilanț contabil S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

Din analiza finală a indicatorului de risc rezultă faptul ca evoluția este foarte diferită de la an la an.

3.2.3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) – furnizează informații cu privire la:

Viteza de rotație a stocurilor

Informații privind capacitatea entității de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de baza ale entității

Informații privind viteza de rotație a stocurilor ( rulajul stocurilor)

Indicatorul indică de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exercțiului financiar.

Numărul de zile de stocare – acest indicator ne oferă indicații privind numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate

Dacă numărul de zile este mai mic atunci situația este mai bună, în sensul că stocurile sunt folosite în procesul de producție, iar achiziția de stocuri este ritmică și cazul de risc nu este de a înregistra stocuri în mișcare lentă.

Viteza de rotație a debitelor – clienți – acest indicator scoate în evidență calcularea eficacității entității în colectarea creanțelor sale și reprezintă numărul de zile până la data în care debitorii își plătesc datoriile către societate.

Dacă valoarea este mare atunci sunt probleme legate de controlul creditelor acordate clienților, iar creanțele sunt mai greu de încasat. Întreprinderea trebuie să ia măsuri pentru a încasa sumele de bani.

Viteza de rotație a activelor imobilizate

Acest indicator prezintă evaluarea eficacității managementului activelor imobilizate care va examina valoarea cifrei de afaceri care este generate de o anumită cantitate de active imobilizate.

În urma analizei indicatorul exprimă numărul de rotații care sunt efectuate de activele imobilizate pentru a obține cifra de afaceri și se mai evaluează eficiența managementului activelor imobilizate care va examina valoarea cifrei de afaceri.

Viteza de rotație a activelor imobilizate

Acest indicator evaluează eficiența managementului activelor totale care se va face prin examinarea valorii cifrei de afaceri care au fost generate de activul societății.

Tabel 3.6

Evoluția indicatorilor de gestiune

Sursa: Bilanț contabil S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

Graficul 3.4 Evoluția indicatorilor de gestiune

Sursa: Bilanț contabil S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

În urma analizei se constată o creștere a vitezei de intrare și ieșire a fluxurilor în 2012 și după acea o scădere mare în anul 2013, dar o foarte bună gestionare a stocurilor.

La viteza de rotație a debitelor – clienți se constată o creștere mare în anul 2011 și o scădere foarte amplă în anii 2012 și 2013, și valoarea 0 la viteza de rotație a creditelor – furnizor.

La viteza de rotație a activelor imobilizate se înregistrează o urcare ușoară din anul 2011 până în anul 2012, iar din anul 2012 până în anul 2013 de înregistrează o creștere mai mare a activelor, iar la viteza de rotație a activelor totale se înregistrează tot o urcare ușoară pe grafic din anul 2011 până în anul 2013.

3.2.4 Indicatoriii de profitabiltate

Acest indicator reprezintă eficiența firnei în obținerea de profit din resursele disponibile.

Rentabilitatea capitatului angajat:

Indicatorului evidențiază profitul pe care îl obține firma din banii pe care îi investește în afacere. Cea mai mare valoare se realizează în anul 2013, iar în anul 2012 este 0.

Marja brută din vânzări

.

Scăderea procentului va indica faptul dacă firma este capabilă ca să își controloze costurile de producție sau obținerea prețului de vânzare. Așadar procentul este în creștere, ceea ce va face că firma să fie capabilă să își controleze costurile de producție, cât și prețul de vânzare.

Tabel 3.7

Evoluția indicatorilor de profitabilitate

Sursa: Bilanț contabil S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

Graficul 3.5 Evoluția indicatorilor de gestiune

Sursa: Bilanț contabil S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

În urma anlizei putem spune că societatea față de anul 2011 a realizat o creștere ușoară în până în anul 2013, fapt care face ca sociatatea să își determine foarte bine costul de producție și prețul de vânzare.

3.3. Determinarea principalelor impozite

3.3.1. Derterminarea impozitului pe profit

Pentru determinarea profitului impozabil se va calcula diferența dintre veniturile contribuabilului și cheltuielile firmei. Analiza profitului se va realiza pe baza Contului de Profit și Pierdere. Pentru stabilirea impozitului se va proceda la închiderea conturilor de venituri și cheltuieli și se va determina mai întâi Profitul brut.

