Podisul Mehedinti Potential Si Valorificare Turistica
TEZĂ DE DOCTORAT
PODIȘUL MEHEDINȚI – POTENȚIAL ȘI VALORIFICARE TURISTICĂ
CUPRINS
ASPECTE CONCEPTUALE, CONȚINUT,
METODE DE ANALIZĂ
Studiul asupra Podișului Mehedinți – Potențial și valorificare turistică se înscrie într-o serie mai largă de lucrări cu caracter regional, consacrate unor spații fizico-geografice, social-economice și culturale, cu o anumită reprezentativitate în ansamblu teritorial național. Suprafața adiacentă Podișului Mehedinți, un spațiu cu vechi semnificații spirituale, a exercitat de-a lungul timpului o mare forță de atracție pentru cercetarea științifică din diferite domenii, fiind abordată și de geografi, atât sub aspect fizico-geografic, cât și sub raportul componentelor socio-umane.
Prezentul studiu a fost susținut de numeroase metode și procedee de analiză și evaluare care să permită o vizualizare concretă și corectă asupra evoluției și perspectivelor de dezvoltare turistică ale unei zone ce dispune de importante resurse turistice. Necesitatea elaborării unei lucrări privind valorificarea potențialului turistic la nivelul Podișului Mehedinți a derivat din faptul că, în cuprinsul acestui spațiu geografic întâlnim numeroase forme native, valori fundamentale ale existenței umane și elemente specifice de atracție turistică care, în contextul unei optime exploatări, ar putea genera un plus în ceea ce privește dezvoltarea așezărilor umane din zonă. Astfel, majoritatea direcțiilor de cercetare au vizat o analiză obiectivă asupra diversității și calității resurselor turistice, precum și modalitățile prin care pot fi valorificate acestea, în contextul mai larg al dezvoltării durabile.
În altă ordine de idei, la alegerea acestei teme de cercetare, dincolo de factorul obiectiv – legat de cunoașterea insuficientă a potențialului turistic din Podișului Mehedinți și a formelor de valorificare a acestuia, a contribuit și un factor de ordin subiectiv – autoarea fiind legată de aceste locuri prin numeroase elemente de ordin afectiv, ceea ce a condus către un atașament suplimentar față de acest studiu. Această lucrare a continuat linia preocupărilor autoarei pe linia cercetării geografice a spațiului mehedințean. În plan profesional, realizarea unei lucrări de asemenea amploare a contribuit la îmbunătățirea activității profesionale a autoarei printr-o susținută muncă de documentare științifică și de teren care, în final a condus la cunoașterea detaliată a caracteristicilor spațiului turistic aferent Podișului Mehedinți.
Prin această lucrare de doctorat s-a dorit aducerea unui plus la nivelul bazei de cunoștințe referitoare la potențialul turistic de care Podișul Mehedinți dispune, întrucât acest sector a fost insuficient studiat și descris în literatura de specialitate. Ceea ce s-a dorit a fost realizarea unei analize referitoare la atractivitatea turistică a acestor elemente și realizarea unei corelații între acest grad de atractivitate și gradul de valorificare turistică. În urma acestor analize, în funcție de rezultate, au fost identificate posibile soluții pentru dezvoltarea ulterioară a turismului în zonă.
În diagnoza potențialului turistic al Podișului Mehedinți s-a realizat o analiză sintetică la nivelul formelor și mijloacelor de valorificare turistică, atât din punct de vedere a potențialului și echipării turistice a zonei, cât și din perspectiva unei strategii de dezvoltare a bazei materiale necesară în amenajarea turistică. Totodată, s-a avut în vedere o atentă examinare și cercetare a decalajelor și neconcordanțelor produse în timp, între potențialul natural și amenajările turistice, în acest sens, implementarea progresului tehnic în activitatea de recreere impunându-se categoric, eforturi deosebite fiind necesare pentru modernizarea infrastructurii de primire turistică.
În elaborarea prezentului studiu, o etapă importantă a reprezentat-o stabilirea obiectivelor, fiind propuse în acest sens realizarea a două categorii de obiective:
· obiective generale, ce au în vedere stabilirea direcțiilor principale de desfășurare a studiului;
· obiective specifice, care vizează stabilirea unor direcții concrete de acțiune
derivate din obiectivele generale dar care se concretizează prin activități bine definite care stau la baza desfășurării cercetării științifice.
Obiectivele generale au vizat, pe de o parte, utilizarea metodelor potrivite temei de studiu abordate în vederea colectării, analizării și interpretării datelor iar, pe de altă parte, dezvoltarea perfecționarea profesională prin îmbunătățirea metodologiei de lucru.
Prin stabilirea acestor două obiective generale s-a urmărit eficientizarea liniei generale a cercetării, prin determinarea metodelor necesare și potrivite abordării temei de studiu, în vederea obținerii unor rezultate satisfăcătoare din punct de vedere științific, rezultate care, ulterior, au permis stabilirea direcțiilor de dezvoltare. De asemenea, prin realizarea primului obiectiv s-a urmărit și atingerea celui de-al doilea obiectiv general, respectiv dezvoltarea profesională, prin modelarea și dezvoltarea capacităților de evaluare, analiză, interpretare în urma cercetării de teren, a prelucrării datelor și valorificării rezultatelor.
Identificarea obiectivelor generale au presupus și stabilirea direcțiilor majore de acțiune, însă desfășurarea studiului nu ar fi fost posibilă fără stabilirea unor direcții concrete de abordare a temei, materializate prin obiectivele specifice ale prezentului studiu. Astfel, au fost identificate următoarele obiective specifice: identificarea elementelor de potențial turistic din perimetrul Podișului Mehedinți; evaluarea cantitativă și calitativă a elementelor de potențial turistic ce se pot constitui în obiective turistice; determinarea gradului de valorificare turistică a zonei prin intermediul indicatorilor specifici; stabilirea de noi direcții de dezvoltare și valorificare prin turism a elementelor de potențial turistic.
Obiectivele specifice au vizat activitățile concrete care au fost întreprinse în vederea realizării scopului final al lucrării. S-au avut în vedere activități de documentare asupra temei de studiu și asupra zonei de interes, cu scopul unei identificări cât mai exacte a elementelor de potențial turistic, iar evaluarea calitativă a acestor elemente a reprezentat unul dintre obiectivele de bază ale prezentului studiu, concretizat prin activități de apreciere calitativă a elementelor identificate anterior, urmărindu-se o ierarhizare a acestora. Obiectivele specifice au vizat și stabilirea unei legături între atractivitatea unora dintre elementele de patrimoniu și gradul de valorificare prin turism, urmărindu-se să se stabilească dacă există o corelație între importanța turistică a unui element și gradul lui de atractivitate, pe de o parte și gradul de valorificare turistică a respectivului element, pe de altă parte. În urma acestor analize au putut fi stabilite direcții de dezvoltare a turismului prin stabilirea unor linii directoare ca suport pentru viitoare planuri de management, fie prin măsuri de promovare în vederea creșterii cererii turistice pentru anumite obiective, fie prin măsuri de conservare și protejare a acestora.
Metodologia de lucru a fost adaptată obiectivelor proiectului, fiecăruia dintre aceste obiective corespunzându-i diferite etape și activități specifice, cu o desfășurare în timp bine stabilită. Metodele și procedeele de cercetare folosite au fost atât tradiționale (analiza, sinteza, comparația, observația directă și indirectă, descrierea, algoritmul, metoda cartografică, istorică), cât și moderne (interpretarea hărților GIS, modelarea matematică ș.a.). De altfel, realizarea prezentei teme de cercetare științifică nu ar fi fost posibilă fără utilizarea unor softuri pentru calcularea formulelor indicatorilor luați în calcul, precum și a reprezentării grafice a rezultatelor. În acest sens a fost utilizat softul GIS pentru cartarea elementelor analizate și interpretarea hărților. Demersul analitic s-a sprijinit pe numeroase reprezentări cartografice, harta fiind, de altfel, instrumentul de lucru cel mai intens utilizat atât pentru analiza inițială a teritoriului, cât și pentru transpunerea rezultatelor finale ale cercetării.
Realizarea primului obiectiv a presupus identificarea elementelor de potențial turistic din spațiul aferent Podișului Mehedinți și localizarea spațială a elementelor cheie, în vederea facilitării etapelor următoare. Pentru realizarea acestui obiectiv s-a realizat o documentare temeinică, atât cu privire la tema abordată, pentru a evita confuziile în ceea ce privește terminologia utilizată, cât și cu privire la zona de studiu. De asemenea, a fost necesară o clasificare a obiectivelor turistice după tipul lor. Astfel, în diagnoza potențialului turistic al Podișului Mehedinți, s-a realizat o analiză sintetică la nivelul tuturor categoriilor de resurse turistice, în vederea stabilirii ulterioare a formelor și mijloacelor de valorificare turistică, atât din punct de vedere a potențialului și echipării turistice a zonei, cât și din perspectiva unei strategii de dezvoltare a bazei materiale necesară în amenajarea teritoriului pentru turism.
Evaluarea elementelor de potențial turistic a reprezentat o etapă complexă, de teren, desfășurată pe parcursul mai multor luni. Această etapă a avut ca scop înregistrarea de date referitoare la valoarea turistică a elementelor identificate în etapa de documentare. În vederea evaluării au fost luate în calcul criteriile de apreciere a potențialului turistic, obiectivele turistice fiind cuantificate în funcție de gradul lor de atractivitate, de gradul de interes, gradul de complexitate, de gradul de cunoaștere, accesibilitate și dotări.
În vederea realizării celui de-al treilea obiectiv, respectiv stabilirea unei corelații între gradul de atractivitate turistică al obiectivelor și gradul de valorificare al acestora din punct de vedere turistic, s-a avut în vedere calcularea unor indicatori referitori la echiparea turistică a teritoriului. Pentru aceasta, pe de o parte s-au luat în considerare datele oficiale obținute de la Direcția Județeană de Statistică, iar pe de altă parte s-a ținut cont de un set de date neoficiale, obținute ca rezultat al unei anchete realizate în timpul etapei de teren, prin aplicarea de chestionare la unitățile de cazare întâlnite în arealul de studiu. Chestionarele au vizat și o analiză la nivelul circulației turistice, în special numărul de sosiri, respectiv înnoptări turistice în unitățile de cazare precum și gradul de ocupare al acestora. De asemenea, s-a realizat un sondaj, la nivelul obiectivelor turistice reprezentative, în vederea determinării numărului aproximativ de vizitatori într-un anumit interval. Ulterior, în etapa de prelucrare a materialului colectat s-a avut în vedere realizarea unei corelații între arealele cu un bogat potențial turistic și zonele de convergență a fluxurilor de turiști. În acest fel s-a putut aprecia dacă există o concordanță între cele două elemente, sau din contră, dacă există un decalaj între gradul de atractivitate și cel de valorificare.
Pentru o comparație eficientă au fost realizate câteva hărți tematice care surprind aceste zone de concentrare a elementelor de potențial turistic, pe categorii de elemente.
Conținutul tezei de doctorat a fost conceput astfel încât să redea o imagine complexă asupra temei propuse, pornind de la o prezentare generală a conceptelor și noțiunilor, continuând cu detalierea principalelor aspecte practice și terminând cu formularea unor propuneri concrete. Pe parcursul celor 12 capitole care alcătuiesc prezentul studiu sunt prezentate noțiuni specifice, respectiv etape de evoluție, clasificări și modele ale formelor de valorificare turistică a spațiului în Podișul Mehedinți.
Aspectele teoretice și metodologice ce au stat la baza acestui studiu au fosiu au fost nuanțate în prima parte a lucrării. Astfel, pe parcursul primelor două capitole s-a urmărit consolidarea cadrului conceptual al lucrării, desfășurându-se în acest sens o laborioasă acțiune de cercetare a unor studii și cercetări anterioare din literatura de specialitate, în urma căreia au rezultat termenii cheie și problemele fundamentale pentru prezentul studiu. Această etapă a solicitat consultarea bibliografiei de specialitate în domeniu pe plan național și internațional în ceea ce privește zona de studiu și a metodelor și tehnicilor de evaluare din punct de vedere turistic ce au mai fost abordate în alte studii de specialitate pentru a vedea care din ele se pretează la necesitățile prezentului studiu, a materialelor cartografice existente pentru zona analizată și a imaginilor satelitare în vederea unei delimitări cât mai concrete a spațiului analizat.
Corelațiile teritoriale ale componentelor geografice au fost evidențiate în partea a doua a lucrării intitulată sugestiv – Individualitatea și originalitatea geografică a unității de analiză.
În această etapă de analiză s-a avut în vedere prezentarea principalelor raporturi între elementele naturale și social – economice specifice zonei, privite ca suport al dezvoltării turismului. În acest sens a fost subliniată valoarea peisagistică a zonei, calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale reliefului (în special a formelor de relief carstice), hidrosferei, biodiversitatea floristică și faunistică, calitățile terapeutice ale unor factori climatici, etc.
În analiza cadrului economic și socio-demografic s-a urmărit reliefarea caracteristicilor populației, așezărilor și economiei, a peisajului geografic actual și a formelor de valorificare a resurselor umane și materiale, de organizare a spațiului geografic. Principalele direcții ce au stat la baza acestui studiu complex au vizat descoperirea conexiunilor între fenomenele economice și suportul fizico-geografic, evidențierea oportună a factorilor social – istorici asupra dinamicii și caracteristicilor populației, așezărilor și activităților economice.
O altă latură a analizei desfășurate a vizat corelațiile existente la nivelul structurilor demografice, respectiv a utilizării resurselor umane în dezvoltarea segmentului turistic, prin prisma faptului că, turismul ar putea asigura posibilitatea unor noi afaceri și locuri de muncă și, totodată, creșterea veniturilor locuitorilor prin valorificarea resurselor locale. Aceste aspecte trebuie evidențiate deoarece evoluția în profil teritorial a ratei șomajului s-a înscris, în perioada de tranziție, pe o curbă constant ascendentă, dată fiind incapacitatea de adaptare a producției la rigorile economiei de piață. Schimbările economice profunde înregistrate în perioada de tranziție s-au resimțit și la nivelul repartiției populației active pe sectoare de activitate. În condițiile restructurărilor masive din industrie și a reducerii volumului mișcării navetiste, s-au produs mutații importante între cele trei sectoare de activitate accentuându-se astfel câteva arii profund rurale, unde ponderea populației ocupată în agricultură este superioară celei din servicii și industrie. Astfel, în condițiile unei restructurări masive la nivelul tuturor sectoarelor de activitate, de o mare importanță este dezvoltarea turismului, în perspectiva dezvoltării așezărilor rurale. Valorificarea potențialului turistic existent poate contribui la desfășurarea vieții economice prin posibilitatea realizării unei politici de dezvoltare a acestuia pe termen lung, în strânsă legătură cu dezvoltarea agriculturii și cu protecția mediului.
Resursele turistice sunt analizate în partea a treia a lucrării, acestea constituindu-se ca principale premize în dezvoltarea turismului din spațiul analizat. În acest sens, este evidențiată importanța valorificării și punerii în valoare a potențialului turistic existent, fiind descrise elementele de potențial turistic natural, precum și cele oferite de cultura materială și spiritual-rurală (construcțiile civile din mediul rural, creația populară, folclorul, sărbătorile tradiționale etc.). Într-o vizibilă notă de relevanță și perspectivă analitică este demonstrată importanța introducerii în circuitul turistic local a tuturor valorilor naturale și culturale, dar și realizarea de investiții pentru asigurarea unei infrastructuri generale corespunzătoare, ce ar putea permite crearea unor produse turistice de calitate, care să conducă la o dezvoltare armonioasă și durabilă.
În partea a patra a lucrării – Stadiul actual de valorificare a potențialului turistic – sunt precizate principalele tipuri de valorificare turistică a spațiului prin analiza indicatorilor de utilizare a structurilor de primire turistică. În acest sens a fost exploatată favorabil baza de date statistice rezultând reprezentări grafice și cartografice ale unor indicatori turistici specifici. Pentru realizarea acestei analize au fost calculați indicatorii reprezentativi privind capacitatea de cazare (numărul de unități de cazare, numărul de locuri în unități de cazare, capacitatea de cazare existentă și cea în funcțiune, gradul de confort) și indicatorii privind capacitatea pentru alimentația publică (număr de unități și număr de locuri la mese), fiind realizate, de asemenea, diverse corelații între indicatorii elementari și suportul geografic, atât din punct de vedere fizico-geografic cât și din punct de vedere uman și economic.
Aceste analize pot sta la baza unei viitoare strategii de amenajare turistică, ținându-se cont de mai mulți factori între care: resursele turistice naturale și antropice, gradul lor de valorificare; resursele materiale, umane și financiare aferente turismului; obiectivele politice și economice pe termen scurt, mediu și lung; realizările din activitatea turistică în ce privește structurile de primire, circulația turistică și rezultatele economico-sociale. Ținându-se seama de acești factori, obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistică pot cuprinde mai multe variabile, între care: valorificarea superioară a potențialului turistic; atragerea unui număr sporit de turiști; lărgirea ariei geografice de proveniență a turiștilor; sporirea eficienței economice și sociale a activității de turism; dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile și pretabile în teritoriul amenajat
În aceeași notă de relevanță și perspectivă analitică se încadrează capitolul referitor la tipurile de activități turistice care configurează oferta turistică a spațiului analizat. După trecerea în revistă a tipurilor de activități turistice specifice Podișului Mehedinți este subliniată importanța introducerii în circuitul turistic local a tuturor valorilor naturale și culturale, dar și realizarea de investiții la nivelul localităților pentru asigurarea unei infrastructuri generale corespunzătoare, ce ar putea permite, în timp, crearea unui produs turistic complex și de calitate, care să se încadreze în conceptul mai larg de turism durabil.
