Piata Cerealelor

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I . Cereale – aspecte generale

POLITICA AGRICOLA A UNIUNII EUROPENE

1.1. Caracteristicile agriculturii europene

1.2. Importanța cerealelor

1.3. Cereale cultivate in Romania –analiza datelor din anul 2007până

in 2011

1.4. Suprafețele cultivate cu cereale pe plan mondial

1.5. Producții obținute la cereale

CAPITOLUL II –PREZENTAREA PRINCIPALELOR CEREALE

2.1 Informații de baza privind piața grâului – date generale

2.2.Informații de baza privind piața porumbului – date generale

2.3.Informații de baza privind piața orzului și a orzoaicei – date generale

2.4. Informații de baza privind piața orezului – date generale

Capitolul III.

3.1. Agricultura in economie

3.2. Dinamica exporturilor și a importurilor romanesti de cereale 2007-2014

3.2.1. Situația privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de grâu în perioada 2007-2014

3.2.2. Situația privind privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de porumb în perioada 2007-2014

3.2.3. Situația privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de orz în perioada 2007-2014

3.2.4. Situația privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de orez în perioada 2007-2014

3.3. Locul României pe piața europeana a cerealelor

3.4. Piete representative in Romania –prețuri medii 2013-2015

3.5. Bunge – unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din România

3.5.1. Cine este Bunge

3.5.2. Abordarea Bunge

CAPITOLUL IV

4.1 Concluzii generale aferente lucrarii

4.1.1Concluzii – Bunge

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Agricultura ocupa un rol extreme de important în determinarea bunei functionari a economiilor rurale.Are o contribuție extreme de valoroasa in cresterea economică și in susținerea mediului. În Uniunea Europeana ,mulți ar putea considera agricultura ca fiind unidimensională , dar nu este asa deoarece ,cultivatorii pot indeplini diverse funcții , pornind de la o productie de hrană ,ajungând pana la conservarea naturii si a turismului sau pana la management regiunilor rurale.

Cand vorbim despre Europa, putem spune că are un sector agricol care utilizează metode de producție ecologice ,curate și sigure in același timp, care ofera produse calitative in vederea atingerii cererilor clienților.Este vorba despre un sector agricol modern dar si competitiv ,ocupând o poziție dominantă pe piețele mondiale și in ceea ce privește exportul major ,dar și faptul că este un mare importator mondial de hrană.

Rolul sectorului agricol nu este doar acela de a produce hrana , ci și de a garanta supraviețuirea zonei rurale ca si zonă în care oamenii viziteaza , muncesc sau chiar iși petrec viața .

Politica agriculturii Europei este determinată de către guvernele statelor membre și aplicată de către state.Aceasta implică sprijin pentru veniturile cultivatorilor , dar în același timp îi și ambiționează în scopul obținerii de produse de o înaltă calitate ce sunt cerute pe piață ,totodată încurajându-I să dezvolte căi adiționale de îmbunatațire a afacerilor în concordanță cu mediul înconjurător.

Agricultura nu consta doar in creșterea animalelor și cultivarea de produse.Principala preocupare a cultivatorilor este producția de hrană. Pentru aceasta, ei folosesc tradiții încetățenite de-a lungul timpului care s-au contopit cu știința și tehnologia modernă în scopul de a oferi hrană de bună calitate și prețuri accesibile.

Acest lucru implică folosirea unei combinații de îndemânare tradițională și știință, alături de cunoștințe tehnice și talent de marketing. Fermierii utilizează din ce în ce mai frecvent informații tehnologice în sprijinul producției și eforturilor de marketing. La aceste atribute, cultivatorii trebuie să adauge din ce în ce mai mult managementul terenului și expertize de mediu. În ultimii ani li s-a cerut cultivatorilor să includă siguranța alimentară într-un repertoriu care includea deja sănătatea animalelor și atribute ale bunăstării.

Agricultura nu înseamnă numai producții de recolte și animale pentru consumul alimentar. Complexitatea unei profesii precum cea de agricultor cere cultivatorilor să joace mai multe roluri. Pentru mulți dintre cultivatori este un stil de viață.Majoritatea culturilor / fermelor sunt afaceri mărunte, de obicei de familie. Ele sunt, în multe zone rurale, o importantă sursă de locuri de muncă și actori importanți în lumea rurală.

Cultivatorii joacă un rol pozitiv în menținerea regiunilor rurale și a mediului înconjurător, muncind pentru obținerea unui viitor sigur și profitabil pentru ei înșiși și familiile lor. Nu muncesc singuri. Ei sunt prima verigă în lanțul alimentar, uneori prelucrând produsele în propria fermă, dar cel mai adesea vânzându-le altora, care le transformă în produse alimentare pe care, în cele din urmă, consumatorii le găsesc în magazine.

Cand vorbim despre succes putem spune că singura medoda de obținere a acestuia este calitatea .

Europa are multe regiuni diferite. Condițiile pentru producția agricolă variază. Regiunile diferite au metode de producție specifice și tradiții culinare. Consumatorii europeni și cei din întreaga lume demonstrează un interes crescut pentru calitatea acestor alimente. Uniunea Europeană joacă un rol major în intensificarea acestor atribute ale calității.

UE asigură calitatea hranei în mai multe modalități ca, de exemplu, prin măsuri de creștere a siguranței și igienei alimentelor, reguli de etichetare clare, regulamente privind sănătatea și bunăstarea animalelor precum și sănătatea plantelor, controlul rezidurilor de pesticide și adezivi din hrană prin intermediul informațiilor nutriționale. Abordarea UE include monitorizarea strictă și sisteme de control, în timp ce asigură funcționarea efectivă a pieței unice europene.

Europa este recunoscută pentru diversitatea culturilor și produselor agricole, care derivă din mediul său natural și din metodele de dezvoltare dezvoltate de-a lungul secolelor. Alături de gastronomia fină, alimentele și băuturile europene joacă un rol major în identitatea culturală a locuitorilor și regiunilor Europei. Avantajul cheie al agriculturii Uniunii Europene este calitatea ridicată a produselor.

Din ce în ce mai mulți consumatori sunt dispuși să plătească pentru garantarea calității, cu condiția să vadă că primesc în schimb valori suplimentare. Pe o piață unică europeană de 454 milioane de consumatori, PAC asigură că produsele autentice pot fi ușor identificate, iar consumatorii nu sunt induși în eroare de imitații ale unor produse. Statele membre au posibilitatatea de a folosi măsuri de politică sub umbrela PAC, inclusiv stimulente în bani, pentru a încuraja fermierii să participe în mod voluntar în UE sau a stimula schemele naționale care intentionează să îmbunătățească și să garanteze calitatea produselor rezultate din agricultură.

Eforturile de îmbunătățire a calității hranei au făcut întotdeauna parte din PAC.

Exemple de măsuri de îmbunătățire a calității hranei luate în zonele PAC:

– sistemul de identificare a cărnii de vită și regulile de marcare a cărnii, în scopul de a permite identificarea provenienței cărnii pornind de la vânzarea cu amănuntul și ajungând până la ferma de proveniență;

– stimulente financiare pentru fermierii, în scopul de a stimula îmbunătățirea calității produselor;

– încurajări specifice pentru trecerea spre agricultura organică.