Profitul brut se determina ca diferența între venituri și cheltuieli.

PROFIT BRUT = VENITURI – CHELTUIELI

Veniturile înregistrate în contabilitate sunt evidențiate de Contul de profit și pierdere, iar acestea sunt:

Venituri din exploatare sunt acele venituri care se realizează din vânzarea mărfurilor, produselor și din realizarea serviciilor prestate.

Venituri financiare – sunt acele venituri care cuprind titlurile de plasament, dobânzile, acțiunile, creanțele imobilizate, și sconturile.

Veniturile excepționale – sunt veniturile care cuprind operațiunile de gestiune și operațiunile de capital cât și alte venituri care sunt excepționale.

Cheltuielile care se efectuează pentru relizarea veniturlor trebuie să cuprindă:

Cheltuieli de exploatare – sunt acele cheltuieli care se realizează cu materii prime, cheltuieli cu personalul, materiale consumabile și mărfuri, cheltuielile cu taxele și impozitul pe profit.

Cheltuieli financiare – sunt acele cheltuieli care constituie cheltuielile cu titluri de plasament, cheltuieli cu dobânzile, și cheltuieli cu diferențe de curs valutar.

Cheltuieli excepționale – sunt acele cheltuieli care se realizează din cheltuieli privind operațiunile de capital și cele de gestiune.

Calcularea impozitului pe profit se face în fiecare lună și se determină după următoarea formula:

Imp. profit = Profitul impozabil × Cota de impozitare ( 16 % )

Profitul impozabil = Venituri realizate – Venituri neimpozabile – Cheltuieli deductibile + Chelt. Nedeductibile (http://www.ase.ro/ )

Determinarea și calculul impozitului pe profit și a profitului impozabil în cadrul societății S.C NATAN AGRICOL S.R.L. este redată în următorul tabel:

Tabel 3.8

Evoluția cheltuielilor și veniturilor totale pe anii 2011 – 2013

Sursa: Bilanț S.C NATAN AGRICOL S.R.L.

Cont de Profit și Pierdere pe anii 2011 – 2013

Graficul nr 3.6. Evoluția cheltuielilor și veniturilor totale pe anii 2011 – 2013

Sursa: Bilanț S.C NATAN AGRICOL S.R.L.

Cont de Profit și Pierdere pe anii 2011 – 2013

În 2012 cheltuielile au fost mai mari decât veniturile, de aceea firma a avut pierdere, dar în 2011 și 2013, firma a fost pe profit.

Tabel 3.9

Evoluția impozitului și a profitului impozabil

Sursa: Bilanț S.C NATAN AGRICOL S.R.L.

Cont de Profit și Pierdere pe anii 2011 – 2013

Graficul nr 3.7. Evoluția imp pe profit și a profitului brut ( profit impozabil)

Sursa: Bilanț S.C NATAN AGRICOL S.R.L.

Cont de Profit și Pierdere pe anii 2011 – 2013

Graficul 3.8 Evoluția impozitului pe profit in anii 2011 -2013.

Sursa Bilanț S.C. NATAN AGRICOL SRL

Privind evoluția Impozitului pe profit și a Profitului impozabil acesta variază de la an la an. În 2011 Impozitul pe profit a fost în sumă de 103 lei, iar în anul 2012 a fost 0. Profitul impozabil a fost de 646 în 2012 iar în 2012 a fost 0, astfel că în anul 2012 a existat o pierdere mare față de anul 2011.

În anul 2012 s-a înregistrat Impozit pe profit 0, iar în anul 2013 a fost de 14.385 lei. Profitul impozabil a fost 0 în 2012, dar în anul 2013 este de 154.039, fapt care arată că a avut loc o creștere foarte mare față de anii precedenți.

3.3.2 Determinarea impozitului din salarii

O societate plătește către stat un impozit lunar pe salarii, care se virează către bugetul statului.

“(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și urmatoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
– cotizația sindicală plătită în luna respectivă”

(http://codfiscal.net/65/art-57-determinarea-impozitului-pe-venitul-din-salarii_)

Deducerea personală este acordată pentru persoanele fizice care au un anumit venit și minim o persoană în întreținere; este determinată, în funcție de numărul de zile lucrate și se beneficiază o singură dată pe lună.