În evaluarea stadiului de valorificare a potențialului turistic s-a avut în vedere și aspectul calitativ, ce a presupus desfășurarea unei anchete de teren cu aplicarea unor chestionare turiștilor pentru a observa gradul lor de satisfacție privind serviciile turistice oferite în cadrul destinațiilor. Totodată au fost vizate aspecte privind calitatea serviciilor turistice oferite în cadrul unităților de cazare, precum și aprecierea lor față de oferta turistică în ceea ce privește posibilitatea practicării diferitelor forme de turism.
În ultima parte a lucrării au fost trasate liniile strategice și direcțiile prioritare ale dezvoltării turistice în Podișul Mehedinți. În acest context sunt prezentate condițiile ce se impun în vederea reglementării activității turistice, precum și măsurile de sprijin, coordonate prin structuri publice cu fonduri speciale puse la dispoziția dezvoltării locale și regionale. Modalitățile de creștere a eficienței presupun, în primul rând, valori superioare în ceea ce privește: rata profitului, productivitatea muncii, încasările turistice totale, încasarea pe turist etc.
Sporirea valorii acestor indicatori se poate realiza prin luarea unor măsuri precum: crearea unor produse turistice competitive atât la nivel național cât și internațional; diversificarea ofertei turistice, respectiv a componentelor acesteia precum baza tehnico-materială, servicii etc.; creșterea calității serviciilor; diversificarea serviciilor și mijloacelor de agrement; dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale; promovarea unor pachete turistice destinate persoanelor cu venituri medii; diversificarea sejururilor; pregătirea superioară a personalului din turism; crearea unor programe turistice atractive; intensificarea eforturilor de promovare; îmbunătățirea raportului calitate-preț etc.
Perspectivele de dezvoltare prin turism ale așezărilor umane din cuprinsul Podișului Mehedinți sunt strâns legate de dezvoltarea infrastructurii și calitatea serviciilor publice. Din analiza desfășurată reiese clar că multe localități își doresc dotări edilitare care să asigure locuitorilor un standard de viață conform, însă implicarea efectivă a autorităților locale pare să se contureze mai greoi.
În prezent, pentru atingerea unui nivel ridicat al dotărilor edilitare, precum și o îmbunătățire reală a vieții social – economice în spațiul rural, de o mare importanță sunt programele și strategiile de dezvoltare rurală și asistențele financiare în domeniul politicii agroturistice și a politicilor conexe. De altfel, valorificarea resurselor turistice și dezvoltarea turismului trebuie să fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului care să asigure o dezvoltare armonioasă a tuturor sectoarelor economice și o îmbinare a criteriilor de eficiență economică cu cele de ordin social.
În condițiile liberei circulație a capitalului, posibilitățile de valorificare a resurselor turistice ale rețelei de așezări din Podișul Mehedinți, și de includere a acestora în circuitele interne și internaționale, sunt multiple. Prioritar, pentru perioada imediat următoare, este necesară integrarea unor așezări cu potențial natural și etnofolcloric în angrenajul turismului național, precum și dezvoltarea turismului pe criteriul echipării corespunzătoare a teritoriului și al creșterii eficienței economice. Analiza de detaliu a vizat atât înclinațiile, cât și capacitățile de răspuns ale interacțiunilor spațiale la noile oportunități atunci când sunt centrate pe politici care vin în sprijinul populației, prin asigurarea accesului la resursele locale, asigurarea unei serii de servicii eficiente și a unei infrastructuri îmbunătățite și accesibile. În acest sens, au fost sugerate programe de intervenție care să fie orientate către dezvoltarea economică eminamente competitivă, managementul unui mediu sănătos și susținerea locurilor de muncă productive.
Aceasta presupune realizarea unor strategii de dezvoltare și promovare a turismului pe termen mediu și lung, care să cuprindă următoarele: asigurarea unei exploatări durabile a tuturor resurselor existente și a protecției acestora și a mediului înconjurător; stimularea activităților non-agricole complementare prin crearea de noi unități economice și valorificarea potențialului turistic și agricol; ameliorarea infrastructurii generale de care depinde revitalizarea economiei, inclusiv turismul (drumuri, rețea de apă, canalizare, telecomunicații, energie); finanțarea unor programe de formare și educație a viitorilor lucrători din turism, specialiști în meșteșuguri și activități artizanale sau în alte activități conexe.
Pentru întreg suportul metodologic acordat, cumulat cu larga disponibilitate de a-mi împărtăși din experiența științifică a domniei sale, doresc să exprim întreaga mea recunoștință față de domnul prof. univ. dr. George Erdeli, sub îndrumarea căruia a fost realizată prezenta lucrare. Fără acest sprijin conținutul lucrării ar fi fost unul rigid, standardizat, urmând tipare clasice. Profesionalismul și experiența didactică ale îndrumătorului au evitat aceste neajunsuri, dând suflet unui studiu care constituie o bază solidă de plecare pe drumul cercetării geografice.
INDIVIDUALITATEA ȘI ORIGINALITATEA GEOGRAFICĂ A PODIȘULUI MEHEDINȚI
Podișul Mehedinți, poziționat în sud-vestul României, între văile Motru și Dunăre, cunoscut și sub numele de Plaiul Mehedințiului, face un liant deosebit de pitoresc între munte și coline, cu un relief intens fragmentat și spectacular. Din punct de vedere al unităților de relief, Podișul Mehedinți este încadrat, între Podișul Getic (E-SE), Carpații Meridionali (N-NV), Subcarpații Getici (NE), Munții Banatului (V) și Culoarul Dunării (SV). Podișul Mehedinți reprezintă una dintre cele mai mici, dar mai bine individualizate regiuni geografice ale țării, ocupând doar 0.33% din suprafața acesteia. Acest podiș are o lungime de circa 53 km și o lățime între 16-25 km, cu o suprafață de 785 km², fiind orientat de la nord-vest spre sud-est. Individualitatea geografică a acestei unități a fost observată de L. Mrazec (1896), dar originalitatea sa a fost pusă în evidență de Emm. de Martonne (1904, 1907).
Individualitatea geografică conferită acestui spațiu destul de restrâns al Podișului Mehedinți, nu exclude o diversitate relativ accentuată a formelor de relief și respectiv a principalelor componente naturale și social-economice de interes turistic. În limitele stabilite, Podișul Mehedinți formează o unitate geografică complexă cu trăsături proprii unui peisaj geografic puternic umanizat. Procesul de umanizare progresivă a unității a beneficiat de un ansamblu de elemente fizico-geografice, care de la un loc la altul și-au manifestat caracterul restrictiv sau de favorabilitate. Limitele restrictive s-au schimbat de-a lungul timpului datorită presiunii umane asupra spațiului. Formele de exploatare a resurselor acestuia au căpătat trăsături specifice și s-au amplificat de la o etapă istorică la alta. Astfel, elementele care altădată aveau un caracter evident restrictiv au devenit astăzi favorabile desfășurării unei vieți umane.
Prezența și extensiunea mare a rocilor calcaroase face ca Podișul Mehedinți să constituie aria cu cele mai variate și aproape cele mai dense fenomene carstice pe unitatea de suprafață din țară (Emm. de Martonne, 1906, I. Vintilescu, 1940, I. Ilie, 1969, M. Bleahu., 1975 etc.). Cele mai reprezentative forme ale peisajului carstic sunt cornetele (înălțimi izolate, constituind martori de eroziune ce domină regiunile înconjurătoare) ce se înșiră la est de ulucul depresionar Baia de Aramă – Cireșu: Cornetul Cerboanei, Cornetul Babelor, Cornetul Bălții, Cornetul Gornovița, Cornetul Nadanova, Cornetul Sfodea, Cornetul Jupâneștilor etc.
Alături de acestea se înscriu, în categoria reliefului carstic luncile Coșuștei în amonte de satul Gornovița și Topolniței în amonte de satul Balta, care sunt niște șesuri aluviale extinse, late de peste un kilometru în unele locuri, ce au înfățișarea unor adevărate polii (polia Nadanovei pe Coșuștea). Alături de acestea se mai întâlnesc și unele polii mai mici între Balta și Cireșu (în luncile Ponorelului și Jupâneștilor) și între Baia de Aramă și Bușești (la Lacul Turcului și Zăton). Râurile care au generat aceste lunci au debite variabile astfel că, în perioadele de secetă prelungită se pierd în aluviuni, iar în timpul ploilor abundente apele se revarsă, acoperind mari suprafețe de terenuri ale acestor lunci, generând chiar lacuri temporare: L. Turcului și L. Zăton de la Ponoare, L. Gornovița și L. De la Balta. Prezența calcarelor face ca unele ape cum sunt cele ale Zătonului și ale Turcului să se scurgă numai pe cale subterană spre Bulba; interesant este și faptul că și râul Topolnița intră pe cale subterană la peștera de la Cireșu și iese la Prosăc, după o cale subterană de circa 700 m (I. Vintilescu, 1941). Cea mai spectaculoasă formă carstică a podișului o reprezintă „Podul natural de la Ponoare”, atât prin modul de formare, dimensiuni, cât mai ales prin originalitate, fiind rezultatul prăbușirii tavanului unei peșteri.
Dolinele sunt răspândite în peisajul regiunii, uneori se înșiră de-a lungul unor văi seci (sohodoluri), la Gornovița și Bușești. Aici întâlnim numeroase și interesante peșteri: Peștera lui Epuran, Peștera Bălții și mai alea Peștera Topolnița, de peste 11 km lungime ( a doua peșteră ca lungime din țară). Lapiezurile, cele mai mici forme carstice, cu dimensiuni dintre cele mai variate, se întâlnesc peste tot acolo unde calcarul se află la suprafață sau este acoperit de un start subțire de sol.
Relieful calcaros, cu sol subțire și fertilitate redusă, de pe fundul dolinelor, ca și terenurile pietroase ale „cornetelor” sunt cele mai puțin pretabile ca spații de locuire sau de desfășurare a activităților umane în regiune. Spre deosebire de acestea, poliile (depresiuni carstice mai mari) care prelungesc luncile unor râuri dispun de o fertilitate mai mare și sunt folosite cu predilecție pentru fâneață sau culturi agricole. Așezările omenești din preajma poliilor sunt mai închegate și mai bine dotate edilitar. Cu toate că aceste polii au o fertilitate mai ridicată, satele de aici au evitat extinderea vetrelor ca urmare a excesului de umiditate și a frecventelor inundații.
Relieful carstic cu altitudine mai redusă, spre deosebire de martorii de eroziune („cornete”) sau de alte forme de relief mai înalte, beneficiază de ape bogate, ca urmare a izvoarelor carstice și izbucurilor cu alimentare din locuri mai îndepărtate. Prezența depresiunilor carstice cu suprafețe variabile, a izvoarelor carstice, a izbucurilor a stimulat răspândirea satelor și pe relieful calcaros ( Valea Coșuștei, Valea Topolniței, Valea Bulbei, Valea Brebinei).
Particularitățile fizico – geografice și contextul social – istoric al Podișului Mehedinți au constituit premise pentru dezvoltarea și evoluția așezărilor umane. Astfel, factorul geografic a contribuit la păstrarea și permanentizarea elementului autohton. Răspândirea actuală a satelor s-a realizat în funcție de fragmentarea reliefului, ape, păduri, adăposturi față de elementele climei, extinderea suprafețelor calcaroase.
Poziția așezărilor omenești în raport cu relieful prezintă unele trăsături caracteristice, ca urmare a văilor care traversează podișul, variației înclinării versanților și prezenței interfluviilor. În funcție de distribuția pe principalele forme de relief putem diferenția următoarele tipuri: sate de vale cu subtipurile – sate de fund de vale și versant și sate de terasă; sate de interfluviu cu subtipurile – sate de interfluviu și versant și sate complexe (de interfluviu, versant și fund de vale).
Prezența și extensiunea suprafețelor calcaroase (numeroase subforme endo și mai ales exocarstice) au generat un potențial economic al carstului care este valorificat de comunitățile umane de pe suprafața acestuia sau din apropiere. Solul subțire și cu fertilitate redusă de pe rocile calcaroase din cadrul dolinelor este puțin favorabil pentru activitățile agricole, în schimb, așezările omenești din depresiunile carstice mari sunt bine reprezentate ca și cele de pe interfluvii și versanți. Din totalul așezărilor omenești le Podișului Mehedinți circa 30% au vetrele de sate pe terenuri calcaroase sau parțial pe calcare; dintre satele ale căror gospodării sunt dispuse pe suprafețe calcaroase sunt: Cerna-Vârf, Sfodea, Bunoaica, Jupânești, Ponoarele, Băluța, Brînzeni, Gărdăneasa, Răiculești, Motru Sec, iar cu vetre parțial pe calcare sunt: Obârșia Cloșani, Godeanu, Balta, Coada Cornetului, Gornovița, Cireșu, Baia de Aramă, Delureni, Orzești. Cauza principală a populării acestor terenuri calcaroase o reprezintă creșterea numărului populației din așezările omenești apropiate, care a generat un fenomen de „roire” , de stabilire a populației și pe aceste terenuri ce au putut oferi o sursă de existență. Creșterea numerică a populației, începe cu secolul al XVIII –lea și se continuă până la începutul secolului al XIX – lea, când apare și fenomenul invers, regresiv, de migrare a populației din aceste locuri spre zonele mai dezvoltate economic din apropiere.
Un loc important în dispunerea așezărilor omenești din regiunile carstice ale podișului îl are hidrografia. Astfel, aici, comunitățile omenești își găsesc identitatea acolo unde rețeaua hidrografică are funcționalitate permanentă. Cu toate acestea, așezări umane permanente se află și în zonele unde apa ridică probleme de alimentare, fapt ce dovedește ca nu apa a constituit elementul hotărâtor, în răspândirea gospodăriilor pe calcare o influență deosebită având-o și condițiile social – istorice de populare a podișului, alături de marea putere de adaptare a populației la condițiile naturale ale carstului.
Condițiile fizico-geografice din regiunile calcaroase ale podișului (morfologia, climatul zonelor carstice, hidrografia, elementele pedo și fito-geografice) au influențat gradul de populare al carstului și prin posibilitățile ce le-a oferit desfășurării activităților productive. Relieful de tip platou (interfluvii largi) a înlesnit dezvoltarea unei economii agro – pastorale, corelate cu preocupările de exploatare a lemnului pădurilor de pe versanți sau interfluvii.
Pădurea, element dominant al peisajului natural din podiș, a oferit locuitorilor încă de la începutul prezenței lor în aceste locuri, cele necesare existenței, influențând puternic în decursul istoriei viața oamenilor. Raporturile dintre om și pădure au evoluat în timp, în mod diferențiat, de la o perioadă istorică la alta, corespunzător unor anumite etape de dezvoltare social – economică. Colectivitățile umane ce s-au înființat în aceste locuri au acționat în decursul timpului asupra pădurii conform nevoilor lor crescânde. Așa se explică defrișările pastorale și agricole ce s-au desfășurat continuu, din vremuri străvechi. Păstoritul, ocupație străveche a locuitorilor podișului, ce a avut o dezvoltare fără întrerupere, a determinat , în timp, modificări în structura fondului forestier, ducând prin defrișări la restrângerea zonelor împădurite, îndeosebi spre locuri mai înalte pentru mărirea pășunilor de vară și a teritoriilor cu fânețe unde se localizau numeroase construcții pastorale.
Podișul Mehedinți se detașează față de alte unități naturale din țară de același rang și dimensiuni spațiale prin densitatea relativ ridicată a așezărilor temporare cunoscute sub numele de „conace”, care beneficiază de adăpost climatic, expoziție favorabilă, densitate mare a izvoarelor, numeroase pășuni și fânețe. Conacele au evitat văile adânci și relieful accidentat preferând locurile însorite și șesurile domoale, acolo unde fânețele au o extindere mai mare și de mai bună calitate; au ținut seama de direcția vânturilor dominante, de prezența unei surse de apă, ca și de apropierea drumurilor, a potecilor și a așezărilor permanente. Conacele, în podiș, se întind în imediata apropiere a satului, până la distanță de peste 10 – 15 km. Multitudinea conacelor accentuează caracterul de răsfirare și chiar de dispersare, unele dintre ele fiind părăsite, altele locuite temporar, iar unele locuite chiar permanent.
În ceea ce privește relațiile în teritoriu și sistemele de așezări, la nivelul Podișului Mehedinți se conturează două sisteme teritoriale de diferite dimensiuni între care au loc schimburi reciproce de masă, energie și informații: unul axat pe orașul Baia de Aramă, iar cel de-al doilea pe localitatea Balta. Pe lângă acestea, Podișul Mehedinți este cuprins în sistemul de așezări centrate pe centre urbane din afara podișului: Drobeta-Turnu Severin, Orșova, Motru.
Partea nordică a Podișului Mehedinți este centrată pe poziția orașului Baia de Aramă care polarizează mai mult de ¼ din suprafața spațiului analizat. Structura sa cuprinde în afara centrului de coordonare 3 reședințe de comună (Izverna, Ponoarele și Obârșia Cloșani), 1 sat cu funcții de polarizare locală (Nadanova), 28 de sate, peste 100 cătune și circa 350 de conace sau alte așezări temporare. Relațiile dintre aceste așezări sunt relativ complexe predominând cele demografice și de servicii. Prin intrarea în exploatare a zăcămintelor cuprifere din zona Baia de Aramă – Ponoarele s-au intensificat în relațiile economice. Aceasta s-a petrecut indirect, datorită creșterii demografice a orașului și a personalului ocupat în industria extractivă care a necesitat o sporire a aprovizionării cu produse animaliere și legume proaspete, din ariile imediate. Sistemul de așezări Baia de Aramă, datorită insuficienței sale economice îl transformă într-o arie excedentară, forța de muncă se află sub presiunea demografică puternică a orașului Motru (inclusiv a zonei sale miniere), în privința atracției zilnice și a orașului Drobeta Turnu Severin în privința deplasărilor definitive.
