Perfectionarea Gestiunii Performantelor In Bancile DIN Republica Moldova
PERFECȚIONAREA GESTIUNII PERFORMANȚELOR ÎN BĂNCILE DIN REPUBLICA MOLDOVA
Cuprins:
Lista abrevierilor
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND GESTIUNEA
PERFORMANȚEI BANCARE
Esența și particularitățile gestiunii performanțelor bancare
1.2. Conținutul și metode de apreciere a performanțelor bancare
1.3. Influența factorilor asupra gestiunii performanțelor bancare
Capitolul II. ANALIZA GESTIUNII PEFORMANȚELOR ÎN BANCĂ
2.1. Organizarea gestiunii performanțelor bancare în
BC ,, Banca de Economii,, S.A
2.2. Aprecierea performanțelor bancare în în BC ,, Banca de Economii,, S.A
2.3. Diminuarea impactului riscurilor bancare asupra gestiunii
performanțelor bancare
Capitolul III. DIRECȚII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A GESTIUNII
PERFORMANȚELOR BANCARE
3.1. Practici internaționale de gestiune a performanțelor bancare
3.2. Căi de îmbunătățire a gestiunii performanțelor bancare
CONCLUZIE
BIBIOGRAFIE
ANEXE
LISTA ABREVIERILOR
BC- Bancă Comercială;
BNM- Banca Națională a Moldovei;
CNT- Capital Normative Total;
PIB- Produdul Intern Brut;
S.A.- Societate pe Acțiuni;
BEM- Banca de Economii;
BS- Banca Socială;
ROA- Rentabilitatea Activelor;
ROE- Rentabilitatea Capitalului;
SPREAD- Marja bancară relativă;
CAMEL:
C- suficienșa capitalului;
Calitatea activelor;
M- management;
E- rentabilitatea;
L- lichiditatea.
INTRODUCERE
Instituțiile bancare au un rol primordial în sectorului financiar, iar bună funcționare a acestora asigură o gestionare corectă a unităților economice și a întregii economii, așadar pentru întreaga economie în ansamblu crearea unui sistem bancar functional, a fost o preocupare permanentă. Capabil să propună o varitate de produse și servicii, care să satisfacă exigențele potențialilor clienți, de la apariția primelor manifestări bancare până în prezent.
Banca reprezintă unul din cele mai importante elemente ale pieței financiare, activitatea ei determinînd în foarte multe cazuri direcțiile de dezvoltare ale unei economii. De activitatea băncii depinde accesibilitatea creditelor pentru populație și agenții economici, rapiditatea și siguranța transferurilor naționale și internaționale, decizia persoanelor de a-și fructifica economiile.
Actualitatea și importanța problemei abordate, rezultă, în opinia mea, din faptul că tratează o problemă de mare interes pentru toți participanții la viața economică, în special dacă este vorba de instituțiile bancare.
Odată cu avansarea economiei și perfecționarea mediului de afaceri din Republica
Moldova sistemul bancar a avut o dezvoltare destul de reprezentativă. În condițiile impulsionate de globalizare, provocările înaintate nu poate fi satisfăcute fără existența unui sistem bancar performant, care să facă față concurenței acerbe dintre țările lumii. Factorii specifici economiei moldovenești – tranziție, globalizare – reflectă posibilități importante pentru creșterea performanțelor economico – financiare, realizarea de profituri suplimentare, dar și riscuri majore.
Astfel, prin intermediul demersului meu am încercat să accentuez prin intermediul comparației modalităților de evaluare a bonității clienților, dar și a posibilităților de ierarhizare a instituțiilor bancare pe baza performanțelor și a altor indicatori. Am ales această temă ca urmare a impactului pe care activitatea bancară o induce în economie dar și pentru faptul că în zilele noastre nici un sistem economic nu poate funcționa fără bănci profitabile și bine consolidate.
Scopul lucrării constă în studierea și realizarea diagnosticului performantelor financiare ale BC „Banca de Economii’’ S.A., iar obiectivele rezultă din scopul acesteia. Viabilitatea băncii este diagnosticată prin prisma forții sale de a crea și optimiza performanțele sale financiare. Cele trei capitole ale lucrării integrează judecăți, rationalități, raportări la exigențele legislației în vigoare, recomandări.
Ca obiective primodriale în cercetarea dată au fost:
Cercetarea aspectelor teoretice privind conceptul de performanță bancară;
Speficarea normelor și indicatorilor de performanță bancară prezenți în legislație;
Evaluarea performanțelor bancare la BC „Banca de Economii’’ S.A., reflectată prin ansamblu de indicatori de performanță bancară;
Executarea ratingului la BC „Banca de Economii’’ S.A.;
Specificarea spectrului de probleme cu care se întîlnește sistemul bancar din Republica Moldova;
Identificarea practicilor internaționale de majorare a performanțelor bancare;
Determinarea direcțiilor de perfecționare a gestiunii peformanțelor în cadrul băncilor din Republica Modova.
Obiectul investigat a acestei lucrări îl desemnează sectorul bancar autohton, în particular
BC Banca de Economii S.A. Obiectul și sarcinile cercetării au determinat structura prezentei lucrări care constă din introducere, trei capitole și concluzii.
Metodologia cercetării lucrării se compune dintr-un sistem diversificat de indicatori care
asigură analiza cât mai eficientă a performanțelor bancare la „Banca de Economii’’ S.A. Emiterea direcțiilor de perfecționare și de creștere a gestiunii performanțelor, concomitent cu aplicarea ratingului de apreciere a performanței. Pe parcursul analizei s-a determinat rentabilitatea economică și financiară, suficiența capitalului și alți indicatori în ansamblu.
Baza informațională a lucrării include un număr variat de surse. Pe parcursul tezei s-a utilizat atât surse cu o bază legislativă cât și surse din literatura de specialitate. Dintre care:
legislația R.M în domeniul financiar-bancar ce vizează activitatea BNM, a societăților pe acțiuni, rapoartele anuale ale BC “Banca de Economii” S.A., precum și lucrări ale autorilor stăini și
autohtoni.
Valoarea investigației include un ansamblu de indicatori bine determinați pentru evaluarea calitativă a performanței bancare cu indicarea unui set de măsuri de perfecționare a activității întregului sistem bancar autohton, preluând practicile internaționale.
Structura lucrării a dus la o structurare a acesteia pe trei capitole, cu o introducere argument și, la final, concluzii, bibliografie și anexe.
În capitolul I „Abordări teoretice privind gestiunea performanței bancare” s-au documentat principalele concepții financiare ale performanțelor financiare, accentuându-se influența acestora asupra sistemului bancar autohton. S-a stabilit ca, performanța financiară se poate atinge prin gestiunea performantă a fondurilor de împrumut si a plasamentelor acestor fonduri, aceasta fiind apreciată prin maximizarea valorii instituției de credit. Din analizele efectuate, s-a dedus concluzia ca băncile îți pot perfecta performanțele financiare printr-un comportament rațional.
Capitolul II „ Analiza gestiunii performanțelor în bancă” își propune să determine o
imagine cât mai amplă a informației financiare, a rolului sau considerabil deținut în procesul de gestionare eficientă a resurselor unei banci și în realizarea diagnosticului activității bancare. Am studiat procesul de planificare financiara și principiile de organizare a managementului la nivelul BEM și am aratat că o bună gestionare a activităților de control formează o buclă care alimentează cu informații si cunostințe procesul de planificare. În acest capitol a fost analizată în detaliu și sistemul de gestiune a indicatorilor de performanță în particular la BC „Banca de Economii” financiare evidențiindu-se importanța acestora în vederea asigurării unei activități profitabile. Aici am dedus și relația profit-risc și impactul acestora asupra gestiunii performanței în cadrul băncii.
Capitolul III „Direcții de îmbunătățire a gestiunii performanțelor bancare” este destinat concluziilor dislocate în urma analizei performanțelor financiare ale BEM, stabilindu-se princi- palele linii directoare ale gestiunii bancare, ale optimizării performanțelor economico-financiare și a celor de minimizare a riscurilor bancare.
Totodată, în acest capitol au fost abordate și practicile internaționale aplicate de statele dezvoltate și un set de inovații care fiind implimentate în sectorul bancar moldovenesc, ar spori vizibil dezvoltarea întregii economii, știind că sistemul bancar în orice economie îndeplinește rolul de coloană vertebrală.
Subiectul tezei a pretins spre a fi unul multilateral dezvoltat, în toată complexitatea lui prin consultarea unui număr de 36 de surse bibliografice diverse ca tipologie care să puncteze esența asigurării performanțelor bancare.
CAPITOLUL I
ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND GESTIUNEA
PERFORMANȚEI BANCARE
Esența și particularitățile gestiunii performanțelor bancare
În Republica Moldova crearea și funcționarea băncilor comerciale se bazează pe ‚, Legea cu privire la instituțiile financiare’’, 550-XIII, aprobată la 21 iulie 1995. În conformitate cu această lege, Banca- este o instituție financiară care primește de la persoanele fizice și juridice depozite sau echivalentele lor, ce pot fi transferate prin intermediul diferitor instrumente de plată, și care folosește total sau parțial aceste mijloace pentru acordarea de credite sau investire pe propriul său cont și risc. Deși se consideră unele din cele mai profitabile instituții de pe piață, nesiguranța produsă de ultimele falimente bancare din anul 2009 și, respectiv, 2012, în Republica Moldova , au demonstrat necesitatea înțelegerii profunde a mecanismelor referitoare la performanța și profitabilitatea bancară și direcțiile de asigurare ale acesteia, pe termen lung, în contextul actual al dezvoltarii economiei naționale.
Unitatea bancară este acea instituție financiară ce are ca obiectiv primordial atragerea depozitelor și acordarea creditelor. Băncile își desfășoară activitatea sub gestiunea băncii centrale, sub formă de societăților comerciale.
Eficiența în gestiunea activității reflect adevăratul success al unei instituții financiare sau nefinaciare. Profitabilitatea unei instituții financiar bancare derivă din ansambulul de indicatori principali ce stau la bază comcomitent cu respectarea restricțiilor impuse de Banca Națională.
Etimologia cuvantului „performanță”, provine din substantivizarea verbului din limba engleză „to perform”, care în traducere aplicabilă contextului de afaceri, înseamnă „a îndeplini”, a executa o sarcină, în vreme ce substantivul „performance” semnifică doar actul, procesul îndeplinirii sarcinilor.
Sistemele bancare sedentare sunt constituite să ofere informații hotărâtoare tuturor participanților pe piața financiară fiind interesate și de îmbunătățirea performanțelor bancare.
Una din țintele principalele ale instituțiilor de credit este optimizarea profiturilor, performanța băncii fiind o dovadă al fixității și al încrederii deponenților, astfel că trebuie susținută dobândirea unor performanțe cât mai mari, pentru un sistem financiar eficient și dinamic.
Performanța poate fi definită ca fiind gradul de stabilitate a activității unei bănci, definit prin niveluri înguste ale riscurilor de orice tip și un trend normal de majorare al profiturilor de la o perioadă la alta.
Ca latură a managementului bancar, performanțele bancare, reprezintă un instrument de investigare de o importanță majoră pentru managerii băncii, acționari și, nu în ultimul rând, pentru toți participanții pe piețele financiare, care, prin natura activității, au relații de afaceri cu băncile.
Managementul performanțelor se intersectează cu cel al domeniului de management bancar, calitatea acestuia reflectându-se în performanțele bancare, legate nemijlocit de managementul activelor și pasivelor bancare, și care se reflectă în bilanțul propriu și contul de profit și pierdere.
Scopul principal al managementului bancar este de a a urmări procesul de activitate în cadrul băncilor, pentru obținerea profiturilor, adică asigurarea unei performanțe bancare superioare. Instrumentele de evaluare și expunere a performanțelor bancare sunt diferite, de la bancă la bancă, dar, unul dintre cele mai eficiedă la alta.
Ca latură a managementului bancar, performanțele bancare, reprezintă un instrument de investigare de o importanță majoră pentru managerii băncii, acționari și, nu în ultimul rând, pentru toți participanții pe piețele financiare, care, prin natura activității, au relații de afaceri cu băncile.
Managementul performanțelor se intersectează cu cel al domeniului de management bancar, calitatea acestuia reflectându-se în performanțele bancare, legate nemijlocit de managementul activelor și pasivelor bancare, și care se reflectă în bilanțul propriu și contul de profit și pierdere.
Scopul principal al managementului bancar este de a a urmări procesul de activitate în cadrul băncilor, pentru obținerea profiturilor, adică asigurarea unei performanțe bancare superioare. Instrumentele de evaluare și expunere a performanțelor bancare sunt diferite, de la bancă la bancă, dar, unul dintre cele mai eficiente îl constituie sistemul de indicatori, utilizat în acest scop.
Gestiunea este cîmpul de interconexiune a politicii, oamenilor și administrării, care exercită controlul necesar pentru a îndeplini acele obiective ce ar permite realizarea scopurilor propuse și anume de a asigura o dezvoltare, o stabilitate și o creștere în afaceri. Dacă e să abordăm gestiunea bancară, atunci aceasta este concepută după un șir de principii:
procesul de gestionare în bancă este un proces complex, ce presupune existența strînsă a legaturii atât între diferite domenii cât și în timp;
un mecanism integru ce presupune corelarea tuturor atribuțiilor gestiunii.
Gestiunea performanțelor bancare își pierde din esență cînd ne ciocnim cu un caz de neperformanță, motivul fiind elaborarea politicilor manageriale incorecte. În dependență de calitatea performanței obținute se determină un set de indicatori, pe cînd în cazul neperformanței, această situație spontan poate fi determinată de către o persoană competentă chiar din interiorul bilanțului băncii.
Respectiv, o pondere a activelor pe termen scurt, o neuniformă distribuire a plasamentelor din portofoliu, pondere a activelor fixe în total, nivelul provizioanelor, nivelul redus al capitalului comparativ cu obligațiile, reflectă cauze vizibile ale unei proaste gestionări a activelor și pasivelor băncii, și totodată un grad sporit de expunere a băncii la risc. În urma depistării nsuficienței de performanță, practica bancară a determinat din interiorul bianțului componentele care în legătura lor directă cu profitul și cu riscul. Ca în final, unele active pot fi performante sau neperformante, pe cînd activele care nu produc venituri nu primesc această însușire, nefiind în legatură directă cu plasamentele (asociat riscului).
Ca o derivată a conceptului de performanță, neperformanța activelor, poate fi stabilită în directă relație cu riscul de pierdere a resurselor investite și a veniturilor realizate neîncasate. Estimarea managementului performanței prin indicatori are un cuprins informativ mărginit având nevoie de norme sau standarde de comparare. Respectiv, se determină tendințele privind performanța și se compară cu alte bănci asemănătoare pe anumite perioade de timp.
Pentru oglindirea performanțelor bancare pe baza profitului (brut sau net) raportat la determinantele lui principale, banca calculează indicatorii de performanță bancară. Indicatorii fiind determinați în baza datelor prezentate în evidența contabilă a băncii, bilanțul contabil, raportul administratorilor și cenzorilor, contul de profit și pierdere, note explicative la bilanț.
Profiturilor obținute de bancă este influențat de factorii controlabili, și de factori necontrolabili.
Băncile pot ține sub control într-o măsură mai mică factorii externi, motiv pentru care instituțiile financiare își formulează strategii elastice pentru a reacționa la afirmarea negativă a acestor factori. Și până la urmă profitul rămâne scopul de bază, esențial al întreprinzătorului bancar, acesta urmărindu-l pe întreaga perioadă de activitate.
Este important de menționat că, profitul trebuie vizat la principalele lui determinante, pentru a putea accentua interactivitatea în dezvoltarea performanțelor bancare și a pune în evidență și totodată crearea condițiilor necesare pentru implimentarea pârghiile de acționare, cu scopul de îmbunătățire a acestora.
Sursa: elaborată de autor în baza cunoștințelor cumulate din Performanțe și riscuri bancare, [online]. Disponibil
http://ru.scribd.com/doc/95995680/CURS-1-Performante-Si-Riscuri-Bancare
Figura 1.1. Factorii de influență asupra profitului băncii
Profitul net determinându-se de la veniturile bancare brute care sînt formate din: veniturile din dobînzi si alte venituri din care se reduc cheltuielile aferente dobînzilor plătite de bancă pentru sursele atrase și cheltuielile operative sau de funcționare a societăților bancare respective. Iar acest profit net calculat poate fi repartizat sub formă de dividende acționarilor sau pentru alimentarea fondurilor bancare. Valorile sau sumele primite sau care urmează a fi primite din dobânzile aferente creditelor acordate și altor tipuri de investiții, executările de lucrări, prestările de servicii și din avantajele pe care banca a consimțit să le primească, livrările de bunuri, executarea unei obligații legale sau contractuale din partea terților reprezinta veniturile bancare.