În tabelul următor voi prezenta deducerea personală care este calculată din venitul brut lunar.

Tabel 3. 10

Deducerea personală

Sursa : http://codfiscal.net/689/omfp-10162005-deducerea-personala-lunara-calculator-si-algoritm

Algoritmul de calcul pentru impozitul pe salarii este următoarea:

Salariu brut = Salariu de bază – Sporuri

Venit net = Salariu brut – Contribuțiile sociale

Venit brut = Venit net – Deducere personală

Impozit = Venit brut × 16%

Salariu net = Salariu brut – Contribuții sociale – Impozit

Pe scurt voi prezenta determinarea și calcularea impozitului pe salar.

La sfarșitul lunii conform pontajului, salariatul Terheș Ioan, în luna Aprilie 2012 a efectuat 192 de ore lucrate, care reprezintă 24 de zile lucrătoare. Salariul brut este de 950 lei, din care contribuțiile sociale sunt în valoare de 157 RON , deducerea personală 250 lei.

Salariu brut = 950

Venit net = 950 – 157 = 793

Venit brut = 793 – 250 = 543

Impozit = 543 × 16% = 86.88 = 87

Salariu net = 950 – 157 – 87 = 706

Contribuția la fondul de șomaj :

Contribuția la asigurările sociale:

Contribuțiile la asigurări sociale de sănătate :

Total – 156. 75 = 157

Tabel. 3.11

Sumele plătite de firmă pentru Impozitul pe salarii

Sursa: Bilanț S.C NATAN AGRICOL S.R.L.

Cont de Profit și Pierdere pe anii 2011 – 2013

Graficul 3.9. Sursa Bilant firma S.C. NATAN AGRICOL SRL

În urma analizei datelor din tabel și grafic observăm că sumele virate de către societate la bugetul statului a prezentat un decalaj mic din cauza numărului de angajați care a scăzut față de anul 2012 până în anul 2013 cu 4.

3.3.3 Determinarea Contribuțiilor sociale

Contribuțiile sociale se aplică atât angajatului cât și angajatorului. Principalele contribuții sociale obligatorii sunt:

Contribuția de asigurări sociale

Contribuția la fondul de șomaj

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

1. Contribuția de asigurări sociale

La constituirea fondurilor de asigurări sociale contribuie atât angajații, cât și societățile comerciale, fiecare cu o anumită cotă procentuală impusă de stat.

Lunar angajatorii plătesc fondul total de salarii brute care sunt realizate de salariați, ceea ce reprezintă baza de calcul a contribuției sociale.

În continuare voi prezenta cotele pe care le plăteau salariații, cât și entitățile comerciale până la 1 octombrie 2014, (urmând ca de la acea dată să scadă contribuția la asigurări sociale aferentă angajatorilor cu 5 puncte procentuale) :

“31,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;

36,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator;”

(http://codfiscal.net/17227/art-29618-calculul-retinerea-si-virarea-contributiilor-sociale )

În continuare voi calcula, la S.C. NATAN AGRICOL S.R.L., contribuția de asigurări sociale. În anul 2012, un salariat a avut un salar de încadrare 950 de lei.

Pentru angajator: 95

0 × 20.8 % = 197,6

Pentru angajat: 950 × 10.5 % = 99.7

Tabel. 3.12

Contribuția la asigurările sociale de stat

Sursa:Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L.

Graficul Nr. 3.10 Sursa :Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

În urma anlizei se observă că aceste cheltuieli sunt mai mari pentru angajator, si mai mici pentru angajat, arătând o scădere de la un an la altul.

2. Cotribuția la fondul de șomaj

La constituirea fondului de șomaj contribuie atât angajații cât și angajatorii prin cotele care sunt stabilite de stat prin lege. La angajatori cota stabilită este de 0.5% prin aplicarea cotei la fondul de salariu de încadrare, iar la salariați cota este tot aceeași de 0.5% prin aplicarea la salariul de încadrare.

La societatea S.C. NATAN AGRICOL S.R.L. vom calcula contribuția la fondul de șomaj pe luna Martie 2012. Fiind aceeași cotă atât pentru angajat, cât și pentru angajator, cu un singur calcul vom determina valoarea.