EVALUAREA ELEMENTELOR DE
POTENȚIAL TURISTIC
Podișul Mehedinți dispune de numeroase și valoroase resurse turistice atât naturale, cât și antropice, precum și de o veche tradiție în ceea ce privește etnografia, argumente pentru înscrierea turismului, în viitor printre ramurile de bază ale economiei. Industria turismului dezvoltată pe fundalul unor resurse naturale excepționale, este marea șansă a podișului, neexploatată la nivelul posibilităților, dar care poate fi unica șansă în condițiile pieței economice.
Încadrat într-un peisaj spectaculos, armonios îmbinat, Podișul Mehedinți dispune de o climă favorabilă dezvoltării și practicării turismului aproape în tot cursul anului, de o floră și o faună bogată și numeroasă, monumente istorice, de artă și arhitectură, astfel încât acesta poate satisface prin resursele sale turistice amintite, preferințele diverselor segmente ale cererii turistice atât interne, cât și internaționale. Activitatea turistică în acest areal este susținută de o serie de resurse turistice, care pot sta la baza creării unor oferte turistice diversificate și implicit a stabilirii potențialului turistic al regiunii. Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, ape, condiții climatice, vegetație și faună, cât și modificările acestora din urmă.
În Podișul Mehedinți există și un bogat relief carstic, legat de fâșia de calcare mezozoice cuprinsă între Baia de Aramă și Cireșul. Exocarstul este alcătuit de câmpuri de lapiezuri, doline, depresiuni închise cu fund relativ plat și aspect de polii (Zăton și Ponoarele), văi seci cu trepte antitetice (la Topolnița, Ponorăț, Ponorel). Endocarstul este reprezentat de mai multe peșteri ce alcătuiesc sisteme importante (Topolnița are galerii ce depășesc 20.5 km). La Ponoarele, prin prăbușirea unei părți din peșteră a rezultat și un pod natural.
Podișul Mehedinți a constituit de mult timp o zonă de atracție a cercetărilor științifice, îndeosebi în scopul determinării fondului turistic biogeografic și speologic. Au existat, în timp diverse programe de decretare a unor rezervații științifice, în prezent cifrând la 32 rezervații, fapt ce plasează județul Mehedinți pe locul al nouă-lea în rândul județelor țării.
Geoparcul „Platoul Mehedinți” este un parc natural, situat în sud-vestul României, la nord de municipiul Drobeta Turnu Severin și se întinde pe o suprafață de 106.000 ha. Climatul temperat-continental cu influențe submediteraneene și relieful foarte variat au creat condiții pentru numeroase specii de plante si animale rare.
Structura geologică unică a acestei zone a condus la apariția a numeroase formațiuni geologice și speologice. O mare parte din aceste valori sunt protejate în peste 18 rezervații naturale. Pe lângă aceste valori naturale în acest spațiu întâlnim numeroase obiective culturale și istorice, iar tradițiile și meșteșugurile populare (țesutul, olăritul etc.) sunt încă prezente.
Zonă de un farmec și un pitoresc deosebit, Platoul Mehedinți se confruntă azi cu grave probleme cum ar fi: deteriorarea continuă a nivelului de trai, îmbătrânirea populației, exodul populației tinere spre oraș, exploatarea nerațională a resurselor naturale, lipsa unei infrastructuri etc. tocmai de aceea, a fost necesară includerea acestei zone pe lista ariilor protejate. Astfel, Geoparcul Platoul Mehedinți este cea mai nouă arie protejată a județului Mehedinți, conform Hotărârii Consiliului Județean din martie 2004.
Sperând că devenind parc natural de importanță națională și apoi sit de importanță UNESCO, prin proiectele inițiate s-ar putea realiza conservarea valorilor naturale, culturale, istorice și etnografice în vederea unei dezvoltări durabile a zonei.
Potențialul turistic antropic poate fi evaluat pe trei nivele: mic, mediu, mare. Astfel, se poate observa că în 3 comune, Cireșu, Balta și Isverna, precum și în orașul Baia de Aramă potențialul antropic se regăsește la un nivel mare comparativ cu restul comunelor; acest fapt se datorează în primul rând prezenței aici a unui număr ridicat de obiective turistice precum și de o mare varietate a lor. În aceste zone există numeroase obiective de factură religioasă (biserici și mănăstiri datând din secole diferite), etnografică și etnofolclorică (există numeroase sărbători care încă se mai păstrează, case tradiționale, în comuna Balta există și două situri etnografice la Prejna și Costești, în Baia de Armă este un centru etnografic), obiective culturale (case memoriale și monumente).
În schimb, există și localități în care potențialul turistic antropic este foarte slab reprezentat, evaluarea sa situându-se la un nivel mic, cum ar fi de exemplu: Padeș, Obârșia Cloșani, Ilovița, Breznița Ocol, Izvorul Bârzii și Bâlvănești. Este vorba despre sate în care obiectivele antropice nu sunt reprezentate de un număr mare și o varietate ridicată și în care nu se poate vorbi despre o importanță ridicată a obiectivelor de acest gen.
În aceste localități obiectivele antropice sunt reprezentate de bisericile care se găsesc în satele componente (majoritatea din secolului XIX, și de prea puține case care să păstreze arhitectura tradițională).
În ceea ce privește potențialul turistic la nivel mediu, în această categorie se încadrează un număr de 6 comune (Ponoarele, Balta, Podeni, Godeanu, Ilovăț și Malovăț), în care există un potențial antropic mai bine reprezentat, dar varietatea obiectivelor este redusă; aceste sate sunt dominate fie de un potențial etnografic (case tradiționale și alte reprezentări ale artei tradiționale), fie de unul cultural (de regulă biserici sau mănăstiri).
STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC
Structuri de primire turistică. La nivelul Podișului Mehedinți, capacitatea de cazare turistică existentă, la nivelul anului 2010 era de 604 locuri, care, repartizate uniform la nivelul întregului podiș ar da o medie de 40,2 locuri pe unitate administrativă. În realitate, însă, ca și în cazul numărului de unități de cazare, acestea nu sunt repartizate uniform, existând diferențieri importante de la o unitate administrativă la alta.
Astfel, cel mai mare număr de locuri de cazare este concentrat în comuna Bala (208 locuri) și în orașul Baia de Aramă (144), acestea două deținând peste 58% din întreaga capacitate de cazare din Podișul Mehedinți. Ponderi însemnate din totalul numărului de locuri de cazare deține și comuna Ponoarele (64 locuri – 11%), alături de satul Gura Văii (96 aproximativ 15% din totalul locurilor de cazare), situat pe teritoriul administrativ al Municipiului Drobeta-Turnu Severin. O pondere mult mai redusă ( sub 5% fiecare) dețin comunele Izvorul Bârzii, Ilovița, Izverna, Obârșia Cloșani.
Este interesant de remarcat faptul că nu de fiecare dată unitățile administrative cu cel mai mare număr de unități dețin și cel mai mare număr de locuri de cazare. Astfel, comuna Ponoarele, deși deține cel mai mare număr de structuri de cazare (12) deține doar 11% din numărul total de locuri, în principal datorită preponderenței unităților de cazare cu un număr redus de locuri (în general 2-4 locuri), doar trei unități depășind 10 locuri de cazare.
În același timp trebuie remarcată situația comunei Bala, care deși deține o singură unitate de cazare, deține cea mai mare pondere în totalul capacității de cazare (34,4%), datorită funcționării aici a unui complex balnear, singurul din întregul podiș.
Ca număr, predomină totuși pensiunile turistice, care dețin un procent de 75,8% din numărul total al structurilor de cazare, majoritatea fiind întâlnite în mediul rural. Capacitatea totală de cazare asigurată de pensiuni reprezintă însă doar 30% din totalul capacității de cazare. Unități de primire turistică de tipul pensiunilor se întâlnesc pe teritoriile administrative ale comunelor Ponoarele ( 12 pensiuni cu un total de 64 locuri de cazare), Ilovița (3 unități cu un total de 28 locuri), Isverna (2 unități ce totalizează 20 locuri), satul Gura Văii – situat pe teritoriul administrativ al municipiului Drobeta-Turnu Severin (o unitate cu 10 locuri de cazare), precum și în orașul Baia de Aramă, unde există 4 pensiuni turistice, cu o capacitate totală de 54 locuri de cazare.
În ceea ce privește clasificarea structurilor de cazare după gradul de confort, în cadrul Podișului Mehedinți se remarcă preponderența unităților de două stele/ margarete. Astfel, din totalul locurilor de cazare 84% se găsesc în unități clasificate la două stele/margarete și doar 16% se găsesc în unități de 3 margarete. Dacă analizăm însă situația existentă la nivelul orașului Drobeta-Turnu Severin, remarcăm însă preponderenta locurilor în structuri de cazare clasificate la 3 stele (62% din numărul de locuri de cazare), urmate de locurile cuprinse în unități de 2 stele (33%). Trebuie menționat faptul că în Drobeta-Turnu Severin, pe lângă locurile din unități clasificate la 3 și 2 stele se regăsește și un procent de 5% locuri clasificate la 4 stele.
Practicarea turismului într-o anumită regiune, implică pe de o parte dezvoltarea infrastructurii în vederea asigurării condițiilor optime pentru o bună valorificare a resurselor turistice de care dispune zona, iar pe de altă parte presupune o presiune mai mare sau mai mică asupra mediului apărută în urma diferitelor tipuri de amenajări pentru turism. Astfel, dacă considerăm numai numărul de locuri în unitățile de cazare putem deduce intensitatea fenomenului turistic pentru o zonă/regiune/localitate, fie prin raportare acestuia la populația totală a unității luate în considerare, fie prin raportarea la suprafața de referință.
Prin raportarea numărului de locuri din unitățile de cazare la populația permanentă (de regulă la 1000 locuitori) a zonei/ localității se poate determina funcția turistică a zone/localității luate în calcul. Astfel, la nivelul întregului podiș valoarea medie a acestui indicator este de 19,6 locuri de cazare la 1000 locuitori, față de care există diferențieri majore.
Astfel, în centrul podișului, în comunele în care structurile de cazare lipsesc (Balta, Podeni, Cireșu, Ilovăț, Godeanu, Bâlvănești), nu poate fi vorba de o funcție turistică a așezărilor, pe când în comunele din nord-estul podișului, unde există un număr relativ ridicat de unități, raportat la întreg arealul de studiu, putem vorbi de o oarecare specializare în domeniul turistic, în aceste comune indicatorul funcției turistice prezintă valori de 47‰ în comuna Bala, 24‰ în comuna Ponoarele și 25‰ în orașul Baia de Aramă, la care se adaugă zona de sud-est ce cuprinde unitățile de cazare din satul Gura Văii. Pe nivelul următor se situează comunele Izvorul Bârzii și Isverna, cu valori cuprinse între 10 și 20 de locuri de cazare la 1000 de locuitori, iar sub 10 locuri de cazare la 1000 locuitori dețin comunele Ilovița și Obârșia Cloșani.
Un alt indicator ce arată amploarea fenomenului turistic la nivelul unui teritoriu este numărul mediu de locuri de cazare pe kmp, care, raportat la întreaga suprafață a podișului prezintă valori de aproximativ 0,6 locuri/kmp. În realitate însă, există comune în care acest indicator are valoarea 0, datorită lipsei de unități de cazare (Balta, Podeni, Cireșu, Ilovăț, Godeanu, Bâlvănești), în timp ce valoare mai ridicată mediei pe podiș prezintă satul Gura Văii (3,1 locuri de cazare/kmp), urmat de comuna Bala (2 locuri de cazare/kmp) precum și orașul Baia de Aramă (1,5 locuri de cazare/kmp) și comuna Ponoarele (1,1 locuri de cazare/kmp). Valori mai scăzute se întâlnesc în comunele Izvorul Bârzii (0,5 locuri/kmp), Isverna (0,3 locuri/kmp), Ilovița (0,1locuri/kmp) și Obârșia Cloșani (sub 0,1 locuri/kmp).
Tipuri și forme de turism practicate în Podișul Mehedinți. Datorită potențialului antropic bogat care se regăsește în cadrul Podișului Mehedinți, precum și al caracterului puternic ruralizant, în ceea ce privește turismul de odihnă și recreere, precum și turismul rural, Podișul Mehedinți reprezintă una din zonele țării în care aceste tipuri de turism se pot dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii tradițiile, cultura și sărbătorile populare (situl etnografic din satul Balta, Prejna, Dâlbocița, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.). De asemenea, în Podișul Mehedinți există numeroase pensiuni turistice și agroturistice în care turiștii se pot bucura de produse ecologice și pot beneficia de o cazare în case tradiționale, putând lua parte, dacă doresc, la activitățile gospodăriei (Ponoarele, Isverna, Ilovița, Balotești, Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiționale care au loc anual și care datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulți turiști cu fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte, munte, brad frumos” – Baia de Aramă, Festivalul Național de Folclor și Meșteșuguri Populare ,,Pe fir de baladă” – Titerlești, Festivalul ,,Plaiul Cloșani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare). Tot în cadrul turismului rural se pot organiza excursii pe diferite trasee cu diverse teme sau se pot face plimbări prin împrejurimi, cu vizitarea obiectivelor turistice, atât naturale cât și antropice.
O formă particulară a turismului de recreere și odihnă o reprezintă turismul sportiv, care se practică îndeosebi în zone cu un potențial natural ridicat, în special cel al reliefului. Acest tip particular de turism decurge din dorința de a practica diverse sporturi sau de a învăța acest lucru; este o formă activă de turism care se află în opoziție cu sedentarismul care domină viața cotidiană. Deși Podișul Mehedinți nu beneficiază de un potențial al reliefului comparativ cu cel al Carpaților, totuși, datorită alcătuirii sale geologice specifice și anume, prezența calcarelor , se pot desfășura unele activități cu caracter sportiv: cave diving (în peșterile Isverna și Topolnița), coborâri în peșteră; pe lângă acestea se adaugă și cicloturism, delta-planare de pe cornetele calcaroase înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanieie, Cornetu, Godeanu), pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniței, Coșuștei precum și vânătoare, datorită unui potențial cinegetic ridicat (căprioară, mistreț, vulpea, vidra, iepurele).
În ceea ce privește turismul de sănătate practicat în Podișul Mehedinți, acesta este determinat de climatul sedativ de dealuri și de prezența unor resurse hidrologice cu caracteristici minerale care au determinat dezvoltarea și localizarea unei stațiuni balneare precum cea de la Bala ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă și externă. Stațiunea Bala este o stațiune recunoscută prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale (hipotone), termale (23,5 – 29,5 grade C) și nămol terapeutic, indicate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, ginecologice și ale aparatului locomotor, precum și a gastritelor, colecistelor, insuficiențelor hepatice și bolilor renale. Complexului balnear de la Bala i se mai adaugă și câteva localități (Balta, Negoiești), care alături de climatul blând dispun și de un potențial balnear, dar care datorită lipsei unei infrastructuri adecvate , nu este valorificat.
În ceea ce privește turismul cultural în Podișul Mehedinți, acesta se remarcă printr-o serie de obiective din care fac parte: siturile etnografice, bisericile, monumentele, diverse sărbători și tradiții populare, situri arheologice etc. Deși nu se poate vorbi de un muzeu proriu-zis al satului, se poate afirma că, datorită caracterului său puternic ruralizant, cu numeroase sate care încă păstrează vie tradiția populară, Podișul Mehedinți reprezintă el însuși un muzeu al satului în aer liber. În acest sens, dintre obiectivele cu caracter etnografic și etnofolcloric amintim: numeroase gospodării tradiționale cu arhitectură specifică ce se găsesc în localitățile Ilovița, Seliștea, Cireșu, Bahna, Podeni, Ponoare, Balta, Obârșia Cloșani, Bâlvănești etc.; case cu arhitectură tradițională declarate monumente, datând din secolele XIX și XX, cum ar fi casa Untaru Dumitru (1885) și casa Popescu Constantin (1940) din Jupânești, casa Nicolescu Ion din Balta (1898), casa Epuran Gheorghe (1870), casa Dumitru Andrei (1850), casa Zamfiroiu Gheorghe (1860) din Bunoaica, etc.; centrele folclorice și etnografice din Baia de Aramă, Obârșia Cloșani, Isverna, Cireșu; siturile etnografice din satele Balta ( sec. XVIII – XIX), Costești (sec. XIX), Prejna (sec. XIX); numeroase sărbători tradiționale și târguri de la Ponoarele, Ilovița, Cireșu, Podeni, Balta, Nadanova, Obârșia Cloșani etc. Acestor obiective cu caracter etnografic și etnofolcloric li se adaugă și unele monumente, care din punct de vedere cultural reprezintă o importanță ridicată pentru comunitățile locale; astfel amintim: Monumentul Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă ridicat în memoria celui care a pornit în fruntea unei cete de panduri în 1821 la lupta pentru eliberarea poporului asuprit, Monumentul lui Constantin Brâncoveanu din Baia de Aramă realizat pentru a mulțumi celui care a ridicat Mănăstirea Sf. Voievozi, Monumentul făuritorilor patriei din Cireșu, Monumentul deportaților din Cireșu – o cruce de marmură albă, simplă, ridicată în 1997 în memoria celor deportați de comuniști în Bărăgan, Monumentul eroilor din războiul 1916 –1918 din Dâlbocița ridicat în cinstea eroilor căzuți în primul război mondial etc.