Veniturile bancare reflectă sumele, valorile percepute din dobînzile aferente creditelor acordate și altor investiții, executările de lucrări, prestările de servicii, livrările de bunuri și din beneficiile pe care banca a admis să le primească, executarea unei obligații legale sau contractuale din partea tertilor, valorile sub forma veniturilor excepționale și a altor sume, obținerea cărora reprezintă scopul activității băncii.
Cheltuielile bancare includ sumele și valorile plătite sau ce urmează a fi achitate pentru resurse atrase, pentru materiale consumate, servicii și lucrări prestate de terți, pentru remunerarea personalului și executarea unor obligații legale sau contractuale, cheltuieli excepționale.
Cheltuielile bancare acestea au o influență invers proporțională cu profitul bancar, motiv pentru care se merită îndreptarea atenției spre găsirea posibilităților de reducere a volumului lor. Cheltuielile se analizează după structură, pondere prin analiza statică și dinamică precum și factorială.
Reamintim că, un stat, o economie nu-și poate asigura o gestionare eficientă a activității, fără un sistem bancar performant, deoarece băncile reprezintă coloana vertebrală în cadrul unei economii moderne. Iar modul de organizare al activității bancare și capacitatea de intermediere al operațiunilor la care asistă fiecare băncă definește, pînă la urmă, capacitatea acestora de a-și deservi nevoile din cadrul domeniilor sale reale.
Gestiunea performanțelor bancare îmbină caracteristicile măsurabile activității băncii, robustate de recomandarea trendului profiturilor unității financiare de la o perioadă de analiză la alta. Ca posibilitățile de creștere a profitului depinde de creștere volumului activelor profitabile și de posibilități de creștere a ratelor dobânzii la activele bancare.
Banca își poate majora profitul său nu numai prin reformarea ponderii diferitor tipuri de active în total portofoliu – în așa mod încât activele profitabile să posede cea mai mare pondere. Activitatea de gestiune eficientă a bancilor se intersectează cu managementul activelor și pasivelor bancare, și care sînt reflectate în bilanțul băncii și în contul de profit și pierdere.
Conținutul și metode de apreciere a performanțelor bancare
Managementul performanțelor – se intersectează cu celelalte domenii ale managementului bancar, deoarece calitatea acestora asistă și reprezintă competența performanțelor financiare ale băncii.
Componentele principale ale managementului performanțelor sunt:
Analiza și aprecierea performanțelor pe baza situației financiare, folosind indicatorii de
rentabilitate, randament, solvabilitate, precum si norme, standarde de comparatie ;
Programarea strategică și politica performanțelor bancare prin restrângerea corectă a cen
trelor furnizoare de performanțe ;
Sistematizarea și restructurarea performantelor bancare pe verigi si nivele, incluzând atât
profitabilitatea, cât și costurile bancare.
În cadrul băncilor indicatorii de performanță financiară denotă indicatorii care participă la analiza și evaluarea situației economice și financiare a acesteia. O pemisă importantă în obținerea profitului așteptat este supravegherea permanentă a indicatorilor de performanță bancară în legătură directă cu expunerea băncii la riscurile deja existente și totodată și potențialele riscuri care îi pot perturba activitatea. Pentru a putea determina capacitatea unei bănci sau a unui întreg sistem bancar și în același timp de a putea individualiza starea de solvabilitate, profitabilitate, pentru o anumită perioadă de activitate, se apelează la un sistem de indicatori, și anume la indicatorii de performanță financiară sau indicatori prudențiali. În principiu acești indicatori oferă o viziune de ansamblu asupra calității și eficienței activității bancare, dar și expunerii la riscuri.
Din categoria indicatorilor de performanță bancară se include: rata rentabilității economice, rata rentabilității financiare, rata profitului, rata utilizării activelor, marja netă de dobândă, eficiența costurilor (cost income ratio). Dacă e să enumerăm indicatorii prudențiali atunci aceștia sînt reprezentați de : rata de solvabilitate, rata general de risc, efectul de levier, rata lichidității imediate, indicatorul de lichiditate.
Respectarea limitelor impuse de Banca Națională și evoluția indicatorilor sînt monitorizate minuțios de către autoritățile de supraveghere, respective în baza rezultatelor obținute se analizează calitatea portofoliului de credite, capacitatea sistemului bancar la turbulențele de pe piețele internaționale.
Principalii indicatori utilizați în aprecierea performanțelor bancare sînt:
Rata rentabilității finaciare: reprezintă cea mai sugestivă expresie a profitului, indicînd
acționarilor eficiența investițiilor pe care le-au făcut în activitatea bancară. Acest indicator se determină ca raportul dintre profitul net și capitalul propriu, reflectând profitul net produs pe o unitate monetară de capital.
ROE = (1.1)
unde:
ROE- rata rentabilității finaciare
Prof- profitul net CP- capitalul propriu
Descompunerea lui ROE ajută managementul să determine elementele care participă la obținerea lui ROE, precum și luarea unor decizii care să stopeze sau să amplifice valorile fiecărui indicator. În mod schematic se regăsesc în figura de mai jos, care permit managementului băncii
să determine influența diferitor factori asupra indicatorului de rentabilitate a capitalului ROE.
DECIZII
= x
DECIZII
= x
DECIZII
Sursa: Management Bancar de Maricica Stoica, Editura Economica, București, p. 173.
Figura 1.2. Descompunerea indicatorului ROE
Din cei 3 indicatori gradul de îndatorare (GÎ) înregistrează cotele cele mai mari ca urmare a faptului că băncile operează în principal pe seama resurselor atrase. Cu cît gradul de îndatorare a băncilor este mai mare, cu atît rentabilitatea capitalului propriu este mai mare.
Rata profitului net (RPN) trebuie să fie un indicator controlat minuțios de către managementul băncii, astfel băncile își pot crește profiturile și totodată și dividendele acordate acționarilor, combinat cu un control riguros a cheltuielilor.
Utilizarea activelor (GUA) prin plasamente în active care aduc cîștiguri mari și sigure băncii asigură în mod direct creșterea profitului pe active obținut de bancă și deci creșterea ROE.
În mod clar, descompunerea lui ROE în cei trei indicatori permite o analiză temeinică a cauzelor care determină diminuarea profiturilor băncii, sugerînd totodată și locul unde managementul trebuie să caute soluții și să ia decizii în vederea remedierii profitului băncii.
Din analiza celor 3 indicatori se poate concluziona că realizarea unor profituri mari depinde de o serie de factori, cum ar fi:
– controlul sistematic asupra cheltuielilor de exploatare, astfel încît venitul din exploatare să se diminueze cît mai puțin;
– controlul atent al expunerii băncilor la risc, astfel încît gestiunea acestora să nu coste mult banca;
– ridicarea calității portofoliului de credite, astfel încît provizioanele și pierderile să afecteze cît mai puțin venitul din exploatare al băncii.
Rata rentabilității economice reprezintă efortul băncii de a-și folosi propriile resurse
financiare, cu scopul de a obține profit. Este indicatorul care reflectă cel mai bine cît de eficient lucrează managerii băncii, adică cît de eficient managerii gestionează resursele băncii. Profitul net raportat la total active determină ROA, exprimând profitul net obținut pe o unitate monetară de active.
(1.2)
unde:
ROA- rata rentabilității economice
Venit net- profitul net
100%- cifra de transformare a procentului în coeficient.
Rentabilitatea capitalului (ROE) propune o imagine a rentabilității băncii comparativ cu baza sa de capital. Limita de variație a acestui indicator este de 10-20%.
Rentabilitatea activelor (ROA) oferă o imagine generală asupra profitabilității băncii. Indicatorul tipic se situează între 0,5-1,6%.
Efectul de levier sau multiplicatorul definește nivelul de utilizare a resurselor suplimentare ce pot avea ca efect majorarea rentabilității financiare (ROE).
(1.3)
unde:
EM- efectul de levier
Capital- capitalul propriu
Respectiv, o ponderea mai mare a capitalului propriu, determină un efect al pîrghiei financiare mai mic.
Rata profitului acesta reprezintă principalul indicator de analiză, atunci cînd se
urmărește reducerea costurilor bancare.
(1.4)
unde:
Rpr- rata profitului
Venit. totale- venituri totale
100%- cifra de transformare a procentului în coeficient.
Acest indicator se determină ca raportul între pofitul și veniturile totale obținute. Iar mărimea lui depinde în primul rînd de raportul dintre veniturile și cheltuielile bancare și în același timp și de compaziția costurilor si veniturilor bancare.
Gradul de utilizare a activelor acest indicator se determină ca raportul între veniturile și
activele totale obținute pe parcursul unei perioade active. GUA depinde de mărimea ratei dobânzii pe piață și de structură a activelor.
(1.5)
unde:
GUA- gradul de utilizare a activelor
100%- cifra de transformare a procentului în coeficient.
O creștere a ponderii activelor ce aduc cele mai mari venituri, ar determina o maximizare a acestui indicator, cu un nivel cât mai redus a ratei dobânzii.
Radiografia performanței bancare poate fi pusă în evidență de modelul clasic de analiză – sistemul Du Pont, care compară profitul obținut de bancă cu riscul, prin echilibrarea câștigurilor cu pierderile rezultate în urma producerii riscului (vezi figura 1.3).
RPN Factorii de decizie față
de costuri și cheltuieli
ROA
GUA Decizii față de venituri și rentabilitate a
operațiunilor bancare
ROE
EM Sistemul DuPont compară profitul obținut de bancă cu riscul, prin echilibrarea câștugurilor cu pierderile rezultate în urma producerii riscului.
Sursa: elaborată de autor în baza informației prezentate de Dan CONSTANTINEASCU,
Management bancar, pag 64 ISBN978-973-7633-61-3
Figura: 1.3. Schema modelului Du Pont
unde:
ROE = return on investment (equity) = rata rentabilității financiare
ROA = return on assets = rata rentabilității economice
Profitabilitatea reflectă noțiunea managerială ce are ca obiectiv aprecierea rezultatelor activității băncii din punct de vedere al eficienței atât pe sistem, cât și pe diverse componente manageriale. Abordând, profitabilitatea ca concept, aceasta reprezintă posibilitatea de realizare a scopului primordial al activității băncii, de maximalizare a profiturilor în condiții minime de risc.
Examinarea eficienței cît și a rentabilității prevede evaluarea performanțelor actuale ale băncii, formînd primul pas necesar în planificarea pe termen scurt, mediu și lung.
Calcularea indicatorilor de rentabilitate se efectuează din următoarele motive:
permite de a măsura indicatorii aferenți perioadei precedente cu valorile obiectiv-planificate de către managerul băncii, precum și precizarea abaterilor;
ajută managementul băncii să determine obiectivele privind dimensiunea compromisurilor între risc și profit la care banca poate fi rentabilă;
Sistemul de indicatori de profitabilitate bancară include, în principal, :
rata veniturilor din dobânzi;
rata profitului net;
rata utilizării activelor;
rata rentabilității economice;
rata rentabilității financiare, care își regăsesc conținutul în Anexa 2.
Pe lîngă indicatorii de calitate a activelor, în continuare își vor regăsi sitematizarea și indicatorii de analiză a riscului de capital.
Abordând conceptual, gradul de suficiență a capitalului bancar, resursele bănești aflate la dispoziția băncilor, pe care acestea le gestionează pentru a-și exercita funcția de finanațare, include atât fondurile proprii ale băncilor, cât și fondurile străine atrase, în amsamblu reflectând capitalul bancar.
Componentele se deosebesc ca structură și ca rol, dar în final ambele susțin finanțarea proiectelor bancare și se află într-o relație: prezența capitalului propriu asigură rambursabilitatea capitalului atras. Mărimea capitalului propriu condiționează existența și volumul capitalului atras.
Ca funcții indispensabile, îndeplinite de capitalul băncii, ce asigură buna funcționare a performanțelor pe termen lung :
capitalul este un amortizor contra riscului de faliment prin rectrutarea deficiturilor neplanificate;
capitalul în cadul băncii reprezintă cadrul funcțional prin garantarea și deblocarea fondurilor indispensabile pentru autorizare, organizare și înzestrare operațională;
capitalul reflectă încrederea publică în bancă și asigură creditorii și furnizorii principali de resurse, depozitarii, de soliditatea randamentului său financiar;
capitalul este întrebuințat ca un regulator al extinderii băncii, care operează în direcția dezvoltării individuale a fiecărei bănci, în tempoul care poate fi asigurat și păstrat pe perioade lungi;
În cadrul analizei capitalului bancar, un loc esențial este deținut de Capitalului Normativ Total (CNT).
Pentru băncile din Republica Moldova CNT reprezintă baza de capital și însumează elementele de capital bancar, aflat la dispoziția băncii, având potențial de acoperire a pierderilor din activitatea riscantă a băncii. CNT este format două elemente: Capital de gradul 1, Capital de gradul 2 din care se rezumă cotele de participare în alte bănci.
Indicatori ce reflectă performanța capitalului, se clasifică în indicatori ce determină gradul de suficiență a capitalului bancar, indicatori ce reflectă riscul aferent activităților băncii și indicatorul ce prezintă profitabilitatea operațiunilor din cadrul băncii.
Gradul de suficiență a capitalului sau norma Cooke, reprezintă raportul dintre capitalul normative total (CNT) și activele ponderate la risc (Ar)
Gsc = (1.6)
unde:
Gsc – gradul de suficiență a capitalului
CTN- capitalul nomativ total
APR- active ponderate la risc
100%- cifra de transformare a procentului în coeficient.
În 2012 băncile s-a luat decizia privind limita gradului de suficiență a capitalului,mărimea căreia trebuie să fie minim 16%. Băncile pentru a-și majora gradul de suficiență a capitalului, la limita de jos, ia măsuri privind majorarea Capitalului Normativ Total sau reorganizarea activității sale pentru a minimiza ponderea activelor riscante.
Banca are ca obligație menținerea gradului de suficiență al capitalului în limitele stabilite conform legislației în vigoare, în cazul abaterii de la normative, Banca Națională a Moldovei este în drept să retragă și să anuleze autorizația băncii.
Performanța unei bănci este în legătură directă atât cu riscurile potențiale cât și posibilitățile proprii ale băncii de dezvoltare. Pe lîngă indicatorii de evaluare a capitalului normativ total, în aprecierea acestuia se utilizează și alți indicatori.(Anexa 3)
În Republica Moldova, riscul de lichiditate poate fi urmărit în baza a două principii de lichiditate.
Principiul 1 identifică lichiditatea absolută și poate sta la baza evaluării riscului de transformare:
Pr1 = (1.7)
unde:
Pr1 – principiul 1 al lichidității, %
ATL – active pe termen lung, lei;
PTL – pasive pe temen lung, lei;
100% – cifra de transformare a procentului în coeficient.
Principiul 2 de lichiditate determină cantitatea de active lichide, la dispoziția băncii în orice moment de timp:
Pr2 = (1.8)
unde:
AL-active lichide, lei
TA- total active, lei
100%- cifra de transformare a procentului în coeficient.
Pentru obținerea unor date folositoare privind activitatea unei bănci comerciale, e necesară analiza în dinamică a indicatorilor în relație directă cu factoriide influență. Rezultatele obținute contribuind la formularea unor măsuri, decizii în vederea înlăturării dificultăților identificate. Respectiv, s-a considerat oportună detalierea factorilor de influență asupra gestiunii performanțelor din cadrul băncii.
Influența factorilor asupra gestiunii performanțelor bancare
Ca intermediari financiari ce oferă servicii financiare insituțiilor cu deficit și excedent din economie. În cadrul economiei rolul băncilor poate fi estimat la: satisfacerea diverselor dorințe, atât ale celor care împrumută, cât și celor ce plasează resursele financiare proprii în economie. Asftel de dorințe, se estimează la mărimea, maturitatea, lichiditatea, rambursabilitatea și riscul.
Factori externi au capacitatea de modificare radicală a strategiilor implimentate, care dacă nu sînt evaluați la timp, influențează produsele și modul în care acestea sunt promovate.
Gestiunea performanței unei bănci este influențată de forța acesteia de a se integra în mediul său, de productivitatea acțiunilor sale în fructificarea oportunităților, de posibilitatea de a face față situaților neprevăzute și riscurilor.
Mediul de afaceri este apreciat ca un sistem de factori formând o structură complexă, eterogenă, factori de natură economică, socială, culturală, juridică, politică, demografică, ecologică. Respectiv, mediul are un caracter multilaleral fiind desemnat dintr-un set de factori diverși. Identificarea acestora este indispensabilă, precum și dobândirea informaților privind caracteristica și evoluția acestora.
Mediul extern stagnează posibilitatea unităților financiare de a obține mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.
Banca în permanență trebuie să fie repectivă la modificările de mediu ca să întreprindă schimbări în modalitățile sale de funcționare , astfel încât să poată obține nivelul de performanță aspirat.
