După instaurarea regimului communist, toate fondurile publice erau incluse în bugetul de stat conform prevederilor Legii nr. 10/1949.

Curpins:

Introducere

Țara noastră are o îndelungată tradiție privitoare la asigurările sociale, acestea fiin introduse într-un regim modern, încă de la începutul secolului XX. Din acest punct de vedere România se poate compara cu țările occidentale dezvoltate, deoarece se află printre primele patru țări europene care au introdus la aceea vreme un sistem asiguratoriu obligatoriu.

Unificarea sistemului a avult loc în anul 1933, prin Legea Ioanițescu. Conducerea sistemului de asigurări revenea statului și patronilor, printre elementele negative al legii fiind neincluderea în sistem a agricultorilor și neincludere pensiei de bătrânețe și a șomajului printre beneficii.

Sistemul se asigurări de stat al țării noastre încă din perioada postbelică până astăzi este un sistem de tip PAYG, cheltuielile pentru pensile curente sunt acoperite de generația activă, urmând ca și aceștia să fie susținuți ulterior de generațiile viitoare.

După instaurarea regimului communist, toate fondurile publice erau incluse în bugetul de stat conform prevederilor Legii nr. 10/1949.

Prin Legea din 1949, cuantumul pensiei de bătrânețe era de 50-80% din salariu.

În anul 1954 au fost introduse avantaje de pensionare anticipată și majorarea indemnizației pentru cei din grupele de muncă periculoasă.

Prin Legea din 1977 s-au realizat câteva schimbări de fond: a crescut vechimea necesară, cu 5 ani ajungându-se la 30 ani pentru bărbați și 25 ani pentru femei, au scăzut sever beneficiile pensiilor de invaliditate, s-au introdus pensile pentru membrii CAP-urilor și țărani individuali necooperativizați.

Beneficiile de pensii în perioada comunistă erau situate la un nivel comparabil cu veniturile salariaților, făcând excepție pensile agricultorilor care era extreme de scăzute.

În anul 1989 marea majoritate a populației era acoperită de sistemul de pensii, iar acesta funcționa fără dificultăți financiare ,majore în condițiile unei rate de dependență a pensionarilor de populația activă, încă scăzută.

Reforma pensiilor din țara noastră a devenit o necesitate după anul 1990 și pentru acestea s-au luat 2 tipuri de măsuri:

Măsuri pe termen scurt, de urgență, precum ajustarea beneficiilor printr-o indexare repetată ca răspuns la deteriorarea acestora de către inflație.

Pe termen lung care a semnificat déjà separarea fondurilor de pensii și a administrării lor de bugetul și administrația centrală a statului, prelungirea perioadei de cotizației și condiții mai aspre pentru pensia anticipată.

În perioada 1990 – 2000 au avut lor repetate revizuirii ale vechii legislații a pensiilor, și abia în 2000 a apărut o nouă lege în domeniu, ce a fost pusă în aplicare începând cu 2001.

În prezent, prin Legea nr. 263/2010, reformarea sistemului român de pensii ia în seamă toate opțiunile, tendințele și legislația UE.

Capitolul I. Noțiuni introductive privind sistemul unitar de pensii publice

Instituțiile abilitate pentru coordonarea sistemului unitar de pensii publice și alte drepturi sociale sunt cele înființate conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 263/2010 cu privire la sistemul unitar de pensii publice.

Conform prevederilor legale anterioare, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, iar conform prezentei reglementări în domeniu a devenit, Casa Națională de Pensii Publice, în continuare prescurtat, CNPP, instituție ce păstrează modul de funcționare și organizare, preia personalul, precum și drepturile și obligațiile acesteia.

Administrarea sistemului unitar de pensii publice, se realizează prin Casa Națională de Pensii Publice, și prin casele de pensii sectoriale, care sunt înființate și funcționează conform prezentei reglementări legislative.

Casele de pensii sectoriale reprezintă casele de pensii care funcționează în subordinea MAPN, MAI și SRI, cu respectarea prevedrilor legale în vigoare cu privire la protecția infromațiilor clasificate în instituțiile din sistemul național de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

În subordinea Casei Naționale de Pensii Publice funcționează casele județene de pensii în fiecare municipiu reședință de județ, precum și Casa de Pensii a Municipiului București, acestea fiind denumite case teritoriale de pensii.