CAPITOLUL I . Cereale –aspecte generale

POLITICA AGRICOLA A UNIUNII EUROPENE

1.1Caracteristicile agriculturii europene

Politica Agricolă Comună (PAC)

Politica Agricolă Comună este printre primele politici comune adoptate de Uniunea Europeană, pe atunci, se numea Comunitatea Economică Europeană (Tratatul de la Roma 1957).

Trebuie menționat că termenul de „politică comună” reflectă una dintre trăsăturile ce definesc PAC, pentru circa 90% din produsele agricole, decizia nu mai aparține statelor membre,aparține Uniunii Europene.

Sunt două motive care au condus la apariția acestei politici:

Primul, a fost nevoia unei „fluidizări” a comerțului european cu produse agricole, și mai ales dorința țărilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor.

Al doilea motiv, a fost o anumită temere față de situația în care forța de muncă eliberată din agricultură ca urmare a mecanizării n-ar fi putut fi absorbită în același timp de celelalte sectoare ale economiei, caz în care veniturile agricole ar fi scăzut și mai mult relativ la cele din industrie (Institutul European din România 2005:5).

Între politicile Uniunii Europene, politica agricolă comună (PAC) este privită ca una din cele mai importante. Aceasta nu numai din cauza bugetului acordat de Uniune pentru finanțarea acestei politici (care este de aproximativ 50% din bugetul total al Uniunii) a numărului de persoane afectate și a teritoriului implicat, ci și a importanței istorice și a atributelor suverane delegate de statele membre către nivelul comunitar de decizie.

Importanța politicii agricole comune derivă și din legăturile strânse cu piața unică și cu uniunea economică și monetară, două domenii cheie ale integrării europene.

Politica agricolă comună este alcătuită dintr-o serie de reguli și mecanisme ce reglementează producția, procesarea și comerțul cu produse agricole în Uniunea Europeană, accentul punându-se, din ce în ce mai mult, pe dezvoltarea rurală- (Centrul de Resurse Juridice 2004:11).

În domeniul agriculturii, rolul UE a fost întotdeauna acela de a ajuta la:

Asigurarea unei aprovizionări stabile a populației cu alimente sigure și la prețuri convenabile;

Asigurarea unui nivel de viață rezonabil pentru fermierii UE, permițând totodată agriculturii să se modernizeze și să se dezvolte;

Asigurarea continuării practicării agriculturii în toate regiunile UE

Pe măsură ce PAC s-a dezvoltat și a devenit tot mai complexă, în concordanță cu cerințele cetățenilor UE, următorii factori au căpătat o importanță mai mare: grija pentru bunăstarea societății rurale; îmbunătățirea calității hranei în Europa; garantarea siguranței alimentelor; asigurarea protejării mediului pentru generațiile viitoare asigurarea unor condiții mai bune pentru sănătatea și protecția animalelor; realizarea tuturor celor de mai sus cu cheltuieli minime pentru bugetul UE (care este finanțat în principal de contribuabilii, respectiv cetățenii obișnuiți).

PAC și alte politici UE au condus la crearea unei mari piețe unice de produse agricole în UE și au ajutat UE să devină unul din actorii mondiali principali în domeniul agriculturii și alimentației (Comisia Europeană, Direcția Generală pentru agricultură 2004:33).

Obiectivele politicii agricole comune :

Inițial, obiectivele PAC, stabilite prin Tratatul de la Roma din 1957, au fost următoarele (Porumbăcean 2009: 143,144):

creșterea productivității în agricultură prin promovarea progresului tehnic, prinasigurarea dezvoltării producției agricole și prin utilizarea optimă a factorilor de producție, în special a forței de muncă;

asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația ocupată în agricultură, înspecial prin creșterea veniturilor individuale ale persoanelor din sectorul agricol;stabilizarea piețelor;

asigurarea unei aprovizionări constante cu produse alimentare;

asigurarea aprovizionării consumatorilor la prețuri rezonabile.

O dată cu reformarea PAC și obiectivele acesteia s-au modificat. În conformitate cu Agenda 2000, obiectivele PAC sunt urmăță mai mare: grija pentru bunăstarea societății rurale; îmbunătățirea calității hranei în Europa; garantarea siguranței alimentelor; asigurarea protejării mediului pentru generațiile viitoare asigurarea unor condiții mai bune pentru sănătatea și protecția animalelor; realizarea tuturor celor de mai sus cu cheltuieli minime pentru bugetul UE (care este finanțat în principal de contribuabilii, respectiv cetățenii obișnuiți).

PAC și alte politici UE au condus la crearea unei mari piețe unice de produse agricole în UE și au ajutat UE să devină unul din actorii mondiali principali în domeniul agriculturii și alimentației (Comisia Europeană, Direcția Generală pentru agricultură 2004:33).

Obiectivele politicii agricole comune :

Inițial, obiectivele PAC, stabilite prin Tratatul de la Roma din 1957, au fost următoarele (Porumbăcean 2009: 143,144):

creșterea productivității în agricultură prin promovarea progresului tehnic, prinasigurarea dezvoltării producției agricole și prin utilizarea optimă a factorilor de producție, în special a forței de muncă;

asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația ocupată în agricultură, înspecial prin creșterea veniturilor individuale ale persoanelor din sectorul agricol;stabilizarea piețelor;

asigurarea unei aprovizionări constante cu produse alimentare;

asigurarea aprovizionării consumatorilor la prețuri rezonabile.

O dată cu reformarea PAC și obiectivele acesteia s-au modificat. În conformitate cu Agenda 2000, obiectivele PAC sunt următoarele:

acontinuarea proceselor de reformă începute în 1992 prin reducerea prețurilor și creșterea valorii plăților compensatorii;

îmbunătățirea competitivității produselor din UE prin scăderea prețurilor;garantarea siguranței și calității alimentelor pentru consumatori prin îmbunătățireaprocesării și marketingului produselor agricole;îmbunătățirea sistemului de producție prin protejarea mediului înconjurător șirespectarea condițiilor de bunăstare pentru animale printr-o politică mai exigentă în acest sens;

integrarea componentei de mediu în instrumentele și obiectivele politicii agricole comune;

introducerea în cadrul PAC a unei politici complexe de dezvoltare rurală, care:

– să permită asigurarea unor venituri stabile și a unui standard de viață echitabil pentru populația ocupată în agricultură;

– să creeze oportunități și alternative de angajare fermierilor și familiilor lor;

simplificarea legislației;

flexibilitate în domeniul alocării sprijinului PAC în statele member

1.2 .Importanța cerealelor

Boabele de cereale reprezintă hrana de bază pentru aproape întreaga populație a globului, acestea fiind utilizate sub diferite forme, măcinate și preparate sub formă de pâine, griș, paste făinoase, mămăligă etc., sau fierte și consumate ca atare.

Sub formă de boabe întregi sau măcinate, ca plante verzi, uscate sau însilozate, ca produse secundare (paie, pleavă sau tulpini de porumb) și subproduse (tărâțe) acestea sunt utilizate în hrana tutoror speciilor de animale crescute de om.