Se au în vedere următorii factori externi:
Legislativi (de reglementare);
Politici;
Economici;
Sociali;
Tehnologici;
Competiționali.
În domeniul cercetat o inportanță primordială se acordă factorilor economici. Evoluția și dezvoltarea economiei naționale și a celei internaționale vor influența pozitiv sau negativ orice afacere, fie direct sau indirect. Creșterea economică, inflația, balanța de plăți, fluctuații le de valută, rata dobânzii, nivelul șomajului, venitul consumatorului și sănătatea sunt toate domenii care pot afecta activitatea bancară.
Principalii indicatori macroeconomici în ultimii ani au o evoluție descrescătoare, demonstrând o răcire constantă a activității economice. Toate evenimentele ce au avut loc atât în interiorul țării cît și în exterior au determinat o reducere destul de pronunțată a exporturilor, având un impact negativ și asupra producției naționale. În ansamblu acestea au avut efecte directe asupra PIB, înregistrând valori mai mici. Figura 1.4.
Sursa: elaborată de autor Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.[citat 09.05.15] Disponibil:
http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/13%20CNT/CNT01/CNT01.asp
Figura 1.4. Diagrama indicelui de volum al PIB, %
Conform rezulatelor oferite de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova o diminuare mai accentuată s-a înregistrat în 2009 și 2012, în anul 2012, produsul intern brut a însumat 88228 mil. lei, prețurile pe piață fiind în cădere, și anume cu 0,7% în comparație cu anul precedent. Cea mai semnificativă reducere a fost înregistrată în agricultură și pescuit, și anume cu 20,1%, care ocupau circa 11,2% din PIB.
Pentru perioada 2013, 2014 se reflectă o ușoară creștere a acestui indicator. Cea mai mare pondere ce a determinat majorarea PIB-ului a fost serviciile cu circa 58,1%, sectorul de bunuri a contribuit cu 26,6%, urmată de valoarea impozitelor acumulate care au determinat creșterea prodului intern brut cu 16,7%, despășind nivelul anului precedent cu 0,3%.
Printre altele, exporturile și importurile au crescut față de perioadele precedente, respectiv în 2013 produsul intern brut a însumat 100 510 mil. lei, majorîndu-se față de 2013 cu circa 12282 mil.lei.
Un alt factor de influență este și nivelul inflației, care a avut o evoluție dinamică pe parcursul anilor analizați, prezentată în Figura 1.5.
Sursa: elaborată de autor Banca Națională a Moldovei [citat 09.05.15] Disponibil: http://www.bnm
.org/md/evolution_of_inflation
Figura 1.5. Diagrama evoluției nivelului inflației, %
Se obsevă că în 2010 s-a înregistrat o majorare a prețurilor de consum cu circa 7% față de perioada precedentă, această majorare a fost determinată de creșterea unor tarife (spre exemplu la unele servicii comunale-locative, electricitate). Începând cu 2011 prețurilede consum au urmat o evoluție de diminuarea constantă.
Prosperitatea economică a națiunii poate împiedica modul, în care o instituție financiar-bancară poate activa, dat fiind faptul că, pentru bănci este substanțial de important monitorizarea și accentuarea fiecarei schimbări ce se înregistrează.
Savantul rus Shkarovsky evidențiază trei factori, care influențează eficiența activității băncii: timpul, deservirea și segmentul.
Factorul timp se manifestă prin aceea, că unele produse bancare au un caracter sezonier, adică clienții au nevoie de ele numai în anumite perioade ale anului (către ele se referă plata impozitelor, plata salariilor, acordarea creditelor agricole ș.a
Factorul deservirii constă în întreprinderea activităților adecvate pentru soluționarea problemelor clienților, presupune legarea așteptărilor clienților și ofertelor băncii.
Concepția nivelului înalt de deservire presupune dispunerea de nivelul profesionist corespunzător de competență a aptitudinilor de comunicare, capacității menținerii a unei comunicări de lungă durată, respectarea locului și a nivelului ierarhic a nivelului comunicării, toate în ansamblu contribuind la creșterea imaginii băncii. O detaliere mai pronunțată a acestor factori se regăsesc în (Anexa 1).
Astăzi problema băncilor universale constă în faptul, că clientului să i se oferă un sortiment suprasaturat al produselor standarde, la care consumatorii, de fapt, și-au pierdut interesul.
Gestiunea eficientă a băncii presupune studierea veniturilor și cheltuielilor atât la nivel de bancă, cât și la nivelul fiecărei filiale, analiza detaliată a tuturor factorilor de mediu care au oinfluență directă asupra gestiunii performanțelor bancare. Preluate în ansamblu acestea ar permite managementului băncii de a soluționa problemele perfecționării procesului de formare a prețurilor, alegerea metodelor adecvate de gestiune a filialelor, de planificare a implementării noilor subdiviziuni teritoriale și lichidarea celor existente. Motiv pentru care în următorul capitol s-a ales evaluarea în particular a activității unei instituții financiare.
CAPITOLUL II
ANALIZA GESTIUNII PERFORMANȚELOR ÎN BANCĂ
2.1. Organizarea gestiunii performanțelor în BC „ Banca de Economii ”S.A.
Performanța bancară reflectă starea băncii la un moment dat, ceea ce permite ca managerii să ia măsuri în consecință, de păstrare a performanței dacă indicatorii sunt pozitivi sau de îmbunătățire a performanței dacă indicatorii nu sunt la nivelul la care banca și i-a propus.
Banca de Economii este recunoscută de zeci de ani în rândul top-ului de bănci ce desfășoară o activitate productivă pe piața financiar-bancară. Și aceasta o demostrează și rezultatele financiare obținute pe parcursul anilor, pînă în 2009 cînd au început problemele.
Având o istorie destul de trainică Banca de Economii a reușit să-și păsteze numele și chiar să-l facă cunosc. Pe parcursul a 72 de ani Banca a fost pilonul care a menținut în toate timpurile încrederea clienților în sistemul bancar prin dezvoltarea culturii de a păstra banii în bancă.
Scopul strategic al BC „ Banca de Economii ”S.A. constă în consolidarea și fortificarea pozițiilor pe piață, asigurând potențial înalt de competitivitate și rentabilitate durabilă. În același timp urmărește și realizarea unui venit maxim și menținerea stabilității prin oferirea serviciilor bancare de profesionalism înalt, care ar concorda scopurile antreprenoriale, de consum al clienților, în același timp un obiectiv primordial este și respectarea unui bilanț echitabil între interesele acționarilor și colaboratorilor acesteia.
În pofida problemelor financiare care au bătut la ușa Băncii de Economii, activitatea acesteia poate fi evaluată ca fiind satisfăcătoare, aceasta fiind demonstrat de numărul impunător de filiale și agenții, care au o repartizare uniformă pe întreg teritoriul țării.
Sursa: Rapoartelor anuale ale „ Banca de Economii ”S.A. [online]. [citat 29.03.15]. Disponibil: http://www. bem.md/reports/5
Figura 2.1. Diagrama evoluției numărului de filiale și reprezentanțe în cadrul „ Banca de Economii ”S.A. (2008- 2014)
Ca orice instituție obiectivul principal este de a fi lider pe piață, “Banca de Economii,, S.A. la fel merge pe această idee, și-și valorifică resursele și capacitățile prin concentrarea unui volum considerabil al depozitelor și investițiilor .
Din aceasta derivă și politica BC „Banca de Economii ’’ S.A. care prevede deservirea cât mai rapidă a clienților, păstrarea confidențialității, respectarea principiilor bancare și asamblarea lor cu inovația.
Pe piața serviciilor bancare BC „Banca de Economii ’’ oferă un spectru larg de servicii bancare, atât cetățenilor locali cît și persoanelor străine. Clienții băncii sînt: perosoanele fizice, întreprinderile mari, mici și mijlocii, care cuprind toate sectoarele economiei naționale.
BC „Banca de Economii ’’ are o componență de 38 filiale și 544.
La moment, banca dispune de un număr impunător de angajați, făcând comparație cu 2010, an în care numărul angajaților constituia 2460 persoane, iar în 2013 numărul acestora a înregistrat o majorare de 322 persoane, respectiv a ajuns până la 2782 angajați.
În ceia ce privește numărul de acționari, aceștia tot au fost în creștere, fapt ce demonstrează că banca insuflă încredere clienților și potențialilor acționari.
Sursa: Rapoartelor anuale ale „ Banca de Economii ”S.A. [online]. [citat 29 marie 2015]. Disponibil:
http://www.
bem.md/reports/5
Figura 2.2. Diagrama evoluției numărului de acționari și persoane angajate în cadrul BC „ Banca de Economii ”S.A. (2007- 2013)
Conform datelor prezentate de rapoartele anuale ale băncii pe parcursul perioadei analizate se observă o evoluție crescătoare atât a numărului acționarilor cît și a angajaților, în pofida problemelor financiare apărute, banca reflectă o activitate eficientă și o politică bine determinată ce asigură un nivel înalt de popularitate și o încredere prin lărgirea relațiilor cu publicul, o reducere nesemnificativă a personalului se atestă în 2010 și 2012, influențată de politica băncii de optimizare a cheltuielilor și a cadrelor.
În ceia ce privește poziția băncii în sectorul bancar autohton, accentul s-a pus pe principalii indicatori de performanță, Figura 2.3.
Conform datelor prezentate, se observă că „ Banca de Economii ”S.A. duce o politică de stabilitate, pe parcurul anilor analizați, și anume se evidențiază o creștere a capitalului propriu concomitent cu expansiunea activelor.
O ușoară diminuare înregistreză Capitalul Normativ Total, cauza fiind reducerea numărului de acțiuni emise.
Factorii analizați și rezultatele obținute de indicatori reflectă o dinamică pozitivă de dezvoltare și stabilitate a băncii.
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind activitatea financiară ale „ Banca de Economii ”S.A. [online].
[citat 29 marie 2015]. Disponibil: http://www.md/reports/5
Figura 2.3. Diagrama evoluției Capitalului propriu, CNT și activelor în cadrul BC „ Banca de Economii ”S.A. (2007- 2014), mii lei
Asigurarea performanțelor băncii este unul din obiectivele principale ale activității bancare. În același timp o analiză mai detaliată a indicatorilor de performanță și evidența factorilor de influență trebuie să dispună de o bază de date reflectate în dinamică.
Determinarea acesteia fiind posibilă cu ansamblul de indicatori ai rezultatelor economice și financiare a băncii.
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profit pierdere ale „ Băncii de Economii ”S.A. [online].
[citat 29 marie 2015]. Disponibil: http://www.md/reports/5
Figura 2.4. Diagrama sinteza evoluției veniturilor, creditelor și a depozitelor BC „ Banca de Economii ”S.A. (2007-2013) , mil. lei
Conform rezultatelor prezentate în rapoartele anuale și contul de profit pierdere a băncii se reflectă o majorare uniformă atât a creditelor cât și a depozitelor.
Pe parcursul perioadei analizate, veniturile bancare au înregistrat valori neuniforme, defiind semnificative de la an la an. În 2010 banca a înscris nivelul cel mai de sus, și anume înregistrând 1026 mln lei, majorându-se față de perioada precedentă cu 335 mil. lei. Aceasta creștere a veniturilor a fost determinată în mare parte de o majorare semnificativă a creditelor, de circa 3,06 % față de 2009. Urmând o stagnare de la an la an, ca să se ajunga în 2013 la 466 mil. lei, reducându-se de aproximativ 2 ori față de perioada anului 2010.
Pe parcursul anului 2012 Banca de Economii S.A. a obținut venituri din dobânzi în sumă de peste 440 milioane lei, în creștere față de veniturile din dobânzi înregistrate în anul precedent. Evoluția ascendentă a acestor venituri a fost înregistrată în condițiile în care ratele la operațiuni active pe piață în 2012 au înregistrat un trend descendent. Ponderea majoritară în veniturile din dobânzi revine celor aferente împrumuturilor și creanțelor: 83,4 la sută, fiind urmate de cele aferente investițiilor păstrate până la scadență: 16,6 la sută.
În aceste condiții, în 2012 veniturile înregistrate de către Banca de Economii S.A. au fost mai mici față de cheltuieli cu 313.3 milioane lei. Impactul rezultatelor financiare asupra capitalului acționar al băncii a fost mult mai mic, ținând cont de faptul că la începutul anului 2012, odată cu trecerea evidenței conform Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, în bilanț au fost reflectate din afara bilanțului mai multe active. Astfel, la 31.12.2012, resursele proprii ale băncii au constituit 854 milioane lei, cu 18,6 milioane lei mai puțin față de 31.12.2011. Nivelul de capitalizare față de activele băncii a înregistrat 12,9 la sută.
Băncile din Republica Moldova au cîștigat foarte bine de pe urma deprecierii leului și diferența de curs valutar din acest an. Astfel, veniturile băncilor comerciale de pe urma diferenței de curs, în ianuarie-februarie 2015, au constituit 1 miliard 115,9 milioane de lei, majorîndu-se de 12 ori față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari sume au fost obținute de „Banca de Economii” și „Banca Socială” – două din cele trei bănci în care Banca Națională a Moldovei (BNM) anterior a introdus regim special de administrare. Potrivit rapoartelor financiare privind sistemul bancar pe lunile ianuarie-februarie 2015 publicate de BNM, veniturile „Băncii de Economii” de pe urma diferenței de curs valutar au constituit 673,4 milioane de lei față de 9,6 milioane în ianuarie-februarie 2014.
Portofoliul de credite și avansurile la finele anului de 2013 a constituit 41030 mln lei, majorându-se pe parcursul anului cu 20,9 la sută. Soldul acestora deține cea mai mare pondere în bilanțul băncilor, ocupând circa 53,86 la sută din total active.
La sfirșitul anului 2013, ponderea majoritară în totalul portofoliuliu de credite o dețin: creditele acordate comerțului, fiind urmată de creditele acordate industriei alimentare, creditele acordate industriei productive, creditele de consum, creditele acordate în domeniul prestării serviciilor, creditele acordate agriculturii.
În 2013 rata medie anuală a dobînzii la creditele acorcate în monedă națională clienților a fost de 12,3 la sută, pentru creditele în valută străină 7,8 la sută. Trendul descedent a ratei dobînzii la credite înregistrată în perioada precedentă a fost menținut și în 2013: față de anul precedent rata pentru creditele în monedă națională s-a micșorat cu 1,1 puncte procentuale și pentru cele în valută străină s-s micșorat cu 0,5 puncte procentuale.
La începutul anului volumul datoriilor a înregistrat o creștere de circa 16 597 mil. lei, ca să ajungă la 31.12.2013 în valoare de 64 753 mil. lei. Partea predominantă în total datorii o dețin depozitele evaluate la cost de amortizare, însumând la sfirșitul anului 2013 o sumă de 55 270 mil. lei sau 835,36 la sută din total datorii pe sistem.
Media anuală a ratei dobînzii pentru anul 2013 la depozitele atrase în monedă națională a fost de 7,2 la sută, în valută străină: 4,4 la sută. Față de anul precedent rata pentru depozitele în valută națională s-a diminuat cu 0,4 puncte procentuale, iar pentru cele în valută străină s-a înregistrat o majoare de 0,1 puncte procentuale.
Micșorarea diferenței dintre profitabilitatea depozitelor în monedă națională și valută străină, la rând cu evoluția portofoliilor și a cursului de schimb valutar, a determinat o majorare destul de pronunțată a depozitelor în valută străină în totalul depozitelor, crescând cu 0,9 puncte procentuale, ca la finele anului să constituie 44,7 la sută.
Tabelul 2.1.
Structura rezultatelor globale în cadrul
„ Banca de Economii ”S.A. (2007-2013), mil. lei
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profit pierdere ale „ Banca de Economii ”S.A. [online]. [citat 29 marie 2015]. Disponibil: http://www.md/reports/5
Banca pe parcursul anilor și-a continuat cu succes realizarea obiectivelor primordiale cum ar fi: stabilirea poziției de instituție financiară sistemică, universală și dinamică, plasarea și menținerea printre liderii sistemului bancar din republică, executarea dorințelor și așteptărilor clienților băncii la cele mai înalte standarde bancare, creșterea valorii băncii, evaluarea și consolidarea culturii organizaționale.
Anul 2013 pentru bancă a fost unul multilaleral, cu provocări. În acest an „ Banca de Economii ” S.A. a avut ca obiectiv redefinirea poziției sale ca unul din cei mai buni și performanți artiști pe piața autohtonă, dar în același timp și recăpătarea încrederii partenerilor, atât actuali cât și potențiali, și a clientelei. În 2013 a fost inițiată activitatea Consiliului Băncii, activitatea cărora se axase în deosebi pe următorii indicatori: imaginea băncii pe piața financiar-bancară, perspective de creștere și în același timp și necesitatea de a crea noi oportunități, îndreptațirea depozitelor de către acționarii Băncii.