Contribuția la fondul de șomaj: 950 × 0.5 % = 4.75

Tabel. 3.13

Contribuția la fondul de șomaj

Sursa :Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

Graficul Nr. 3.11 Sursa :Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

Din analiza graficului și a tabelului se poate observa o creștere a contribuției plătite la Fondul de Șomaj de către S.C NATAN AGRICOL SRL.

3. Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Această contribuție putem spune că este cea mai importantă deoarece atunci când un salariat este în concediu medical prima dată se va lua în considerare dacă societatea a plătit contribuția. Fondul asigurării este format din contribuțiile celor care sunt asigurați , și din contribuțiile societăților comerciale.

Cota stabilită de stat pe care salariatul o platește lunar din salariul de bază este de 5.5%, iar angajatorul are cota stabilită de 5.2%

Tabel. 3.14

Contribuția la asigurările sociale de sănătate

Sursa :Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

Graficul Nr. 3.12 Sursa :Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

După cum se poate observa în anul 2012 a avut loc o creștere foarte mai mare față de ceilalți ani, dar în anul 2013 apare o mică scădere de la 3775,00 până la 2687,00.

3.3.4 Taxa pe valoare adaugată

Taxa pe valoare adaugată este un impozit care cunprinde o sferă mai largă, începând de la achiziția de mărfuri până la vânzarea mărfurilor. Baza de impozitare se calculează integral la vânzarea bunurilor și la prestarea de servicii.

Înregistrarea în contabilitate se va face pe baza următoarelor conturi sintetice de gradul II:

4434 “ TVA de plată “ – exprimă la sfârșitul lunii dacă firma are de plătit către stat TVA. Este un cont de Pasiv

4424 “ TVA de recuperat” – prin acest cont se reflectă creanța societății față de Bugetul statului. Este un cont de Activ.

4426 “ TVA deductibilă” – este folosit la achiziționarea de mărfuri și este cel care reflectă o creanță către stat. Este un cont de Activ.

4427 “ TVA colectată “ – acest cont este folosit la vânzarea de produse, prin care reprezintă o datorie față de stat.

4428 “ TVA neexigibilă “ – acest cont ține evidența operațiilor de aprovizionatre și vânzare a mărfurilor în cazul în care nu s-au întocmit documentele de facturare până la închiderea exercițiului.

Regularizarea taxei pe valoare adaugată este evidențiată prin:

TVA colectat > TVA deductibilă rezultă pentru firmă TVA de plată

TVA colectat < TVA deductibilă rezultă pentru firmă TVA de recuperat

Pentru a exemplifica cele prezentate mai sus aș dori să prezint un exemplu pentu calcularea TVA, în situația următoare: în Decembrie 2011, S.C. NATAN AGRICOL S.R.L., a avut loc aprovizionarea pe credit cu materii prime, la costul de achiziție de 19.450 de lei. Se calculează TVA deductibil, cu cota de 24 %, reprezentând suma de 4.668 de lei. În cazul acesta, valoarea vânzării fiind de 24.188 de lei, rezultă că TVA colectată este de 5.788 de lei. Faptul că TVA deductibilă mai mică decât TVA colectată, rezultă TVA de plată. Diferența dintre TVA de plată și TVA deductibilă este de 1.100 de lei. Rezumând exemplul, S.C NATAN AGRICOL S.R.L., în Decembrie 2011, are obligația de a plăti TVA la bugetul de stat în valoare de 1.100 de lei.

TVA de plată către bugetul statului de către S.C NATAN AGRICOL SRL este determinat prin diferența dintre TVA deductibilă și TVA de plată, ceea ce se prezintă în următorul tabel.

Tabelul 3.15

TVA plătit la bugetul statului

Sursa :Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

Graficul Nr. 3.13 Sursa :Balanța analitică S.C. NATAN AGRICOL S.R.L

Analizând graficul și tabelul, se poate observa o creștere de la an la an. În anul 2011 TVA este de 157,243.51, în anul 2012 este de 14.418,80, iar în anul 2013 este de 27.179,03.

CONCLUZII

În urma analizei contabile a societății S.C. NATAN AGRICOL S.R.L. în care am urmărit evoluția firmei și obligațiile fiscale ale firmei, voi enumera câteva concluzii și preconizări pentru creșterea activității.