În funcție de numărul, complexitatea și structura asiguraților, Casa Națională de Pensii Publice poate înființa case locale de pensii, care funcționează sub conducerea și controlul caselor județene de pensii și, a Casei de Pensii a Municipiului București.

Persoana fizică pentru care angajatorul are obligația de a reține și plăti contribuțiile individuale de asigurări sociale, precum și persoana fizică care achită, în nume propriu, contribuția de asigurare socială, se numește asigurat. În sistemul public de pensii sunt asigurate persoanele fizice, denumite de normele legale – asigurați. Aceștia pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state, apatrizi, pe perioada în care au domiciliul ori reședința în România, conform prevederilor legale.

De asemenea, mai pot fi asigurați ai sistemului unitar de pensii publice și cetățeni români, cetățeni ai altor state care nu au domiciliul ori reședința pe teritoriul țării noastre, în condițiile stabilite prin convențiile și tratatele internaționale, la care țara noastră este parte.

Obligația asiguraților este aceea de a plăti contribuțiile de asigurări sociale, corelate cu dreptul de a beneficia de prestațiile de asigurări sociale.

Prin efectul prevederilor legale, în sistemul pensii publice sunt asigurate obligatoriu următoarele categorii de persoane:

persoanele ce realizează activității pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații, gradații voluntari;

funcționarii publici;

cadrele militare în activitate, soldații, gradații voluntari, polițiști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice;

persoanele ce realizează venituri de natură profesională, altele decât veniturile salariale, din drept de autor și drepturi conexe, definite conform prevederilor legale în materie, precum și din contracte ori convenții încheiate conform Codului civil. Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autoritățiilor executive, legislative ori judecătorești, pe parcursul mandatului, dar și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești ale căror drepturi și îndatoriri sunt asimilate conform prevederilor legale, cu ale persoanelor de la pct. I: persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare care sunt suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, conform prevederilor legale,persoane denumite în continuare, șomeri; persoanele care realizează exclusiv, un venit brut per an calendaristic, echivalent cu cel puțin de patru ori câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una din situațiile următoare: administratori ori manageri care au încheiat contracte de administrare ori contract de management; membrii ai întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale; persoanele autorizate să realizeze activități economice; persoanele angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora; alte persoane ce realizează venituri din activitățile profesionale.

Cadrele militare trecute în rezervă, poliștii, funcționarii publici cu un statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare care și-au încetat raporturile de serviciu din domeniul apărării naționale, ordinii publicii și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare care se asigură din bugetul de stat, conform prevederilor legale.

Declarația și contractul de asigurare socială

Declarația individuală de asigurare reprezintă actul ce se depune la casele de pensii teritoriale în baza căruia sunt înregistrate în sistemul unitar de pensii publice, persoanele care desfășoară activității independente, asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii. Declarația voluntară de asigurare constituie declarația cu privire la evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plăti către bugetul asigurărilor sociale de stat.

Casa Națională de Pensii Publice, prin casele de pensii teritoriale, controlează modalitatea în care angajatorii, precum și entitățile care efectuează plata drepturilor de șomaj respectă dispozițiile legale cu privire la întocmirea și depunerea declarației nominale de asigurare și a obligației de plată, precum și respectarea termenului de depunere.

Angajatorii din domeniul apărării naționale, au și ei obligația de a pune la dispoziția reprezentanților caselor de pensii sectoriale toate documentele necesare verificării legalității și corectitudinii datelor înscrise în declarația nominală de asigurare și a obligației de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pentru perioada de după 31 martie 2001, declarația nominală de asigurare reprezintă documentul pe baza căruia este stabilit stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual pentru asigurații sistemului public de pensii, făcând excepție persoanele prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. I. lit. c).

În cazul celor din urmă, declarația nominală de asigurare reprezintă singurul document pe baza căruia este stabilit stagiul de cotizare în sistemul unitar de pensii publice și punctajul anual de la data intrării în vigoare a legii privind sistemul public de pensii.

