Prezentare Generala Si Analiza Situatiei Actuale In Orasul Calarasi

Județul Călărași are un potențial turistic variat prin prezența vestigiilor arheologice, dintre care demnă de menționat este cetatea bizantină Vicina de pe insula Păcuiul lui Soare, a rezervațiilor naturale, a bogățiilor de patrimoniu arhitectural în contextul tendințelor actuale de schimbare socio-economică, alături de poziționarea strategică lângă Dunăre.

Sursa: http:// dict.space.4.goo.net

Județul Călărași a fost declarat unitate teritorial administrativă în ianuarie 1981.

Din punct de vedere geografic, județul Călărași se situează în partea de sud-est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea și al brațului Borcea și se învecinează cu județele Constanța, Ialomița, Giurgiu și Ilfov.

Suprafața județului este de 5088 km², reprezentând 2,13% din teritoriul întregii țări, ocupând locul 28 ca mărime în rândul județelor țării.

Sursa: zarnesti.net

Relieful zonei este predominant de câmpie, grupată în patru unități, și anume Câmpia Bărăganului Mostiștei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnasului și Lunca Dunării, și luncile și bălțile (Balta Borcei, văile Argeșului și ale Dunării). Relieful Luncii Dunării este rezultatul transformărilor naturale produse de evoluția Dunării, dar și de intervenția umană: îndiguire în mai multe etape datorită unor inundații catastrofale și nu numai, desecări, realizarea de canale de irigații, a unui canal navigabil, rectificarea zonei Gura Borcei. Relieful, prin aspectul său cvasiorizontal și fragmentarea redusă, a oferit din cele mai vechi timpuri condiții pentru practicarea agriculturii. Astfel se explică de ce terenurile agricole ocupă o suprafață de 64,2% din extravilan.

Situat în bazinul dunărean, la contactul a două mari subunități geografice ale Câmpiei Române, Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul județului Călărași prezintă un potențial hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic, ascensional, putând furniza debite considerabile.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de fluviul Dunărea ce delimitează la sud și sud-est teritoriul județului. Acesta se desparte în două brațe, Borcea pe stânga și Dunărea Veche pe dreapta, care închid între ele Balta Ialomiței sau Insula Mare a Ialomiței. Argeșul se varsă în Dunăre la vest de Oltenița, după confluența cu Dâmbovița la Budești. Râuri cu izvoare de câmpie ce brăzdează teritoriul județului sunt: Valea Berza, Furciturii, Cucuveanu, Vânăta, Corata, Argova, Câlnău, Colceag, Milotina, Rasa, Jegălia, Belciugatele, Luica, râuri cu luciu de apă permanent, care au amenajate pe ele mici acumulări piscicole. În afara acestora, există și câteva lacuri de acumulare, destinate atenuării viiturilor, irigațiilor și pisciculturii, cu un volum permanent de apă de aproximativ 580.000.000 m³. Acestea sunt: Iezer-Mostiștea, Frăsinet, Gălățui, Gurbănești, Fundulea, Măriuța, Tămădău. Acestea sunt amenajări complexe având ca utilitate principală asigurarea apei pentru irigații și secundar asigurarea luciului de apă pentru piscicultură în regim refurajat.

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformității reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde, precipitații cantitativ nesemnificative și ierni relativ reci. În extremitatea sudică a județului se individualizează topoclimatul specific al Luncii Dunării, cu veri mai calde și ierni mai blânde față de restul câmpiei. Mediile temperaturii aerului sunt de 23⁰C în luna iulie și aproximativ 1,95⁰C în luna ianuarie, cea mai rece lună a anului. Umezeala aerului diferă de la o zonă la alta, astfel că se înregistrează o umezeală mai mare în zonele de pe malul Borcei, Dunării, Argeșului și a lacurilor din județ. Umezeala aerului în Călărași se datorează curenților de aer de origine tropicală și mediteraneană care se produc îndeosebi iarna ca și a celor atlantici care înregistrează o frecvență mare vara.

Vegetatia are caracter predominant de stepă, pe câmp și terasă, fiind în mare parte sărăcită de specii, degradată prin pășunat și activități umane. Pe alocuri pot fi întâlnite speciile caracteristice: firuța cu bulb, bărboasa, năgara, laptele câinelui, calilia, pirul crestat, păiușul, pelinița, diferite tipuri de trifoi. Zona silvostepei este întâlnită în partea de vest a județului, fiind alcătuită din păduri de stejar brumăriu și arțar tătăresc. Pe alocuri apar insule de stejar brumăriu în amestec cu stejar pufos, cer și gârniță.