O formă particulară a turismului cultural este dată de turismul religios și de pelerinaje. În general, acesta constă în deplasarea persoanelor către lăcașurile de cult sau în zonele specifice, cu prilejul diverselor sărbători creștine, a hramurilor bisericilor și mânăstirilor etc. Cu ocazia acestor sărbători numărul turiștilor crește, iar întru-cât prăznuirea unei astfel de sărbători se întinde pe 2 – 3 zile, în aceste perioade se înregistrează o creștere a gradului de ocupare în unitățile de cazare. Dintre cele mai importante astfel de sărbători amintim: Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul – 29 august de la Bâlvănești, Sf. Petru – 29 iunie și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril – 08 noiembrie de la Cireșu, Sf. Maria – 08 septembrie (de regulă se sărbătorește în prima vineri din octombrie) de la Bahna etc. Pe lângă pelerinajele efectuate cu prilejul prăznuii unor astfel de sărbători, o atractivitate însemnată o prezintă și unele mănăstiri și biserici consacrate, cum sunt: Schitul Topolnița și Sf. Cruce, Mănăstirea Sfinții Voievozi din Baia de Aramă, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din satul Brebina, Biserica din lemn din Turtaba, Biserica de lemn Sf. Mucenic Pantelimon și Sf. Ierarh Nicolae denumită și Bisericuța de sub Stei situată în comuna Ponoarele, Biserica nouă din Balta, Biserica din Ponoarele, Mănăstirea Vodița etc.
În ceea ce privește valorificarea potențialului natural prin turism științific, se detașează o formă particulară – turismul speologic – explorarea și studiul complex al peșterilor. Acest tip de turism se remarcă în ultimul timp ca un turism specific, de nișă, în cadrul căruia cei care vor să practice un astfel de turism trebuie să aibă un echipament adecvat, precum și să fie însoțiți de ghizi specializați. Cu toate că turismul speologic a luat amploare în ultimul timp și a devenit tot mai popular în rândul turiștilor, el rămâne totuși un turism specializat, practicat în mare măsură de cercetători în scopuri științifice.
Podișul Mehedinți prezintă un relief carstic bogat (exocarst și endocarst), mai ales în partea centrală a podișului, unde au fost declarate și numeroase rezervații naturale. Din punct de vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în interiorul pământului unde apele râurilor au săpat adevărate castele subterane), acesta este la fel de impresionant, fiind reprezentat de numeroase peșteri și avene, dintre care cele mai importante sunt: Peștera de la Zăton, Peștera Bulba, Peștera Topolnița, Peștera lui Epuran, Peștera Gramei, Peștera de la Isverna, Peștera de la Ponoare, Avenul din Cornetul Băii, Avenul de sub Godeanu.
Turistul găsește în zona lacurilor de acumulare un loc ideal pentru practicarea pescuitului sportiv, a sporturilor nautice sau a altor activități de agrement. Pentru Podișul Mehedinți, un obiectiv tehnic de mare însemnătate turistică îl reprezintă Barajul Porțile de Fier de la Gura Văii – cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, și una dintre cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa, cu o putere instalată de 1080 MW.
Zonarea turistică a Podișului Mehedinți. Potențialul turistic al Podișului Mehedinți, gradul de valorificare în dezvoltarea turismului determina conturarea unor zone de interes turistic bine delimitate. Avem în vedere totodată unele realizări în modernizarea drumurilor interioare și în mod deosebit modernizarea drumului Baia de Aramă – Obârșia Cloșani – Băile Herculane.
În funcție de aceste componente se pot diferenția în cadrul Podișului Mehedinți următoarele zone de interes turistic:
a) Zona Baia de Aramă – Ponoare – Obârșia Cloșani
Zona Baia de Aramă – Ponoare cuprinde un perimetru considerabil în cadrul culoarului depresivo-median și părțile nordice ale contactului cu culoarul depresionar Drobeta Tr. Severin – Comănești (extraunitățile Podișului Dealul-Mare – Dâlma. Zona se distinge printr-o încărcătură de obiective turistice de un specific inegalabil oferit de peisajul ponoarelor, originalitatea așezărilor rurale și mediul urban al orașului Baia de Aramă. Suficient de amintit în acest context, valoarea patrimoniului natural, antropic, cultural și istoric, descris în capitolele anterioare, care individualizează turistic acest spațiu.
De reținut totodată faptul că zona dispune de o infrastructură turistică încă sumară dar în plină evoluție cantitativă și îndeosebi calitativă. Baia de Aramă este principalul centru de în drumeție atât în zonele interioare ale podișului cât și în zonele învecinate podișului: Padeș – Cloșani – Tismana.
b) Zona central – vestică Balta – Isverna
Este zona desfășurată din culmile calcaroase ale izvoarelor Coșuștei și cornetelor Babelor și Cerboanei, până în largul depresiunii carstice și de eroziune străjuită în nord de Dealurile Isvernei și abruptul calcaros al Munților Mehedinți. În această deschidere, în afară de peisagistica plină de diversitate și admirație de valorile turistice ce individualizează Isverna și Balta, sunt de amintit împrejurimile satului Nadanova (îndeosebi pantele Dealului Cerboanei) în care se dezvoltă crânguri de liliac sălbatic.
c) Zona central – sudică Cireșu – Bahna – Gura-Văii
Zona central sudică este marcată, în principal de satele comunei Cireșu (Bunoaica, Negrușa, Jupânești) și principalul sector al râului Bahna. În afară de componentele de interes turistic amintite, zona se identifică prin urmele unor așezări neolitice de tip Sălcuța (mileniu IV –IIIî.Hr.), numeroase cuptoare primitive de topire a minereului de fier (secolele V- IV î.Hr.) și bineînțeles prin localizarea peșterii Epuran .
d) Zona marginală estică de contact
Zona marginală estică de contact se desfășoară sub aspect de interes turistic, din punctul în care ai ieșit din Cheile Glogovei și părăsești firul Motrului, practic din calea ce urmează Dealul Comăneștilor și până în zona vecină municipiului Drobeta Turnu Severin. Zona este marcată de un șir de sate răsfirate atât pe pantele dealurilor Podișului Mehedinți sau adunate în culoarul Comănești – Drobeta Turnu-Severin care mărginește dinspre est Podișul Mehedinți. Spațiul se remarcă prin poziția stațiunii Bala și a unor localități de rezonanță din apropiere, precum Șișești sau Malovăț.
Analiza SWOT a situației existente în domeniul turismului local. Pentru a se putea realiza o strategie de dezvoltare a turismului într-o regiune, este necesară o analiză a situației actuale a regiunii respective, ca destinație turistică, pentru a putea identifica zonele în care ar trebui să se intervină pentru ca rezultatele obținute să fie în concordanță cu așteptările. În acest context, analiza SWOT este o metodă de investigare prin care se urmărește identificarea punctelor forte, a celor slabe, a oportunităților și riscurilor pe care o destinație turistică, un produs, o firmă le întâlnește în procesul dezvoltării și afirmării sale pe piață. Se realizează astfel o listă a caracteristicilor atât pozitive cât și negative ale zonei analizate, acordându-se atenție fiecărei categorii de factori, pentru o bună perspectivă asupra situației reale. Pentru Podișul Mehedinți, în realizarea analizei SWOT s-a încercat prezentarea punctelor tari și a celor slabe, precum și a oportunităților și a riscurilor în contextul național, regional și local și efectului previzionat al acestora asupra dezvoltării turismului local. Domeniile care s-au avut în vedere se referă la resursele umane și forța de muncă, infrastructură și dezvoltarea economică, patrimoniul natural și cultural local.
Analiza SWOT la nivelul potențialului turistic:
Puncte tari:
Numeroase resurse turistice atât naturale cât și antropice;
Bogat relief carstic reprezentat atât prin exocarst (doline, polii, câmpuri de lapiezuri, văi carstice), cât și prin endocarst (peșteri), la care se adaugă Podul Natural;
Resurse terapeutice;
Numeroase zone și arii protejate: parc natural, parc național, rezervații floristice, faunistice, forestiere, speologice, geologice;
Numeroase obiective turistice de factură religioasă (biserici și mănăstiri, cele mai vechi datând din secolul XIV);
Situri arheologice datând din perioada dacă,
Numeroase obiective turistice de factură etno-folclorică, cuprinzând case tradiționale, situri etnografice, ateliere tradiționale, sărbători, tradiții și obiceiuri; Obiective turistice cu caracter economic.
Puncte slabe:
Valorificare redusă a potențialului turistic;
Gradul de conservare scăzut în cazul unora dintre obiectivele turistice antropice;
Degradarea unora dintre obiectivele turistice naturale datorită presiunii umane ridicate;
Managementul deficitar în cazul unora dintre resursele naturale;
Slabă promovare a potențialului turistic, atât natural, cât și antropic
Oportunități:
Promovarea și includerea resurselor naturale și antropice în ofertele turistice comercializate la nivel național;
Stimularea unor întreprinzători locali pentru a investi în valorificarea resurselor turistice de factură etno-folclorică.
Riscuri:
Pierderea identității culturale în zonele cu trăsături etnografice tradiționale, sub impactul schimbărilor din prezent;
Suprasolicitarea zonelor deja intrate în circuitul turistic și acordare unei atenții scăzute celor mai puțin cunoscute.
ORIENTĂRI STRATEGICE ȘI DIRECȚII PRIORITARE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
În ceea ce privește factorii interesați cu privire la valorificarea și dezvoltarea turistică a Podișului Mehedinți, aceștia sunt reprezentați după cum urmează:
– autoritățile locale și regionale, care doresc să atragă fonduri pentru dezvoltarea zonei Podișului Mehedinți atât din punct de vedere economic prin crearea unor locuri de muncă în turism, cât și din punct de vedere al refacerii infrastructurii de comunicație existente deoarece aceasta este deficitară iar accesul spre unele localități și obiective turistice este greoi, al promovării valorilor turistice și al creării unui cadru favorabil realizării unor investiții;
– comunitățile locale, care doresc să își promoveze tradițiile și obiceiurile populare, să participe la activitățile turistice pentru a-și crea condiții mai bune de trai, să înființeze pensiuni turistice și agroturistice; în acest caz este necesară crearea unor oportuniți financiare pentru dezvoltare;
– mediul de afaceri, care din diferite motive dorește să contribuie la dezvoltarea turistică a Podișului Mehedinți. În această situație se înscriu dezvoltatorii, finanțatorii pentru diverse programe precum și persoanele fizice care dispun de resurse materiale și doresc amenajarea și dezvoltarea infrastructurii turistice și nu numai;
– factori de natură științifică, ce doresc protejarea, conservarea și reabilitarea diverselor obiective turistice din Podișul Mehedinți; aici se înscriu diferite institute de cercetare care manifestă un interes ridicat pentru patrimoniul din această zonă și care doresc să se implice activ în planificarea și dezvoltarea turistică pentru a nu periclita valențele culturale și științifice ale obiectivelor, cum ar fi: INCDT, Institutul de Geografie al Academiei Române, cluburile de speologie din țară, Administrația Monumentelor și Patrimoniului turistic, CIMEC, diferite instituții universitare din țară care manifestă dorința de a participa la promovarea turistică și la conservarea și protecția zonei etc.);
– instituțiile guvernamentale care sprijină o dezvoltare durabilă din punct de vedere turistic (Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Mediului și al Pădurilor, precum și agențiile teritoriale de mediu).
În vederea realizării unui plan de valorificare, promovare și dezvoltare turistică, trebuie să se stabilească de la bun început domeniile de activitate în care este necesară impunerea unor măsuri și acțiuni concrete de intervenție. Astfel, pentru Podișul Mehedinți, s-a plecat de la analiza SWOT și s-au determinat trei direcții strategice majore de dezvoltare (dezvoltare economică, dezvoltarea turismului și dezvoltarea comunitară), pentru fiecare dintre ele stabilindu-se care sunt problemele strategice, direcțiile strategice și programele operaționale care sunt necesare spre a fi implementate în vederea dezvoltării generale a zonei.
Dezvoltarea economică. Strategia de dezvoltare a economiei locale pleacă de la elementele care pot să conducă la creșterea competitivității: promovarea rolului regional și național al Asociației „Mehedințiul de sub munte”; identificarea unor noi sectoare de activitate și localizări spațiale ale acestora; asigurarea forței de muncă ce prezintă calificările cerute de profilul firmelor care își desfășoară activitatea în zonă; stabilirea, susținerea și menținerea parteneriatelor în elaborarea și aplicarea strategiei; întărirea capacității instituționale în plan local.
Probleme strategice întâmpinate în realizarea dezvoltării economice vizează următoarele aspecte:
– Resursele bugetare aflate la dispoziția administrației locale și alocate dezvoltării economice locale insuficiente nu acoperă nici pe departe nevoile existente ale comunității;
– Nivelul redus al investițiilor, datorat percepției ca fiind o zonă defavorizată;
– Slaba dezvoltare a micilor întreprinzători precum și lipsa în rândul acestora a unui spirit antreprenorial. Sistemul financiar-bancar nu sprijină începerea unei afaceri, accesul la credite fiind dificil;
– Numărul redus al produselor de marcă ce acționează ca un agent de marketing pe plan internațional și care ar putea ataca sectoarele de nișă ale pieței europene;
– Lipsa unor contracte între administrație și agenții privați, astfel încât să se poată satisface într-o măsură cât mai mare nevoile celor din urmă prin eliminarea autorizațiilor inutile, reducerea duratei de evaluare a cererilor și de elaborare a deciziilor.
Având în vedere problemele strategice identificate în urma analizei SWOT, au fost identificate următoarele direcții strategice de dezvoltare: crearea unui mediu economic competitiv și atractiv investițiilor autohtone și străine și gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale. Pentru fiecare direcție strategică au fost identificate obiective și programe operaționale menite să contribuie la atingerea obiectivelor. Astfel, programele operaționale vizează următoarele aspecte:
– îmbunătățirea/elaborarea unor sisteme de planificare, zonare și dezvoltare (PUG, PUZ, PUD etc.) a Podișului Mehedinți. Realizarea acestor documente ar putea permite celor interesați în dezvoltarea unei afaceri să facă alegeri referitoare la amplasare, expansiune, investiții și planificarea afacerilor pe care doresc să le întreprindă în cadrul podișului;
– sprijinirea dezvoltării rețelelor de internet. Implicarea administrației locale în dezvoltarea infrastructurii IT va stimula utilizarea metodelor e-business, care permit agenților economici să își conecteze procesele interne și externe mult mai eficient și flexibil, să lucreze mai ușor cu furnizori, parteneri și administrația publică și să satisfacă mai ușor nevoile și așteptările clienților;
– racordarea la utilități a tuturor zonelor incluse în limitele Podișului Mehedinți. Racordarea la utilități a tuturor localităților din cadrul podișului poate duce la creșterea gradului de atractivitate pentru investitori precum și la schimbarea percepției generale asupra zonei;
– reabilitarea și asfaltarea străzilor și a drumurilor atât în localități cât și la periferie. Reabilitarea infrastructurii poate duce la o accesibilitate ridicată și spre zonele unde aceasta nu există sau este slab reprezentată și în același timp poate determina o creștere a nivelului de percepția asupra zonei al părților interesate să investească aici;
– elaborarea unui program de atragere a investițiilor, stabilirea și promovarea unor birouri de consultanță în afaceri în colaborare cu asociații ale oamenilor de afaceri (acestea ar putea fi amplasate în cadrul primăriilor). Elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii și nevoilor mediului de afaceri, în urma cărora să se identifice zonele unde administrația poate acționa pentru a crea condiții propice desfășurării activităților economice; în acest sens pot fi identificate anumite nevoi pe diverse domenii, pot fi identificate căi de încurajare a agenților economici pentru ca aceștia să își procure resursele de la nivel local și pot fi identificați factori de risc ce ar putea face ca un anumit agent economic să părăsească localitatea. Este necesară de asemenea editarea unui „Ghid”care să conțină toate procedurile necesare a fi parcurse pentru a obține toate aprobările necesare în cazul demarării unei afaceri, precum și costurile presupuse. Crearea unui brand local ar putea duce la valorificarea resurselor și tradițiilor locale prin crearea unei imagini de excelență, de marcă, pentru produsele specifice Podișului Mehedinți;
– evaluarea și inventarierea tuturor spațiilor și terenurilor destinate investițiilor, precum și crearea unei baze de date folositoare unor posibili investitori. Constituirea și actualizarea unei baze de date cu informații generale, ușor accesibile și folositoare posibililor investitori poate duce la diminuarea timpului în care aceștia se interesează în vederea achiziționării unor terenuri pentru a-și putea realiza afacerea. De asemenea evaluarea și inventarierea spațiilor destinate investițiilor determină o mai bună gestionare și cunoaștere a lor;
– investirea în zonele destinate extinderii localităților. Aceasta presupune realizarea unor investiții în ceea ce privește extinderea căilor de acces și a rețelei de utilități și în afara localităților, care să determine amenajarea unor noi gospodării precum și crearea unor spații propice investițiilor;
– amenajarea și modernizarea de piețe agroalimentare în fiecare comună/orașul Baia de Aramă. În acest mod se pot încuraja comunitățile locale să își vândă și să își promoveze produsele alimentare, precum și promovarea activităților rurale tradiționale.