În cazul în care pentru perioadele prevăzute anterior, derularea raporturilor de muncă ori de servicu nu poate fi dovedită prin declarația nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare și a punctajului anual pot fi valorificate și alte documente doveditoare, întocmite conform prevederilor legale.Obligația prezentării documentelor doveditoare revine persoanei în cauză.

Venitul lunar asigurat pentru persoanele menționate la art. 6 alin. (1) din Legea pensiilor publice este cel stabilit prin declarația individuală de asigurare și nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și mai mare decât valoarea corespunzătoare a cinci ori câștigul salarial mediu brut.

Sunt exceptate de la obligativitatea depunerii declarației de asigurare persoanele prevăzute de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, dacă beneficiază de una din categoriile de la pct. I, II, III, V.

Contractul de asigurare socială reprezintă contractul încheiat voluntar între persoanele fizice și casele teritoriale de pensii cu scopul asigurării persoanei în sistemul unitar de pensii publice. Contractul de asigurare socială este încheiată în formă scrisă și produce efecte de la momentul înregistrării acestuia la casa de pensii teritorială.

Declarația individuală de asigurare și contractul de asigurare socială reprezintă titluri de creanță și devin titluri executorii la data la care creanța bugetară este scadentă. Pentru perioadele de suspendare nu se datorează contribuția de asigurare socială.

Stagiul de cotizare

Stagiul de cotizare reprezintă perioada pentru care s-au acordat contribuții de asigurare socială la sistemul unitar de pensii publice, precum și cea pentru care asigurații cu declarații individuale ori contracte de asigurare socială, au datorat și plătit contribuțiile de asigurări sociale la sistemul unitar de pensii publice. Reprezintă stagiu de cotizare în sistemul unitar de pensii publice:

Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor pînă la data de 1 aprilie 2001;

Vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în situația persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1), pct. I lit. c) din Legea nr. 263/2010, pînă la intrarea în vigoare a prezentei prevederii legale privind sistemul public de pensii;

Perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a legii pensiilor publice, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 prin sistemul unitar de pensii publice și alte drepturi de asigurări sociale;

Perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 a pensiilor publice, în situația persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V, respectiv – cadrele militare trecute în rezervă, poliștii, funcționarii publici cu un statut special din sistemul administrației penitenciare cărora le-au încetat raporturile de serviciu, din domeniul apărării naționale, ordinii publicii și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare care se asigură din bugetul de stat, conform prevederilor legale.

Constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiile prevăzute de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterior datei de 1 aprilie 2001.

Pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001 care constituie, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite, sau condiții speciale sau alte condiții de muncă se acordă perioada suplimentară la vechimea în muncă ori la vechimea în serviciu, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează: 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite de muncă; 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiții speciale de muncă; sau 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiții de muncă.

Constituie stagiu de cotizare perioada de timp lucrat pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din țara noastră, precum și în alte țării, în condițiile stabilite prin acordurile ori convențiile internaționale la care țara noastră este parte.

La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul unitar de pensii publice din România, precum și perioada de asigurare realizată sau recunoscută ca atare în alte state, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care țara noastră este parte și /sau regulamente comunitare.

Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă, perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, preluare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate potrivit legislației anterioare în grupa I și II de muncă și care, sunt încadrate în condiții speciale de muncă.

Constiuie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă și perioadele în care un asigurat ce își desfășoară activitatea în condiții speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă și /sau concediu de odihnă dacă cel puțin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă în condiții speciale.

În sistemul unitar de pensii publice, stagiul de cotizare se realizează din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau după caz, s-a datorat și s-a plătit de către asigurații prevăzuți de art. 6 alin. (1) pct. IV .

Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp prevăzut de prevederile legale, în care asigurații au realizat perioada necesară pentru a putea beneficia de pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată ori pensia anticipată parțială.

Stagiul de cotizare necesar este definit ca fiind perioada de timp prevăzută de prevederile legale, în funcție de vârstă, în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru obținerea unei pensii de invaliditate.

Stagiul minim de cotizare este perioada de cotizare minim care permite asiguratului care a împlinit vârsta standard de pensionare să solicite înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.

Stagiul potențial este perioada de timp prevăzută de prevederile legale, considerat stagiu de cotizare și acordată la calculul pensiei de inveliditate ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat datorită afecțiunilor invalidante.