Boabele de cereale sunt utilizate ca materie primă pentru o serie de industrii, precum cea a spirtului, alcoolului, amidoului, berii, dextrinei, glucozei, etc., iar paiele sunt utilizate ca materie primă în industria celulozei și hărtiei.

Cerealele (grâu, secară, triticale, orz, ovăz, mei, orez, porumb, sorg) au o serie de caracteristici care le fac foarte valoroase și apreciate de către om, ceea ce a făcut ca acestea să constituie din toate timpurile și să rămână și în viitor grupa de plante de cea mai mare importanță pentru existența și activitatea umană, și anume:

un raport de 1:6 între proteine și hidrați de carbon, foarte favorabil organismului uman (comparativ cu un raport de 1:3 în cazul leguminoaselor pentru boabe și 1:12 – 1:16 în cazul cartofului);

produsele alimentare obținute din cereale pot fi consumate zilnic, fără probleme pentru organismul uman;

diferite alternative de utilizare, cerealele putând fi utilizate în alimentația oamenilor, furajarea animalelor și ca materie primă pentru diferite industrii;

un conținut scăzut de umiditate (de obicei între 11-14%), ceea ce asigură o bună conservabilitate pe perioade mari de timp și transportul cu ușurință pe distanțe mari;

nu-și modifică valoarea nutritivă în timp, acestea fiind folosite la constituirea fondului de rezervă pentru asigurarea hranei oamenilor și animalelor în cazuri speciale, de criză (secetă, calamități etc.);

mare plasticitate ecologică, cerealele fiind cultivate pe tot globul;sunt plante anuale ce realizează într-o perioadă relativ scurtă de timp producții mari la unitatea de suprafață;

unele cereale au o perioadă scurtă de vegetație, după recoltarea acestora putându-se cultiva culturi succesive (porumb timpuriu, fasole, etc.), mai ales în condiții de irigare;

Cerealele au un sistem radicular fasciculat, rădăcinile fiind răspândite în stratul superficial al solului de unde își extrag elementele nutritive, putând intra în rotații cu plantele care au un sistem radicular mai profund (leguminoase pentru boabe, plante tehnice), care-și procură elementele nutritive din straturile mai adânci ale solului.Au o tehnologie de cultivare complet mecanizată și relativ simplă, fără probleme deosebite.

1.3.Cereale cultivate in Romania –analiza datelor din anul 2007până in 2011

Conform datelor statistice oferite de catre Organizația Natiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) ,Romania se situeaza pe urmatoarele locuri din punct de vedere al suprafetelor de cereale cultivate, in comparaatie cu Europa :

locul șase la grâu (având o pondere de 3,9% în totalul european),după Federația Rusă , Ucraina ,Franța ,Germania și Polonia

locul zece la orz (înregistrând o pondere de 2,2% în totalul european)

locul șase la ovăz (având o pondere de 3,2% în totalul european)

locul doi la porumb (integistrând o pondere de 14,8% în totalul european)

În ceea ce privește producția de cereale România ocupă locul:

opt la grâu (având un procent de 2,9% în totalul european),

doisprezece la orz ( cu un procent de 1,8% în totalul european),

unsprezece la ovăz (cu o pondere de 2,5% în totalul european),

trei la porumb (cu o pondere de 10,6% în totalul european).

Caracteristici ale resurselor naturale

În comparație cu celelalte țări europene ,Romania are o structură destul de avantajoasă a întregii suprafețe a fondului funciar după modul de folosință,spre exemplu, în anul 2011 , suprafața agricola reprezentând un procent de 61,6%.

Dacă vorbim despre suprafața arabilă ,aceasta a intregistrat o evoluție oscilantă și anume : de la o pondere de 64,0% din suprafața agricolă in anul 2008 s-a ajuns la o pondere de 64,1% în anul 2011.

Pâna in anul 2009 s-a înregistrat o evoluție crescătoare, la cerealele pentru boabe,urmânc ca in anul urmator sa se înregistreze o valoare mult mai mică.

În anul 2011 ,comparativ cu anul de bază al analizei , mărimea suprafețelor a crescut cu o pondere de 2,2% și cu 4,0%față de anul anterior.

Suprafețele cultivate cu porumb au deținut ponderile cele mai mari în totalul suprafețelor cultivate cu cereale pentru boabe ,aproape pe toată perioada analizată,(cu excepția anului 2010).În anul 2011 se intregistrează o creștere de 24,5% fața de anul de bază al analizei dar și față de anul anterior se înregistreaza o crestere de 3,5% .

Producția de cereale din anul 2007 până în 2011

Mii tone

Sursa :INSS Anuarul statistic al Romaniei 2011.

Comunicat de presa 70/2012”productia vegetala la principalele culture pe 2011”.

1.4. Suprafețele cultivate cu cereale pe plan mondial

Cele mai importante zone de cultură a cerealelor pe glob sunt următoarele (tabelul 1):

pentru grâu: Asia, Europa și America de Nord, dar suprafețe importante sunt cultivate și în Australia, Africa, America de Sud;

pentru secară și triticale: Europa;

pentru orz: Europa și Asia, dar suprafețe mari sunt cultivate și în America de Nord, Africa și Australia;

pentru ovăz: Europa, dar suprafețe mari sunt cultivate și în America de Nord;

pentru orez: Asia, după care urmează, cu suprafețe mult mai mici Africa și America de Sud;

pentru mei: Africa și Asia;

pentru porumb: Asia, America de Nord, Africa, America de Sud, Europa, America Centrală;

pentru sorg: Africa și Asia.

Suprafețele cultivate cu cereale pe plan mondial, în anul 2008 (mii ha)

tabel 1.

SURSA: FAO Statistisc Division

Cele mai importante cereale, care sunt și cele mai importante plante de cultură cultivate de om pe glob, sunt următoarele: grâu (223,5 milioane ha cultivate în 2008), porumb (161,0 milioane ha cultivate în 2008), orezul (158,9 milioane ha cultivate în 2008).

În anul 2008, în lume au fost 6 țări care au cultivat peste 10 milioane ha cu grâu, și anume: India (28,0 milioane ha), Federația Rusă (26,1 milioane ha), China (23,6 milioane ha), SUA (22,5 milioane ha), Australia (13,5 milioane ha), Kazakhstan (12,9 milioane ha) și Canada (10,0 milioane ha). Peste 5 milioane ha cu porumb au cultivat 5 țări, și anume: SUA (31,8 milioane ha), China (29,9 milioane ha), Brazilia (14,4 milioane ha), India (8,3 milioane ha) și Mexic (7,3 milioane ha).

La nivelul UE27, Franța cultivă suprafața cea mai mare cu grâu, Spania cultivă suprafața ce mai mare cu orz, Polonia cultivă suprafețele cele mai mari cu secară, triticale și ovăz, Italia cultivă suprafețele cele mai mari cu orez și sorg, Ungaria cultivă suprafața cea mai mare cu mei, iar România cultivă cea mai mare suprafață cu porumb (tabelul 1.1).