Pe areale restrânse, în Lunca Dunării se mai păstrează urmele vegetației naturale, reprezentată prin zăvoaie de plop și sălcii. În plantații este prezent plopul și răchita. Pajiștile de luncă prezintă o compoziție floristică diversificată având în vedere variațiile locale ale regimului hidric din substrat. Predomină cele cu iarbă moale, coada vulpii, specii de rogoz și pipirig.

Vegetația hidrofilă este formată din stuf, mentă, formațiuni de plaur cu nuferi, săgeata apei, iarba broaștei, piciorul cocoșului de apă, troscot de baltă, prezente mai ales în amenajările piscicole din Iezerul Călărași și Jirlău. În locurile virane apar costeiul, meiul roșu, iarba bărboasă, mohorul, știrul, traista ciobanului, cucla, volbura, potbalul, scaiul, nalba. Flora ornamentală este dezvoltată cu precădere în spațiile verzi, astfel că dintre arborii indigeni se identifică teiul, arțarul, paltinul, carpenul, ulmul, plopul, fagul, mesteacănul, nucul, cireșul, salcia. Între arbuștii autohtoni decorativi o frecvență mai mare o au liliacul, iasomia, calinul, cornul, trandafirul, iedera.

Fauna a fost puternic transformată prin mărirea arealului urban și creșterea numărului de locuitori. Domină rozătoarele, diferite specii de șoareci, dihori, orbetele, popândăul, nevăstuica, vidra. Dintre păsări întâlnim vrăbiile, porumbelul sălbatic, prepelița, potârnichea, coțofana, dropia, rața de mare, gâsca sălbatică, berze, becate, pescărușul s-a aclimatizat acestei zone, fazanul a fost colonizat ca specie cinegetică, înregistrându-se câteva crescătorii de fazani în scopul comercializării cărnii și penelor acestora. În extravilan apar în sezonul de iarnă pentru a-și căuta hrană căpriorul, mistrețul, pisica sălbatică, vulpea, iepurele, aceste specii fiind regăsite pe întreg arealul sălbatic al județului. Speciile de pești care populează apele lacurilor și bălților constituie un punct de atracție pentru localnici, sursă de hrană și de venituri, carașul, crapul, șalăul, plătica, bibanul, iar în apele Dunării și Borcei întâlnim somnul, sturionii, scrumbia de Dunăre.

În județul Călărași există șase arii naturale protejate prin lege pentru faună și floră. Acestea sunt:

Rezervația forestieră Ciornuleasa are 75,2 ha, se află în Bărăganul Mostiștei aproape de comuna Mitreni. A fost înființată pentru a proteja arborii seculari cu vârste peste130 de ani (stejar brumăriu, stejar, frasin, ulm, tei, carpen). Aici se găsește un valoros fond cinegetic: iepuri, mistreți, căprioare, fazani.

Sursa:www.obiectiveistorice.ro

Rezervația naturală avifaunistică Iezer – Călărași se află pe teritoriul comunei Cuza Vodă și al municipiului Călărași, se întinde pe o suprafață de 2877 ha din care luciul de apă este de 400 ha, asigurând condiții de existență pentru păsările migratoare pe durata prezenței lor în acest areal și pentru păsările de pasaj și sedentare.

Sursa: www.presaonline.com Sursa: www.infopensiuni.ro

Rezervația naturală Ostrovul Șoimul reprezintă o mică insulă situată pe Dunăre, în apropiere de comuna Dichiseni. Are o suprafață de 20,1 ha, este arie protejată de interes național de tip floristic și faunistic.

Sursa: www.infopensiuni.ro Sursa: www.gnm.ro

Rezervația naturală Ostrovul Haralambie reprezintă o mică insulă situată pe Dunăre, în apropiere de comuna Dorobanțu. Are o suprafață de 44,9 ha. Rezervația este încadrată în regiunea biogeografică stepă, în ecoregiunea Lunca inundabilă a Dunării. Conține habitate de apă dulce, cu specii de vegetație și faună protejate.