Dezvoltarea și îmbunătățirea rețelei bancare și până astăzi ramâne a fi obiectivul prioritar al Băncii de Economii S.A. La sfârsitul anului 2008, rețeaua Băncii de Economii S.A.constituia 482 de unități în întreaga țară, situându-se pe locul întîi între băncile din Republica Moldova, ca în 2013 numărul unităților să fie de 582, repartizate uniform pe întreg teritoriul țării.
„Bănca de Economii” S.A. este unul din cele mai experimentate brand-uri financiare din țară, pe parcursul anilor a fost nominată la multe concursuri naționale și internaționale, meritele se regăsesc în Anexa6.
În vederea asigurării unei funcționări bune, băncile comerciale ar trebui să respecte normele impuse de Banca Națională a Moldovei prin normele și regulamentele acesteia să monitorizeze în permanență starea băncii. În așa fel băncile ar putea ajunge la o stabilitate care ar garanta buna funcționare a întregii economii.
2.2. Aprecierea performanțelor bancare în BC „ Banca de Economii ” S.A.
Performanța unei bănci constă în manoperă în care este antrenat și repartizat capitalul, în scopul realizării obiectivelor primordiale stabilite în frunte, profitul având un trend ascedent, iar riscurile fiind reduse până la maxim pisibil. Din cele expuse și rezidă ținta principală a unei instituții financiar- bancare, de a obține profit prin atingerea scopurilor stabilite la inițierea activității. Din cele expuse anterior se concluziționează că, performanța oglindește acuratețea și măiestria desfășurării întregii activități, recapitulând influența ansamblului de factori ce se răsfrâng asupra rentabilității, atât factori controlabili cât și necontrolabili. Performanța fiind factorul ce creionează dezvoltarea poziției în cadrul sistemului bancar.
În prezent, aflându-ne într-o perioadă de instabilitate financiară atât la nivel de țară cât și de continent, glob, riscurile suportate de bănci sînt cu mult mai mari decât în perioadele precedente. Respectiv, aplicarea unui management efectiv și performant, de către angajații băncii, față de precipitațiile de pe piața autohtonă, care să garanteze un echilibru economic, ar fi o premiză primordială.
Performanța este un obiectiv esențial spre care tind băncile din Republica Moldova, asigurarea căreia este reglementată de BNM, și impulsionată de situația pieței financiare.
Performanța bancară nu este un parametru ce nu poate fi măsurat,ea putînd fi cuantificată într-un mod eficient cu ajutorul indicatorilor de performanță. O detaliere a acestor indicatori calculați la BC ,,Banca de Economii”S.A. este prezentată în continuare :
Sursa: elaborate de autor în baza Rapoartelor anuale ale băncii în anii 2007-2014[online].[citat 01.04.2015] Dis
ponibil: http://bem.md/files/reports/informatia%20financiara.pdf
Figura: 2.5. Diagrama variației gradului de suficiență a capitalului la BC „Banca de Economii’’ S.A. perioada 2007-2014
Din cele expuse mai sus, se observă o reducere a suficienței capitalului de la an la an, ca în 2012 să înregistreze un declin dezastruos, ponderea gradului de suficiența a capitalului fiind de 5,92%.
Potrivit experților, toate nenorocirile Băncii de Economii au luat naștere odată cu procurarea obligațiunilor băncii falite Investprivatbank în 2009, atunci cînd în Republica Moldova se abătuse o puternică furtună financiară, criza!
Activele necalitative de la Investprivatbank au provocat majorarea expunerii la risc aBăncii de Economii, cauză care a determinat creșterea rapidă și cantitativă activelor ponderate la risc a înregistrat, respectiv acestea la sfîrșitul anului 2009 au crescut cu 624,1 mil. lei față de trimestrul doi, o diminuarea spontană a înregistrat-o și suficiența capitalului ponderat la risc de circa 12 puncte procentuale în aceiași perioadă.
În vara anului 2011 activele otrăvitoare succedate de la Investprivatbank au fost schimbate contra obligațiunilor de stat, decizie care a îmbunătățit relativ situația băncii. După tranzacționate, Banca de Economii eliberîndu-se de activele necalitative , dar în consecințăs-a asigurat cu o sursă sigură de lichidități, stîrnită de executarea unor plăți centripete obligațiunilor de stat.
Un alt obstacol pentru Banca de Economii a fost atacurile raider din perioada 2011-2013, timp cînd pe piața autohtonă s-au produs mai multe achiziții veninoase în sectorul financiar din Republica Moldova.
În primăvara lui 2012, Banca de Economii a fost asaltată prin preluarea titlurilor de proprietate în baza hotărârilor luate de judecători, care, în baza unor documente de o origine suspectă, au luat decizia de anulare a obligațiunilor debitorilor sau a persoanelor garante prin cedarea valorilor mobiliare în favoarea „raiderilor”.
Un alt indicator de evaluarea a gestiunii performanțelor este:
Tabelul 2.2.
Coeficientul independenței financiare (CIF)
Sursa: Date preluate din rapoartele anuale publicate de către bancă.(2007-2013)Disponibil:
http://www.bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2013.pdf
Din calculele efectuate se desprinde o deviere negativă destul de semnificativă a coeficientului dependenței financiare (CIF), diminuîndu-se în anul 2014 față de anul 2007 cu aproximativ 12 puncte procentuale, fiind influențat de scăderea corelației dintre CPr și total Active. Pentru a ameliora situația banca trebuie să-și majoreze capitalul propriu prin emisiune suplimentară de acțiuni și prin unele aporturi financiare din partea acționarilor. O evoluție a acestui indicator pe parcursul perioadei analizate o putem observa în figura de mai jos.
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale băncii în anii 2007-2014 [online].[citat 01.04.2015]
Disponibil : http://bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2013.pdf
Figura 2.6. Diagrama corelației dintre Capitalul Propriu și Activele Totale la BC „ Banca de Economii ’’ S.A. în anii 2007-2014
În perioada 2007-2014 rata de rentabilitate economică înregistrează valori pozitive, deținînd însă un trend descendent. În perioada analizată capitalurile proprii în mare parte au înregistrat aceleași nivele, profitul/pierderea fiind factorul cel care a avut impact asupra acestui indicator. În perioada 2007-2014, banca nu înregistrează performanțe, având o profitabilitate foarte proastă. Concluziile date se rezumă din compararea valorilor ROE din perioada studiată, cu limitele standard ale acestui indicator, stabilite de Banca Națională în conformitate cu regulamentele în vigoare, de 15-20%.
Conform rezultatelor oferite de rapoartele privind Indicatorii aferenți situației economico-financiare a Băncii, observăm că Banca de Economii a înregistrat în 2012 un ROE negative de
-4,74%, potrivit datelor din (Anexa 5).
Ceia ce denotă o situație a băncii mai puțin favorabilă, înregistrând pierderi mai mulți ani consecutiv, nereușind să realizeze venituri considerabile care să acopere cheltuielile.
Scăderea considerabilă a rentabilității economice în anul 2012 a fost determinată de pierderea de 342 mil lei .
În următoarea diagramă sunt reprezentate datele privind evoluția indicatorului ROA, concomitent cu Banca de Economii și-a întregului sistem bancar. Datele au fost preluate din rapoartele privind activitatea financiară a băncii.
Sursa: Prelucrate după rapoartele anuale ale BNM și calcule proprii pentru anii 2010-2014 [online].[citat
01.04.2015]. Disponibil : http://bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2013.pdf
Figura 2.7. Diagrama evoluției indicatorului de performanță ROA ( situație comparativă Banca de Economii și sistemul bancar național)
Rentabilitatea activelor înregistrează o ușoară creștere, însă mărimea indicatorului dat este la limita de jos, diminuându-se față de anul 2007, 2009. Cifre ce denotă o ineficiență a managementului băncii, cauză pentru care eficiența utilizării activelor băncii s-a diminuat. Toate cauzele în ansamblu arată cât de problematic este lucrul la capitolul gestiunea activelor. Astfel, din 2007 pînă în anul 2013 banca a pierdut la capitolul rentabilitatea activelor aproximativ 4%.
Soluțiile care ar putea conduce la majorarea acestui indicator sunt:
– investirea resurselor băncii în active profitabile;
– reducerea cheltuielilor băncii;
Din alt punct de vedere putem spune că scăderea mărimii acestui indicator mai poate fi influențată de utilizarea într-o măsură mică de către bancă a capitalului propriu în activitatea sa. Astfel dacă banca înregistreză o mărime convenabilă a indicatorului ROE, o mărime mică a indicatorului ROA este acceptabilă.
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BNM și calcule proprii pentru anii 2010-2014 [online].[citat 01.04.15].
Disponibil : http://bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2014.pdf
Figura 2.8. Diagrama evoluției indicatorului de performanță ROE
( situație comparativă Banca de Economii și sistemul bancar national)
În urma calculării ratei ROE, se observă cu ușurință că aceasta nu se încadrează între limitele normale, chiar mai mult decât atât se situează sub acestea. Totodată și rezultatele negative al operațiunilor financiare din anul 2012 au determinat o valoare negativă a ratei, ceea ce reflect că, în perioada analizată, capitalul nu a fost repartizat și investit uniform, astfel încât să asigure profitabilitatea băncii.
Valorile negative, mari înregistrate în anul 2012 este efectul pierderilor imense datorate creșterii provizioanelor pentru creditele neperformante, dar și în același timp și a scăderii capitalurilor proprii cu 18 mil. lei față de anul precedent.
Într-o exprimare mai concretă, la 100 de lei investiți în societate, acționarii au un câștig, în anul 2007, de 36,86 de lei. De asemenea, în anii următori, la 100 de lei investiți, pierd 26 lei,fiind urmați de un câștig de 4 lei în 2013.
Factorii care au determinat această creștere ar putea fi:
Micșorarea cheltuielilor de administrare;
Creșterea veniturilor aferente dobînzilor.
Pentru menținerea rentabilității capitalului propriu ar putea fi propuse următoarele soluții:
micșorarea cheltuielilor de exploatare ale băncii;
controlul atent al expunerii băncii la risc, astfel încît gestiunea riscului să nu fie costisitoare pentru bancă;
mărirea veniturilor neaferente dobînzilor;
mărirea veniturilor aferente dobînzilor;
micșorarea cheltuielilor privind creditele și ridicarea calității portofoliului de credite.
De regulă, NIM se stabilește în limitele stabilite de Banca Națională, fiind cuprinse între 3% și 10%. Spre exemplu, în cazul băncilor masive, în urma costurilor ridicate ale fondurilor, acest indicator înregistrează un avânt descedent.
Evoluția crescătoare a NIM-ului este consecința fie a unui management performant al activelor și datoriilor, respective a unei activități generatoare de profituri, fie a unui venit mare din dobânzi ca urmare a creșterii activității de creditare. În acest caz, nu este exclus ca banca să își fi lărgit în mod necontrolat activitatea de creditare, sau să se fi angajat în activități riscante.
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BEM și calcule proprii pentru anii 2007-2014 [online].[citat 01.04.15].
Disponibil : http://bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2014.pdf
Figura 2.9. Diagrama evoluției indicatorului de performanță NIM, 2007-2014
Conform calculelor efectuate în baza rapoartelor financiare, se constată că, până în 2011, indicatorul a înregistrat valori ascedente, încadrându-se în limitele stipulate de BNM.
Reducerea sporită a NIM-ului începând cu anul 2012,a fot urmată de o scădere destul de vizibilă, ca la finele anului 2013 valoarea acestuia să înregistreze un coeficient de 0,81%, diminuându-se cu 3,15 puncte procentuale, fiind cauzată de scăderea veniturilor din dobânzi cu 162 mil. lei, ca urmare a unei atitudini prudente în ceea ce privește activitatea de creditare din timpul crizei economice și a creșterii volumului activelor valorificabile.
Analizînd datele financiare pentru 2014 pînă la 31 noiembrie a anului precedent, s-a observat o sporire a a veniturilor aferente dobânzilor, cu circa 171 mil.lei față de 2013.
Multiplicatorul capitalului, indicatorul dat se schimbă direct proporțional cu ponderea capitalului în totalul activelor bancare și invers proporțional cu ponderea capitalului în totalul pasivelor bancare. „Cu cât ponderea capitalului este mai mare, cu atât banca se bazează mai puțin pe resurse atrase și, astfel,riscul băncii este mai mic”.
Dacă ponderea capitalului este mai mică, atunci se creează și situații mai puțin favorabile, sporind gradul de creștere a riscului bancar și în același timp are loc și o creștere a efectului de pîrghie.
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale băncii în anii 2007-2014 [online].[citat 01.04.2015]
Disponibil : http://bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2013.pdf
Figura: 2.10. Diagrama variației efectului de pîrghie a capitalului la BC „Banca de Economii’’ S.A. perioada 2007-2014
Băncile mari înregistrează un nivel mai mare al efectului de pârghie (>20%), iar băncile de dimensiuni mici o valoare situată între 10% și 20%.
Porivit diagramei de mai sus, se observă o majoarare a efectului de pîrghie. Creșterea din anul 2013-2014 este cauza majorării volumului activelor cu 5550 mil.lei, ceea ce reflectă că banca se sprijină mai mult pe resurse atrase, sporind creșterea riscului bancar , și implicit, un efect de pârghie mai mare. Cu toate că și capitalul propriu a înregistrat o creștere în anul 2013-2014, ritmul acesteia a fost inferior ritmului de creștere a activelor (68 mil.lei comaprativ cu 5550 mil.lei).
Rata profitului, mărimea acestui indicator este influențată de presiunea fiscală, de nivelul de concurență din sistemul bancar și de performanța băncii.
În mod normal, dimensiunea acestui indicator este situată în jurul valorii de 10%, iar performanța bancară crește direct proporțional cu valoarea acestuia.
Pe parcursul anilor cercetați, s-au obținut rezultate ce diferă substanțial una față de alta. În 2007 rata profitului a depășit de aproape 3 ori norma minimă, fiind de 31,01%.
În 2013 nivelul indicatorului a suferit o reducere, înregistrând un rezultat de 7,61% .
Dimensiunea redusă a profitului din acel an a fost rezultatul cheltuielilor în creștere, cauzate, la rândul lor, de creșterea provizioanelor.
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale băncii în anii 2007-2014 [online].[citat 01.04.2015] Dis
ponibil : http://bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2013.pdf
Figura: 2.11. Diagrama variației ratei profitului la BC „Banca de Economii’’ S.A. perioada 2007-2014
Scăderea gradului de utilizare a activelor în 2007 comparativ cu 2012-2014, este consecința creșterii mai rapide a activelor totale comparativ cu veniturile (situație determinată de creșterea activelor valorificabile cu 67%) care au înregistrat o creștere de doar 5% (față de creșterea activelor de 57%).
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale băncii în anii 2007-2014 [online].[citat 01.04.2015]
Disponibil : http://bem.md/files/reports/BEM_Raport_Anual_2013.pdf
Figura: 2.12. Diagrama variației gradul de utilizare a activelor la BC „Banca de Economii’’ S.A. perioada 2007-2014
După cum s-a demonstrat pe parcursul lucrării științifice, indicatorii de măsurare a performanței bancare relevă maniera în care sunt gestionate scopurile propuse, prin evidențierea unor ipostaze ce țin de obținerea profitului, eficiența financiară și managerială, cu alte cuvinte,
imagini legate de durabilitatea afacerii, în raport cu conjunctura mediului economic la nivel național și internațional. Ansamblul indicatorilor de măsurare a performanței folosiți mai poate conține, alături de indicatorii financiari, indicatori non-financiari, precum gradul de satisfacție al clienților, climatul organizațional, respectarea normelor de mediu, motivația angajaților, etc.
Făcând o privire de ansamblu asupra indicatorilor calculați la Banca de Economii și comparându-i cu rezultatele celorlalte bănci, atunci putem determina locul și rolul Băncii de Economii în sistemul bancar moldovenesc.(Anexa7).
Topul primelor 4 bănci din Republica Moldova și-au menținut pozițiile ca anul trecut. Mai mult ca atât distanța dintre ele s-a majorat. Respectiv, urmărim o stabilizare în performanța celor mai active și profitabile bănci din țară: Moldindconbank, fiinf plasată pe primul loc,urmată de Moldova Agroindbank, Victoriabank și Mobiasbanca – Groupe Societe Generale. O creștere în poziție a avut-o și Energbank, plasându-se pe locul 5, urmată de ProCredit Bank.
Observăm că, Moldindconbank deține prima poziție pentru anul 2014 după indicatorii Venit net, Rentabilitatea financiară (ROE) și Rata profitului (RPN), Moldova Agroindbank este lider în sub-clasamentul Venituri totale pe sistemul bancar pentru același an.
În perioada analizată unele bănci nu au înregistrat venit net anualși anume: BCR Chișinău, Banca de Economii și Eximbank Gruppo Veneto Banca. Pentru ultimele 2 clasate pierderile depășesc pragul de 200 mln. lei.