Perioadele asimilate se valorifică pentru obținerea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prevăzute de lege.

Stagiul de cotizare este certificat și la cererea asiguraților, contra cost. Tariful servicului respeciv este stabilit anual de Casa Națională de Pensii Publice și de casele sectoriale de pensii.

Conceptul de pensie și categoriile de pensii

În decursul timpului conceptului de pensie i-au fost atribuite mai multe definiții. Astfel, romanii defineau prin noțiunea de pensie – alocația care era plătită periodic veteranilor din armată drept recunoștință adusă acestora pentru serviciile în slujba statului.

În unele opinii din doctrină, pensiile erau definite ca fiind plățile lunare acordate foștilor salariați deveniți inapți de muncă datorită bătrâneții și invalidității precum și urmașilor acestora ori pensionarilor decedați, în vederea asigurării lor materiale în situațiile reglementate prin prevederile legale în vigoare. În altă opinie, pensia a fost definită ca fiind aceea sumă de bani acordată lunar persoanelor care au ieșit din producție pentru limită de vârstă ori pentru invaliditate, precum și în unele cazuri urmașii acestora.

Pensile de asigurări sociale de stat au mai fost definite și ca fiind drepturile bănești ce sunt acordate, de obicei, persoanelor încadrate prin contract de muncă, la expirarea unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevăzute de prevederile legale ori în cazul pierderii totale ori în ceea mai mare parte a capacității de muncă, precum și urmașiilor acestora.

Într-o definiție recentă, pensia constituie un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală ori parțială a veniturilor profesionale, drept urmare a bătrâneții ori a atingerii unei anumite vârste, a invalidității ori decesului persoanei asigurate.

Conform dispozițiilor art. 36 din Norme, în sistemul unitar de pensii publice, au dreptul la pensie, în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile legale, următoarele categorii de persoane:

asigurații prevăzuți la art. 6 din Legea nr. 263/2010;

persoanele ce satisfac îndatoriri militare ori sunt elevi ai unei școli militare ori școli de agenții de poliție, făcând excepție elevi ai liceelor militare, studenții unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională , siguranță națională și ordine publică;

elevii, inclusive elevii liceelor militare, ucenicii și studenții ce și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă datorită unei bboli profesionale ori unui accident de muncă survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;

persoanele ce și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă și cei mutilați, drept urmare a particpării la lupta pentru victoria Revoluției din perioada decembrie 1989 ori în legătură cu evenimente revoluționare din aceea perioadă, dacă erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei intervenirii invalidității datorită acestor cause;

persoanele care, la momentul solicitării drepturilor de pensie, nu mai prezintă calitatea de asigurat;

urmași ai persoanelor prevăzute la lit. a) – c), respective copiii acestora și soțul supraviețuitor.

Pensia pentru limita de vârstă

Condițiile generale de pensionare sunt prevăzute expres în legea nr. 263/2010. Conform acestor prevederi legale, pensii pentru limită de vârstă sunt acordate asigurațiilor ce îndeplinesc cumulativ, la data pensionării condițiile cu privire la vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare ori în specialitate realizat în sistemul unitar de pensii publice.

Vârsta standard pentru pensionare este de 63 de ani pentru femei și de 65 ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se realizează prin creșterea vârstelor de pensionare, potrivit eșalonării prevăzute de Legea nr. 263/2010, în anexa nr. 5.

Stagiul minim de cotizare, atât pentru persoanele de sex feminin cât și pentru cele de sex masculine – este de 15 ani.

Creșterea stagiului minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei și se va realize prin majorarea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în Anexa 5 a Legii nr. 263/2010.

Stagiul complet de cotizare e de 35 ani atât pentru bărbați cât și pentru femei. Atingerea acestuia se va realiza prin majorarea stagiului complet de cotizare, potrivit eșalonării prevăzute în Anexa nr. 5 a Legii nr. 263/2010.

Vârsta standard pentru pensionare este de 60 de ani pentru femei dar și pentru bărbați, în cazurile asigurațiilor prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. 1 lit c) din Legea nr. 263/2010. Atingerea acestei vârste poate fi realizată prin majorarea vârstelor standanrd de pensionare potrivit eșalonării prevăzute de Anexa nr. 6 din Legea nr. 263/2010.