Dezvoltarea turismului. Podișul Mehedinti deține un impresionant potențialul turistic format din extinsul peisaj carstic reprezentat printr-o mare diversitate a reliefului astfel creat, de existența elementelor floristice și faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervații naturale și areale strict protejate, la care se adaugă numeroase mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectura și arta prezente aici, unele unice prin valoarea și ineditul lor. Astfel, datorită potențialul turistic pe care Podișul Mehedinți îl deține, comunitățile locale s-au reunit în Asociația „Mehedințiul de sub munte”, în încercarea de a-și crea oportunități reale de dezvoltare.
În vederea dezvoltării turismului în contextul durabilității a Podișului Mehedinți au fost determinate o serie de probleme strategice care au îngreunat dezvoltarea sa turistică:
– Promovarea insuficientă a potențialului turistic al zonei, accesul dificil la informație și la produsul turistic;
– Lipsa unui organism instituțional specializat, cu atribuții de promovare a turismului local;
– Infrastructură turistică deficitară, calitatea slabă a drumurilor, lipsa unor căi de acces și a unor marcaje rutiere și indicatoare de circulație internațională, parcările insuficiente pentru autocare la obiective, lipsa indicatoarelor spre diverse obiective turistice s.a.;
– Investițiile reduse realizate în turism, lipsa mijloacelor financiare față de costul ridicat al investițiilor, lipsa unui cadru favorabil acordării unor credite în vederea deschiderii unei afaceri;
– Insuficienta valorificare a bazei materiale și a logisticii;
– Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilități de agrement și refacere, lipsa unor pachete și produse turistice care să acopere în totalitate nevoile turiștilor față de serviciile oferite;
– Calitatea redusă a serviciilor și a standardelor la nivelul infrastructurii turistice;
– Lipsa forței de muncă calificate în turism precum și fluctuația de personal aflată mereu în căutarea unui loc de muncă mai bun;
– Existența unor dezavantaje competitive față de spațiile înconjurătoare în care turismul este mai bine dezvoltat și promovat, iar serviciile oferite sunt la standarde mai înalte.
Strategia de relansare a turismului în Podișul Mehedinți are ca scopuri principale promovarea prin turism a comunităților locale, dezvoltarea economică a acestora și ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea sectorului turistic, care va crea noi locuri de muncă și va putea contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață. Obiectivele strategiei de relansare a turismului în zona Podișului Mehedinți au în vedere încheierea unui parteneriat amplu și corelarea tuturor inițiativelor cu privire la prezentul și viitorul turismului mehedințean, cu participarea efectivă a autorităților publice, a societății civile și a sectorului privat în vederea atragerii resurselor și investitorilor autohtoni, publici și privați, pentru diversificarea și creșterea serviciilor turistice și în final, pentru creșterea numărului de turiști precum și a veniturilor directe și indirecte din turism.
Direcțiile strategice ale strategiei de dezvoltare turistică vizează dezvoltarea și promovarea, în Podișul Mehedinți a următoarelor forme de turism: turismul cultural, medical, religios; turismul de evenimente; turismul de afaceri; turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end, etc. În acest sens, programele operaționale presupun:
– dezvoltarea turismului cultural – istoric. Restaurarea și punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul cultural – istoric (monumente istorice, case memoriale, monumente închinate unor personalități sau unor lupte, case tradiționale), promovarea sărbătorilor și a tradițiilor populare; marcarea corespunzătoare a tuturor obiectivelor cultural – istorice și introducerea lor în cadrul unor trasee turistice, promovarea unor evenimente culturale și spectacole tradiționale, realizarea unor expoziții de artă care să promoveze arta tradițională;
– promovarea turismului religios – ecumenic. Turismul religios este foarte bine reprezentat în Podișul Mehedinți prin existența unui număr foarte mare de biserici și mănăstiri. În vederea promovării acestui tip de turism se pot realiza circuite care să ajungă la mai multe biserici, realizarea unor calendare cu sărbătorile și datele la care se sărbătoresc hramurile bisericilor din Podișul Mehedinți, achiziționarea de către primării precum și de investitorii privați interesați în dezvoltarea turistică a unor autobuze cu destinație specială care să asigure transportul turiștilor spre aceste obiective;
– dezvoltarea turismului medical/balnear. Podișul Mehedinți deține resurse de apă minerală și nămol care, printr-o mai bună valorificare poate duce la creșterea recunoașterii lor pe plan regional și național; oferirea unor servicii turistice medicale și de tratament care să fie accesibile unui număr cât mai mare de turiști; crearea unor pachete turistice de tratament mai diversificate și pe mai multe perioade de timp (cu diferite întinderi, de la 3 – 4 zile, până la câteva săptămâni);
– dezvoltarea turismului de evenimente. Organizarea unor festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri și expoziții, conferințe, simpozioane, seminarii etc., care să atragă vizitatori autohtoni și străini și care pot constitui prilejuri de promovare și dinamizare a turismului local. Organizarea unor manifestări simultane în colaborare cu orașele/comunele înfrățite din străinătate, prin intermediul primăriilor cu care există legături privilegiate.
– dezvoltarea turismului de afaceri. Crearea unor săli de conferință dotate la standarde, fie în cadrul unităților de cazare deja existente, fie în spații pentru conferință special amenajate; creșterea numărului de locuri de cazare precum și a categoriei de confort și oferirea unor servicii turistice de calitate superioară; realizarea unor pachete turistice diversificate pentru participanții la conferință (realizarea unor circuite turistice, organizarea unor excursii, participarea la diferite sărbători tradiționale etc.);
– dezvoltarea turismului de week-end și de scurtă durată. Acesta se adresează în special turiștilor interni cu venituri mici și medii, precum și turiștilor care tranzitează zona și doresc să-și petreacă week-end-ul aici; astfel sens pot fi organizate mini-vacanțe, circuite și trasee turistice speciale;
– înființarea unui birou/oficiu de turism. Amenajarea unui spațiu central, atractiv și accesibil turiștilor în cadrul fiecărei comune, care să ofere atât celor interesați, precum și agențiilor de turism interesate în realizarea unor pachete turistice tematice, informații și consiliera cu privire la potențialul turistic și obiectivele turistice care pot fi vizitate, precum și informații referitoare la accesibilitate și starea în care ele se află. Realizarea unor activități de marketing și de analiză economică prin care să se asigure promovarea și dezvoltarea unui turism durabil; aplicarea unor politici raționale de dezvoltare și modernizare durabilă pe plan local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice (antropice și naturale);
– crearea unei baze de date complete referitoare la oferta turistică a Podișului Mehedinți. Colaborarea cu instituțiile de învățământ superior de profil pentru culegerea și prelucrarea datelor (prin organizarea unor practici pentru studenți), crearea și actualizarea unei baze de date privind oferta turistică din zonă și oportunități de dezvoltare (bază turistică, obiective turistice, servicii oferite, posibilități de agrement etc.);
– editarea și distribuirea unor materiale promoționale. Realizarea unor reviste de profil, broșuri, pliante, hărți și ghiduri turistice ilustrate; conceperea unor pachete de oferte turistice pentru una, două, trei sau multe zile; crearea și distribuirea calendarului și programului de evenimente din locațiile turistice în infochioșcuri, pe internet, la târgurile de turism și la reprezentanțele de turism din țară și din străinătate cu scopul atragerii unui număr mai mare de turiști;
– organizarea unor tururi/circuite turistice tematice. Conceperea unor programe turistice care să vizeze obiectivele turistice clasificate pe categorii (istorice, culturale, artistice, meșteșugărești, economice, agroturistice, religioase, gastronomice, naturale etc.);
– valorificarea turistică a stațiunii balneoclimaterice Bala. În acest sens trebuie avută în vedere reamenajarea stațiunii, reabilitarea și modernizarea infrastructurii și a bazei materiale și de tratament, promovarea ei în cadrul unităților medicale.
Dezvoltarea comunitară / comunităților umane. Datorită caracterului puternic ruralizant pe care îl prezintă Podișul Mehedinți, în limitele sale existând 14 comune și un singur oraș, Baia de Aramă, este necesară existența unei strategii care să vizeze dezvoltarea comunităților locale, care să încurajeze promovarea activităților și a obiceiurilor tradiționale, să creeze oportunități pentru dezvoltarea unor afaceri, să ajute la lansarea turistică a activităților specifice zonei.
În vederea dezvoltării comunităților rurale din Podișul Mehedinți prin prisma turistică, au fost determinate o serie de probleme strategice care au împiedicat implementarea unor strategii de dezvoltare comunitară și a îmbunătățirii imaginii zonei:
– Lipsa unui infrastructuri de comunicație modernizate care să permită accesul ușor spre toate localitățile podișului, precum și a microbuzelor sau autobuzelor de legătură între localități;
– Interesul scăzut al comunităților locale pentru valorificarea produselor tradiționale;
– Inexistența unui cadru economic care să susțină dezvoltarea unor afaceri ale localnicilor, precum și atragerea unor investitori;
– Numărul mare de locuitori care părăsesc reședințele de domiciliu și se îndreaptă spre alte zone unde pot să își găsească un loc de muncă stabil și mai bine plătit;
– Dotarea slabă a unor localități în ceea ce privește rețeaua de utilități;
– Promovarea deficitară a sărbătorilor și a evenimentelor organizate de comunitățile locale în rândul turiștilor, precum și pătrunderea elementelor de modernitate în desfășurarea lor.
Strategia de dezvoltare a comunităților locale prin activitățile turistice are ca scopuri principale încurajarea lor în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai, a relansării economice prin susținerea activităților agricole, promovarea produselor tradiționale, conștientizarea populației față de importanța integrării vieții în activitățile turistice.
Obiectivele strategiei de dezvoltare comunitară au în vedere crearea unor parteneriate între autoritățile locale și comunități, pentru susținerea acestora din urmă în realizarea unor activități economice, a unor parteneriate între mai multe gospodării în vedere asocierii și participării comune la activitățile turistic, precum și crearea unui cadru favorabil atragerii de noi investitori care să colaboreze cu comunitățile și autoritățile locale.
Direcțiile strategiei de dezvoltare comunitară și a comunităților locale vizează îmbunătățirea infrastructurii edilitare și a căilor de acces, conștientizarea în rândul populației a importanței păstrării și promovării tradițiilor locale, importanța investirii în dezvoltarea unor unități și servicii turistice, atragerea unor fonduri în ceea ce privește dezvoltarea pe plan turistic a comunităților gazdă. Obiectivele strategiei de dezvoltare se pot concretiza prin implementarea unor programe operaționale după cum urmează:
– dezvoltarea căilor de acces și a infrastructurii edilitare. Reabilitarea celor deja existente precum și a amenajării unora noi care să crească nivelul de accesibilitate și de percepție a condițiilor de trai în localitățile Podișului Mehedinți;
– susținerea economică și legislativă a investițiilor în unități de cazare. Prin amenajarea în cadrul gospodăriei propriu-zise a unor spații de cazare destinate strict activității turistice. Aceste spații de cazare pot fi amenajate în mai multe moduri: camere mobilate destinate strict primirii turiștilor, de categorii diferite, în locuințele personale sau în clădiri special amenajate; amenajarea de către localnici a unor case de vacanță cu funcționare permanentă sau dependentă de cererea turistică; amenajarea în curțile oamenilor, în grădini sau livezi a unor spații de campare (cu cort sau rulotă). În toate aceste cazuri comunitățile locale vor fi ajutate de autorități să-și realizeze investițiile;
– asigurarea posibilității pentru localnici de a urma cursuri de reconversie profesională, care să ducă la creșterea nivelului de cunoștințe referitoare la activitățile turistice, precum și a consilierii în vederea realizării unei afaceri turistice;
– amenajarea unor spații de alimentație publică. În acest sens se recomandă utilizarea produselor ecologice și tradiționale ale producătorilor locali precum și încurajarea pentru realizarea activităților agricole care să determine o creștere economică și a veniturilor celor implicați în aceste activități; astfel pot fi amenajate spații de alimentație publică în cadrul pensiunilor deja existente precum și amenajarea unor spații special destinate alimentației;
– susținerea comerțului cu produse autohtone. În toate satele, mai ales în cele care sunt situri etnografice și etnofolclorice se vor amenaja locuri de unde se vor putea achiziționa atât produse agroalimentare locale (lactate, carne, legume, fructe etc.) cât și obiecte de artizanat locale, de către turiștii sosiți pentru sejur, dar și pentru cei aflați în tranzit ți localități. De asemenea este necesar ca autoritățile locale să încurajeze amenajarea și dezvoltarea de unele complexe industriale agroalimentare, care să comercializeze, în condiții de strictă securitate igienico – sanitară, produsele proprii (lactate, carne, legume și fructe), care să se adreseze atât turiștilor și cetățenilor proprii, cât și altor societăți comerciale, inclusiv turistice. Aprovizionarea cu produse agroalimentare în zonele în care acestea sunt deficitare se poate face prin cooperare cu alte sate, care sunt producătoare (la schimb) sau prin agenți economici specializați. De asemenea, în satele unde se dorește o dezvoltare turistică, economică, dar și în ceea ce privește comunitățile, este necesară amenajarea și a unor magazine de interes general (vederi, timbre, plicuri, obiecte de artizanat, suveniruri etc.);
– încurajarea organizării unor activități de agrement. Încurajarea organizării unor sărbători câmpenești în care să se promoveze tradițiile și cultura locală, pentru atragerea unui număr mai mare de turiști; de asemenea pe lângă cele existente (în Baia de Aramă) se mai pot amenaja și alte terenuri de sport (volei, tenis, handbal etc.);
– alcătuirea unor pachete și programe turistice cât mai diversificate, de la cele cultural – artistice, până la cele care vizează activități specifice satului, sau excursii în împrejurimi;
– implicarea comunităților în organizarea de programe tematice pentru cei interesați în petrecerea timpului în natură: pentru speoturism, drumeție, turism de cunoaștere sau cu valență științifică;
– implicarea localnicilor în elaborarea unor programe turistice care să vizeze inițierea turiștilor în activități specifice (zootehnie, pomicultură, artizanat etc.).
BIBLIOGRAFIE
Badea L., Bugă D. (1992), Geografia României, vol.IV, Edit. Academiei Române, București.
Badea L., Dinu M.(1974), Depresiunile de contact din estul Podișului Mehedinți, St.cerc.geol.,geofiz., geogr., Seria geografie, XXI;
Barbu Gh.(1980), Turismul și calitatea vieții, Edit. Politică, București.
Barbu Gh. (1981), Turismul internațional, parte integrantă a relațiilor economice externe, Turismul în economia națională, Edit. Sport-Turism, București.
Baron,P.(1994), România turistică, Casa Editorială pentru Turism și Cultură ,,ABEONA” , București.
Baron, P., Popa S. (1978), Economia și organizarea activității de Turism în România, A.S.S.P. ,București.
Basarabeanu N., Bugă Dr., Erdeli G. (1979), Degradările de teren din vatra satelor Județului Mehedinți cu privire specială asupra așezărilor din bazinele Topolniței, Bahnei și Coșuștei, A U B – Geogr., XXXVIII.
Băltarețu A. (2003), Amenajarea turistică durabilă a teritoriului,Edit.Sylvy,București.
Băltărețu A.(2006), Evoluții și tendințe în turismul internațional. Aspecte teoretice și practice, Editura PRO Universitaria, București.
Bărbulescu C-Vârciorova. Mic dicționar enciclopedic al județului Mehedinți.
Bărcăcilă Al. (1929), Drobeta, azi Turnu Severin, Edit. Socec, București;
Bărcăcilă Al. (1933), Trei veacuri de viață medievală, Arhiv. Olteniei, an XII, ian.-febr.;
Becet J.M.(1991), L’aménagement du littoral, Edit. PUF, Paris.
Berbecaru I., Botez M.(1977), Teoria și practica amenajării turistice, Edit. Sport – Turism, București.
Berciu I.(1924),Arheologia preistorică a Olteniei, în Arhivele Olteniei, XVIII, 101-103, 104-106.
Beretje R., Defert P. (1992), Aspects économiques du tourisme, Edit. Berger-Levrault, Paris.
Berindei D.,Bonifaciu S.(1978), București,Ghid turistic.
Bethemont J.(1988), Les richesses naturelles du globe, Edit. Masson, Paris.
Bleahu M. (1976), Peșteri din România, Edit. științifică și enciclopedică București;
Bleahu M.(1982), Relieful carstic, Edit.Albatros, București.
Bleahu M., Decu A., Decu V.(1963), Das hydrographische, System von Zăton – Ponoarele (Baia de Aramă), Révue de Géol., Géogr., VII, I.
Bleahu M., Decu V., Negrea St., Pleșa C., Povară I., Viehmann I.(1976), Peșteri din România, Edit.Științifică și Enciclopedică, București.
Bleahu M., Rusu T.(1965), Carstul din România, Lucr.Inst.Speol.”Emil Racoviță”, .IV.București.
Bleahu M.(1974), Morfologia carstică, Ed.Științifică, București.
Bleahu M.(1987), Turismul și protectia peisajului, Ocrotirea naturii și a mediului înconjurător, nr.1,Edit.Academiei R.S România,București.
Bonnet J.(1994), Les grandes métropoles mondiale, Edit. Nathan, Paris.
Borza Al. (1971), Zona turistică Porțile de Fier, Terra, 2;
Boteanu C,Oprenescu V.Bratilov și Titerlești,sate ungurești din Plaiul Cloșani.
Boteanu C.(1999), Baia de Aramă și împrejurimile ei, C.J.C.P. Mehedinți.
Boteanu C., Borloveanu D. (2003), Ponoarele – studiu monografic, Edit.MJM, Craiova.
Boteanu C. Izverna,vatră străveche din Plaiul Cloșani.