O situație destul de interesantă se poate observa în cazul Unibank care a intrat sub administrarea specială a BNM la sfârșitul lunii decembrie 2014 a câștigat trei poziții în clasament, comparativ cu 2013, plasându-se pe poziția 7.
De remarcat, că în cazul Băncii de Economii situația a regresat foarte mult comparativ cu anul 2013.
În perioada analizată veniturile totale pe sistemul bancar au crescut cu cca. 17% comparativ cu aceiași perioadă a anului trecut (2013), pe când venitul total net pe sistem a scăzut cu tocmai 24%.
Ansamblul indicatorilor de măsurare a performanței folosiți mai poate conține, alături de indicatorii financiari, indicatori non-financiari, precum gradul de satisfacție al clienților, climatul organizațional, respectarea normelor de mediu, motivația angajaților, etc. În urma stabilirii sistemului de indicatori care să reflecte cel mai vizibil performanța unității bancare studiate în dinamică, respectiv BC Banca de Economii, s-a stabilit că situația delicată a mediului economic a reprezentat principalul factor al degradării eficienței activității, o bancă de talie medie, nefiind competentă să-și realizeze obiectivele în termeni de performanță. Pierderile înregistrate doi ani consecutiv 2012-2013, au fost cauza reducerii încrederii populației în sectorul bancar, rezultate mici și chiar negative fiind înregistrate pe ansamblul acestui sector, în principal din cauza temperării activității de creditare. Așadar, banca nu a reușit să garanteze un echilibru între profitul operațional și pierderile din provizioane.
Se consideră că, pentru depășirea acestei situații nefavorabile, BC Banca de Economii trebuie, în primul rând, să asigure un balans între profitul operațional, care a înregistrat rezultate pozitive și crescătoare, și pierderile mari din provizioane, care au condus, până la sfârșit, la pierderi masive în anii 2012 și 2013. O direcțiile de acțiune ar fi formarea unui portofoliu de credite noi, de o calitate superioară. Astfel, ar fi bine ca să se găsească alte surse de creditare, care să fie funcționale pe timpul declinului economic.
O altă alternativă pentru perfectarea activității ar fi accentuarea activității de marketing. Astfel, serviciile oferite ar reveni în atenția consumatorilor de produse bancare, ceea ce ar determina creșterea activității de vânzare, care, alături de o diversificare a gamei de produse, ducând la o dezvoltare calitativă a băncii.
2.3. Diminuarea impactului riscurilor bancare asupra gestiunii performanțelor bancare
Mediul în care o bancă își desfășoară activitatea este unul incert, de unde se desprinde idea că indiferent de decizie, acțiune întreprinsă, într-o măsură oarecare fiecare presupune suportarea unui risc. Deci, relația dintre profit și risc participă la întărirea unei imagini de tot întreg asupra performanțelor globale ale băncii.Riscurile, de asemenea, pot fi considerate factori de impact asupra performanțelor băncii.
Din figura de mai jos rezultă că fragmentarea elementelor- rentabilitatea capitalului și variația acestuia- stă la baza prezentării unei viziuni a structurii interne din cadrul băncii, cu referire la riscuri și avantaje.
Schema accentuează cele mai importante riscuri la care este expusă activitatea unei unități și care marchează și influențează nivelul performanțelor acesteia.
Sursa:elaborată de autor Rădoi Mădălina-Antoaneta, Gestiune bancară, București, Editura Economică p270
Figura 2.13. Relația risc-profit pentru evaluarea
performanțelor unei bănci
Scopul la orice instituție financiară este de maximizare a valorii de piață în condițiile menținerii riscurilor la un nivel acceptabil.
Gestiunea modernă a riscului bancar prevede:
accentuarea riscurilor: se caracterizează prin determinarea pozițiilor riscante care influențează rezultatul băncii;
cuantificarea riscurilor: se examinează în cifre pisibilele efecte în cazul producerii unui risc cu influenâa asupra profitului bancar;
elaborarea unei politici adecvate de gestionare a riscurilor: implimentarea instrumentelor specifice;
controlul riscurilor: prevede verificarea nivelului de respectare a reglementărilor bancare și modul de aplicare a instrumentelor de gestiune;
-evaluarea performanțelor: evoluarea performanțelor primite ca urmare a acoperirii expunerilor la risc, delimitând punctele tari și punctele slabe a gestionării riscurilor.
Activitatea bancară este supusă unei game largi de riscuri, cum ar fi riscul de credit,riscul de lichiditate, riscul de piață.
Sursa: elaborat de autor în baza datelor [online].[citat 26.11.2014].Disponibil: Nagy Agnes, Solovăstru Alina, Riscurile și performanțele bancare,Studii Financiare4/2008, ftp://www.ipe.ro/RePEc/vls/vls_pdf/vol12i4p60-72.pdf
Figura 2.14. Tipuri de riscuri bancare
Apariția riscului de creditare este determinat de incertitudinea legată de posibilitatea debitorului de a-și onora obligațiile la scadență. Ponderea acestui risc drezultă din motivul că operațiunile de creditare reflectă operațiune activă principală a băncilor, iar pierderile datorate falimentului debitorilor sunt o parte integrantă a activității de creditare.
Riscul de lichiditate e influențat de incertitudinea privind lichiditatea. Banca poate să-și reducă lichiditate dacă înscrie ieșiri spontane de numerar sau dacă piața de care atârnă este subiectul pierderii de lichiditate. Pentru asigurarea credibilității față de clienți și întreaga comunitate financiară, băncile trebuie mereu să încerce un grad corespunzător de lichiditate.
Riscul ratei dobânzii constituie situația financiară a băncii la variația ratei dobânzii. Influența acestuia este resimțită asupra valorii de piață a capitalului băncii (efectul de bilanț) și asupra veniturilor nete din dobânzi (efectul de exploatare). În principiu, băncile caută să-și asigure că structura de reevaluare a bilanțului lor producerea la maxim a beneficiilor din fluctuațiile din rata dobânzii. Structura dată de reevaluare poate fi influențată de aspectele privind lichiditatea, mai cu seamă dacă banca nu are acces la instrumentele derivate pe rata dobânzii, pentru a putea delimita problemele de lichiditate de cele privind rata dobânzii. Scopul managementului riscului ratei dobânzii este de a menține expunerile la riscul ratei dobânzii în cadrul nivelului autorizat.
Cel mai răspândit model de evaluare a riscului de dobândă este modelul GAP.
Respectiv, pentru orice interval, banca definește gap-ul dintre activele și pasivele sensibile la rata dobânzii. Activele și pasivele sunt împărțite în intervale, în dependență de perioada rămasă până la momentul ajustării ratei dobânzii aplicate acestora.
Tabelul 2.4
Evaluarea riscului de dobândă prin modelul de estimare GAP în cadrul Băncii de Economii,perioada 2010-2012
Sursa: elaborat de autor Informația privind activele și obligațiunile financiare sesnibile la rata dobânzii [online]
[citat 07.05.15 ] Disponibil: http://www.bem.md/reports/13
Ca formula de calcul GAP-ul se determină astfel:
GAP= ASRD- ASRD
unde:
ASRD – active sensibile la rata dobânzii
PSRD –pasive sensibile la rata dobânzii.
În continuare sînt prezentate date inițiale pentru perioada 2013 și 2014 selectate în raporturile anuale ale băncii, reflectând o continuitate a tabelului de mai sus.
Tabelul 2.5
Evaluarea riscului de dobândă prin modelul de estimare GAP în cadrul Băncii de Economii,perioada 2013-2014
Sursa: elaborat de autor Informația privind activele și obligațiunile financiare sesnibile la rata dobânzii [online]
[citat 07.05.15 ] Disponibil: http://www.bem.md/reports/13
Modelul în esență reprezintă o analiză a influenței pe care gap-ul de ajustare a dobânzii (repricing gap) îl are asupra veniturilor din dobânzi produse de activele băncii precum și asupra cheltuielilor cu dobânzile determinate de pasive, respectiv influenta asupra venitului net din dobânzi, în cursul unei anumite perioade de timp. În principiu, modelul ia în considerare valoarea contabila a elementelor patrimoniale (active și pasive) cu dobanda variabila.
În baza datelor obținute în urma calculelor efectuate, se atestă următoarele rezultate. În 2014 GAP-ul în cadrul băncii a înregistrat valori negative, pasivele sensibile la rata dobânzii fiind cu mult mairidicate decât activele sensibile. Ceia ce denotă că în instituție rata dobânzii este în creștere, GAP-ul negativ creînd riscuri majore de lichiditate și riscul dobânzii.
Sursa: elaborată de autor Informația privind activele și obligațiunile financiare sesnibile la rata dobânzii [online]
[citat 07.05.15 ] Disponibil: http://www.bem.md/reports/13
Figura 2.15. Diagrama evoluției Modelului Ajustării (GAP) la BC „Baca de Economii” S.A. perioada 2010-2014
Pe scurt, o instituție, în toate activitățile sale, trebuie în mod constant să se poziționeze în termeni de riscuri și de rentabilitate.
O gestionare a riscurilor nu are sens independent de performanțe așteptate și obiectivul său este de a optimiza cuplul risc- rentabilitate.
Relația dintre acești doi termeni este complexă și multidimensională, dar ea este inconturnabilă
Pentru asigurarea durabilității unei instituții bancare, managementul bancar trebuie să monitorizeze performanța instituției bancare. Universul bancar se caracterizează prin multiple dimensiuni ale riscurilor financiare care afectează performanțele. Această multiplicare a riscurilor bancare ridică probleme de definire a diferitelor riscuri. Măsurile de performanțe, ca valori de piață, sunt complementare și adaptarea, conform riscurilor, este o grijă constantă. Definirea riscurilor și performanțelor este un demers clasic, dar important, căci ea constituie punctul de plecare al gestionării riscurilor.
Capitolul III
DIRECȚII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A GESTIUNII
PERFORMANȚELOR BANCARE
3.1. Practici internaționale de gestiune a performanțelor bancare
În prezent, procesul de globalizare și intensificare a activității economice oglindește elemente caracteristice ale comunității internaționale. Din punct de vedere industrial , țările înalt dezvoltate, și-au tezaurizat ani valoroși de practică în diverse domenii, în special în cel ce ține de activitatea bancară. Această experiență reflectă un interes remarcabil pentru bancherii autohtoni.
În urma unor analize efectuate de cercetători, ca caracteristici esențiale ale economiei contemporane sînt reformarea compoziției de producție și de consum bazându-se pe creșterea rolului serviciilor, socializării și globalizării economiei, nivelului de educație, informatizării vieții sociale.
Viteza de dezvoltare a sistemului bancar internațional a fost stabilită prin două procese:
– reformarea structurală a sistemului bancar- acest process constă în focalizarea și universalizarea activității băncilor, și în același timp și accentuarea dinamisului instituțiilor non-bancare;
– reorganizarea bazelor activității bancare.
O evoluție fenomenală a cunoscut sistemul bancar, pe parcursul anilor, s-a reușit implimentarea realizărilor științifice și tehnice în practică și îmbunătățirea mecanismului de organizarea a activității. O automatizare a operațiunilor bancare a început în anii 1930, cînd compania americană Western Union a elaborat un serviciu pentru prezentarea informației financiare confidențiale prin telex. În anul 1974, în Franța, a fost una din țările dezvoltate care a reușit printre primele să-și patenteze card-ul bancar, astfel ca la sfîrșitul anilor 80, deja 70% de familii, cu venituri de peste 10 000 USD, dispuneau de card-uri (Mastercard sau Visa), din punct de vedere industrial.
Rețeaua SWIFT, și-a început activitatea în 1977, reușind să reunească 250 de bănci europene și nord-americane.
Aplicarea noilor tehnologii în cadrul sistemului bancar au un caracter universal, constituind un complex sistem de deservire. Respectiv, card-urile bancare, înscrierile magnetice, utilizarea bancomatelor, sistemele electronice de transfer, implementarea computerului personal și a sistemelor informaționale, care funcționează în timp real, au revoluționat sistemele bancare.
De exemplu, Citibank a deschis recent una dintre cele mai inovative filiale în New Yor. Aceasta se distinge prin echipamentul multimedia și noile servicii. Cîteva touchscreen-uri oferă ultimele informații despre produsele și lansările Citibank. Banca este deschisă nonstop, iar clienții pot vorbi cu personalul prin video conferință. Wi-fi-ul gratuit și o cameră pentru clienții Citigold au scopul de a oferi un grad cît mai înalt de satisfacție a clientului.
Un alt exemplu de automatizare a activității bancare care a avut un succes remarcabil, este sistemul Videotext. Acest sistem, este una dintre primele variante de servicii de tip home-banking, caracteristic acestui tip de serviciu e video sau videografie, constituind un mecanism de telecomunicație care se manifestă prin vizualizarea imaginilor alfanumerice pe un ecran catodic. În Europa, sistemul videotext a dobândind cel mai mare succes prin sistemul Minitel, creat în Franța.
O altă modalitate foarte practică de coordonare a resurselor bănești din conturile bancare e propusă de serviciul MyBanking. Fiind oferită de Raiffeisen Bank și e accesibilă la orice timp pe telefonul mobil. Propriul ghișeu bancar, pe telefonul mobil este MyBanking. Nu este
nevoie ca să efectuezi o vizită la bancă, și fără apeluri telefonice. Serviciu dat permite clienților ca să beneficieze de un șir de servicii:
– Automat primește mesaje de notificare, atunci cînd se execută o tranzacție în contul personal. Clienții dețin posibilitatea de personalizare a notițelor.în funcție de anumite segmente: debitări, creditări sau toate tranzacțiile.
Un interes special se acordă evoluării serviciilor bancare cu ajutorul unor variate mijloace de telecomunicații. Conform rezultatelor unor sondaje, efectuate de unii savanți germani, în Germania se denotă o majorare destul de semnificativă a nivelului de utilizare a telefonului, telexului, teletextului. În același timp, băncile prestează serviciile bancare prin Internet.
Banca Citibank, la fel prestează acest tip de serviciu, care a propus clienților săi acces non-stop online la consultanții Citibank Romania. În același timp, Banca oferă virtualitate utilizatorilor de a vorbi online 24/24 cu consultanții băncii, recomandări, sfaturi privind condițiile contractarii unui credit de consum.
Fiind mereu în schimbare, în acest deceniu, se reliefează un șir de inovații de dezvoltare a sistemului bancar internațional:
– practicarea tehnicii bancare și a sistemelor electronice de plată;
– formarea grupelor de experți și ale bazelor informaționale inglobate pentru determinarea strategiei de dezvoltare a băncii;
– participare mult mai activă a băncilor pe piața creditară internațională;
– cooperarea instituțiilor bancare cu companiile industrial-comerciale spre majorarea
cotei de piață;
– aplicarea tehnicii electronice în procesul de prestare a serviciilor. Avantajul fiind posibilitatea reducerii cheltuielilor, satisfacerea nevoilor ale clienților, asigurarea accesibilității deservirii și ramificând sortimentul de servicii prestate;
– accentuarea procesului de dezvoltare a rețelelor și serviciilor informaționale, folosite în mecanismul de concentrare și analiza promptă a informațiilor utile în procesul de adoptare a deciziilor corecte.
Problemele primordial cu care se întâlnesc băncile est-europene în prezent, sunt foarte variate.
În primul rînd, se imulsionează o aclimatizare a structurii costurilor la nivelul marjei bancare, încît reunirea serviciilor bancare în țările UE și cmajorarea numărului de absorbții și fuzionări diminuează costul servicii respective.
În al doilea rînd, se conturează problema redactării strategiei de păstrare a nivelului rentabilității și de îmbunătățire a modului de gestionare a resurselor financiare, umane, tehnice.
Spre evitarea și soluționarea acestor probleme, analiștii FMI vin în întămpinare cu un set de recomandări și anume propun patru reguli „de aur”:
– să respecte strategia de dezvoltare a băncii. Abaterea de la direcția de dezvoltare stabilită din timp percepe dezorientarea și provoacă reducerea încrederii clienților și acționarilor;
– adâncirea cunoștințelor în fiecare subdiviziune din cadrul băncii, care ar permite desfășurarea unei activități profitabile;
– garantarea unui nivel normal de ramificare a activității băncii (evidența contribuției fiecărui tip de activitate la rentabilitatea instituției bancare);
– determinarea unui echilibru între stimularea vînzărilor serviciilor financiare și asigurarea controlului costurilor.
Analiza caracteristicilor de dezvoltare a pieței serviciilor bancare europene este una din principalele condiții pentru băncile din Republica Moldova. Deoarece sântem foarte aproape de UE, din punct de vedere geografic. Plus la aceasta, între ambele părți există relații economice, care nu pot fi anulate, privitor la tendințele de redirijare a exporturilor și importurilor moldovenești.