Principalele tari cultivatoare de cereale in UE, in anul 2008 (mii/ha)

Tabel1.1

Sursa :FAO Statistics Division

În România, în perioada interbelică, cerealele s-au cultivat pe mai mult de 80% din suprafața arabilă a țării, după care ponderea acestora a scăzut sub 70% (variind de la un an la altul între 50 și 70%, cu o medie de cca. 62%).

În mod obișnuit, România cultivă peste 5 milioane ha, de multe ori chiar peste 6 milioane ha. Pricipalele cereale cultivate în România sunt următoarele (tabelul 1.3):

porumbul, cu suprafețe cultivate în mod obișnuit de peste 3 milioane ha, dar cu o tendință de scădere după 2000, cultivându-se pe suprafețe în jur de 2,5 milioane ha;

grâul, cu suprafețe cultivate în mod obișnuit între 2,0 și 2,5 milioane ha.

Suprafete cultivate cu cereale in Romania (mii /ha)

Tabel1.3.

Sursa :FAO Statistics Division

1.5. Producții obținute la cereale

În anul 2008, producția mondială de cereale a fost de 2,5 miliarde tone. Cerealele care au înregistrat cele mai mari producțiile medii la hectar pe plan mondial sunt: porumb (5,1 t/ha), orez (4,3 t/ha), triticale (3,6 t/ha) și grâu (3,0 t/ha) (tabelul1.4).

Producțiile medii la hectar obținute la cereale pe plan mondial, în anul 2008 (kg/ha)

Tabel1.4

De asemenea, cele mai mari producții medii la hectar s-au înregistrat în :

America de Nord, pentru porumb, sorg, mei și ovăz;

Australia, pentru orez;

Europa, pentru secară și orz;

America Centrală, pentru grâu și triticale.

Producțiile medii la hectar cele mai ridicate obținute la cereale în UE27, în anul 2008 (kg/ha)

tabel 1.5

La nivelul UE, cele mai mari producții medii la hectar (peste 5.000 kg/ha) s-au înregistrat în anul 2008 la porumb, orez, grâu și sorg. În anul 2008, în UE au fost țări care au obținut producții medii la hectar de peste 11.000 kg/ha la porumb, peste 9.000 kg/ha la grâu, peste 7.000 kg/ha la orz, peste 6.000 kg/ha la secară, triticale, orez și sorg, peste 5.000 kg/ha la mei (tabelul1. 5).

În România, în perioada 1961-2008, producții medii la hectar de peste 2.000 kg/ha s-au obținut la porumb (2,8 t/ha), triticale (2,7 t/ha), orez (2,7 t/ha), orz (2,6 t/ha) și grâu (2,4 t/ha) .

CAPITOLUL II –PREZENTAREA PRINCIPALELOR CEREALE

2.1 Informații de baza privind piața grâului-date generale

Date privind evoluția suprafețelor și a producției în România

Tabel 2.1.

Sursa: 2007 – 2013 – Date INS – Anuarul Statistic al României 2015
          2014 – Date INS –Producția vegetală la principalele culturi, în anul 2014  

Potrivit datelor INS ,atât suprafața ,cât si producția Romniei au crescut semnificativ din anul 2007 pâna în anul 2014.După cum se observă și in tabelul de mai sus , (tabelul 2.1) , suprafața Romaniei a fost in anul 2007 de 1975,0mii hectare și a ajuns in anul 2014 la 2071 mii hectare.

Producția medie a Romaniei a inregistrat o crestere uriașă într-o perioadă de șapte ani ; în anul 2007 se înregistrau 1541kg/ha ,ajungând in anul 2014 la 3601 kg/ha,o producție aproape dublă.Înregistrându-se mici scadere în anul 2009 ,față de anul 2008,dar și în anul 2012 ,față de anul 2011.

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăți directe:

a) schema de plată unică pe suprafață;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naționale tranzitorii – ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

C. Legislație națională

– Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;

– Ordonanța de Urgență nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereal, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

– Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol

– Ordonanța de Urgență nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură

– Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor și speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020

D. Legislația comunitară

– Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și aRegulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

– Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 aleConsiliului;

– Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat.

E. Date privind prețul mediu de achiziție pe piața internă 

Tabel 2.1.1.

Sursa : 2007 – 2013 – Date INS – Anuarul Statistic al României 2015
           2014 – Date operative MADR

În tabelul 2.1.1.avem prețul mediu de achiziție la grâu pe piața internă.În anul 2007 s-a înregistrat o valoare de 0,61lei /kg .Cel mai mare preț la grâu pe piața internă a fostîn anul 2012,prețul fiind de 0,91lei /kg ,iar cel mai mic s-a înregistrat în anul 2009 , fiind de 0,47 lei /kg.

2.2. Informații de baza privind piața porumbului –date generale

A.Date privind evoluția suprafețelor și a producției în România

Tabel 2.2.

Sursa: 2007 – 2013 – Date INS – Anuarul Statistic al României 2015
          2014 – Date INS –Producția vegetală la principalele culturi, în anul 2014  

Potrivit datelor oferite de INS în tabelul 2.2. ,date privind evoluția suprafețelor și a producției de porumb în Romănia putem observa ca producția medie cea mai mare a fost în anul 2014,când s-au întegistrat 4812 kg/ha .Cea mai mică producție totală a fost în anul 2007-3853,9 mii tone ,când suprafața a fost de 2524,7 mii hectare.

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăți directe:

a) schema de plată unică pe suprafață;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naționale tranzitorii – ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

C.Legislația națională

– Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;

– Ordonanța de Urgență nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordonanța de Urgență nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

– Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor și speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020;

D. Legislația comunitară

– Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și aRegulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

– Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 aleConsiliului;

– Regulamentul Delegat (UE) nr. – 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat.

E. Date privind prețul mediu de achiziție pe piața internă 

Tabel 2.2.1.

       Sursa : 2007 – 2013 – Date INS – Anuarul Statistic al României 2015
           2014– Date operative MADR

Prețul mediu de achiziție pe piața internă la porumb în anul2007 a fost de 0,55 lei/kg ,a crescut în 2008 la 0,72lei/kg ,iar în 2009 a fost mai mic de cât în 2007-(0,48lei /kg).În anul 2014 a fost mai mic fața de anii 2011,2012 și 2013.

2.3. Informații de baza privind piața orzului și a orzoaicei – date generale

A.Date privind evoluția suprafețelor și a producției în România

Tabel 2.3

Sursa: 2007 – 2013 – Date INS – Anuarul Statistic al României 2015
          2014 – Date INS –Producția vegetală la principalele culturi, în anul 2014  

Suprafața cultivată cu orz și orzoaică în România în anul 2007 a fost de 363,8mii hectare ,a crescut de la an la an ajungând în anul 2014 la 504 mii hectare ,cu o usoara scadere în anul 2012 –(424,2 mii hectare ).Producția medie a fost în anul 2007 de 1461 kg/ha și a ajuns în anul 2014 la 3305 kg/ha ,iar producția totala de orz și orzoaică a fost în 2007 de 531,4 mii tone și a ajuns la 1666 mii tone în anul 2014.

 B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăți directe:

a) schema de plată unică pe suprafață;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naționale tranzitorii – ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

 C. Legislația națională

– Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;

– Ordonanța de Urgență nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2015 și a modului de aplicare a anumitor cerințe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015.