Botez M., Celac M (1980), Sistemele spațiului amenajat, modelare, optimizare, previziune, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.
Bran F, Simion T, Marin D.(1997), Turism rural, modelul european, Edit. Economică, București.
Bran F, Simion T, Marin D.(1998), Economia turismului și mediul înconjurător, Edit . Economică ,București.
Brigand L.(1991), Les îles en Mediteranée, Fascicule de Plan Bleu, Edit. Economica, Paris.
Buciuman E. (1994), Agroturismul în Europa și în România, „Telefax”, nr. 31, București.
Budiș M. (1979), Aspecte etnografice din satul Cireșu-Mehedinți, Mehedinți – istorie și cultură.
Butură V.(1978),Etnografia poporului român,Editura Dacia.
Cândea M, Erdeli G., Peptenatu D.și Simion T. (2003), Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București.
Cândea M, Erdeli G., Simion T.(2000), România, potențial turistic și turism, Edit. Universității din București.
Cândea M, Bran F.(2001), Spațiul geografic românesc.Organizare-Amenajare-Dezvoltare, Edit. Economică,București.
Caranfil A.(1969), Cadrul geografic în sistematizarea așezărilor rurale din Podișul Mehedinți, Lucrările simpozionului de geografia satului, 1967, București.
Cazes G.(1989), Le tourisme international. Mirage au stratégie d’avenir?, Edit. Hattier, Paris.
Cazes G.(1992), Le tourisme dans le monde, în Enciclopédie de géographie, Edit. Economică, Paris.
Cazes G.(1995), Les foundaments de la geographie du tourisme, Edit. Masson, Paris.
Chipurici N.(1978), Județul Mehedinți într-o conscripție de la începutul secolului al XVIII-lea în Drobeta.
Ciangă N.(2002),Geografia turismului,Editura Universitară clujeană,Cluj-Napoca.
Ciobanu P., Chicet I., Mărțuică I.(2000), Liliac de , C.J.C.P.Mehedinți(pag.17).
Ciobanu P, Petrecu P, Stoica G. (1983) Arta populară din Mehedinți,Dr.Tr.Severin.
Ciucă R. (1978), Considerații etno-sociologice privind profilul economic al satului Podeni-Mehedinți, vol.Mehedinți-Istorie și cultură, Drobeta Tr. Severin.
Clary D.(1991), La migration de retraite en Floride, „Revue Norois”, nr 3., Paris.
Cocean P. (1999), Geografia Turismului, Edit. Focul Viu, Cluj Napoca.
Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002), Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București.
Cocean P.(1997),Geografia turismului românesc.Edit.Focul Viu,Cluj Napoca
Coltman M.M. (1989), Introduction to Travel and Tourism. An international Approach, Von Vostrand Reinhold, New York.
Conea I. (1968), Contribuții la problema rolului jucat de valea Dunării în istoria poporului român, Com.geogr., VI, București;
Conea I. (1936), Din geografia istorică și umană a Carpaților, Nedei, păstori, nume de munți, B.S.R.G.tom L.V.București.
Constantin D.Ionescu (1977), Prin Munții Mehedinților, Editura Scrisul Românesc, Craiova.
Constantin, J. (2003), Expoziția româno-iugoslavă „Porțile de Fier – Djerdap”, un pas spre Parcul transfrontalier al biosferei Defileului Dunării, Revista DROBETA XIII, pp 370-382;
Constantinescu R.,Sfârlea M. (1994), Monumente religioase.Biserici și mânăstiri celebre din România,Editis,București.
Cooper C.m Fletcher I., Gilbert D., Wanhill S.(1993), Tourism principles and practice, Edit Longmann, London.
Cosmescu I.(1998), Turismul, Edit. Economică, București.
Crețeanu Radu. (1957, Biserici de lemn din raionul Baia de Aramă,Craiova.
Cristureanu C. (2006), Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura C.H. Beck, București.
Cristureanu C.(1996), Economia și politica turismului internațional, Edit. Abeona, București.
Cristureanu C., Neacșu N., Băltărețu A. (1999), Turism internațional, studii de caz, legislație, Edit. Oscar Print, București.
Cucu V.(1974), Geografia populației și așezărilor omenești, București, Edit.Didactică și Pedagogică.
Cucu V., Băcănaru I. (1972), Geografia satului românesc în Sociologia geografică. Col. Sociologia militans, vol.V, București, Edit.științifică.
Cucu V., Bugă D., Erdeli G., Alexandrescu V.(1980), Locul județului Mehedinți în peisajul geografic și economia României, AUB XXIX.
Cucu V., Cucu-Popova A. (1980), Județul Mehedinți, Editura Academiei, București.
Cucu V., Erdeli G., Cândea M. (1979), La population et les aglomération humaines en Roumanie- retrospection historico-gėografique, R R G G G – Geogr.21.
Cucu V., Ștefan M.(1974), România,Ghid atlas al monumentelor istorice.
Davidescu M. (1969), Monumente medievale din Turnu Severin, Editura Meridiane, București;
Davidescu M. (1964), Monumente istorice din Oltenia, Edit.Meridiane, București.
Davidson R.(1989), Tourism, Edit. Pitman, Paris.
Davidson R. (1995), Tourisme en Europe, Edit. Economica, Paris.
Delobez A.(1998), Tourisme. Images économique du monde. Edit. SEDES, Paris.
Dewaily J.M.(1993), Géographie du tourisme et des loisirs, Edit. SEDES, Paris.
Dinu M.(2005), Ecoturism-coduri etice și norme de conduită, Edit..CD PRESS, București, Universitatea Româno-Americană.
Dinu M.(2005), Impactul turismului asupra mediului – indicatori și măsurători, Edit.Universitară, București, Universitatea Româno-Americană.
Dinu M (2002),Geografia turismului,Editura Didactică și Pedagogică,R.A.,București.
Donoaica Șt.(1989), Aspecte din activitatea de turism, Edit. Litera, București.
Draica C.(1999), Ghid practic de turism intern și internațional, Edit. All Beck, București.
Drâmbă O.(1990), Istoria culturii și civilizației, vol. I, II, III, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.
Drăghiceanu M. Avuția minerală a județului Mehedinți(Bul.Soc.rom.geogr.an.IV.)
Drăghiceanu M. (1885),Mehedinți,studii geologice,tehnice și agronomice București.
Drăghiceanu V.(1930), Monumente istorice din Oltenia, Bul. Comisiunii monumentelor istorice.
Drăghici C.(1960), Structura geologică a Podișului Mehedinți între Izverna-Cloșani-Padeș-Baia de Aramă, D.S. Com. Geol. XLVIII.
Drugescu C. (1971), Contribuții la biogeografia Podișului Mehedinți, St. cerc. geol. , geofiz . ,geogr., Seria geografie, 18, 1;
Drugescu C. (1979), Importanța faunistică a unor biotopi din județul Mehedinți în acțiunile de amenajare teritorială AUB XXVIII.
Dulamă M. E.(1996), Didactică geografică, Edit. Clusium, Cluj Napoca.
Dumbrăveanu D.(2004), Zona turistică Porțile de Fier – Analiză geografică, Editura Universitară București.
Dumitrache L.(2004), Starea de sănătate a populației României. O abordare geografică, Edit Univers Enciclopedic Economic Publishing House.
Eagles Paul F.J., McCool Stephen F.(2004), Tourism in national parks and protected areas – planning and management.
Erdeli G. (1978), Orientări privind sistematizarea așezărilor rurale din județul Mehedinți, vol.Studii de Geografie, București.
Erdeli G. (1983), Așezările omenești din Podișul Mehedinți, Aspecte de geografie istorică. Terra 1.
Erdeli G.(1996), Podișul Mehedinți, Edit.Universității, București.
Erdeli G., Cândea M.(1984), Așezarea rurală, componență principală a peisajului geografic românesc, B S S G, seria nouă, VII, LXXVII, București.
Erdeli G., Cândea M. (1988), Tendințe actuale în geodemografia României, Terra 3-4.
Erdeli G., Cândea M, Alexandrescu V. (1984), Habitatul urban din Oltenia, Considerații geografice asupra structurii teritoriale, Terra 3.
Erdeli G., Candea M, Braghină C., Costachie S., Zamfir D, (1999), Dicționar de Geografie Umană, Editura Corint, București.
Erdeli C., Dumitrache L, (2001), Geografia populației, Edit Corint, București.
Erdeli G., Gheorghilaș A., (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, București.
Erdeli G., Iacob Gh. (1979), Considerații geografice asupra așezărilor omenești din Piemontul Strehaia,AUB XXVIII.
Erdeli G., Istrate I. (1996), Potențialul turistic al Romaniei, Editura Universității din București.
Erdeli G.(1983), Așezările omenești din Podișul Mehedinți – aspecte de geografie istorică, Revista Terra, Anul XV, nr.1, ianuarie – martie, București.
Erdeli G.,Matei E, Costachie S. (2002), Ecoturismul,o alternativă a turismul în România, Iași, AneleleUniv.Al.I.Cuza,Iași.
Erdeli G.,Mănescu L.(1997),Trends in the development of Romanian tourism,procedings of the Second Liverpool-Bucharest geography Colloquium,Liverpool Hope Press.
Firoiu D. (2002), Economia turismului și amenajare turistcă a teritorilului . Edit. Sylvi , București.
Găștescu P.(1971), Lacurile din România,Editura Academiei R.S.România,București.
Georgeta S.(1983), Textile de casă în Arta populară din Mehedinți,Drobeta Turnu Severin.
Gheorghilaș A.(2008), Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Edit. Universitară, București.
Gheorghilaș A.(2003), Geografia turismului.Organizarea și desfășurarea orelor de seminar, Edit.Universitară,București.
Gheorghilaș A.(2005), Geografia turismului internațional,Edit.Universitară,București.
Ghinoiu I.(2001), Sărbători și obiceiuri.Oltenia,Vol.I,Editura Enciclopedică,București.
Glăvan V. (2000), Resursele turistice pe Terra, Edit. Economică, București.
Glăvan V. (1995), Amenajarea turistică, Institutul de Management în Turism „EDEN” , București .
Glăvan V.(1996), Geografia turismului în România,Institutul de Management în Turism „EDEN” ,București.
Glăvan V.(2000), Turismul în România,Edit.Economică,București.
Goran C.(1982), Catalogul sistematic al peșterilor din România, Edit.Sport-Turism, București.
Grigore M. (1974), Potențialul natural al turismului,Universitatea din București.
Grigore M. (1989), Defilee, chei și văi de tip canion în România,Editura Științifică și Enciclopedică, București.
Herbst C., Caloianu N., Dragu Gh., Lețea I. (1965), Dezvoltarea teritorială și zonele funcționale ale orașului Turnu Severin, Com.geogr.,II, București;
Ianoș I. (1981), Puncte de vedere privind analiza geografică regională a teritoriului României, S C G G G Geogr.XXVIII.
Ielenicz M., Ene M., Comănescu L., Mihai B., Pătru I., Nedelea Al., Oprea R., Săndulache I.(2003), România. Enciclopedia obiectivelor turistice, Editura Corint București.
Ielenicz M.(1974), Potențialul turistic al României,Terra,nr.3-4/1992,București.
Ielenicz M.și colab. (1999), Dicționar de geografie fizică, Editura Corint București.
Ilie I., Ilie E.(1969), Podișul Mehedinți, Terra nr.4.
Ilie I.(1970), Carstul din nordul Olteniei, teză de doctorat, București.
Ilinca N.(2000), Didactica geografiei, Edit. Corint, București.
Ioncică, M., Minciu R., Stănciulescu G.(1997), Economia serviciilor, Ed. Uranus, București.
Ionescu C.D.(1978), Prin munții Mehedințiului, Edit.Scrisul Românesc, Craiova.
Ionescu Gr.(1971), Arhitectura populară în România,București.
Ionescu I.(1999), Turismul-fenomen economic,social și cultural. Editura Oscar Print, București.
Ionescu I.,Istrate I.(1996), Program de modernizare,dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice românești,M.T.-I.C.T.,București.
Ionescu Ion de (1868), Agricultura județului Mehedinți, Imprimeria statului, București.
Iordan Bonifaciu S.(1997), România-Ghid turistic,Editura Garamond,București.
Istrate I.(1987), Turismul-un fenomen în mișcare,Editura Sport-Turism,București.
Istrate I., Bran F., Roșu A.G.(1996) , Economia turismului și mediul înconjurător , Edit. Economică,București.
Lascu C., Bleahu M.(1985), Peștera Bulba, Edit.Sport Turism, București.
Lascu C., Negrea Șt., Orhidan T., Racoviță Gh.(1984), Peșteri din România, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.
Lascu C., Terteleac N. (1982), Drumețind prin Munții Mehedinți, Edit.Sport-Turism, București.
Lazu I., Conovici M., Conovici N.(1971), Studii geologico-tehnice pentru roci utile în construcții: calare, dolomite, serpentine în județul Mehedinți (perimetrul Apa Neagră) – Baia de Aramă – Ponoarele), București.
Lupu N.(2002), Hotelul – Economie și Management, Editura All Beck, București.
Mac I.(1992),Geografia turistică generală.Univ.,,Dimitrie Cantemir”,Sibiu.
Macovei G. Bazinul terțial de la Bahna(Anuat.Inst.geol.vol.III).
Maier O.(1982), Meșteșugul varăritului în zona Porților de Fier, vol.Mehedinți – Istorie și cultură. Drobeta Tr.Severin.
Maiorescu G.(2004), Proiect de valorificare prin Turism a reliefului carstic din România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism – INCDT, București.
Manolea M. (2010), „Biodiversitatea în pericol” ,revista „Arcade culturale”, anul I nr.3, Editura Colegiului Tehnic „Domnul Tudor”, Drobeta Turnu-Severin.
Manolea M. (2010), „Monografia geografică a comunei Malovăț”, editura Ștef, Drobeta Turnu-Severin,
Manolea M. (2011), „Turismul durabil”, revista internațională „Orientări didactice”, nr.4 , Editura Ecko Print, Drobeta Turnu-Severin
Manolea M. (2011), „Vegetația Podișului Mehedinți- componentă a patrimoniului natural”, revista „Școala europeană”, Anul IV,nr.42, Editura Ștef, Drobeta Turnu-Severin
Manolea, M., (2011), „Sistemele de așezări din Podișul Mehedinți”, revista „Pro Educația”,Anul VII, nr. 70, Editura Ștef, Drobeta Turnu-Severin
Marcu N. (1906), Contribuții la studiul morilor de apă din zona Bahnei-Mehedinți, Revista muzeelor, an.VII, nr.1.
Martonne Emm.(1904), Sur l’éolution du relief de plateau du Mehedinți, XXVII, nr.1.
Martonne Emm.(1906), Sur l’evolution du relief du Plateau du Mehedinți, C.R.Ac.Sc. 1904 XXVII, nr.1.
Matacă, S. Ș.(2005), Parcul Natural Porțile de Fier. Floră, vegetație și protecția naturii, Editura Universitară Craiova;
Matei E.(2006), Ecoturism, Edit.Top Form., București
Michaud J.L.(1992), Tourisme, chance pour l’économie, risque pour les sociétés, Edit. PUF, Paris.
Mihăilescu V. (1936), România,geografie fizică,București.
Minciu R.(1995), Amenajarea turistică a teritoriului.Edit„Sylvi”.București.
Minciu R. (2000), Economia turismului, Editura Uranus, București.
Mitrache Șt,Coord.(1996), Agroturism și turismul rural.Edit.Fax-Press,București.
Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. (1996), Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura Scaiul Oradea.
Mrazec L. Note sur la Géologie de la partie Sud du haut plateau de Mehedinți ( Bül . Soc . șt . an . V, nr.12, pp.283-285).
Neacșu N.(2000), Turismul și dezvoltarea durabilă, Edit. Expert, București.
Neacșu N., Cernescu A.(2002), Economia turismului, studii de caz, reglementări, Edit. Uranus. București.
Neacșu N.(2000), Turismul și dezvoltarea durabilă.Edit.Expert,București.
Negoescu B, Vlăsceanu Gh.(2004), Geografia transporturilor, Edit Meteor Press București.
Nicolescu E.(1976), Marketingul în turism.Edit.Sport-Turism,București.
Oancea D., Alexandrescu V. (1979), Câteva elemente toponimice doveditoare ale autohtoniei și continuității pe teritoriul Mehedinților, Analele Universității București;
Oancea Stroe-R.(1978), Evoluția geomorfologică a munților și podișului Mehedinților, Rev.Școala Mehedințiului nr.3.
Onac B.(2000), Geologia regiunilor carstice, Edit.Didactică și Pedagogică, București.
Pajură C. (1949), Dicționar geografic al județului Mehedinți, Turnu Severin.
Pavel E.(1978), Portul popular din Izverna – Mehedinți, vol.Mehedinți-Istorie și cultură. Dr.Tr.Severin.
Petrea R.,Petrea D.(2000), Turismul rural.Presa Universitară Clujană,Cluj-Napoca.
Pompei C, Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002),Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București.
Popilean-Bratiloveanu M.(1975), Locuința tradițională din Podișul Mehedinților, Studii și cercetări de Istoria Artei, seria Ploștică, nr.22.
Popilean-Bratiloveanu M.(1984), Contribuții la istoricul așezărilor din Podișul Mehedinților, în Arhivele Olteniei, serie nouă, nr.3.
Popilean-Bratiloveanu M.(1985), Ocupații tradiționale , în Arhivele Olteniei, seria nouă nr.4.
Popova Cucu A.(1970), Vegetația de pe calcarele din Podișul Mehedinți, în S C G G G – Geogr.,t.XVIII.