Pentru această categorie de asigurați stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar atingerea stagiului se realizează prin majorarea stagiului minim de cotizare în specialitate potrivit eșalonării prevăzute în Anexa 6 din Legea nr. 263/2010.

Stagiul complet de cotizare pentru categoriile de persoane prevăzute anterior, atât pentru femei cât și pentru bărbați, este de 30 ani iar atingerea acestuia stagiu se realizează prin majorarea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în Anexa 6 din legea sistemului unitar de pensii publice.

În cazul persoanelor ce au realizat stagiul complet de cotizare acestea au îndeplinesc condițiile pentru pensie pentru limita de vârstă cu scăderea vârstelor standard în funcție de condițiile de muncă în care au lucrat, după cum urmează:

în cazul persoanelor ce au lucrat în condiții deosebite de muncă diminuarea vârstei standard de pensionare este de 1 an la un stagiu de cotizare de 6 ani, realizat în condiții deosebite, ajungând până la o diminuare de 8 ani în situația realizării unui stagiu de 35 ani împliniți;

în cazul persoanelor ce au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiții de muncă prevăzute de lege, diminuarea vârstei standard de pensionare începe cu 1 an pentru un stagiu de cotizare în aceste condiții, de minim 2 ani împliniți, și poate ajunge la 13 ani diminuare a vârstei standard, în situația celor ce au realizat un stagiu de cotizare de peste 26 ani, în astfel de condiții. De dispozițiile legale de mai sus, beneficiază și personalul aeronautic, civil,Navigant profesionist din aviația civilă din țara noastră, doar în condițiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi ori starturi aprobat prin H.G nr. 581/2001 cu privire la criteriile de încadrare a persoanlului Navigant din aviația civilă în condiții special de muncă.

Cu câte șase luni, per fiecare an de privare de libertate, deportare în străinătate, după 23 august 1944, și/sau prizonierat, în cazul persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi cu privire la vechimea în muncă, în condițiile prevăzute de Decretul –lege nr. 118/1990, republicat.

Cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciarelor, din domeniul ordinii publice, apărării naționale și siguranței naționale,beneficiază de aceleași condiții ca și persoanelor prevăzute anterior, dacă au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate conform prevederilor din Anexa 6 a legii sistemului unitar de pensii publice,

O serie de categorii de persoane fac excepție de la dispozițiile art. 55 alin. (1) lit b), după cum urmează:

Persoanele ce au realizat un stagiu de cotizare de minim 20 ani în locuri de muncă prevăzute de dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. a) și f);

Persoanele ce au realizat un stagiu de cotizare de minimum 15 ani în zona unu de expunere la radiații sau de minim 17 ani în zona doi de expunere la radiații în locurile de muncă prevăzute de dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. b). Aceste persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indifierent de vârstă. De asemenea stagiul complet de cotizare pentru aceste categorii de persoane este de 22 ani și 6luni – în cazul celor ce au lucrat în zona unu de expunere la radiații, respectiv de 25 ani și 6 luni pentru cei ce au lucrat în zona doi de expunere la radiații.

În funcție de gradul de handicap, persoanele ce au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, beneficiază de diminuarea vârstei standard de pensionare prezentate în Anexa 5 din Legea nr. 263/2010, astfel:

Cu 15 ani, în cazul asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat în aceste condițiii, de handicap preexistent calității de asigurat minim o treime din stagiul complet de cotizare;

Cu 10 ani, în cazul asigurațiilor cu handicap accentuat, dacă au realizat în aceste condiții, de handicap preexistent calității de asigurat, minim două treimi din stagiul complet de cotizare;

Cu 10 ani, în cazul asigurațiilor cu handicap mmediu, dacă au realizat, în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, stagiul complet de cotizare.

Pensia anticipată

Asigurații ce au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare pot solicita pensie anticipată, cu maximum 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

În situația persoanelor prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. 1 lit. c), pentru a obține pensia anticipată, în condițiile exprimate mai sus, este necesar a fi realizat stagiul minim de cituzare în specialitate, prevăzut de Anexa 6 din Legea nr. 263/2010.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar pentru acordarea pensiei anticipate, în cazul acestor persoane nu sunt luate în considerare perioadele assimilate prevăzute în condițiile art. 49 alin. (1) lit a)-c) și g) din Legea nr. 263/2010. Iar cuantumul pensiei anticipate este stabilit în condiții similare cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.