Elaborarea lucrării despre principalele impozite și taxe plătite de o firmă va fi mereu supusă modificărilor legislative, dar totodată obligațiile fiscale vor ramâne aceleași.

În concluzie după realizarea analizei societății SC NATAN AGRICOL SRL, din Mirșid, județul Sălaj, putem deduce următoarele propuneri cu privire la activitatea pe care o desfășoară și poziția ei pe piață. În anul 2012 față de anul 2011 firma a crescut mult în ceea ce privește cifra de afaceri, ceea ce arată că firma s-a dezvoltat și constituie un rezultat bun; iar în anul 2013 cifra de afaceri a evoluat foarte mult fapt care arată un efect pozitiv asupra firmei și asupra întregii activități.

Având numărul de angajati mic în anul 2011 firma se dezvoltat în anul 2012 ajungând la 10 angajați, dar o scădere va urma în anul 2013 față de anul 2012 datorită influențării cheltuielilor pe care firma le are și a mediului economic și politic.

Privind la politica firmei, ea este bazată pe seriozitate, respect și încredere; serviciile acordare sunt de înaltă calitate, iar modul de organizare a activității se desfășoară conform regulamentului de ordine interioară.

În urma analizei indicatorilor economici rezultă că societatea prezintă mici garanții.

Ca urmare, firma își dorește să propașească înainte și să evolueze mai mult în tehnologie și să aibă cât mai multă activitate și un management cât mai bun.

Puntele tari ale firmei se evidențiază prin faptul că face parte din grupul de firme mari pe piață datorită dezvoltării prin Fondurii europene; a realizat profit dar și pierdere în anul 2012, dar aceasta nu a împiedicat firma de a merge mai departe. Punctele slabe ale firmei sunt că deși a realizat profit cheltuielile sunt foarte mari, ceea ce înseamnă că firma trebuie să își reducă cheltuielile și să realizeze o creștere a activității din resurse proprii.

Sistemul legislativ din țara nostră este într-o continuă schimbare, prin care se încearcă găsirea unor soluții optime pentru ca economia românească, să renască prin reducerea impozitelor și taxelor. Pentru ca o firma să se dezvolte, are nevoie de capital împrumutat pe care îl poate obține prin sistemele bancare sau prin Fonduri europene.

Pentru viitor firma își propune să se dezvolte mai mult și să aibă mai multă producție, dar și un număr de angajați mai mare care doresc să muncească și vor ajuta la dezvoltarea firmei.

BIBLIOGRAFIE

Brezeanu Petre, 1999, Fiscalitate, Editura Econimică

Bistriceanu Gh. D. M.N. ,Adochiței, E. Negrea, Finanțele Agenților economici, Editura Economică

Cameniță Dumitrie, Cristina Nicolăescu, Pavel Belean , 1998, Bazele Contabilității, Editura Multimedia

Cod Fiscal

Crișu Constatin, 2004, Codul Fiscal – Norme de Aplicare – Procedură Fiscală, Editura Juris Argessis

Duran Vasile, Alexandru Cozac,2003, Fiscalitate, Editura Eutostampa

Vacărel Iulian, 2000, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică

Contribuții sociale – (http://lege5.ro/Gratuit/gm3tenzyge/legea-nr-250-2013-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-76-2002-privind-sistemul-asigurarilor-pentru-somaj-si-stimularea-ocuparii-fortei-de-munca-si-pentru-modificarea-legii-nr-116-2002-privind-p?pId=98145237#p-98145237)

Contribuții sociale (http://www.accountingleader.ro/admin/upload/orig/circul ara%20anaf% %20sociale_1417539574.pdf)

Impozit pe profit- (http://www.ase.ro/upcpr/ profesori/759/Curs%202% 20Impo zit%20 p e %20profit.pdf

Impozit pe salarii- (http://codfiscal.net/65/art-57-determinarea-impozitului-pe-venitul-din-salarii_

Contribuții sociale – (http://codfiscal.net/17227/art-29618-calculul-retinerea-si-virarea-contributiilor-sociale )

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4

Impozit – http://www.scrigroup.com/finante/Continutul-si-rolul-impozitelo54653.php)

Impozit pe profit – (http://www.qreferat.com/referate/economie/Impozitul-pe-profit227.php)