Sursa:www.infopensiuni.ro

Rezervația naturală Ostrovul Ciocănești reprezintă o insulă situată pe Dunăre, în dreptul localității cu același nume. Are o suprafață de 206,7 ha. Conține habitate de apă dulce, cu specii de vegetație și faună protejate.

Sursa:www.infopensiuni.ro

Rezervația naturală AIA (Arie de Importanță Avifaunistică) Ciocănești cuprinde arealul fermei Boianu în suprafața de 220 ha este profilată pe producerea de puiet de pește formata din 12 bazine mici înconjurată de diguri și canale, vegetație submersă abundentă, pe canale exista fâșii înguste de stuf și alte plante palustre emerse. Este situată în Câmpia Bărăganului.

Alte rezervații naturale sunt pădurea Caiafele și pădurea Moroiu.

Populația județului la 1 iulie 2009, era de 312.879 de locuitori, reprezentând 1,5% din populația țării. Din punct de vedere al distribuției pe medii, 38,5% din populația județului trăiește în mediul urban și 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populației fiind sub media pe țară.

Cea mai mare pondere în structura etnică o dețin românii (94,12%), apoi urmează rromii (5,65%), turcii (0,14%) și alte naționalități (0,11%), incluzând aici greci, portughezi, arabi, ș.a. Dacă se structurează populația după apartenența religioasă, se obține o majoritate a ortodocșilor (98,81%), după care urmează romano-catolicii, penticostalii, adventiștii, musulmanii.

Densitatea populației în județul Călărași are o medie de 63 locuitori/km².

Din punct de vedere al organizării administrative a teritoriului, județul Călărași cuprinde: 2 municipii (Călărași – reședința județului și Oltenița), 3 orașe (Budești, Fundulea, Lehiul Gară), 50 comune și 160 sate.

Rețeaua de transport. În domeniul transporturilor, județul Călărași dispune de o rețea de căi ferate în lungime de 243 km din care 62,1% (151 km) este electrificată și 1102 km de drumuri publice. Densitatea liniilor este de 47,8 km la 1000 de km² teritoriu. Principalul nod feroviar este stația Ciulnița, situat pe ruta București – Constanța, la 109 km distanță de București, 116 km distanță de Constanța și la 27 km distanță de Călărași, reședința județului.

Transportul rutier este deservit de o rețea de drumuri publice care măsoară 1177 km, din care 382 km de drumuri naționale (32,5%) și 795 km drumuri județene și comunale (67,5%). Densitatea drumurilor publice este de 23,1 km la 100 km² de teritoriu județean.

Sunt date în folosință încă din 2004 două tronsoane de autostradă, București – Fundulea și Fundulea – Lehliu, apoi au mai fost date în folosință încă două tronsoane de autostradă, și anume Lehliu – Drajna și Drajna – Cernavodă.

Județul Călărași dispune de două porturi, unul la Dunăre, în municipiul Oltenița și altul pe brațul Borcea în municipiul Călărași. Acestea sunt utile transportului fluvial de persoane și mărfuri. Trecerea Dunării pe malul bulgăresc se face cu feribotul din punctul Chiciu, iar trecerea Dunării pe malul românesc din județul Constanța se realizează cu bacul.

1.2. Punctele forte și slabe, oportunități și amenințări ale județului Călărași ca destinație turistică (analiza SWOT)

A. Punctele forte ale județului Călărași ca destinație turistică

A1. Geografie și mediu

Grad scăzut de poluare

Existența unor zone verzi amenajate și a unor lucii de apă care pot îmbogății microclimatul

Posibilități de extindere a acestora

Existența unor resurse subterane de apă

Rezervațiile naturale oferă posibilități de turism, agrement de week-end și pescuit sportiv

Floră și faună diversificată

Fond cinegetic și piscicol bogat

Climat temperat continental propice unui turism pe o durată mai lungă

Existența fluviului Dunărea cu maluri în stare naturală aproape în totalitate, ca mijloc de navigație și agrement

Posibilitate de reluare a circulației navale acum restrânsă

A2. Cultură și patrimoniu cultural

Existența unui teatru popular Aurel Elefterescu

Existența unui centru pentru promovarea patrimoniului tradițional

Muzeu cu o colecție de obiecte arheologice de valoare, cultura Boian, Hamangia și Gumelnița