Republica Moldova are un set de avantaje față de piața financiară asiatică, aceasta include un mare număr de centre financiare în Tokyo, Hong-Kong, Shanghai, Sigapore,. Experiența acestora în domeniul serviciilor investiționale, de gestiune a portofoliului serviciilor acordate prin rețeaua imensă de filiale și agenții, sânt unele din posibile oportunități de avansare a sistemului bancar moldovenesc. Aceste tehnologii sînt utilizate nu numai la nivel de sistem bancar asiatic, dar de întreg sistemul bancar intrnațional.
Pentru bancherii autohtoni un mare interes este practica țărilor dezvoltate în domeniul îmbunătățirii politicii comunicaționale, a relațiilor în cadrul colectivului de lucru și a „abordării comportamentale față de conducere”. În ansamblu aceste concepții au ca scop evitarea conflictelor ce pot surveni între angajații băncii, și în același timp trezirea interesului personalului în obținerea rezulatelor planificate
Respectiv, practica ne dovdește că productivitatea economiei de piață contemporană, în special, a businessului bancar, atârnă în mărime de numai 1/3 de componentele tehnice și materiale, 2/3 sunt condiționate de capacitatea intelectuală atît al managerilor, cît și al angajaților băncii.
O evaluare a performanței la nivel international ar fi și ratingul CAMEL.
Sistemul se bazează pe evaluarea a cinci componente, care reflectă în manieră uniformă și cuprinzătoare condiția financiară a unei bănci, în conformitate cu reglementările bancare în vigoare. CAMEL este un acronim format pe baza principalelor elemente componente ale procesului de examinare și evaluare a activității băncilor din sistem:
−C: adecvarea capitalului băncii (Capital adequancy);
−A : calitatea activelor (Asset quality);
−M : calitatea managementului băncii (Management quality);
−E : nivelul veniturilor (Earning);
− L : lichiditatea băncii (Liquidity).
Fiecare dintre cele 5 componente ale sistemului este evaluat pe scară cuprinsă între „1” și „5”, unde”1” reprezintă nivelul cel mai performant, iar „5” cel mai scăzut. Înfuncție de evaluările obținute, se determină un rating compozit pentru activitateagenerală a băncii, ale cărui valori sunt, de asemenea, cuprinse între „1” și „5”. În final,fiecare bancă se clasifică la unul din cele cinci nivele de rating, în funcție de punctajultotal acordat de către indicatorii ce definesc componentele CAMEL.
Analiza conform ratingului CAMEL a indicatorilor
BC ,, Banca de Economii” S.A. (2012) , mii lei
C: = = 0,14 sau 14% => 2
CP – Capital Propriu
AT – Avtive Totale
A: = = 2,23 sau 222,8 % => 3
Ar – Active ponderate la risc
CP – Capital Propriu
M: competența tehnică este la un nivel ridicat, se respect regulile de activitate bancară, politca purtând amprenta unei înalte eficacități => 2
E: mărimea ROE este cu mult mai mică de 10%, iar ROA nici nu se încadrează în limitele de 05– 1,6%, acordându-se un punctaj de 4p conform ratingului => 4
L: = = 188,9 % => 4
Analiza ratingului generalizator:
= 3 => Băncile clasificate în această grupă necesită o anumită atenție din partea organelor de supraveghere cu privire la una sau mai multe din cele cinci componente menționate. Aceste instituții prezintă o combinație de deficiențe care pot oscila între moderat și sever. În general, aceste instituții sunt mai puțin capabile să reziste la fluctuațiile pieței, dată fiind vulnerabilitatea crescută a acestora la influențele externe. Mai mult, este posibil ca aceste instituții să nu respecte legile și reglementările în vigoare.
(2013) C: = = 12,2% => 2
A: = = 205.6 % => 3
M: Regulile de activitate bancară sânt respectate, politca purtând un character de stabilitate => 3
E: mărimea ROE este cu mult mai mică de 10%, iar ROA se încadrează în limitele de 05– 1,6%, acordându-se un punctaj de 3p conform ratingului => 3
L: = = 20.51 => 5
Analiza ratingului generalizator:
= 3,2 => Situația nu este atât de satisfăcătoare, banca având probleme cu oscilațiile pe piața financiară, neajunsurile care au fost depistate în urma analizei sânt destul de mari, și organele de supraveghere ar fi bine să-și rectifice metodele și tehnicile utilizate.
ROEși ROA înregistrând valori destul de mici, conform standardelor stipulate în legislație, în 2013 valorile au fost puțin mai aproape de limite. Aceste rezultate atestă o neechilbrare între raportul dintre Profit și Capital Propriu și dinte Profit și Active. Banca nu adoptă un nivel optim de administrare și sigur în determinarea politicilor, activitatea capătând un aspect riscant și nesanătos. Retingul CAMEL pentru alte doua băncise regăsește în (Anexa 8).
O bancă cu o bună strategie de segmentare a clienților țintă, de stabilire a obiectivelor de vânzări în conformitate cu politicile comerciale moderne optează pentru o selecție a clienților.
Există modalități și abordări diferite pentru clienți prin utilizarea de abilitate de către manager a canalelor de distrubuție a serviciilor bancare, utilizând diferite categorii de echipamente care permit efectuarea de operațiuni bancare specifice de cele mai multe ori timp de 24h/24h.
În prezent managementul performanței urmărește maximizarea vânzărilor și a profitului de termen scurt. Pentru maximizarea volumului vânzărilor trebuie identificate principalele coordonate comerciale de afaceri, respectiv gama de produse și servicii, piața țintă, clienții vizați, avantajele concurențiale, nivelul prețurilor și tarifelor, planul de marketing.
Gestiunea performanțelor sînt influențate de obiectivele și politicile anuale stabilite de bancă și în special politici de creditare, politici de fidelizare a clienților, politici de obținere a finanțării din diverse surse, inclusiv din fonduri europene.
3.2. Căi de îmbunătățire a gestiunii performanțelor bancare
Ca orice instituție producătoare de profit, băncile mereu trebuie să fie într-un proces de îmbunătățire a mecanismului de organizare a performanțelor bancare. Măsurile înreprinse ar putea fi reflectate de unele aclimatizări la factorii de piață sau de unele hotărâri de evoluare, ambele având ca obiectiv final atragerea de noi clienți și maximizarea profitului băncii. O vastă sursă de posibilități de performare a procesului de gestiune a activității bancare, de creștere a performanțelor bancare își găsesc o reflectare în practicile mondiale bancare. Evaluarea acestor măsuri ar fi foarte eficace pentru bancherii noștri și le-ar asigura acestora o dezvoltare permanentă, aceste acțiuni ar spori nivelul de performanță și ar asigura practicarea tendințelor mondiale.
În urma studiului efectuat s-a propus un șir de recomandări pentru creșterea performanțelor în cadrul băncilor, implimentarea cărora ar asigura diminuarea cheltuielile de gestionare a activității în cadrul băncilor:
1) Deschiderea filialelor de autodeservire bancară 24/24. Acum sîntem prezenți la o nouă tendință de deschidere a unor filiale care să asigure prestarea serviciilor de autodeservire, acestea fiind dotate cu bancomate, WI-FI, touchscreen-uri, capabile să presteze servicii, care ar permite în caz de dificultăți în procesul de beneficiere a servciului să ia legătura cu personalul băncii, printr-un apel telefonic sau printr-un apel video.
2) Introducerea sistemelor Videotext. Această soluție ar reprezenta o modalitate de promovare și vânzare de produse bancare, precum și de prestare de servicii bancare la distanță.
3) Practicarea modelelor integrate de servire a clienților de ultima generație, aceste sisteme oferă posibilitatea ca clienții să execute mult mai rapid operațiunea stocării de date, executarea tranzacțiilor, procesării de tranzacții online, etc. Avantajul acestui sistem este că băncile ar avea posibilitatea ca să deservească un număr cu mult mai mare de clienți.
4) Înglobarea formulalelor online care ar oferi posibilitatea ca clienții să solicite un credit, să completeze o cerere de deschidere a cardului direct de pe pagina web a băncii, fără a fi necesar ca clientul să se ducă la una din filialele băncii;
5) Punerea în aplicare a modalităților de gestionare a resurselor bănești de pe telefonul mobil fară efectuarea apelului telefonic. Caracteristic acstei practici internaționale este crearea unui software special care ar putea fi descărcat și instalat pe telefonul mobil și ar oferi clienților posibilitatea efectuării următoarelor operațiuni:
– Gestionarea mijloacele bănești din conturi;
– Recunoașterea localizării ATM-urilor;
– Achitarea facturilor;
– Transferuri intra și interbancare;
– Documentarea despre produsele și serviciile bancare propuse, cursurile valutare, etc.
În Republica Moldova reușita reformelor economice depinde, în mare parte de profitabilitatea sferei bancare autohtone. Motiv pentru care, este necesară adaptarea la principiile globale de piață, luîndu-se în calcul caracteristicile economiei naționale. Respectiv, rolul primordial să fie acordat implementării și dezvoltării noilor forme de deservire bancară.
Realitatea formată, începând cu cea de-a doua jumătate a secolului trecut s-a individualizat în special prin punerea accentului pe tendințele de ‘‘globalizare„ a exisitenței economice și afirmarea unei furtune de criză financiară într-o multitudine de state ale lumii, respectiv neconfigurarea mediului de afaceri cu la nivel internațional.
Și în țara noastră, deși criza a avut un caracter mai mult economic decât financiar, efectele negative au fost destul de semnificative, fiind resimțite în special, la nivel de:
diminuarea neașteptată a puterii de cumpărare și a nivelului remiterilor în rândul populației;
eliminarea facilităților fiscale privind reinvestirea profitului obținut;
intensificarea problemelor ce țin de lichiditatea peste limita adimisibilă în economie.
Acești factori au avut o mare influență, lasând amprente în întreaga economie, determinând reducerea volumului de activitate sau chiar stoparea activității a multor instituții din diverse ramuri și sectoare naționale, printre care și instituții bancare.
Tranziția la economia de piață – oglindește o direcție importantă în consolidarea și avansarea economiei naționale – prevede, ca măsură primordială, restructurarea sistemului bancar și creșterea mijloacelor financiare. În principiu, formarea și extinderea pieței financiare este în legătură directă cu direcțiile de dezvoltare a marketingului în sfera bancară, de relațiile dintre bănci și clienți, de formarea pieței serviciilor bancare, de relațiile dintre bănci, politicii monetare, precum și de alte activități ale băncii.
Punerea în practică a experienței internaționale pentru avansarea și performarea pieței bancare în Republica Moldova, trebuie să fie fundamentată de:
– sistematizarea structurii de conducere a băncii;
– formarea unui sistem dependent între diviziunile băncii, perfectarea mecanismului de vînzare a serviciilor bancare, elaorarea pachetelor de servicii;
– fragmentarea pieței de către instituția bancară.
Pe parcursul activității, în cadrul băncilor comerciale, apar situații de risc, dificultăți. Măsurile și politicile întreprinse în vederea depășirii situațiilor riscante, sunt concepute, încât să corespundă cu strategia generală a băncii.
În urma cercetării efectuate asupra BC ,,Băncii de Economii” SA prin prisma unui set de indicatori de performanță bancară au fost evidențiate un număr de probleme în activitatea acesteia. Pentru depășirea și înlăturarea dificultăților apărute în cadrul băncii urmează să se recomande un șir de soluții, care ar împuternici sistemul din cadrul băncii.
Fiind cunoscut deja că problemele Băncii de Economii (BEM) sînt prezente de cîțiva ani pe agenda autorităților de la Chișinău, dar nu lipsesc nici din vizorul opiniei publice, care este destul de panicată și bulversată de siuația actuală a băncii. Instituția a reușit și la sfărșitul anului 2014 să se facă „remarcată” prin lanțul infinit de probleme financiare. Preluarea falimentarei Investprivatbank, raidurile corporative, pierderea și, ulterior, reîntoarcerea pachetului majoritar în posesia statului și, în sfârșit, creditarea cu peste trei miliarde de lei de către BNM a instituției, au adus banca în pragul unor probleme enorme, plasând-o în lumina reflectoarelor negative. Banca de Economii este acea bancă care are o majoră importanță sistemică în cadrul țării, iar falimentarea ei ar fi un adevărat vulcan asupra întregului sector financiar.
Problemele la Banca de Economii au început odată cu preluarea obligațiunilor băncii falimentate Investprivatbank în 2009, an în care Republica Moldova a fost cuprinsă de criza financiară.
Despre faptul că asumarea obligațiunilor Investprivatbank a fost o acțiune riscantă ne putem da seama dacă analizăm cum au evoluat principalii indicatori financiari ai băncii.
scăderea indicatorului Rata profitului;
creșterea semnificativă a ponderii creditelor nefavorabile, deteriorînd în mare măsură portofoliul de credite a băncii.
diminuarea bruscă a ratei financiare și economice.
Conform unor studii efectuate de Expert-Grup, rezultatele acestora au arătat că preluarea activelor necalitative de la Investprivatbank a provocat majorarea riscului în cadrul băncii, iar stocul activelor ponderate la risc și-au luat un avânt de creștere destul de rapid: în trimestrul trei din 2009 valoarea acestui indicator a crescut cu 624,1 mil. lei față de trimestrul doi iar suficiența capitalului ponderat la risc s-a diminuat cu aproximativ 12 p. p. în aceeași perioadă.
O altă acțiune a constat în achiziționarea concomitentă de un grup de persoane juridice și fizice, între care persistau anumite relații, a unor pachete mici de acțiuni.
În cadrul Băncii de Economii raidul corporativ a decurs în două etape. Prima fază a început
la 16 mai-9 august 2011 cînd o parte din acțiiunile băncii au fost transmise companiei „Rietel Limited”, înregistrată în Noua Zelandă, în baza deciziei judecătorești de la Căușeni. Ca mai apoi această companie să trimită o parte din aceste acțiuni de la Banca de Economii către „Lectom LTD”, companie înregistrată în Marea Britanie. În a două etapă a operațiunii, care s-a petrecut în primăvara anului 2012, acțiunile deținute de Rietel Limited și Lectom LTD 18,54% din acțiuni au fost transferate în părți egale către patru companii din Rusia.
O altă explozie pentru Banca de Economii au fost creditele neperformante.
Creșterea creditării necugetate, în special prin aplicarea unor scheme, care dezavantajau banca, în trimestrul doi și trei 2010 a avut loc „explozia” împrumuturilor neperformante de la sfârșitul anului 2011, acțiune care a agravat situația la Banca de Economii. Deosebit de accentuată a fost creșterea în ultimul trimestrul din 2010, când oferta de credite a fost de 889,4 mil. de lei, iar în perioada octombrie-noiembrie 2010 împrumuturile acordate de Banca de Economii au constituit peste 50% din volumul de credite eliberate de întreg sectorul bancar.
Indiferent de faptul că în interiorul băncii situația era destul de gravă, Direcția de management a băncii prezenta Consiliului băncii și BNM informații eronate, iar rapoartele publicate reflectau o situație ascedentă a indicatorilor. Respectiv, s-a încercat să se ascundă existența unor grupuri de debitori cu probleme financiare grave.
Pe cînd, la sfîrșitul anului 2011 stocul de împrumuturi neperformante a crescut brusc, de peste șase ori față de trimestrul trei al aceluiași an, care a ajuns la 913,1 mil. de lei, afișîndu-se situația reală a băncii. Agravarea situația și-a continuat avântul, ca peste un an stocul creditelor neperformante să fie de 1,4 mld. lei.
Întreaga țară a fost zguduită de majorele probleme din cadrul Băncii de Economii, asfel că Parlamentul a determinat măsuri de evitare a unui șoc sistemic. Ca soluții de salvare au fost:
naționalizarea băncii;
cedarea controlului unui investitor privat cu menținerea de către stat a pachetului de
blocaj;
majorarea capitalului statutar al debitorilor care au în cadrul băncii credite
neperformante, cu scopul rambursării acestor credite.
Ca colac de salvare a fost aleasă cedarea pachetului de control, astfel că cota statului s-a diminuat de la 56% la doar 33,3% plus o acțiune, iar acționar majoritar fiind firma Sisteme Informaționale Integrate care deținea o cotă de 33,72% din capitalul Băncii de Economii.
Mari schimbări nu se înregistrau, ba chiar inversul situația se înrăutățise tot mai mult. Conform rezultatelor prezentate de Banca Națională, la sfârșitul lunii septembrie 2014, expunerea Băncii de Economii față de creditele acordate persoanelor afiliate a ajuns la 213,5 mil. lei, în creștere de 178 de ori față de aprilie. Astfel, Banca de Economii a depășit de peste trei ori limitele expunerii față de persoanele afiliate. După primele nouă luni ale acestui an, banca raportase cel mai modest profit din sectorul bancar – de 1 mil. 287 mii lei.