La acordarea pensiei anticipate, scăderea vârstei standard de pensionare prevăzute de dispozițiile legale, nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere reglementată de dispozițiile legale în vigoare.

La momentul îndeplinirii condițiile pentru a se acorda pensia pentru limita de vârsta, pensia anticipată este transformată în pensie pentru limită de vârstă și este recalculată prin adăugarea perioadelor asmilate și a eventualelor stagii de cotizare ce se realizează în perioada de suspendare a pensiei anticipate.

Modificarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă în condițiile arătate mai sus, este realizată din oficiu.

Pensia anticipată parțială

Conform dispozițiilor legale, pensia anticipată parțială se cuvine, cu maxim 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor ce au realizat stagiul complet de cotizare, dar și persoanelor ce au depășit stagiul complet de cotizare cu maxim opt ani.

Întocmai ca și în situația pensiei anticipate, și în acest caz, persoanele prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. 1 lit c), pentru a obține pensia anticipată parțială, pe lângă condițiile anterioare, este nevoie și de realizare stagiului minim de cotizare în specialitate, prezentat de Anexa 6 a Legii nr. 263/2010, și trebuie să se prezinte în una din situațiile următoare:

trecute în rezervă/ au încetat raporturile de serviciu drept urmarre a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare, polițiștilor ori funcționarilor cu un statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare sau drept urmare a reorganizării și a diminuării unor funcții din statele de organizare, dar și pentru alte motive ori necesități ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, siguranței naționale și ordinii publice;

sunt trecute în rezervă/ direct în retragere/ au încetat raporturile de serviciu drept urmare a clasării ca inapte ori apte limitat pentru serviciul militar ori serviciu de către comisiile de expertiză medicală militară.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru a se acorda pensia anticipată parțială nu se iau în considerare perioadele asimilate, prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a)-c) și g) din Legea nr. 263/2010. Cuantumul pensiei anticipate parțiale este stabilit din cuantumul pensiei pentru limita de vârstă care s-ar fi necesar prin scăderea acestuia cu un procent de 0,75 per fiecare lună de anticipare, până la îndeplnirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limita de vârstă.

Pensia de invaliditate

Conform art. 65 alin. (1) din legea sistemului unitar de pensii publice, au dreptul la pensie de invaliditate, asigurații ce și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă datorită:

accidentelor de muncă și bolilor profesionale, potrivit dispozițiilor legale;

neoplaziilor, schizofreniilor și SIDA;

bolilor obișnuite și accidentelor ce nu au legătură cu munca.

De asemenea, mai beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prezentate anterior, și persoanele ce se află în cazurile reglementate la art. 49 alin 1 lit. c) și g). Au dreptul la pensie de invaliditate, în condițiile accidentelor de muncă și bolilelor profesionale prevăzute de dispozițiile legale, și elevii, ucenicii și studenții ce și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă, drept urmare a accidentelor de muncă ori bolilelor profesionale survenite pe parcursul și datorită practicii profesionale.

Conform art. 68 alin. (4) din Legea nr. 263, persoanele ce și-au pierdut total ori parțial – cel puțin jumătate – , capacitatea de muncă și marii mutilați, drept urmare a participării la lupta pentru Victoria Revoluției din perioada decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționale de la decembrie 1989, care erau cuprinși în cadrul sistemului de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității datorită acestor cause, au dreptul la pensie de inveliditate în condiții similare cu cele în care este acordată pensia de invaliditate persoanelor care au mai suferit accidente de muncă.

Potrivit prevederilor legale în materie, în raport cu gradul de diminuare a capacitării de muncă, invaliditatea este:

de gradul I, caracterizată printr-o pierdere totală a capacității de muncă și auto-îngrijire;

de gradul II, caracterizată printr-o pierdere totală a capacității de muncă, însă cu păstrarea capacității de auto-îngrijire;

de gradul III, caracterizată printr-o pierdere parțială – minim jumătate-, din capacitatea de muncă, persoana invalid putând presta o activitate profesională a cel mult ½ din timpul normal de lucru (muncă).