Numeroase festivaluri de muzică ușoară și teatru, festivaluri internaționale de dansuri și cântece populare, festival internațional de caricatură

  Existenta unei Biblioteci județene, cu secții pentru copii și pentru adulți

Muzee: Casa Memorială „Alexandru Sahia” în comuna Mănăstirea, Muzeul de Arheologie din Oltenița, Muzeul Dunării de Jos din Călărași

Numeroase lăcașe de cult: Mănăstirea Radu Negru; Schitul Codreni în comuna Gurbănești; Biserica Aprozi în Budești; Biserica „Sfântul Nicolae” în Căscioarele; Biserica „Sfinții Împărați” în Dor Mărunt; Biserica „Sfântul Andrei” în Frunzărești; Biserica „Sfântul Gheorghe” din Belciugatele; Mănăstirea Plătărești

A3. Infrastructură, transport și comunicații

Rețea feroviară suficient de bine dezvoltată

Rețea corespunzătoare de drumuri

Sistem de transport fluvial bine pus la punct

Rețele de telecomunicații bine dezvoltate: telefonie, radio, GSM, satelit

Acces la autostrada A2 (București – Constanța)

A4. Resurse umane

Pondere ridicată a forței de muncă tânără

Resurse de educare, formare și instruire bune

Populație tânără, ce oferă un potențial pentru resursele umane din turism

Cursuri de turism, asigurate de către instituții de educație auxiliare

Tour-operatori calificați și experimentați

A5. Cadrul legal și organizarea

Sistemul de autorizare a activității turistice este funcțional

Cadrul juridic pentru gestionarea ariilor protejate și pentru protecția mediului existent

A6. Marketing și promovare

Sector dinamic al operatorilor de turism

Pagini web de promovare a județului Călărași

B. Puncte slabe ale județului Călărași ca destinație turistică

B1. Geografie și mediu

Poluarea industrială și unități industriale dezafectate cu impact estetic negativ

Puncte de colectare și reciclare a deșeurilor slab răspândite sau insuficiente

Eroziunea și prezența deșeurilor pe plaje și în Dunăre

Utilizarea intensivă a bazei forestiere

B2. Cultură și patrimoniu cultural

Insuficienta implicare a societății civile în viața culturală

Lipsa dotărilor materiale corespunzătoare

Neincluderea în activitățile turistice a tradițiilor locale și folclorului

Oferta slabă și nediversificată a suvenirurilor

B3. Infrastructură, transport și comunicații

Lipsa indicatoarelor turistice pentru zonele naturale de interes turistic

Acces limitat pentru persoanele cu dizabilități la hoteluri și puncte de atracție turistică

Lipsa sistemelor de canalizare și alimentare cu apă, în special în zonele rurale

Folosirea redusă a surselor de energie alternativă

Facilități de campare adesea de slabă calitate, care necesită modernizare

Slaba calitate a trenurilor, autobuzelor și a altor mijloace de transport în comun

Locuri de campare pentru corturi și rulote auto inexistente

B4. Resurse umane

Sporul natural negativ

Îmbătrânire demografică datorată creșterii ponderii populației vârstnice

Lipsa oportunităților pentru ocuparea populației cu studii superioare

Nivel educațional scăzut al populației rurale

Nivel scăzut al oportunităților de angajare în special în mediul rural

Nivel de salarizare neatractiv, care stimulează migrația forței de muncă în afara județului și din industria hotelieră

Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu corespunde nevoilor angajatorilor

Slaba conștientizare a oportunităților și a dezvoltării potențialului în cariera industriei turismului

B5. Cadrul legal și organizarea

Lipsa unei strategii naționale de ecoturism

Lipsa stimulentelor și a mecanismelor de sprijin pentru investitori

Nesoluționarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor și a proprietăților imobiliare care limitează dezvoltarea

B6. Marketing și promovare

Lipsa unei imagini puternice, unitare, pozitive privind cadrul natural al zonei

Lipsa unui plan de marketing oficial al destinațiilor turistice pentru ecoturism

Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice și a internetului pentru informare, marketing și rezervare

Colaborare redusă a sectorului public și privat pe probleme de marketing

C. Oportunități

Potențial ridicat de dezvoltarea a ecoturismului, datorită resurselor naturale bogate și a cererii pentru astfel de servicii