În baza celor analizate, se consideră că declinul Băncii de Economii este datorat managementului ineficient al proprietății de stat, deciziilor politice neiluminate și activării dematerializate a instituțiilor publice ce au determinat în rezultat statului pierderi colosale. Acest lucru este demonstrat și în cifre. În 2008 valoarea de piață a pachetului statului Băncii de Economii era de circa 659 mil. de lei, pe când în 2014 valoarea acestuia a decăzut pînă la 132 mil. de lei, în aceiași perioada prețul per acțiune s-a diminuat promunțător de la 200 s-a redus la 10 lei. Iar nivelul creditelor neperformante a denotat în ultimii șase ani de la 10,1% la 58,4%. Situația destul de gravă o demostrează și profitul modest, care s-a minimizat de circa șase ori, de la 210 mil. lei în 2006 la doar 35,5 mil. lei în 2013. Dar eșecurile economice nu i-au sfîrșit aici, roiul de albine contituă să roiască în jurul Băncii de Economii, astfel că Curtea Supremă de Justiție a decis emiterea deciziei care prevedea anularea emisiunii suplimentare de acțiuni efectuată de bancă. Astfel, instituția financiară a revenit în proprietatea statului, care controlează în prezent pachetul majoritar de 56,13% din capitalul social.
Din cauza faptului că problemele din sistemul bancar al Republicii Moldova rămân în continuare nesoluționate, putem fi martorii unor șocuri financiar valutare repetate, poate chiar mai mari decât cel înregistrat în lunile Ianuarie –februarie 2015, o depreciere masivă a leului moldovenesc.
Această cronologie ne face să concluzionăm cât de bine au fost regizate toate acțiunile care s-au petrecut la aceasta bancă.
În vederea soluționării dificultăților se propun următoarele soluții:
repartizarea atribuțiilor pentru fiecare organ de conducere din cadrul băncii, plus la aceasta este nevoie și de acordare a sarcinilor suplimentare Consiliului Bancii, pentru asigurarea eficientă a funcției de monitorizare a activitatii organului executiv si exercitarea unui rol proactiv în administrarea bancii;
o altă măsură ar fi ca Guvernul să vină cu o propunere de determinare a reprezentanților
în Consiliul Bancii, devansând caracterul „monodepartamental” ;
modificarea legislației care prevede înglobarea în lista unităților controlate și companiile de evaluare;
schimbarea legislației astfel încât să cuprindă includerea automată a rezervei în consiliile de administrație în cazul demisiei unui membru al acestora;
O acțiune foarte importantă ar fi ca atât Parlamentul cât și Guvernul, împreună să elaboreze un șir de măsuri privind rambursarea către Banca de Economii a rulajelor întreprinderilor si organizatiilor de stat si ale întreprinderilor în care statul deține controlul.
În această majoră problema, sa implicat si BNM, astfel că la începutul anului 2015 leul moldovenesc s-a devalorizat cu aproape 50 la sută față de dolar. Prețul unui dolar american ajunsese pînă la 28 de lei la casele de schimb valutar (cursul afișat de BNR era mai jos). Stîrnindu-se o panică fără precedent în rândul populației. Economiile cetățenilor s-au diminuat peste noapte, iar salariile și-au pierdut puterea de cumpărare. Oamenii speriați de cele întimplate au asaltat casele de schimb valutar, dar foarte curând valuta de vânzare s-a epuizat. Speriați că banii lor se devalorizează – prețurile crescând de la o zi la alta, în sincron cu fluctuațiile halucinante ale cursului valutar – moldovenii s-au năpustit asupra magazinele angro pe care le-au luat cu asalt. Această acțiune a fost întrerpinsă de BNM, pentru a acoperi cumva marea gaură, procovata de acel milliard de dolari dispărut peste noapte din conturile celor trei bănci (Banca de Economii, Unibanc și Banca Socială). În țările din occident, astfel de probleme se rezolva prin chemarea procedurii de bailout. Dar știind faptul că sîntem o țară săracă, și plus la aceasta BNM deja acorda-se un împrumut de 3 miliarde lei moldovenești, situația n-a fost de ameliarat.
Scopul propus de BNM, a fost atins, căci poporul și-a scos banii de la saltea, oamenii au sărăcit, dar băncile au fost salvate. Sectorul bancar a făcut un profit de 646 de milioane de lei moldovenești, iar cele trei bănci comerciale controlate de Banca Națională a Moldovei, au câștigat din diferențele de curs valutar peste 554 de milioane de lei, echivalentul a 85 la sută din total sistem bancar, Banca de Economii obținând cel mai mare venit din diferențele de curs valutar.
Sistemul bancar în Republica Moldova este foarte sensibil și fragil, iar bancherii ar trebui să acorde o atenție sporită stabilității acestuia, deoarece 2015 se prognozează a fi un an anevoios.
Creșterea creditelor neperformante reprezintă un risc iminent pentru sectorul bancar. Înrăutățirea perspectivelor economice pentru anul 2015 va determina reducerea veniturilor populației și firmelor și va cauza dificultăți sporite în rambursarea creditelor. Pe de altă parte deprecierea MDL, deja creează costuri adiționale pentru debitori la efectuarea plăților aferente creditelor valutare și care obțin venituri în lei moldovenești.
O eventuala oscilație mai puternică pe piața valutară colaborată cu anticipările pesimiste ale populației s-ar putea transpune în retrageri semnificative ale depunerilor bancare. O asemenea evoluție ar putea diminua lichiditățile băncilor, iar realizarea acestui scenariu ar putea rămâne constant pe tot parcursul anului 2015. Totuși, în ultimul timp, instituțiile financiare își fac rezerve de active lichide, fapt ce ar putea diminua impactul negativ al retragerilor mijloacelor bănești din depunerile bancare.
O altă problemă se referă la lipsa încrederii populației în instituțiile publice. Toate instituțiile responsabile de securitatea economică, practic au dat „undă verde”, în mod tacit, realizării tranzacțiilor frauduloase din sectorul financiar. Prestația lamentabilă a organelor statului a cauzat reducerea drastică a încrederii populației în aceste instituții. Totodată permanenta perturbare a sectorului financiar a diminuat încrederea populației și în bănci. În condițiile incertitudinii economice, neîncrederea în structurile statale și în instituțiile financiare reprezintă o premisă ce ar putea intensifica anumite comportamente nocive din partea populației. Astfel, în contextul unor oscilații financiare nefavorabile populația ar putea fi iritată de mesajele transmise de reprezentanții instituțiilor publice și ar acționa într-o manieră opusă recomandărilor parvenite de la oficiali.
De degradarea situației din sectorul bancar se fac responsabile și instituțiile publice ce asigură securitatea economică a statului. În linii mari, acțiunile instituțiilor s-au redus la atenționarea administrațiilor celor 3 bănci privind riscurile aferente tranzacțiilor realizate, precum și la discuțiile în cadrul Comisiei Naționale pentru Securitatea Financiară sau în Consiliul de Securitate. Instituirea administrării speciale la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, creditarea acestor bănci sau activitatea comisiei parlamentare au fost acțiuni întârziate și au avut doar rol de atenuare a efectelor tranzacțiilor frauduloase. În fond, deși se dispunea de instrumentele necesare, instituțiile publice nu le-au utilizat pentru a contracara realizarea operațiunilor obscure. Președinția și Guvernul putea utiliza platforma Consiliului de Securitate sau a Comisiei Naționale pentru Securitate Financiară pentru a suscita implicarea altor instituții, cum ar fi Procuratura sau Centrul Național Anticorupție, în contracararea operațiunilor. La rândul său, Procuratura sau Centrul Național Anticorupție puteau să se autosesizeze și să inițieze pe cont propriu investigații serioase ce vizau realizarea tranzacțiilor suspecte de către cele 3 bănci. Parlamentul putea avea un rol decisiv, fiind în stare să remanieze conducătorii neeficienți de instituții publice și să utilizeze instrumentariul legislativ în combaterea operațiunilor dubioase.
În același timp banca trebuie să-și:
– micșoreze cheltuielilor de exploatare ale băncii, în asa mod încât venitul din exploatare să se reducă într-o măsură mai mică decât cheltuielile;
– un control mai sporit asupra expunerii la risc, în așa mod încât să nu fie costisitoare pentru bancă;
– majorarea veniturilor neaferente dobînzilor;
– diminuarea plasamentelor în active sigure.
Pe lîngă monitorizarea performanțelor managementul ar trebui să monitorizeze atît profitabilitatea bancară, cât și riscul de lichiditate. Între profitabilitate și lichiditate bancară există o strânsă interdependență, capacitatea băncii de a crea lichidități și capacitatea de plasare a acestora pe piață depinzând și de profitabilitatea instituției bancare.
Respectiv, o bancă poate diminua lichiditatea prin negocierea activelor lichide și plasarea fondurilor astfel obținute pe termen lung în scopul creșterii profitului .
Managementul băncii poate controla propria lichiditate printr-o planificare și anticipare prudentă a schimbărilor în cadrul depozitelor și creditelor, cât și în cadrul profitului. Pentru a-și putea gestiona propria lichiditate, managementul va determina o strategie privind prezența unui volum mai mare sau mai mic de lichidități, în dependență de necesarul anticipat de fonduri, de aversiunea față de risc, de factorii de risc .
Modul și polivalența procesului utilizat în gestionarea lichidităților este influențat de mărimea și complexitatea băncii și de natura și complexitatea activității sale.
Aplicarea în practică a acestor măsuri ar duce la îmbunătățirea situației în cadrul BC ,,Banca de Economii” SA, ar crește profitul și ar minimiza riscurile în cadrul activității acesteia.
Astfel se denotă că o economie puternică, stabilă și viabilă duce automat la existența unui sistem bancar solid și performant.
CONCLUZII
Luând în considerație transformările profunde care s-au abătut pe sistemele financiare sub acțiunea mișcărilor puternice de inovare tehnologică, liberalizare și globalizare care s-au petrecut în ultimele decenii, asigurarea creșterii performanțelor financiare constituie o provocare căreia economiile contemporane trebuie să le facă față. La începutul mileniului III, capitalurile se află în permanentă circulație și în forme tot mai diverse pe piețe din ce în ce mai integrate la nivel mondial.
Economia de piață este un accesoriu ce asigură existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităților monetare ale economiei și direcționarea lor temporară în executarea activității economice profitabile. Prin activitatățile prestate de bănci, de colectare a resurselor financiare paralel cu amplasarea acestora spre unitățile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de intermediere bancară.
În urma studiului efectuat asupra temei perfecționarea gestiunii performanței în cadul băncilor din Republica Moldova s-a concluzionat că direcțiile de perfecționare a instituțiilor financiare din cadrul sistemul bancar autohton, derivă de la bancă la bancă. O analiză mai aprofundă s-a efectuat asupra activității Băncii de Economii, fiind prima bancă din Republica Moldova cu o stabilitate și încredere în clienți de circa 74 ani.
B.C. „Banca de Economii” S.A. nu este numai o instituție financiară direcționată spre câștig, dar este și o parte componentă a societății, lucidă de necesitatea susținerii categoriilor social vulnerabile, generației în creștere, susținerii științei, învățămîntului și sportului, instituțiilor de ocrotire a sănătății, monumentelor istoriceși religioase.
În mare parte, gestionarea performanței bancare depinde de o gamă largă de factori, știind că sistemul bancar servește ca coloană vertebrală în cadrul unei economii. Performanța băncii în ansamblu depinde de managementul, controlul și contabilitatea din cadrul instituției. Perturbările ce au loc în economia țării au o influență direct proporțională cu banca. Un exemplu ar fi criza financiară, care a cuprins întreaga țară, consecințele fiind bine simțite. Multe instituții financiare au falimentat, încrederea în bănci a fost surpată de către clienți, în consecință reducându-se bugetul republicii, confirmându-se încă odată că asigurarea activității băncilor este prioritară.
În asigurarea performanței bancare un loc deosebit îl ocupă ansamblul indicatorilor de performanță, fiecare indicator având o anumită limită stipulată de Banca Națională, pe care băncile comerciale trebuie să le respecte.
În baza acestor indicatori se determină și poziția băncii în caadrul sistemul bancar,rezultatele obținute fiind comparate cu indicatorii altor bănci.
Ansamblul de indicatori aplicat la Banca de Economii a afișat de fapt cu ce probleme se confruntă instituția în prezent. Analizînd indicatorii de performanță am concluzionat că situația Băncii de Economii e destul de alertantă. Cunoscând deja cauza izucnirii vulcanului, în luna noiembrie a anului trecut când între trei bănci din Republica Moldova au avut loc niște tranzacții, care au avut ca rezultat pierderea peste noapte a unui milliard de dolari, producând un gol de circa 13% din PIB-ul țării. Au fost niște operații mai tenebre, urma cărora este până în prezent căutată. Această situație a determinat obținerea unor coeficienți, a indicatorilor analizați, “fenomenali,,.
Analizând situația rentabilității economice și financiare, s-a constatat că valoare acestor indicatori a deviat foarte mult de la limitele spitulate de BNM.
ROA în perioada 2010-2014 a înregistrat variate valori, în toți anii situându-se la nivelul nimim stabilit de BNM, de 0,5%, pe cînd în 2012 acesta a deviat destul de semnificativ, fiind de -4,74%, ceia ce arată că în acest an capitalurile proprii au fost aproximativ la același nivel, profitul/pierderea fiind cel care a influențat acest indicator.
Valorile lui ROE pe perioada analizată neatingând nici limita de 10%, o cauză fiind că peste o cincime din credite au ajuns în default. În 2012 acesta s-a diminuat până la -26,27%, în consecință putem acorda o notă proastă managementului bancar în ansamblu, capitalurile aduse de acționari utilizîndu-se într-un mod nerentabil, atât veniturile aferente dobânzilor cât și profitul au luat valori în descreștere, în special în 2012, diminuându-se până la -313 mil. lei.
Performanța băncii nu poate fi asigurată la un înalt nivel fără de o analiză profundă a instituției financiare respective. Asftel de analiză, oferă ratingul CAMEL, care fiind aplicat Băncii de Economii și altor două bănci Victoriabank și Moldova-Agroindbank, de unde s-a desprins următoarele concluzii: în perioada crizei economice Banca de Economii cît și celelalte două instituții retingul generalizator era de 2,4, ca până în prezent BEM să înregistreze o majorare până la 3 puncte, calificând-o ca o bancă cu probleme financiare destul de mari, cu riscuri mari și credite neperformante.
Victoriabank și Moldova-Agroindbank și-au menținut valoarea retingului de 2 puncte, ceia ce denotă că băncile duc o activitate profitabilăși un grad înalt de concurență, care este un factor esențial în dezvoltarea pieței monetare autohtone.
BC „Banca de Economi” S.A deținea unul din locurile de frunte în clasamentul bancilor din Republica Moldova fiind cu un pas înainte încă de la înființare implementînd noi tehnologii precum operarea cu carduri bancare, bancomate și alte servicii inovative.
O imbunătățire ce ar fi benefică nu doar pentru BC „Banca de Economii” S.A dar și pentru toate bancile din RM ar fi dezvoltarea și perfecționarea tehnologiilor informaționare cear face ca transferurile de informații sa fie mult mai rapide fără erori elementare.
O altă imbunătățire ar fi pregătirea personalului la un nivel înalt ce ar duce la o imagine mai bună, un prestigiu mai înalt al bancii și o poziție financiară mai bună.
Pentru o gestiune eficientă a personalului o organizație trebuie să asigure:
– integrarea managementului personalului în managementul societății;
– un climat de angajare și valorificare a potențialului fiecărui angajat;
– recunoașterea și motivarea personalului care obține rezultate performante;
– stimularea la fiecare angajat a dorinței de îmbunătățire continuă a propriei activități;
– antrenarea în procesul decizional a celor care dovedesc competență profesională.
Ca urmare a evenimentelor ce au avut loc în economia țării, pierdere miliardului din conturile Băncii de Economii, Banca Socială și Unibank, au înrăutățit calitatea portfoliului de credite, prin acordarea unor credite neperformante.
Indiferent de soluția aleasă pentru cele 3 bănci: salvare sau falimentare, aceasta presupune o injecție financiară enormă. În cazul salvării va fi nevoie de fonduri pentru recapitalizare și asigurarea cu lichidități a instituțiilor financiare, iar dacă se optează pentru lichidarea băncilor vor fi necesare surse pentru a rambursa sumele depuse sub forma de depozite. Nu este exclus că soluția lichidării băncilor ar putea fi mult mai costisitoare, deoarece ar putea avea ample urmări nefaste. Lichidarea unei bănci ar putea alarma populația, care ar putea anticipa eronat o prăbușire a întregului sector financiar și s-ar avânta în retragerea masivă a depunerilor. Acest fapt ar duce la o scădere bruscă a volumului de lichidități deținut de bănci și ar impune BNM să finanțeze din nou instituțiile financiare. Nu este exclus că soluția finală ar putea fi o îmbinare dintre salvare și lichidare. Iar în acest context pentru a diminua riscurile ar trebui lichidată banca care are o importanță socială mai mică.