D. Legislația comunitară

– Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și aRegulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

– Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 aleConsiliului;

– Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat.

E. Date privind prețul mediu de achiziție pe piața internă 

Tabel 2.3.1.

Sursa : 2007 – 2013 – Date INS – Anuarul Statistic al României 2015

Prețul mediu de achiziție pentru orz și orzoaică a variat între anii 2007-2013 între 0,59 și 0,86 lei /kg.Cel mai mare s-a înregistrat în anul 2012 și anume :0.86lei/kg.

2.4. Informații de baza privind piața orezului –date generale

A.Date privind evoluția suprafețelor și a producției în România

Tabel 2.4.

Sursa: 2007 – 2013 – Date INS – Anuarul Statistic al României
         * Date operative MADR

Potrivit datelor operative MADR,evoluția suprafețelor ți a producției de orez în România a înregistrat în anul 2007 o producție medie de 3263 kg/ha ,pe o suprafață de 8,4 mii hectare și o producție totala de 27,5 mii tone .În anul 2009 s-a înregistrat cea mai mare producție totală de orez – 72,4 mii tone pe o suprafață de 13,9 mii hectare.

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăți directe:

a) schema de plată unică pe suprafață;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificată pentru micii fermieri;

2. Ajutoarele naționale tranzitorii – ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

C. Legislația națională

– Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;

– Ordonanța de Urgență nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cerealecu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

– Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2015 și a modului de aplicare a anumitor cerințe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015.

D. Legislația comunitară

– Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

– Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului;

– Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat.

Capitolul III. STUDIU DE CAZ – POTENȚIALUL DE EXPORT / IMPORT AL ROMANIEI ÎN SECTORUL DE CEREALE

3.1. Agricultura in economie

Agricultura, este un sector în continua dezvoltare și ce contribuie anual cu 6-7% din PIB, a adus 18,5 miliarde de euro în economie anul trecut (2011), cel mai bun rezultat din istorie și un plus de 28% față de anul 2012, potrivit primelor estimări ale Eurostat .

Plusul de anul trecut (2011) a fost susținut de creșterile de pe piața cerealelor (+64%), din piața furajelor (+60%),a cartofilor (+87%) și a plantelor industriale (+61%) .

România a mai avut rezultate apropiate de cele ale anului trecut în 2011 cu o producție de 18 miliarde de euro și în 2008, atunci când piața s-a ridicat la 18,1 miliarde de euro . Rezultatele din agricultură arată că scăderea prețurilor la materiile prime agricole precum cerealele și semințele oleaginoase nu a reușit să depășească creșterea rezultatelor în volum. 

Pe plan național, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei românești. Contribuția agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%.

Ponderea agriculturii, silviculturii, și pisciculturii în PIB

Creșterea afacerilor din agricultură a venit în 2013 pe fondul vremii bune care a susținut productivitățile pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiță, dar care a dat și o gură de aer crescătorilor de animale ,care au avut de suferit datorita prețurilor mari la furaje după seceta din vara anului 2012.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 2013

Producția agricolă a continuat astfel să se bazeze anul trecut pe sectorul vegetal , care a acoperit mai bine de două treimi din total și care a înregistat o creșetere cumulată de 40%.

În același timp, zootehnia a avut un ritm de creștere de trei ori mai mic. Recolta de grâu ajungând anul trecut la o valoare de 1,4 miliarde de euro, în creștere cu 40,6% spre deosebire de 2012, orzul a crescut cu două treimi la 359 de milioane de euro iar piața porumbului s-a ridicat cu 85% la 2,6 miliarde de euro.

În plus, orezul a adăugat alte 16 milioane de euro, în creștere cu 10% față de anul 2012.România a avut anul trecut o recoltă totală de cereale de circa 20 de milioane de tone, cu 50% peste cantitățile strânse în 2012 și a ocupat poziția a doua în Uniunea Europeană la porumb. Fermierii au avut rezultate la fel de bune și pe piața semințelor oleaginoase, astfel că producția de floarea-soarelui din toamnă a fost de 2 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană.

Fără o piață zootehnică dezvoltată, agricultura locală rămâne cu o viteză în spatele economiilor mari din piețele vest-europene. Anul trecut, fiecare hectar de teren agricol al României a generat o producție valorică de 1.185 de euro, la mai bine de jumătate față Germania sau Franța, liderii pieței agricole din Uniunea Europeană. Capacitatea fermierilor români de a transforma grânele sau animalele în bani este relativ slabă și atunci când este comparată cu cea a altor agricultori din regiune. Spre exemplu, în Polonia fiecare hectar de teren a generat anul trecut încasări medii de 1.300 de euro. Rezultate mai slabe decât România au însă în regiune fermierii din Bulgaria (760 euro/hectar) sau cei din Ungaria (1.000 euro/hectar).

O situație similară este valabilă și pentru valoarea adăugată brută adusă de agricultură, un indicator rezultat din diferența dintre valoarea producției agricole și consumul intermediar (costurile de producție înregistrate în ferme). În România, valoarea adăugată brută generată de fiecare hectar a fost anul trecut de 509 euro, tot la jumătate față de Germania și de Franța, care au avut 848 euro, respectiv 943 reuro.

De la o prognoză de 1,6% în primăvara acestui an, creșterea economică a României a fost revizuită în sus la 2,2% pentru finele lui 2013, avansul valorii adăugate brute din agricultură fiind estimat la 11,9%, față de procentul inițial de 6,4%.

Pe fondul unor condiții meteo favorabile, dar și a unor măsuri luate de autorități în sectorul irigațiilor, producția vegetală va depăși în acest an 22 de milioane de tone, fiind aproape de nivelul anului 2011, dar cu 50% mai mare decât anul trecut, an în care seceta "a pârjolit" recoltele până la un nivel de numai 14 milioane de tone. Statisticile arată că suprafața terenurilor necultivate a scăzut de zece ori în ultimii ani, de la trei milioane de hectare în 2007-2008 la numai 300.000 de hectare în prezent, dintr-un total arabil de aproape 11 milioane de hectare.

Surpriza , în 2013, a fost scăderea TVA la pâine și produse de panificație de la 24% la 9%, măsură așteptată de industria de morărit și panificație care se luptă anual cu o evaziune de 70%, dar care nu a adus, deocamdată, rezultatele așteptate în privința încasărilor la buget, chiar dacă la raft pâinea s-a ieftinit, în medie, cu 12%, iar consumul a crescut cu circa 15 procente.

3.2. Dinamica exporturilor și a importurilor romanesti de cereale 2007-2014

3.2.1. Situația privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de grâu în perioada 2007-2014

Tabel 3.2.1.

Sursa de date: INS – EUROSTAT

Potrivit datelor precizate in tabelul de mai sus (3.2.1.) ,date ce ne arată atât cantitatea cât si valoarea importurilor și a exporturilor de grâu putem constata ,că valoarea cantițarii exportate de România este mult mai mare de cât valoarea cantitații importate.România a importat in anul 2007 o cantitate de 587.525,7 tone de grâu ,an în care valoarea exporturilor (45.936,9) este mai mică față de valoarea importurilor (108.968,9).În anult 2008 se observă o scadere a cantitații importate ,față de anul 2007 și o creștere semnificativa cantitații de grâu exportată.