Dezvoltarea antreprenoriatului

Extinderea și modernizarea infrastructurii de transport

Dezvoltarea cooperării cu țările riverane Dunării

Îmbunătățirea calității serviciilor turistice

Politici guvernamentale de sprijin pentru turism și ecoturism

Posibilitatea creării de noi locuri de muncă specifice în domeniul ecoturismului

D. Amenințări

Insuficienta direcționare a fondurilor nerambursabile către sectorul de ecoturism

Complexitatea procedurilor pentru obținerea de finanțări nerambursabile

Migrarea turistică spre alte țări sau regiuni

Lipsa culturii antreprenoriale

Resurse financiare locale reduse

Lipsa competitivității

Adâncirea dezechilibrului între cerere și ofertă pe piața muncii

Migrarea forței de muncă de înaltă calificare

Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii

Dezvoltarea necontrolată a turismului bazat pe vânătoarea care ar putea afecta fauna din zonele protejate

Pierderea tradițiilor și obiceiurilor în zona rurală

Studiul de oportunitate

2.1. Resurse turistice

2.1.1. Arealele de concentrare a valorilor turistice

În județul Călărași există potențial turistic și ecoturistic după cum urmează:

Brațul Borcea cu o suprafață de 13.097 ha, se află pe teritoriul a două județe: Călărași și Ialomița. Fluviul Dunărea, care delimitează județul Călărași la est, curge pe două brațe: Borcea, pe stânga (pe lângă Fetești, Bordușani, Făcăieni, Vlădeni) și Dunărea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se într-un singur curs la 3 km sud de Giurgeni. Între aceste brațe se află Balta Borcei sau Ialomiței, care înainte de 1960 era formată din mlaștini, lacuri, bălți și porțiuni de uscat (grinduri) pe care creșteau păduri de luncă. În zona sitului Brațul Borcea cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 42 de specii de păsări protejate, 58 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn și 7 specii de păsări periclitate la nivel global.

Dunăre – Oltenița cu o suprafață de 5951 ha, se află pe teritoriul a 2 județe: Călărași și Giurgiu. Situl se află pe Dunăre între km 451 și km 430 și include atât porțiunea de Dunăre cuprinsă între Căscioarele – Chirnogi – Oltenița cât și teren agricol ce face parte din incinta îndiguită Greaca – Argeș – Chirnogi. Zona cuprinde și ostroavele Albina și Georgescu. În zona sitului Dunăre – Oltenița cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 28 de specii de păsări protejate, 61 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn și 4 specii de păsări periclitate la nivel global.

Dunăre – Ostroave cu o suprafață de 16.224 ha, se află pe teritoriul a 2 județe: Călărași și Constanța. Ostroavele din lunca Dunării sunt acoperite de păduri naturale de luncă și plantații (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de habitate de pădure și tufărișuri de luncă. În perimetrul sitului se află aria protejată Punctul fosilifer de la Cernavodă, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o faună fosilă bogată, reprezentată prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode. Trei dintre ostroavele acestui sit sunt declarate și rezervații naturale: Ciocănești, Haralambie și Șoimu. În zona sitului Dunăre – Ostroave cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 38 de specii de păsări protejate prin, 36 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn și 5 specii de păsări periclitate la nivel global.

Sursa: www.prinmuntenia.info

Lacul Gălățui cu o suprafață de 908 ha,se află între satul Rasa și Bogata ce aparțin comunei Grădiștea, suprafața lacului fiind deaproximativ 610 ha. Este amenajat ca iaz piscicol și este lipsit de vegetație palustră. În zona sitului Lacul Gălățui cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 16 specii de păsări protejate, 61 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn și 3 specii de păsări periclitate la nivel global.

Sursa: www.infopensiuni.ro

Valea Mostiștea cu o suprafață de 4379 ha. Cuprinde cel mai întins lac din județ, de aproximativ 1860 ha. Ridicarea nivelului apei prin supraînălțarea digurilor inițiale a dus la dispariția aproape completă a stufului și a altor plante palustre emerse. În perioada de migrație a păsărilor situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă. În zona sitului Valea Mostiștea cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc aproximativ 26 de specii de păsări protejate, 47 de specii listate în anexa Convenției privind speciile migratoare de la Bonn și 5 specii de păsări periclitate la nivel global.