Este absolut necesară asigurarea unei evoluții stabile a pieței valutare, fără producerea unor oscilații ample. Pentru a dispune de volumul necesar de resurse, ce ar permite stabilizarea pieței, BNM trebuie urgent să identifice surse pentru majorarea rezervelor valutare. O soluție în acest sens este negocierea și semnarea cât mai rapidă a unui nou acord cu FMI. Totuși, starea sectorului bancar ar putea deveni „mărul discordiei” în cadrul negocierilor. Cu siguranță, FMI va insista asupra acestui aspect: părții moldave i se vor cere garanții reale privind asanarea sectorului și vor fi solicitate informații mai ample privind tranzacțiile dubioase. Pe de altă parte, grupurile politico-oligarhice nu doresc să fie făcute publice informațiile despre interesele lor din sectorul financiar și despre posibila lor implicare în anumite operațiuni suspecte. În aceste circumstanțe discreția negociatorilor moldoveni va fi stimulată, iar acest fapt va afecta discuțiile cu FMI. Este absolut necesară schimbarea abordării pe dimensiunea supravegherii sectorului financiar și în domeniul sancționării persoanelor implicate în tranzacțiile tenebre. Este nevoie de o atitudine responsabilă și severă din partea instituțiilor publice de resort, față de organizațiile ce se aventurează în tranzacții dubioase și față de persoanele ce realizează sau sunt complici la efectuarea operațiunilor frauduloase. În prezent anumite reușite în acest sens pot fi realizate, doar sub presiunea partenerilor de dezvoltare, în special FMI și UE. Într-un orizont mai îndepărtat de timp un progres mai amplu va fi obținut numai în contextul maturizării clasei politice.
În concluzie, condițiile de succes ale unei bănci ar fi determinarea unei legislații ferme în domeniu, îndosită de un sprijin eficient din partea Organelor statale. În același timp o bună gestionare are nevoie și de o planificare și conducere la nivel. Menținerea/ îmbunătățirea facilităților la depunerile populației.
BIBLIOGRAFIE
Acte normative
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.95. Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.56-57/624din 12.10.1995.
Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95. Monitor Oficial al Republicii Moldova. 2011, nr.78-81/99.
Regulamentul nr. 269 cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc . Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr.130/310 din 26.10.2001.
Lucrări științifice
BASNO, C. DARDAC, N. Management bancar. București: Editura Economică, 2001. 224p. ISBN 0-34-527238-9.
BASNO, C. DARDAC, N. Produse, costuri și performanțe bancare. Editura Economică, București 2000. 256p. ISBN 245-6472-58-147-7.
CONSTANTINESCU. Dan Management bancar.București: Editura Fundației Culturale Libra 2007. 9p. ISBN 978-973-7633-61-3.
COCIUG, V. TIMOFEI, Olga. Management bancar. Chișinău: ASEM, 2008 ISBN 978-9975-75-393-7.
COCIUG, V. TIMOFEI, Olga. Control și audit intern bancar curs universitar. Chișinău: ASEM, 2008. ISBN 978-9975-75-391-3.
Dan CONSTANTINESCU, Management bancar. București: Editura BREN, 2004, 212p ISBN 978-973-763361-3.
DARDAC, N; BARBU T. Moneda, Bănci și Politici Monetare , Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2005, 272p. ISBN 478-3148-36-447-7.
DĂNILĂ, N. Management bancar: Fundamente și Orientări, Editura Economică, București 2000, 250p. ISNB 4-74-276841-8.
DEDU, Vasile. Gestiune bancară. Editura Didactica și Pedagogica, București, 176p. ISBN 973-36-3825-0.
IONETE. Constantin, TRENCA. Ioan, Finanțe Provocările viitorului, Caiova:, 200585 România, ISBN 1583-3712.
ROXIN, Luminiâa. Gestiunea bancară. București: Editura Economică, 1997, 245p. ISBN 9789738890176.
STOICA, M. Management bancar. București: Editura Economica 1999, 109p. ISNB 973-590-193-5.
THOMAS, Mayer, James S. DUESENBERRY, Banii, activitate bancară și economie, București, 1993. ISBN 973-30-2927-0.
ȚURCANU. G., SOLCAN. A., Conferința națională cu participare internațională. Strategii și politici de management în economia contemporană. Editura:ASEM, Chișinău, 2013. ISBN 978-9975-75-635-8.
БАТИЩЕВ. Р. Банковский Манеджмент, 2008 370p.ISBN 978-9975-75-384-5
Грибинча. А. Банковский Манеджмент в начале XXI века. Chișinău: ULIM, 2007, 150p. ISBN 978-9975-920-37-7.
РОУС. П. Банковский Манеджмент 1997.30р. ISBN 0-256-11557-5.
Surse electronice
CIURLĂU. Loredana, Modalități de cuantificare a performanțelor din sistemul bancar,[online].[citat:16.031015].Disponibil:http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009 -03/22_LOREDANA_CIURLAU.pdf.
Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Politici monetare și tehnici bancare, [online].[citat:03.04.2015].Disponibil:http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTB_cig.pdf.
Enciu Adrian, Contabilitate bancara, , [online].[citat 30 martie 2015]. Disponibil: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=111&idb= .
Eficiența activității bancare, [online].[citat 12.03.2015].Disponibil: http://ru.scribd.com/doc/54726664/Eficienta-Activitatii-Bancare.
Performanțe și riscuri bancare, [online].[citat 31 decembrie 2014].Disponibil:http :// ru.scribd. com/doc/9599568 0/ CURS-1-Performante-Si-Riscuri-Bancare.
Veniturile și cheltuielile bancare,[online].[citat 30 martie 2015] http://www.ilincagorobet.ase.md/modules/mydownloads/singlefile.php?lid=2.
Анализ факторов определяющих эффективность функционирования системы управления розничными порлразделениями коммерческого банка, [online]. [citat: 22 martie 2015]. Disponibil: http://vestnik.osu.ru 2013_8/8.pdf.
Managementul riscului în activitatea bancară, [online]. [citat: 22 martie 2015]. Disponibil:https://ru.scribd.com/doc/53133671/Managementul-Riscului-in-Act ivitatea-Bancara.
Evaluarea performantei ajustate la risc la banca BRD, [online]. [citat: 28 martie 2015]. Disponibil: https://ru.scribd.com/doc/228766359/Evaluarea-performantei-ajustate-la-risc-la-banca-BRD.
Analiza indicatorilor de performanță, [online]. [citat: 28 martie 2015]. Disponibil: https://ru.scribd.com/doc/205589841/Analiza-Indicatorilor-de-Performanta.
Îmbunătățirea poziției financiare a băncilor din Republica Moldova, [online]. [citat:29.032015].Disponibil:https://ru.scribd.com/doc/56525021/IMBUN%C4%82T%C4%82%C5%A2IREA-POZI%C5%A2IEI-FINANCIARE-A-B%C4%82N CILOR-COMERCIALE-DIN-REPUBLICA-MOLDOVA.
Managementul risului de piață, [online]. [citat:29.032015].Disponibil: http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/Riscul%20de%20piata.pdf.
Surse statistice și de date
Rapoartele anuale ale Băncii de Economii. [online]. [citat: 28 martie 2015]. Dispon ibil: http://www.bem.md/reports/5.
Rapoartele anuale ale BNM. [online]. [citat: 28 martie 2015]. Disponibil: http://w ww.bnm.md/md/search/bnm/rapoarte%20anuale.
Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova. Raport privind situația indica torilor financiari. [online]. [citat: 1 aprilie 2015]. Disponibil: http://www.statisti ca. md/pageview.php?l=ro&idc=335&id=2344.
Indicatorii financiari financiari pe sistemul bancar al Republicii Moldova.[online]. [citat: 1 aprilie 2015]. Disponibil: http://www.bnm.md/?redirect=1.
Anexa 1
Factorii care determină eficiența funcționării sistemului de gestiune a băncii comerciale
Sursa: elaborate de autor [online]. [citat 25 decembrie 2014] Disponibil: http://vestnik.osu.ru/2013_8/8.pdf
Anexa 2
Sistemul de indicatori de profitabilitate bancară
Sursa: Analiza profitabilității în instituțiile bancare, [online]. [citat 13.03.2015].Disponibil: http://ru.scribd.com/doc /131460767/Calculul-Indicatorilor-de-Apreciere-a-Performantelor-Bancare
Anexa 3
Indicatorii de evaluare a capitalului băncii
Sursa: Maricica STOICA, Managament bancar, Editura Economica 1999, București, pag. 78 ISBN 973-590-
193-5
Anexa 4
Date intermediare pentru calcularea indicatorilor FMI (Banca de Economii)
Anexa 5
Indicatorii globali ai performanțelor în activitatea bancară
Anexa 6
Meritele Băncii de Economii la nivel național
Anexa 7
Clasamentul eficienței băncilor comerciale din R. Moldova 2014
Sursa: în baza rapoartelor publicate de EVM Consulting [online] [citat 07.05.15 ] Disponibil: http://www.bancam ea .md/news/clasamentul-eficientei-bancare-2014-asistam-la-o-stabilitate-in-performanta-celor-mai-bune-banci-din-tara
Anexa 8
Analiza conform ratingului CAMEL a indicatorilor din BC„Victoriabank” S.A. și BC „Moldova- Agroindbank” S.A.
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor publicate de BC „Victoriabank” S.A. și „Moldova- Agroindbank” S.A.
BIBLIOGRAFIE
Acte normative
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.95. Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.56-57/624din 12.10.1995.
Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95. Monitor Oficial al Republicii Moldova. 2011, nr.78-81/99.
Regulamentul nr. 269 cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc . Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr.130/310 din 26.10.2001.
Lucrări științifice
BASNO, C. DARDAC, N. Management bancar. București: Editura Economică, 2001. 224p. ISBN 0-34-527238-9.
BASNO, C. DARDAC, N. Produse, costuri și performanțe bancare. Editura Economică, București 2000. 256p. ISBN 245-6472-58-147-7.
CONSTANTINESCU. Dan Management bancar.București: Editura Fundației Culturale Libra 2007. 9p. ISBN 978-973-7633-61-3.
COCIUG, V. TIMOFEI, Olga. Management bancar. Chișinău: ASEM, 2008 ISBN 978-9975-75-393-7.
COCIUG, V. TIMOFEI, Olga. Control și audit intern bancar curs universitar. Chișinău: ASEM, 2008. ISBN 978-9975-75-391-3.
Dan CONSTANTINESCU, Management bancar. București: Editura BREN, 2004, 212p ISBN 978-973-763361-3.
DARDAC, N; BARBU T. Moneda, Bănci și Politici Monetare , Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2005, 272p. ISBN 478-3148-36-447-7.
DĂNILĂ, N. Management bancar: Fundamente și Orientări, Editura Economică, București 2000, 250p. ISNB 4-74-276841-8.
DEDU, Vasile. Gestiune bancară. Editura Didactica și Pedagogica, București, 176p. ISBN 973-36-3825-0.
IONETE. Constantin, TRENCA. Ioan, Finanțe Provocările viitorului, Caiova:, 200585 România, ISBN 1583-3712.
ROXIN, Luminiâa. Gestiunea bancară. București: Editura Economică, 1997, 245p. ISBN 9789738890176.
STOICA, M. Management bancar. București: Editura Economica 1999, 109p. ISNB 973-590-193-5.
THOMAS, Mayer, James S. DUESENBERRY, Banii, activitate bancară și economie, București, 1993. ISBN 973-30-2927-0.
ȚURCANU. G., SOLCAN. A., Conferința națională cu participare internațională. Strategii și politici de management în economia contemporană. Editura:ASEM, Chișinău, 2013. ISBN 978-9975-75-635-8.
БАТИЩЕВ. Р. Банковский Манеджмент, 2008 370p.ISBN 978-9975-75-384-5
Грибинча. А. Банковский Манеджмент в начале XXI века. Chișinău: ULIM, 2007, 150p. ISBN 978-9975-920-37-7.
РОУС. П. Банковский Манеджмент 1997.30р. ISBN 0-256-11557-5.
Surse electronice
CIURLĂU. Loredana, Modalități de cuantificare a performanțelor din sistemul bancar,[online].[citat:16.031015].Disponibil:http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009 -03/22_LOREDANA_CIURLAU.pdf.
Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Politici monetare și tehnici bancare, [online].[citat:03.04.2015].Disponibil:http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTB_cig.pdf.
Enciu Adrian, Contabilitate bancara, , [online].[citat 30 martie 2015]. Disponibil: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=111&idb= .
Eficiența activității bancare, [online].[citat 12.03.2015].Disponibil: http://ru.scribd.com/doc/54726664/Eficienta-Activitatii-Bancare.
Performanțe și riscuri bancare, [online].[citat 31 decembrie 2014].Disponibil:http :// ru.scribd. com/doc/9599568 0/ CURS-1-Performante-Si-Riscuri-Bancare.
Veniturile și cheltuielile bancare,[online].[citat 30 martie 2015] http://www.ilincagorobet.ase.md/modules/mydownloads/singlefile.php?lid=2.
Анализ факторов определяющих эффективность функционирования системы управления розничными порлразделениями коммерческого банка, [online]. [citat: 22 martie 2015]. Disponibil: http://vestnik.osu.ru 2013_8/8.pdf.
Managementul riscului în activitatea bancară, [online]. [citat: 22 martie 2015]. Disponibil:https://ru.scribd.com/doc/53133671/Managementul-Riscului-in-Act ivitatea-Bancara.
Evaluarea performantei ajustate la risc la banca BRD, [online]. [citat: 28 martie 2015]. Disponibil: https://ru.scribd.com/doc/228766359/Evaluarea-performantei-ajustate-la-risc-la-banca-BRD.
Analiza indicatorilor de performanță, [online]. [citat: 28 martie 2015]. Disponibil: https://ru.scribd.com/doc/205589841/Analiza-Indicatorilor-de-Performanta.
Îmbunătățirea poziției financiare a băncilor din Republica Moldova, [online]. [citat:29.032015].Disponibil:https://ru.scribd.com/doc/56525021/IMBUN%C4%82T%C4%82%C5%A2IREA-POZI%C5%A2IEI-FINANCIARE-A-B%C4%82N CILOR-COMERCIALE-DIN-REPUBLICA-MOLDOVA.
Managementul risului de piață, [online]. [citat:29.032015].Disponibil: http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/Riscul%20de%20piata.pdf.
Surse statistice și de date
Rapoartele anuale ale Băncii de Economii. [online]. [citat: 28 martie 2015]. Dispon ibil: http://www.bem.md/reports/5.
Rapoartele anuale ale BNM. [online]. [citat: 28 martie 2015]. Disponibil: http://w ww.bnm.md/md/search/bnm/rapoarte%20anuale.
Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova. Raport privind situația indica torilor financiari. [online]. [citat: 1 aprilie 2015]. Disponibil: http://www.statisti ca. md/pageview.php?l=ro&idc=335&id=2344.
Indicatorii financiari financiari pe sistemul bancar al Republicii Moldova.[online]. [citat: 1 aprilie 2015]. Disponibil: http://www.bnm.md/?redirect=1.
Anexa 1
Factorii care determină eficiența funcționării sistemului de gestiune a băncii comerciale
Sursa: elaborate de autor [online]. [citat 25 decembrie 2014] Disponibil: http://vestnik.osu.ru/2013_8/8.pdf
Anexa 2
Sistemul de indicatori de profitabilitate bancară
Sursa: Analiza profitabilității în instituțiile bancare, [online]. [citat 13.03.2015].Disponibil: http://ru.scribd.com/doc /131460767/Calculul-Indicatorilor-de-Apreciere-a-Performantelor-Bancare
Anexa 3
Indicatorii de evaluare a capitalului băncii
Sursa: Maricica STOICA, Managament bancar, Editura Economica 1999, București, pag. 78 ISBN 973-590-
193-5
Anexa 4
Date intermediare pentru calcularea indicatorilor FMI (Banca de Economii)
Anexa 5
Indicatorii globali ai performanțelor în activitatea bancară
Anexa 6
Meritele Băncii de Economii la nivel național
Anexa 7
Clasamentul eficienței băncilor comerciale din R. Moldova 2014
Sursa: în baza rapoartelor publicate de EVM Consulting [online] [citat 07.05.15 ] Disponibil: http://www.bancam ea .md/news/clasamentul-eficientei-bancare-2014-asistam-la-o-stabilitate-in-performanta-celor-mai-bune-banci-din-tara
Anexa 8
Analiza conform ratingului CAMEL a indicatorilor din BC„Victoriabank” S.A. și BC „Moldova- Agroindbank” S.A.
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor publicate de BC „Victoriabank” S.A. și „Moldova- Agroindbank” S.A.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Perfectionarea Gestiunii Performantelor In Bancile DIN Republica Moldova (ID: 122832)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.