Atât valoarea importurilor ,cât și cea a exporturilor variază de la an la an .Cea mai mare cantitate de grâu a fost importată in anul 2010 și anume : (719.954,0 tone ) , cu o valoare de (112.444,4 mii euro ), iar cea mai mare cantitate exportată a fost înregistrată în anul 2014 (4.965.422,7tone ), cu o valoare de (959.356,8 mii euro).

3.2.2. Situația privind privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de porumb în perioada 2007-2014

Tabel 3.2.2.

Sursa de date: INS – EUROSTAT

La fel ca și în cazul grâului ,se poate observa din tabelul 3.2.2. că valoarea exporturilor de porumb în perioada 2007-2014 este mult mai mare față de valoarea importurilor,datorită cantitaților mult mai mari exportate .În anul 2007 se înregistrează o valoare mai mare a importurilor ,față de cea a exporturilor ,datorită cantitații mai mari exportate (667.005,7 tone ) față de (312.288,5tone ).Cea mai mare valoare a importurilor ,în perioada 2007-2014 se înregistrează în anul 2012 și anume: (191.133,1 mii euro ), pe când valoarea exporturilor în același an a fost de : (596.517,6 mii euro ), mult mai mică față de anii 2013 și 2014.

Datorită costurilor cu cereale , atât valoarea importurilor ,cât și cea a exporturilor variaza de la an la an .

În tabelul de mai sus , se poate observa că valoarea importurilor a scăzut în anul 2014,față de anul 2007, de la 126.369,6 mii euro la 123.510,5 mii euro .Dacă analizăm valoarea exporturilor din 2007 pâna în 2014 observăm că aceasta a crescut în fiecare an ,de la (74.693,7mii euro in anul 2007) ,la o valoare de (755.147,2 mii tone in anul 20014).

3.2.3. Situația privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de orz în perioada 2007-2014

Tabel 3.2.3.

Sursa de date: INS – EUROSTAT

Potrivit datelor din tabelul de mai sus ,tabel (3.2.3.) , date oferite de catre Institutul National de Statistică, se poate observa că în cazul orzului atât cantitatea exportată ,cât și cea importată au fost mai mici față de cele de grâu și porumb , așadar , valoarile importurilor și ale exporturilor sunt mai mici .

Se poate observa o creștere considerabilă din anul 2007 pană în anul 2014,cu foarte mici excepții in anii 2009 și 2010 , unde s-a produs o scadere față de anul 2008.

Ca și în cazul grâului și al porumbului , valoarea importului la orz este mai mică în toți acești ani față de valoarea exporturilor.

3.2.4. Situația privind schimburile comerciale intra și extracomunitare de orez în perioada 2007-2014

Tabel 3.2.4.

Sursa : INS – INTRASTAT

Conform datelor din ( tabelul 3.2.4),privind schimburile intra și extracomunitare de orez în perioada 2007-2014 putem spune; că spre deosebire de grâu,porumb și orz ,orezul înregistrează cele mai mici cantitați și valori la import ți export .

Cea mai mare cantitate importată a fost în anul 2011- 114.720,9 tone ,urmând ca în anul 2012 să se înregistreze o cantitate semnificativ mai mica fața de 2011 și anume : 42.358,0 tone .

În cazul orezului cantitațile importate sunt mult mai mari față de cantitațile exportate ,așadar ,-valoarea importurilor este mai mare față de valoarea exporturilor

În anul 2007 –valoarea importurilor a fost mult mai mare decaât valoarea exporturilor : (de la 16.854,2 mii euor la 1.142,9 mii euro)

Cu toate că ploile au afectat o mare parte din calitatea recoltei locale de 7,5 mil. tone, fermierii au triat în depozite suficientă marfă astfel încât traderii să reușească să câștige licitații internaționale în acest debut de sezon. Achizitorul de stat din Egipt, cel mai mare stat importator de grâu la nivel mondial, a cumpărat 67% din întreaga cantitate de grâu livrată de România în afara UE. Grâul românesc nu a mai reușit însă să își facă loc între cel franțuzesc și rusesc în ultima lună și jumătate, două origini cu prețuri mai competitive.

În plus, la mix-ul exporturilor de cereale se adaugă și cele aproape 0,5 milioane de tone de orz încarcate pe vase și trimise în cea mai mare parte către Arabia Saudită și alte 0,4 milioane de tone de porumb din noua recoltă, marfă ce a început să ajungă în porturi abia în ultimele săptămâni, pe măsură ce fermieri au terminat de recoltat.

3.3. Locul României pe piața europeana a cerealelor

România este pe locul trei în UE la exportul de cereale către piețele extracomunitare. La porumb este pe primul loc.

Traderii de materii prime agricole au exportat 2,1 milioane de tone de cereale (grâu, orz și porumb) în perioada 1 iulie-14 octombrie (primele 16 săptămâni ale sezonului comercial curent) astfel că marfa românească este pe locul trei în topul celor mai mari exportatori din UE către piețele extracomunitare. Aproape două treimi din cantitatea deja livrată sunt acoperite de grâu, restul fiind împărțit aproape egal între comenzile de orz și porumb.

„Volumul făcut de România pe piețele terțe a fost mare pentru că producția europeană a fost de asemenea mare, astfel că cererea a fost mult mai mică din destinațiile comunitare precum Italia sau Spania. România a trebuit să caute piețe noi“, a explicat Victor Beznea, directorul Prutul Agri Trade, unul dintre primii 20 de comercianți de materii prime agricole de pe piața locală.

Situația face ca exportul românesc de cereale să se situeze pe a treia poziție a topului european după primele 16 săptămâni ale sezonului la o diferență de 0,9 mil. tone de liderul Franța și la 0,6 mil. tone de Germania, ocupanta celui de-al doilea loc.

Poziția economiei locale este paradoxală și arată gradul de expunere al cerealelor românești pe piața internațională în condițiile în care Franța și Germania au producții de până la de 3,3 ori mai mari decât cea locală. „Livrările merg bine în pofida congestiilor din portul Constanța. Capacitățile de stocare din port s-au mărit, dar în același ritm a crescut și producția astfel că barjele și camioanele ajung să aștepte uneori cu săptămânile“, a spus Victor Beznea de la Prutul Agri Trade.

Portul Constanța înseamnă aproape totul pentru afacerile făcute de comercianții de cereale cu partenerii din afara Uniunii Europene având în vedere că aceasta este principala poartă de plecare a mărfurilor agricole. Odată cu producția și investițiile în capacități de stocare din port, au crescut și exporturile către piețele din Orientul Mijlociu, nordul Africii sau chiar către cele din Orientul Îndepărat.

Dacă în sezonul 2007/2008, primul în care cerealele românești au avut ștampila UE, exporturile către aceste piețe erau de numai 0,6 milioane de tone, șapte ani mai târziu, în sezonul 2013/2014, acestea au fost de 12 ori mai mari. Comenzile de cereale din actuala recoltă venite din afara UE ar trebui să ajungă până la sfârșitul lunii iunie din 2015 la 6 mil. tone de cereale, dublu față de media ultimelor opt sezoane. Grâul, cel mai important produs cerealier de export al agriculturii românești, este tot pe a treia poziție în UE în funcție de volumul livrat către piețele terțe în primele 16 săptămâni ale sezonului, fiind în concurență atât cu marfa franțuzească și germană, dar și cu cea din Rusia și Ucraina.