Popova Cucu A.(1979), Protecția mediului înconjurător și rezervațiile naturale în județul Mehedinți, A U B, XXVIII.
Popova-Cucu A., Popescu P.(1975), Rezervația botanică de , Studii și Cercetări (p.91).
Popovici I., Mănescu L.(1971), Repartiția teritorială a populației județului Mehedinți, Analele Universității București, Seria șt.nat., geol., geogr., 1;
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, București, Edit.Științiică.
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, Edit. Științifică, București.
Posea Gr.,Și Colab.,(1984), Enciclopedia geografică a județelor României. Edit. Academiei , București.
Postelnicu Gh. (1998), Introducere în teoria și practica turismului. Edit.Dacia,Cluj Napoca
Povară I., Lascu C., Walter F.(1990), Speologie-Ghid practic, Edit.Sport-Turism, București.
Pricăjan A.(1972), Apele minerale și termale din România,Editura Tehnică,București.
Roman D. Rezultatele cercetărilor în regiunea Baia de Aramă(Dări de seamă , Inst . geol . ,vol. XVIII ).
Roman I., Rățoi T. (2003), Dicționarul enciclopedic al județului Mehedinți, Editura Prier, Dr.Tr.Severin.
Roman N.(1974), Flora și vegetația din sudul Podișului Mehedinți, Edit.Academiei Române, București.
Sencu V.(1975), Le karst de Monts de Mehedinți, Rev.roum.Geol., Geophys. Geogr., Geographie, XIX 1;
Sencu V.(1973), Carstul. Atlasul geografic național, Fasc.III-4, Edit.Academiei, București.
Smărăndescu V.(1985), Elemente de valorificare a potențialului turistic,Revista economică nr.33,București.
Snak O.(1976),Economia și organizarea turismului.Edit.Sport-Turism,București.
Snak O., Baron P., Neacșu N.(2001), Economia turismului,Edit.Expert,București.
Spineanu N. D. (1894), Dicționar geografic al județului Mehedinți, București.
Stavrositu S. (1994), Practica serviciilor în restaurante și baruri, Editura Tehnică, București.
Stănciulescu Al-Bărda. Atestări documentare privind localitățile județului Mehedinți , în , Mehedinți istorie și cultură.
Stănciulescu G.(2000), Managementul operațiunilor de turism,Edit.All Beck,București.
Stănciulescu G., Lupu N., Țigu G. (1998), Dicționar poliglot de termeni utilizați în turism, Edit. All, București.
Stoica G., Horșia O. Meșteșuguri artistice tradiționale, Editura Enciclopedică, 2001, București.
Stoica G., Petrescu P.(1997), Dicționar de artă populară, Editura Enciclopedică,București.
Swiezewschi C.,Oancea D. (1984), Geografia turismului,Cluj.
Șandru I.(1966), Probleme de geografia turismului,Natura,anul XVIII,nr.3.
Șandru I.,Cucu V.(1984),România prezentare geografică. Edit.Științifică și Enciclopedică , București.
Ștefănescu S. Memoriul relativ la geologia județului Mehedinți(Anuar.Bir.Geol.A.1882-1883).
Teodoreanu E.(2002),Bioclimatologie umană,Editura Academiei Române,București.
Teodoreanu E., Swoboda M., Voiculescu C., Enache L., (1984), Bioclima stațiunilor balneoclimatice din România,Editura Sport-Turism,București.
Theobald F. W.(1998), Global Tourism, Butterworzh Heinemann, Great Britain.
Tudor D. Însemnări arheologice pentru nordul județului Mehedinți (Arh. Olteniei , an, XIII, nr.74-76,1934).
Tufescu V.(1972),Turismul și elementele culturii materiale a poporului român,în ,,Buletinul Societății de Științe Geografice”,Vol.II.București.
Ungureanu I. (1982), Aspecte toponimice din nord-vestul Olteniei, în vol.Mehedinți-Istorie și cultură.Drobeta Tr.Severin.
Vâlsan G.Românii din Craina Serbiei(Anuar de geogr.și antropogeografică an.II,1910-1911).
Vâlsan G.Ținutul Porților de Fier(Arh.Olteniei,an.V,nr.23,1986).
Vâlsan G.Asupra trecerii Dunării prin Porțile de Fier(Anal.Ac.Rom.,seria II,t.XXXVIII) reprodus (Bul.Soc.Rom.Geogr.,1916-1918).
Vintilescu I. (1941), Contribuții la cunoașterea carstului din Podișul Mehedinți, Cercetări și studii geografice, seria II;
Vintilescu I. (1946), Podișul sau Plaiul Mehedinților,în Rev.Geogr. I G G R an II, București.
Vintilescu I.O străveche industrie uitată în Carpați:Bozăria(Rev.geogr.,an.I,fasc.I-IV).
Vlad L.B., Neacșu M.C.(2002), Geografie economică mondială, problematizări contemporane și studii seminariale, Edit. ASE, București.
Vlăsceanu Gh., Ianoș I. (1998), Orașele României, Casa Editorială Odeon, București.
Mic dicționar enciclopedic,(1986),Editura ștințifică și enciclopedică,București
***(1930), Recensământul general al populației 30.
***(1958), Documente privitoare la economia Țării Românești, 1800-1850, Edit.Științifică, București 2 vol.
***(1966), Atlasul climatologic al României, Institutul Meteorologic, București.
***, (1967), Oltenia.Ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane, București;
*** (1969), Geografia văii Dunării românești, Edit.Academiei, București.
***(1970), Recensământul populației și locuințelor din 66, II, D C S .
*** (1972), Atlasul complex „Porțile de Fier”, Edit.Academiei, București.
***(1972), Localitățile județului Mehedinți, Dr.Tr.Severin.
***(1980), Recensământul populației și locuințelor din , I-II, DCS.
***(1981),Turismul în economie națională,Edit.Sport-Turism,București.
*** (1981), Județele Patriei – Mehedinți-monografie, Editura Sport-Turism, București;
***(1982), Enciclopedia Geografică a României, Editura Academiei R.S.R., București.
***(1983) Geografia României. Geografia fizică. I. București, Edit.Academiei.
***(1984), Geografia României. Geografia umană și economică II, București, Editura Academiei.
***, (1992), Geografia României, vol IV, Regiunile pericarpatice: Dealuri și Câmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații, Piemontul Getic, Podișul Mehedinți, Editura Academiei Române, București;
***(1995),Strategia dezvoltării turismului pe termen mediu,Ministerul Turismului.
***, (1997) International Tourism: A Global Perspective, OMT, Madrid;
***(1999-2005),Turismul României.Breviar statistic,Comisia Națională pentru Statistică,Institutul Național de Statistică,București.
*** Turismul României – Breviar statistic, Institutul Național de Statistică, 2002 – 2011.
***(2004),Ghid turistic al României,București.
***(2004),Statistică teritorială,Institutul Național de Statistică,București.
***(2005),Ghidul litoralului României,Edit.House of Guides,București.
***(2005),Turismul Internațional al României,Institutul Național de Statistică.București.
BIBLIOGRAFIE
Badea L., Bugă D. (1992), Geografia României, vol.IV, Edit. Academiei Române, București.
Badea L., Dinu M.(1974), Depresiunile de contact din estul Podișului Mehedinți, St.cerc.geol.,geofiz., geogr., Seria geografie, XXI;
Barbu Gh.(1980), Turismul și calitatea vieții, Edit. Politică, București.
Barbu Gh. (1981), Turismul internațional, parte integrantă a relațiilor economice externe, Turismul în economia națională, Edit. Sport-Turism, București.
Baron,P.(1994), România turistică, Casa Editorială pentru Turism și Cultură ,,ABEONA” , București.
Baron, P., Popa S. (1978), Economia și organizarea activității de Turism în România, A.S.S.P. ,București.
Basarabeanu N., Bugă Dr., Erdeli G. (1979), Degradările de teren din vatra satelor Județului Mehedinți cu privire specială asupra așezărilor din bazinele Topolniței, Bahnei și Coșuștei, A U B – Geogr., XXXVIII.
Băltarețu A. (2003), Amenajarea turistică durabilă a teritoriului,Edit.Sylvy,București.
Băltărețu A.(2006), Evoluții și tendințe în turismul internațional. Aspecte teoretice și practice, Editura PRO Universitaria, București.
Bărbulescu C-Vârciorova. Mic dicționar enciclopedic al județului Mehedinți.
Bărcăcilă Al. (1929), Drobeta, azi Turnu Severin, Edit. Socec, București;
Bărcăcilă Al. (1933), Trei veacuri de viață medievală, Arhiv. Olteniei, an XII, ian.-febr.;
Becet J.M.(1991), L’aménagement du littoral, Edit. PUF, Paris.
Berbecaru I., Botez M.(1977), Teoria și practica amenajării turistice, Edit. Sport – Turism, București.
Berciu I.(1924),Arheologia preistorică a Olteniei, în Arhivele Olteniei, XVIII, 101-103, 104-106.
Beretje R., Defert P. (1992), Aspects économiques du tourisme, Edit. Berger-Levrault, Paris.
Berindei D.,Bonifaciu S.(1978), București,Ghid turistic.
Bethemont J.(1988), Les richesses naturelles du globe, Edit. Masson, Paris.
Bleahu M. (1976), Peșteri din România, Edit. științifică și enciclopedică București;
Bleahu M.(1982), Relieful carstic, Edit.Albatros, București.
Bleahu M., Decu A., Decu V.(1963), Das hydrographische, System von Zăton – Ponoarele (Baia de Aramă), Révue de Géol., Géogr., VII, I.
Bleahu M., Decu V., Negrea St., Pleșa C., Povară I., Viehmann I.(1976), Peșteri din România, Edit.Științifică și Enciclopedică, București.
Bleahu M., Rusu T.(1965), Carstul din România, Lucr.Inst.Speol.”Emil Racoviță”, .IV.București.
Bleahu M.(1974), Morfologia carstică, Ed.Științifică, București.
Bleahu M.(1987), Turismul și protectia peisajului, Ocrotirea naturii și a mediului înconjurător, nr.1,Edit.Academiei R.S România,București.
Bonnet J.(1994), Les grandes métropoles mondiale, Edit. Nathan, Paris.
Borza Al. (1971), Zona turistică Porțile de Fier, Terra, 2;
Boteanu C,Oprenescu V.Bratilov și Titerlești,sate ungurești din Plaiul Cloșani.
Boteanu C.(1999), Baia de Aramă și împrejurimile ei, C.J.C.P. Mehedinți.
Boteanu C., Borloveanu D. (2003), Ponoarele – studiu monografic, Edit.MJM, Craiova.
Boteanu C. Izverna,vatră străveche din Plaiul Cloșani.
Botez M., Celac M (1980), Sistemele spațiului amenajat, modelare, optimizare, previziune, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.
Bran F, Simion T, Marin D.(1997), Turism rural, modelul european, Edit. Economică, București.
Bran F, Simion T, Marin D.(1998), Economia turismului și mediul înconjurător, Edit . Economică ,București.
Brigand L.(1991), Les îles en Mediteranée, Fascicule de Plan Bleu, Edit. Economica, Paris.
Buciuman E. (1994), Agroturismul în Europa și în România, „Telefax”, nr. 31, București.
Budiș M. (1979), Aspecte etnografice din satul Cireșu-Mehedinți, Mehedinți – istorie și cultură.
Butură V.(1978),Etnografia poporului român,Editura Dacia.
Cândea M, Erdeli G., Peptenatu D.și Simion T. (2003), Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București.
Cândea M, Erdeli G., Simion T.(2000), România, potențial turistic și turism, Edit. Universității din București.
Cândea M, Bran F.(2001), Spațiul geografic românesc.Organizare-Amenajare-Dezvoltare, Edit. Economică,București.
Caranfil A.(1969), Cadrul geografic în sistematizarea așezărilor rurale din Podișul Mehedinți, Lucrările simpozionului de geografia satului, 1967, București.
Cazes G.(1989), Le tourisme international. Mirage au stratégie d’avenir?, Edit. Hattier, Paris.
Cazes G.(1992), Le tourisme dans le monde, în Enciclopédie de géographie, Edit. Economică, Paris.
Cazes G.(1995), Les foundaments de la geographie du tourisme, Edit. Masson, Paris.
Chipurici N.(1978), Județul Mehedinți într-o conscripție de la începutul secolului al XVIII-lea în Drobeta.
Ciangă N.(2002),Geografia turismului,Editura Universitară clujeană,Cluj-Napoca.
Ciobanu P., Chicet I., Mărțuică I.(2000), Liliac de , C.J.C.P.Mehedinți(pag.17).
Ciobanu P, Petrecu P, Stoica G. (1983) Arta populară din Mehedinți,Dr.Tr.Severin.
Ciucă R. (1978), Considerații etno-sociologice privind profilul economic al satului Podeni-Mehedinți, vol.Mehedinți-Istorie și cultură, Drobeta Tr. Severin.
Clary D.(1991), La migration de retraite en Floride, „Revue Norois”, nr 3., Paris.
Cocean P. (1999), Geografia Turismului, Edit. Focul Viu, Cluj Napoca.
Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002), Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București.
Cocean P.(1997),Geografia turismului românesc.Edit.Focul Viu,Cluj Napoca
Coltman M.M. (1989), Introduction to Travel and Tourism. An international Approach, Von Vostrand Reinhold, New York.
Conea I. (1968), Contribuții la problema rolului jucat de valea Dunării în istoria poporului român, Com.geogr., VI, București;
Conea I. (1936), Din geografia istorică și umană a Carpaților, Nedei, păstori, nume de munți, B.S.R.G.tom L.V.București.
Constantin D.Ionescu (1977), Prin Munții Mehedinților, Editura Scrisul Românesc, Craiova.
Constantin, J. (2003), Expoziția româno-iugoslavă „Porțile de Fier – Djerdap”, un pas spre Parcul transfrontalier al biosferei Defileului Dunării, Revista DROBETA XIII, pp 370-382;
Constantinescu R.,Sfârlea M. (1994), Monumente religioase.Biserici și mânăstiri celebre din România,Editis,București.
Cooper C.m Fletcher I., Gilbert D., Wanhill S.(1993), Tourism principles and practice, Edit Longmann, London.
Cosmescu I.(1998), Turismul, Edit. Economică, București.
Crețeanu Radu. (1957, Biserici de lemn din raionul Baia de Aramă,Craiova.
Cristureanu C. (2006), Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura C.H. Beck, București.
Cristureanu C.(1996), Economia și politica turismului internațional, Edit. Abeona, București.
Cristureanu C., Neacșu N., Băltărețu A. (1999), Turism internațional, studii de caz, legislație, Edit. Oscar Print, București.
Cucu V.(1974), Geografia populației și așezărilor omenești, București, Edit.Didactică și Pedagogică.
Cucu V., Băcănaru I. (1972), Geografia satului românesc în Sociologia geografică. Col. Sociologia militans, vol.V, București, Edit.științifică.
Cucu V., Bugă D., Erdeli G., Alexandrescu V.(1980), Locul județului Mehedinți în peisajul geografic și economia României, AUB XXIX.
Cucu V., Cucu-Popova A. (1980), Județul Mehedinți, Editura Academiei, București.
Cucu V., Erdeli G., Cândea M. (1979), La population et les aglomération humaines en Roumanie- retrospection historico-gėografique, R R G G G – Geogr.21.
Cucu V., Ștefan M.(1974), România,Ghid atlas al monumentelor istorice.
Davidescu M. (1969), Monumente medievale din Turnu Severin, Editura Meridiane, București;
Davidescu M. (1964), Monumente istorice din Oltenia, Edit.Meridiane, București.
Davidson R.(1989), Tourism, Edit. Pitman, Paris.
Davidson R. (1995), Tourisme en Europe, Edit. Economica, Paris.
Delobez A.(1998), Tourisme. Images économique du monde. Edit. SEDES, Paris.
Dewaily J.M.(1993), Géographie du tourisme et des loisirs, Edit. SEDES, Paris.
Dinu M.(2005), Ecoturism-coduri etice și norme de conduită, Edit..CD PRESS, București, Universitatea Româno-Americană.
Dinu M.(2005), Impactul turismului asupra mediului – indicatori și măsurători, Edit.Universitară, București, Universitatea Româno-Americană.
Dinu M (2002),Geografia turismului,Editura Didactică și Pedagogică,R.A.,București.
Donoaica Șt.(1989), Aspecte din activitatea de turism, Edit. Litera, București.
Draica C.(1999), Ghid practic de turism intern și internațional, Edit. All Beck, București.
Drâmbă O.(1990), Istoria culturii și civilizației, vol. I, II, III, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.
Drăghiceanu M. Avuția minerală a județului Mehedinți(Bul.Soc.rom.geogr.an.IV.)
Drăghiceanu M. (1885),Mehedinți,studii geologice,tehnice și agronomice București.
Drăghiceanu V.(1930), Monumente istorice din Oltenia, Bul. Comisiunii monumentelor istorice.
Drăghici C.(1960), Structura geologică a Podișului Mehedinți între Izverna-Cloșani-Padeș-Baia de Aramă, D.S. Com. Geol. XLVIII.
Drugescu C. (1971), Contribuții la biogeografia Podișului Mehedinți, St. cerc. geol. , geofiz . ,geogr., Seria geografie, 18, 1;
Drugescu C. (1979), Importanța faunistică a unor biotopi din județul Mehedinți în acțiunile de amenajare teritorială AUB XXVIII.
Dulamă M. E.(1996), Didactică geografică, Edit. Clusium, Cluj Napoca.
Dumbrăveanu D.(2004), Zona turistică Porțile de Fier – Analiză geografică, Editura Universitară București.