Evaluarea capacității de muncă, pentru a se stabili gradul de invaliditate, se efectuează la cerere, de către medicul expert al asigurărilor sociale în cazul persoanelor prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. 1 lit. c) din Legea nr. 263/2010.

Conform prevederilor legale, persoanele ce solicită expertiza medicală a capacității de muncă pentru încadrarea lor în gradele de invaliditate depun cererea la cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii din raza în care domiciliază persoanele solicitante.

Cererea depusă pentru expertiza medicală a capacității de a munci pentru încadrarea în gradele de invaliditate este însoțită de documente medicale.

Cererea este depusă cu minim 45 de zile înaintea expirării perioadei maxime de concediu medical prevăzut de prevederile legale. Medicul curant acordă concediul medical necesar pentru finalizarea procedurii de expertizare a capacității de muncă, în condițiile impuse de prevederile legale.

Evaluarea capacității de muncă, a cardrelor militare în activitate, soldațiilor și gradațiilor voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, este realizată la solicitarea comisiei din unitate de care aparține persoana expertizată, în condițiile prevăzute de reglementările interne, proprii insitituțiilor din domeniul apărării publice și siguranței naționale.

Modelul cererii pentru expertizarea medicală a capacității de muncă, este cele prezentat de Anexa nr. 10 din Legea nr. 263/2010.

Documentele care atestă cauza invalidității sunt:

fișa BP2 ori adeverința de confirmare eliberată de Direcția de sănătate public, în cazurile de boală profesională,

FIAM ori procesul-verbal avizat de Inspectoratul teritorial de muncă care a confirmat caracterul de muncă al accidentului la ITM, în caz de accident de muncă,

Actele medicale eliberate de medici de specialitate care confirm diagnosticul, în cazurile de schizofrenie, neoplasm, SIDA, pentru afecțiunea neoplazică este anexat și rezultatul examenului histopatologic,

Certificatul ce se emite de comisia de expertiză medicală militară, în situația accidentului ori boli contractate pe percursul ori datorită îndeplinirii serviciului militar ori a școlilor militare.

Criteriile și normele pe baza cărora este realizată încadrarea în gradele de invaliditate sunt stabilite prin Hotărîre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administratiei si Internelor și Serviciului Român de Informații, dupa caz, cu avizul Ministerului Sănătății , care va fi adoptată într-un termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor legale cu privire la pensiile publice. Casa Națională de Pensii Publice și casele sectoriale de pensii, prin inntermediul Institului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al Comișiilor centrale de expertiză medicală militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Interne și SRI, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă.

Conform prevederilor legale, decizia medicală a capacității de muncă se poate contesta, într-un termen de o lună de la comunicare, la comisiile medicale de contestații ori la comisiile centrale de expertiză medicală militară ale MAN, MAI și SRI.

Contestațiile sunt soluționate în termen de 45 zile de la depunere.

Decizia emisă în soluționare contestației este comunicată în termen de 5 zile de la data soluționării.

Deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor central de expertiză medicală militară ale MAI, MAN, SRI date în soluționarea contestațiilor prevăzute de art. 71 alin. (8) din Legea nr. 263/2010, pot fi atacate la instanța de judecată competentă într-un termen de 30 de zile de la momentul comunicării.

Deciziile medicale asupra capacității de muncă, dar și deciziile prezăvute anterior, necontestate în termen rămân definitive.

Au dreptul la pensie de invaliditate și persoanele prevăzute de dispozițiile art. 58 lit. a) – b) și art. 59 din Legea nr. 263/2010, dacă acestea au realizat minim ½ din stagiul de cotizare util prevăzut de dispozițiile legale. De asemenea au dreptul la pensie de invaliditate, indifferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. a) – b), alin (2) – (4) din Legea nr. 263/2010.

La stabilirea pensiei de invaliditate este acordat un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare prezentat în anexa 5 sau anexa 6 a Legii nr. 263/2010, și stagiul realizat până data acordării pensiei de invaliditate.