3.4. Piețe representative in Romania –prețuri medii 2013-2015

Anul 2015

Sursa: (MADR)Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale

3.5. Bunge – unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din România

 Bunge România a devenit lider prin creșterea constantă a celor două mărci importante din portofoliu, Floriol și Unisol, și prin achiziționarea în 2002 a grupului Cereol, achiziție la nivel internațional, și a două fabrici Interoil și Muntenia din România. Bunge este prezent în România din anul 2002.

3.5.1. Cine este Bunge ?

Este o companie multi-națională,prezentă in peste 46 de țari ale lumii ,cu o istorie incepând cu 1818 când P.G.Bunge a fondat in Amsterdam Bunge M Com.

În 1859 a relocat in Amsterdam comerțul cu cereale,iar in anul 1884 extinde operațiunile în Argentina.

Procesul de expansiune continuă in intreaga lume, si anume :in anul 1918 in America de Nord,dupa care intră pe piața din Brazilia cu o diversitate de produse inclusiv fertilizatori pentru sol .Exportă soia din Brazilia către celelalte țări ,ajungând în anul 1967 să construiască și să deschidă prima fabrică de procesare a semintelor de soia din Uniunea Sovietică.

În anul 2005 deschide operațiunile in China.

În jurul anilor 2000 se extinde în Europa . In tara noastra este prezenta din 2003 ,când achiziționeaza de la SEREOL,fabrica de ulei de la Iași care are cea mai mare capacitate ,București si in cele din urmă ,de la Oradea.

Începe un proces rapid de dezvoltare a celor trei fabrici punându-se amprenta pe brandurile locale de ulei : (Floriol , Muntenia, Unisol ,Raza Soarelui, Ulvex , Rumen).Paralel cu dezvoltarea fabricilor si renumitelor branduri,care ajung in scurt timp numarul unu pe piață, se dezvoltă și businessul de agri-comerț cu cereale, axat in principal pe :

1) asigurarea materiei prime necesare celor trei fabrici (procesare floarea-soarelui , soia, rapiță)

2)exportul cerealelor in toate colțurile lumii ,ajungând în prezent sa fie între primii trei mari jucători pe piața de cereale din România și din lume.

În anul 2012 ,Bunge a încheiat un parteneriat de business „ Joint Venture” cu grupul Martifer. Acest parteneriat ,încă in desfașurare ,vizează cele două fabrici PRIO:Prio Extracție și Prio Biocombustibil ,care se gasesc in localitatea Lehliu Gara din județul Calarași.

Scopul Bunge este de a imbunatați viata – nu exista nimic mai fundamental decat hrana .Responsabilitatea companiei Bunge este de a o face mai disponibilă si mai ieftină.Undeva în lume,în fiecare moment,îngrașământul Bunge îmbunatațește calitatea solului; utilajele lor proceseaza ultima recoltă;vasele lor încarcate cu grâne și semințe oleaginoase pornesc de la terminarele lor portuale iar produsele alimentare ajung în restaurante și in casele oamenilor.

Produsele și serviciile Bunge cresc eficiența afacerilor ,ajută milioane de persoane sa se hraneasca mai bine ,ajuta comunitațile rurale să se dezvolte si societatea sa prospere .La fiecare pas se straduiesc să păstreze resursele naturale de care depinde lumea in care trăim.

Munca la Bunge este asemeni unui sistem masiv si sofisticat ,unul pe care majoritatea consumatorilor nu îl vor vedea niciodată,chiar dacă se bucură de numeroasele sale beneficii.Necesită aptitudini si expertiză,investiții si informații si mii de profesionaliști dedicați care lucrează in echipă.

3.5.2 Abordarea Bunge

Bunge nu este singura companie din industria agro-alimentară din lume,însă abordarea lor îi distinge .Pe o piață în continuă schimbare ,perspectiva lor duală-descentralizare și integrare-reprezintă un avantaj imens.Cele mai bune decizii sunt luate la nivel local,unde se pot vedea și se poate profita de noi oportunitați.Din acest motiv operațiunile lor sunt descentralizate.Scopul lor este de a permite libertate de acțiune și un timp de reacție mai bun fermierilor și clienților pe care îi servesc .

Abordarea descentralizată și integrată permite companiei să evolueze.Această muncă este semnificativă pentru fermieri , care pot crește și vinde mai multe recolte datorită îngrășămintelor și accesului pe piață pe care îl oferă ; pentru clienții si consumatorii care se bazează pe produsele ieftine și de calitate care le sunt oferite .

Bunge aduce hrana din locul unde este cultivată în locul unde este necesară,indifferent dacă vine dintr-un loc apropit sau de la mii de kilometri departare .Sunt în parteneriat cu agricultori ,folosindu-le îngrașământ si informații practice pentru a-I ajuta sa producă recolte mai mari și mai bune.Cumpară ,vinde ,inmagazinează și transportă recolta și o procesează pentru a produce hrană pentru animale ,produse alimentare și ingrediente de baza și alte produse .Procuce combustibil regenerabil care ajută transportarea alimentelor și a persoanelor cu un impact redus asupra mediului inconjurator.

Rețeaua globală Bunge de silozuri de cereale, mori , fabrici de prelucrare , le furnizează oamenilor produsele alimentare pe care le doresc ,atunci când le doresc.Lanțurile de valori ,inclusive afacerile și activitațile incep cu ferma și se termină cu consumatorul final .Echipa combină cunoștințele locale cu o viziune globală și gestionează complexitatea și volatilitatea pentru a creea cea mai mare valoare pentru toti .

Pentru a crește si a le merge bine ,culturile au nevoie de lumina soarelui și de apa ,carbon,hidrogen și oxigen din aer și nutrienți din sol.Dintre acești nutrienți , plantele au nevoie, mai ales de nitrogen (N) ,fosfor (P) și potasiu(K).Compania Bunge vinde ingrașăminte N,P,K, care ii ajuta pe agricultori sa resolve deficiențele nutrienților din sol .Ingrașămintele lor imbunatatelsc producerea rădăcinii plantelor ,creșterea frunzelor și a tulpinii , înflorirea și rodirea și rezistența la paraziți si maladii.Toate acestea contribuie la o recoltă mai bună.

Hrana si contractele futures

Piețele de marfuri se află în centrul comerțului agricol global.

Variabile precum vremea , costurile de transport de marfă , prețurile energiei și fluctuațiile valutare fac comerțul agricol complex și ,uneori , volatile.Gestionarea acestor riscuri este o parte esențială a afacerii Bunge.Realizează acest lucru având o viziune globală și o echipă de experți in comerț , manageri de risc și alti profesioniști , care gestioneaza propriile riscuri și furnizează serviciile de administrare a riscului și servicii financiare , agricultorilor și clienților.