Dumitrache L.(2004), Starea de sănătate a populației României. O abordare geografică, Edit Univers Enciclopedic Economic Publishing House.
Eagles Paul F.J., McCool Stephen F.(2004), Tourism in national parks and protected areas – planning and management.
Erdeli G. (1978), Orientări privind sistematizarea așezărilor rurale din județul Mehedinți, vol.Studii de Geografie, București.
Erdeli G. (1983), Așezările omenești din Podișul Mehedinți, Aspecte de geografie istorică. Terra 1.
Erdeli G.(1996), Podișul Mehedinți, Edit.Universității, București.
Erdeli G., Cândea M.(1984), Așezarea rurală, componență principală a peisajului geografic românesc, B S S G, seria nouă, VII, LXXVII, București.
Erdeli G., Cândea M. (1988), Tendințe actuale în geodemografia României, Terra 3-4.
Erdeli G., Cândea M, Alexandrescu V. (1984), Habitatul urban din Oltenia, Considerații geografice asupra structurii teritoriale, Terra 3.
Erdeli G., Candea M, Braghină C., Costachie S., Zamfir D, (1999), Dicționar de Geografie Umană, Editura Corint, București.
Erdeli C., Dumitrache L, (2001), Geografia populației, Edit Corint, București.
Erdeli G., Gheorghilaș A., (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, București.
Erdeli G., Iacob Gh. (1979), Considerații geografice asupra așezărilor omenești din Piemontul Strehaia,AUB XXVIII.
Erdeli G., Istrate I. (1996), Potențialul turistic al Romaniei, Editura Universității din București.
Erdeli G.(1983), Așezările omenești din Podișul Mehedinți – aspecte de geografie istorică, Revista Terra, Anul XV, nr.1, ianuarie – martie, București.
Erdeli G.,Matei E, Costachie S. (2002), Ecoturismul,o alternativă a turismul în România, Iași, AneleleUniv.Al.I.Cuza,Iași.
Erdeli G.,Mănescu L.(1997),Trends in the development of Romanian tourism,procedings of the Second Liverpool-Bucharest geography Colloquium,Liverpool Hope Press.
Firoiu D. (2002), Economia turismului și amenajare turistcă a teritorilului . Edit. Sylvi , București.
Găștescu P.(1971), Lacurile din România,Editura Academiei R.S.România,București.
Georgeta S.(1983), Textile de casă în Arta populară din Mehedinți,Drobeta Turnu Severin.
Gheorghilaș A.(2008), Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Edit. Universitară, București.
Gheorghilaș A.(2003), Geografia turismului.Organizarea și desfășurarea orelor de seminar, Edit.Universitară,București.
Gheorghilaș A.(2005), Geografia turismului internațional,Edit.Universitară,București.
Ghinoiu I.(2001), Sărbători și obiceiuri.Oltenia,Vol.I,Editura Enciclopedică,București.
Glăvan V. (2000), Resursele turistice pe Terra, Edit. Economică, București.
Glăvan V. (1995), Amenajarea turistică, Institutul de Management în Turism „EDEN” , București .
Glăvan V.(1996), Geografia turismului în România,Institutul de Management în Turism „EDEN” ,București.
Glăvan V.(2000), Turismul în România,Edit.Economică,București.
Goran C.(1982), Catalogul sistematic al peșterilor din România, Edit.Sport-Turism, București.
Grigore M. (1974), Potențialul natural al turismului,Universitatea din București.
Grigore M. (1989), Defilee, chei și văi de tip canion în România,Editura Științifică și Enciclopedică, București.
Herbst C., Caloianu N., Dragu Gh., Lețea I. (1965), Dezvoltarea teritorială și zonele funcționale ale orașului Turnu Severin, Com.geogr.,II, București;
Ianoș I. (1981), Puncte de vedere privind analiza geografică regională a teritoriului României, S C G G G Geogr.XXVIII.
Ielenicz M., Ene M., Comănescu L., Mihai B., Pătru I., Nedelea Al., Oprea R., Săndulache I.(2003), România. Enciclopedia obiectivelor turistice, Editura Corint București.
Ielenicz M.(1974), Potențialul turistic al României,Terra,nr.3-4/1992,București.
Ielenicz M.și colab. (1999), Dicționar de geografie fizică, Editura Corint București.
Ilie I., Ilie E.(1969), Podișul Mehedinți, Terra nr.4.
Ilie I.(1970), Carstul din nordul Olteniei, teză de doctorat, București.
Ilinca N.(2000), Didactica geografiei, Edit. Corint, București.
Ioncică, M., Minciu R., Stănciulescu G.(1997), Economia serviciilor, Ed. Uranus, București.
Ionescu C.D.(1978), Prin munții Mehedințiului, Edit.Scrisul Românesc, Craiova.
Ionescu Gr.(1971), Arhitectura populară în România,București.
Ionescu I.(1999), Turismul-fenomen economic,social și cultural. Editura Oscar Print, București.
Ionescu I.,Istrate I.(1996), Program de modernizare,dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice românești,M.T.-I.C.T.,București.
Ionescu Ion de (1868), Agricultura județului Mehedinți, Imprimeria statului, București.
Iordan Bonifaciu S.(1997), România-Ghid turistic,Editura Garamond,București.
Istrate I.(1987), Turismul-un fenomen în mișcare,Editura Sport-Turism,București.
Istrate I., Bran F., Roșu A.G.(1996) , Economia turismului și mediul înconjurător , Edit. Economică,București.
Lascu C., Bleahu M.(1985), Peștera Bulba, Edit.Sport Turism, București.
Lascu C., Negrea Șt., Orhidan T., Racoviță Gh.(1984), Peșteri din România, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.
Lascu C., Terteleac N. (1982), Drumețind prin Munții Mehedinți, Edit.Sport-Turism, București.
Lazu I., Conovici M., Conovici N.(1971), Studii geologico-tehnice pentru roci utile în construcții: calare, dolomite, serpentine în județul Mehedinți (perimetrul Apa Neagră) – Baia de Aramă – Ponoarele), București.
Lupu N.(2002), Hotelul – Economie și Management, Editura All Beck, București.
Mac I.(1992),Geografia turistică generală.Univ.,,Dimitrie Cantemir”,Sibiu.
Macovei G. Bazinul terțial de la Bahna(Anuat.Inst.geol.vol.III).
Maier O.(1982), Meșteșugul varăritului în zona Porților de Fier, vol.Mehedinți – Istorie și cultură. Drobeta Tr.Severin.
Maiorescu G.(2004), Proiect de valorificare prin Turism a reliefului carstic din România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism – INCDT, București.
Manolea M. (2010), „Biodiversitatea în pericol” ,revista „Arcade culturale”, anul I nr.3, Editura Colegiului Tehnic „Domnul Tudor”, Drobeta Turnu-Severin.
Manolea M. (2010), „Monografia geografică a comunei Malovăț”, editura Ștef, Drobeta Turnu-Severin,
Manolea M. (2011), „Turismul durabil”, revista internațională „Orientări didactice”, nr.4 , Editura Ecko Print, Drobeta Turnu-Severin
Manolea M. (2011), „Vegetația Podișului Mehedinți- componentă a patrimoniului natural”, revista „Școala europeană”, Anul IV,nr.42, Editura Ștef, Drobeta Turnu-Severin
Manolea, M., (2011), „Sistemele de așezări din Podișul Mehedinți”, revista „Pro Educația”,Anul VII, nr. 70, Editura Ștef, Drobeta Turnu-Severin
Marcu N. (1906), Contribuții la studiul morilor de apă din zona Bahnei-Mehedinți, Revista muzeelor, an.VII, nr.1.
Martonne Emm.(1904), Sur l’éolution du relief de plateau du Mehedinți, XXVII, nr.1.
Martonne Emm.(1906), Sur l’evolution du relief du Plateau du Mehedinți, C.R.Ac.Sc. 1904 XXVII, nr.1.
Matacă, S. Ș.(2005), Parcul Natural Porțile de Fier. Floră, vegetație și protecția naturii, Editura Universitară Craiova;
Matei E.(2006), Ecoturism, Edit.Top Form., București
Michaud J.L.(1992), Tourisme, chance pour l’économie, risque pour les sociétés, Edit. PUF, Paris.
Mihăilescu V. (1936), România,geografie fizică,București.
Minciu R.(1995), Amenajarea turistică a teritoriului.Edit„Sylvi”.București.
Minciu R. (2000), Economia turismului, Editura Uranus, București.
Mitrache Șt,Coord.(1996), Agroturism și turismul rural.Edit.Fax-Press,București.
Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. (1996), Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura Scaiul Oradea.
Mrazec L. Note sur la Géologie de la partie Sud du haut plateau de Mehedinți ( Bül . Soc . șt . an . V, nr.12, pp.283-285).
Neacșu N.(2000), Turismul și dezvoltarea durabilă, Edit. Expert, București.
Neacșu N., Cernescu A.(2002), Economia turismului, studii de caz, reglementări, Edit. Uranus. București.
Neacșu N.(2000), Turismul și dezvoltarea durabilă.Edit.Expert,București.
Negoescu B, Vlăsceanu Gh.(2004), Geografia transporturilor, Edit Meteor Press București.
Nicolescu E.(1976), Marketingul în turism.Edit.Sport-Turism,București.
Oancea D., Alexandrescu V. (1979), Câteva elemente toponimice doveditoare ale autohtoniei și continuității pe teritoriul Mehedinților, Analele Universității București;
Oancea Stroe-R.(1978), Evoluția geomorfologică a munților și podișului Mehedinților, Rev.Școala Mehedințiului nr.3.
Onac B.(2000), Geologia regiunilor carstice, Edit.Didactică și Pedagogică, București.
Pajură C. (1949), Dicționar geografic al județului Mehedinți, Turnu Severin.
Pavel E.(1978), Portul popular din Izverna – Mehedinți, vol.Mehedinți-Istorie și cultură. Dr.Tr.Severin.
Petrea R.,Petrea D.(2000), Turismul rural.Presa Universitară Clujană,Cluj-Napoca.
Pompei C, Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002),Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București.
Popilean-Bratiloveanu M.(1975), Locuința tradițională din Podișul Mehedinților, Studii și cercetări de Istoria Artei, seria Ploștică, nr.22.
Popilean-Bratiloveanu M.(1984), Contribuții la istoricul așezărilor din Podișul Mehedinților, în Arhivele Olteniei, serie nouă, nr.3.
Popilean-Bratiloveanu M.(1985), Ocupații tradiționale , în Arhivele Olteniei, seria nouă nr.4.
Popova Cucu A.(1970), Vegetația de pe calcarele din Podișul Mehedinți, în S C G G G – Geogr.,t.XVIII.
Popova Cucu A.(1979), Protecția mediului înconjurător și rezervațiile naturale în județul Mehedinți, A U B, XXVIII.
Popova-Cucu A., Popescu P.(1975), Rezervația botanică de , Studii și Cercetări (p.91).
Popovici I., Mănescu L.(1971), Repartiția teritorială a populației județului Mehedinți, Analele Universității București, Seria șt.nat., geol., geogr., 1;
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, București, Edit.Științiică.
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, Edit. Științifică, București.
Posea Gr.,Și Colab.,(1984), Enciclopedia geografică a județelor României. Edit. Academiei , București.
Postelnicu Gh. (1998), Introducere în teoria și practica turismului. Edit.Dacia,Cluj Napoca
Povară I., Lascu C., Walter F.(1990), Speologie-Ghid practic, Edit.Sport-Turism, București.
Pricăjan A.(1972), Apele minerale și termale din România,Editura Tehnică,București.
Roman D. Rezultatele cercetărilor în regiunea Baia de Aramă(Dări de seamă , Inst . geol . ,vol. XVIII ).
Roman I., Rățoi T. (2003), Dicționarul enciclopedic al județului Mehedinți, Editura Prier, Dr.Tr.Severin.
Roman N.(1974), Flora și vegetația din sudul Podișului Mehedinți, Edit.Academiei Române, București.
Sencu V.(1975), Le karst de Monts de Mehedinți, Rev.roum.Geol., Geophys. Geogr., Geographie, XIX 1;
Sencu V.(1973), Carstul. Atlasul geografic național, Fasc.III-4, Edit.Academiei, București.
Smărăndescu V.(1985), Elemente de valorificare a potențialului turistic,Revista economică nr.33,București.
Snak O.(1976),Economia și organizarea turismului.Edit.Sport-Turism,București.
Snak O., Baron P., Neacșu N.(2001), Economia turismului,Edit.Expert,București.
Spineanu N. D. (1894), Dicționar geografic al județului Mehedinți, București.
Stavrositu S. (1994), Practica serviciilor în restaurante și baruri, Editura Tehnică, București.
Stănciulescu Al-Bărda. Atestări documentare privind localitățile județului Mehedinți , în , Mehedinți istorie și cultură.
Stănciulescu G.(2000), Managementul operațiunilor de turism,Edit.All Beck,București.
Stănciulescu G., Lupu N., Țigu G. (1998), Dicționar poliglot de termeni utilizați în turism, Edit. All, București.
Stoica G., Horșia O. Meșteșuguri artistice tradiționale, Editura Enciclopedică, 2001, București.
Stoica G., Petrescu P.(1997), Dicționar de artă populară, Editura Enciclopedică,București.
Swiezewschi C.,Oancea D. (1984), Geografia turismului,Cluj.
Șandru I.(1966), Probleme de geografia turismului,Natura,anul XVIII,nr.3.
Șandru I.,Cucu V.(1984),România prezentare geografică. Edit.Științifică și Enciclopedică , București.
Ștefănescu S. Memoriul relativ la geologia județului Mehedinți(Anuar.Bir.Geol.A.1882-1883).
Teodoreanu E.(2002),Bioclimatologie umană,Editura Academiei Române,București.
Teodoreanu E., Swoboda M., Voiculescu C., Enache L., (1984), Bioclima stațiunilor balneoclimatice din România,Editura Sport-Turism,București.
Theobald F. W.(1998), Global Tourism, Butterworzh Heinemann, Great Britain.
Tudor D. Însemnări arheologice pentru nordul județului Mehedinți (Arh. Olteniei , an, XIII, nr.74-76,1934).
Tufescu V.(1972),Turismul și elementele culturii materiale a poporului român,în ,,Buletinul Societății de Științe Geografice”,Vol.II.București.
Ungureanu I. (1982), Aspecte toponimice din nord-vestul Olteniei, în vol.Mehedinți-Istorie și cultură.Drobeta Tr.Severin.
Vâlsan G.Românii din Craina Serbiei(Anuar de geogr.și antropogeografică an.II,1910-1911).
Vâlsan G.Ținutul Porților de Fier(Arh.Olteniei,an.V,nr.23,1986).
Vâlsan G.Asupra trecerii Dunării prin Porțile de Fier(Anal.Ac.Rom.,seria II,t.XXXVIII) reprodus (Bul.Soc.Rom.Geogr.,1916-1918).
Vintilescu I. (1941), Contribuții la cunoașterea carstului din Podișul Mehedinți, Cercetări și studii geografice, seria II;
Vintilescu I. (1946), Podișul sau Plaiul Mehedinților,în Rev.Geogr. I G G R an II, București.
Vintilescu I.O străveche industrie uitată în Carpați:Bozăria(Rev.geogr.,an.I,fasc.I-IV).
Vlad L.B., Neacșu M.C.(2002), Geografie economică mondială, problematizări contemporane și studii seminariale, Edit. ASE, București.
Vlăsceanu Gh., Ianoș I. (1998), Orașele României, Casa Editorială Odeon, București.
Mic dicționar enciclopedic,(1986),Editura ștințifică și enciclopedică,București
***(1930), Recensământul general al populației 30.
***(1958), Documente privitoare la economia Țării Românești, 1800-1850, Edit.Științifică, București 2 vol.
***(1966), Atlasul climatologic al României, Institutul Meteorologic, București.
***, (1967), Oltenia.Ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane, București;
*** (1969), Geografia văii Dunării românești, Edit.Academiei, București.
***(1970), Recensământul populației și locuințelor din 66, II, D C S .
*** (1972), Atlasul complex „Porțile de Fier”, Edit.Academiei, București.
***(1972), Localitățile județului Mehedinți, Dr.Tr.Severin.
***(1980), Recensământul populației și locuințelor din , I-II, DCS.
***(1981),Turismul în economie națională,Edit.Sport-Turism,București.
*** (1981), Județele Patriei – Mehedinți-monografie, Editura Sport-Turism, București;
***(1982), Enciclopedia Geografică a României, Editura Academiei R.S.R., București.
***(1983) Geografia României. Geografia fizică. I. București, Edit.Academiei.
***(1984), Geografia României. Geografia umană și economică II, București, Editura Academiei.
***, (1992), Geografia României, vol IV, Regiunile pericarpatice: Dealuri și Câmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații, Piemontul Getic, Podișul Mehedinți, Editura Academiei Române, București;
***(1995),Strategia dezvoltării turismului pe termen mediu,Ministerul Turismului.
***, (1997) International Tourism: A Global Perspective, OMT, Madrid;
***(1999-2005),Turismul României.Breviar statistic,Comisia Națională pentru Statistică,Institutul Național de Statistică,București.
*** Turismul României – Breviar statistic, Institutul Național de Statistică, 2002 – 2011.
***(2004),Ghid turistic al României,București.
***(2004),Statistică teritorială,Institutul Național de Statistică,București.
***(2005),Ghidul litoralului României,Edit.House of Guides,București.
***(2005),Turismul Internațional al României,Institutul Național de Statistică.București.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Podisul Mehedinti Potential Si Valorificare Turistica (ID: 122925)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.