Sursa:ro.wikipedia.org Sursa: ro.wikipedia.org

Canaralele Dunării cu o suprafață de 26.064 ha și care se află pe teritoriul a 3 județe: Călărași, Ialomița și Constanța. Situl prezintă o mare diversitate de habitate protejate incluzând pajiști , tufărișuri și păduri excluse de la intervenții silvice, multe putând fi considerate încă virgine, în special cele de pe ostroave.

2.1.2. Principalele locații cu potențial turistic

Riveranitatea județului Călărași la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin brațe unice, creează  atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât și condiții  propice pentru practicarea vânătorii și a pescuitului sportiv.  În acest sens sunt amintite cele trei rezervații naturale: Ostrovul Ciocănești, Ostrovul Haralambie si Ostrovul Șoimul.

La Sărulești se organizează anual campionatele naționale de pescuit sportiv la crap iar în anul 2000 a fost organizat campionatul mondial de pescuit sportiv, stabilindu-se un record greu de egalat – un exemplar de 40 kg.

Ramurile turistice constituite de fluviul Dunărea care delimitează județul în zona de sud și sud-est pe o lungime de 152 km sunt extrem de bogate și menite a fi puse în valoare. Incintele îndiguite dintre fluviu și brațul Borcea în suprafață de aproximativ 30.000 ha, canalele naturale cu zona de vegetație forestieră,  floră și faună pot fi introduse în circuite turistice cu amenajări și cheltuieli relativ mici pot arăta vizitatorului un peisaj mirific asemănător celui din Delta Dunării. Acest potențial turistic insuficient exploatat se află la mai puțin de 130 km de București și la aproximativ 100 km de municipiul Constanța și litoralul Mării Negre având legături auto pe DN 3B (Călărași – Fetești – Cernavodă – Basarabi-Constanța) și pe DN 3A (Ostrov-Adamclisi-Constanța).

Baza materială a turismului se compune din 8 unități de cazare (3 hoteluri, 4 moteluri, 1 pensiune) cu o capacitate de 533 locuri.

Județul Calarasi beneficiază de un potențial  turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde și agroturism.

2.1.3. Arii și zone protejate pretabile activităților de turism ecologic

Rezervații naturale

Iezer – Călărași, rezervație naturală pe teritoriul administrativ al comunei Cuza Vodă, județul Călărași, 2877 ha, tip avifaunistic

Ostrovul Șoimul, rezervație naturală Dunăre – Km 346 – 349, tip floristic și faunistic,20,1 ha

Ostrovul Haralambie, rezervație naturală Dunăre – Km 399 – 400, tip floristic și faunistic, 44,9 ha

Ostrovul Ciocănești, rezervație naturală Dunăre – Km 395, tip floristic și faunistic, 206,7 ha

Pădurea Ciornuleasa, rezervație naturală pe teritoriul administrativ al comunelor  Luica – Mănăstirea, județul Călărași, tip forestier, 75,2 ha

2.1.4. Structuri turistice

Județul Călărași este renumit pentru bogăția vânatului și a peștelui care se regăsește, organizându-se numeroase concursuri cunoscute atât pe plan local și național, cât și pe plan internațional, mai ales în rândul italienilor care sunt prezenți în județ în majoritatea anului, luând parte la diverse acțiuni de agrement. Locurile cunoscute pentru pescuit sportiv și vânătoare sunt: Valea Agrovei, comuna Belciugatele, comuna Sohatu, satul Goștilele și ostroavele județului. Mai mult decât atât, încă un element de agrement sunt și plajele, întâlnind numeroase plaje amenajate de-a lungul brațelor Dunării. Întâlnim și activități de cult la mănăstirile Mănăstirea și Sfânta Treime, unde există aproximativ 30 de locuri de cazare. În aceste locuri nu se percepe nicio taxă de cazare.

În județul Călărași, în comuna Mitreni, există în construcție un complex balnear pentru aparatul locomotor și cardiovascular, cu cazare în căsuțe de tip bungalou, plajă cu bazin de înot și bază de tratament

.

Bibliografie

Mircea Preda, Maria Filip, Ana-Sofia David, Județele și orașele României în cifre și fapte, editura S.C. Universul, București,1995

www.calarasi.ro

www.ghidturistic.ro

www.calarasi.insse.ro