Bunge procesează semințe de soia , semințe de rapiță , rapiță , semințe de floarea-soarelui , porumb, trestie de zahăr și alte marfuri agricole , pentru a fabrica produse și ingrediente cu numeroase întrebuințări.

Acestea includ:

furaje pentru găini ,porcine , bovine și pește

uleiuri , margarine

zahăr și etanol , provenit din trestia de zahăr, utilizat pe post de combustibil regenerabil .

porumb măcinat și grâu utilizat in cereale , produse de panificatie,

uleiuri utilizate în solvenți ,lubrifianți ,cerneluri și alte întrebuințări nealimentare.

Date despre firma din 2005 pana in 2013

Sursa: Ministerul Finanțelor.

CAPITOLUL IV

4.1 Concluzii generale aferente lucrarii

4.1.1.Concluzii Bunge

Bunge este o companie multi națională în continuă creștere ,dezvoltare și schimbare ,care are o strategie de business ancorata în realitate și pregătită pentru viitor.

Deciziile și strategia de business se clasează de sus in jos in sistem piramidal.Sarcinile sunt bine împarțite astfel încat fiecare om ,indiferent de poziția sau funcția ocupata in companie iși cunoaște rolul ,sarcinile ,fiind orientat catre rezultate si performanță.

Înca din procesul de selecție și recrutare ,oamenii sunt aleși după un sistem de valori (valorile companiei) și dupa un sistem de competențe predefinit.

Am întâlinit oameni care sunt în această companie de peste zece ani ,de când a intrat Bunge pe piața din România și care sunt foarte mândrii că apartin acestui grup.Am observat că la baza procesului ,pe langa oamenii din interiorul companiei ,(omul este cel mai important capital al unei companii) stă seriozitatea cu care oamenii își îndeplinesc sarcinile , dedicarea lor , respectul față de politicile si procedurile companiei.Toata lumea știe ce are de facut și respecta procedurile,instrucțiunile și modul de lucru.Politicile si procedurile ,cu toate că sunt multe și destul de stufoase nu se abat de la legea româneasca .

Toate procesele ,indiferent că vorbim de :proceduri de lucru ,de politici de acordare a bonusurilor,de acordare a prețului de achiziție a mărfurilor sau pe produs finit ,procedură de recrutare si selecție ,de acordare a concediilor (de odihna ,de studii,fara plata s.a.) sunt atent supravegheate de un departament de control ,departamentul de Audit Intern .Acest departament veghează și are rol de consultare ,care corespunde cu legislatia româneasca si cu politica grupului.

Am fost impresionata de programele care le dezvolta pentru tinerii absolvenți și anume:

-YOUNG ENGINEER PROGRAM

-YOUNG TRADER PROGRAM .

Deorarece prin aceste programe dau sansa tinerilor de a se dezvolta într-un business complex de viitor și oricine și-ar dori sa muncească.

Prin programul de Y.E.P. sunt recrutați printr-un proces total transparent din toată țara ,tineri absolvenți de inginerie mecanica ,tehnologie ,industrie alimentară și pe parcursul a doi ani ei invață toate fazele din procesul de producție al uleiului vegetal de floarea-soarelui ,soia si bio disel, în toate cele trei fabrici din România , una din ele este la Buzău ,iar celelalte două se gasesc la Lehliu ,dupa care sunt detașați pe o perioada de șase luni la fabricile Bunge din Europa pentru a avea termeni de comparație sub supravegherea unui manager.

BIBLIOGRAFIE

Claudiu Porumbăcean Politica agricolă comună a Uniunii Europene și aplicarea acesteia în România 30 -(Centrul de Resurse Juridice 2004:11).

PORUMBĂCEAN, Claudiu, Poiliticile și instituțiile Uniunii Europene, Ed. „Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2009.

INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA, Politica agricolă, Ed. Blueprint International, București, 2003.

CENTRUL DE RESURSE JURIDICE, Agricultură, Ediția.a 2-a, Ed. Pipera Dacris, București, 2004.

COMISIA EUROPEANĂ, Direcția Generală pentru agricultură, Politica Agricolă Comună pe înțelesul tuturor, 2004.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Direcția Generală Implementare, 2005.

Pagina Web a Rețelei Euractiv n.d. http://www.euractiv.ro (accesată în data de 24 august 2010).

Pagina Web a Guvernului României n.d. http://www.gov.ro (accesată în data de 12 septembrie 2010).

Pagina Wwb a Comisiei Europene n.d. http://ec.europa.eu/romania/information/publications/ (accesată în data de 24 august 2010).7

(TABELE PRETURI )

MADR MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE –PRETUL CEREALELOR PE PIETE REPREZENTATIVE IN ROMANIA. http://www.madr.ro/pretul-cerealelor-pe-pietele-reprezentative-din-romania.html

http://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-romaniei-2014.pdf .SURSA: ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI.

http://statistici.insse.ro/shop/

AGRNTIA NATIONALA DE PRESA-AGERPRES (LUNI ,16DEC 2013,12:34 . ECONOMIE ) http://www.agerpres.ro/economie/2013/12/16/retrospectiva-2013-productiile-record-din-agricultura-sustin-peste-asteptari-economia-romaniei-in-acest-an-12-34-19

http://www.zf.ro/wikizf/bunge-romania-s.r.l.-10107039 (Ziarul Financiar 21.septembrie 2012)

BIBLIOGRAFIE

Claudiu Porumbăcean Politica agricolă comună a Uniunii Europene și aplicarea acesteia în România 30 -(Centrul de Resurse Juridice 2004:11).

PORUMBĂCEAN, Claudiu, Poiliticile și instituțiile Uniunii Europene, Ed. „Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2009.

INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA, Politica agricolă, Ed. Blueprint International, București, 2003.

CENTRUL DE RESURSE JURIDICE, Agricultură, Ediția.a 2-a, Ed. Pipera Dacris, București, 2004.

COMISIA EUROPEANĂ, Direcția Generală pentru agricultură, Politica Agricolă Comună pe înțelesul tuturor, 2004.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Direcția Generală Implementare, 2005.

Pagina Web a Rețelei Euractiv n.d. http://www.euractiv.ro (accesată în data de 24 august 2010).

Pagina Web a Guvernului României n.d. http://www.gov.ro (accesată în data de 12 septembrie 2010).

Pagina Wwb a Comisiei Europene n.d. http://ec.europa.eu/romania/information/publications/ (accesată în data de 24 august 2010).7

(TABELE PRETURI )

MADR MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE –PRETUL CEREALELOR PE PIETE REPREZENTATIVE IN ROMANIA. http://www.madr.ro/pretul-cerealelor-pe-pietele-reprezentative-din-romania.html

http://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-romaniei-2014.pdf .SURSA: ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI.

http://statistici.insse.ro/shop/

AGRNTIA NATIONALA DE PRESA-AGERPRES (LUNI ,16DEC 2013,12:34 . ECONOMIE ) http://www.agerpres.ro/economie/2013/12/16/retrospectiva-2013-productiile-record-din-agricultura-sustin-peste-asteptari-economia-romaniei-in-acest-an-12-34-19

http://www.zf.ro/wikizf/bunge-romania-s.r.l.-10107039 (Ziarul Financiar 21.septembrie 2012)