Persoanelor ce au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzători ori în condiții de handicap preexistent calității de asigurat li se acordă stagiul potențial, determinat ca diferență între stagiile de cotizare prevăzute de art. 58 – 59 din Legea nr. 263/2010 și stagiile de cotizare realizate până la momentul acordării pensiei de invaliditate.

Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de inveliditate au dreptul, pe lângă pensie, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizației pentru însoțitor constituie 80% din valoarea unui punct de pensie, în condițiile legii. Indemnizația pentru însoțitor este suportată din bugetul de stat.

Potrivit dispozițiilor în vigoare, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodice, în funcție dde afecțiuni, la intervale de 1 – 3 ani, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la termenele prevăzute de medicul expert al asigurărilor sociale, ori, după caz, de către comisiile centrale de expertize medicale militare.

După fiecare revizuire medicală, medical expert al asigurărilor sociale, respective comisiile centrale de expertiză medicale militare emit o decizie medicală nouă cu privire la capacitatea de muncă, prin se stabilește, în fiecare caz în parte:

menținerea în același grad de invaliditate,

încadrarea pensionarului într-un alt nivel de invaliditate,

redobândirea capacității de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate este modificat ori încetează începând cu luna următoare celei în care se emite decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

Dacă pensionarul nu se prezintă din motive imputabile acestuia, la revizuire, atrăgând suspendarea plății pensiei,din luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea, ori după caz, încetarea plății pensiei, conform dispozițiilor legale.

Revizuirea medicală poate fi efectuată și la cererea pensionarului, dacă starea sănătății acestuia s-a îmbunătățit, ori s-a agravat.

Pensia de urmaș

Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensioner ori îndeplinea condițiile pentru a obține o pensie.

Copiii au dreptul la pensia de urmaș: până la vârsta de 16 ani; dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată conform legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 ani sau pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta a avut loc în perioada în care se aflau în una din situațiile prevăzute anterior.

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot parcursul vieții, la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu defunctul a fost de minimum 15 ani.

În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de minimum 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenită soțului supraviețuitor este redusă cu 0,5% pe lună, respectiv cu 6% per fiecare an de căsătorie în minus.

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensia de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I/II, dacă căsătorie a durat minimum 1 an.

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indifferent de vârsta și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs drept urmare a unui accident de muncă ori a unei boli profesionale și dacă nu beneficiază de venituri per lună din activități profesionale pentru care este prevăzută obligatoriu asigurarea sau, dacă aceasta este mai scăzută de 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut de lege.

Soțul supraviețuitor ce nu îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile legale beneficiază de pensia de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la momentul decesului, dacă în ceea perioadă nu beneficiază de venituri per lună din activități profesionale pentru care este prevăzută obligatoriu asigurarea ori dacă acestea sunt mai scăzute de 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut de dispozițiile legale în vigoare.

Soțul supraviețuitor ce are în îngrijire, la data decesului soțului susținător, unul ori mai mulți copii maximum 7 ani, beneficiază de pensia de urmaș până la momentul împlinirii vârstei de 7 ani de către ultimul copil, în perioadele în care nu beneficiază de venituri per lună din activități profesionale pentru care este prevăzută obligatoriu asigurarea ori dacă acestea sunt mai scăzute de 35 % din câștigul salarial mediu brut, conform dispozițiilor legale. Pensia de urmaș este stabilită, după caz, din:

Pensia pentru limita de vârstă aflată în achitare sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile impuse de lege, susținătorul decedat;

Pensia de invaliditate de gradul I, în situația în care decesul susținătorului a intervenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru a obține pensia pentru limită de vârstă.

Cuantumul pensiei de urmaș este stabilit procentual din punctajul mediu annual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, după cum urmează: 50% – pentru un singur urmaș; 75 % – pentru doi urmași sau 100 % – pentru trei/mai mulți urmași.

Cuantumul pensiei de urmaș, în situația orfanilor de ambii părinți, este stabilit prin însumarea drepturiilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte. În situația modificării numărului de urmași, pensia este recalculată conform dispozițiilor art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Stabilirea și plata pensiilor

Conform prevederilor art. 103 din Legea nr. 263/2010, pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui ori a curatorului acesteia, a persoanei căreia i-a fost încredințat ori i-a fost dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin madatar desemnat prin procură special.

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin se dovedește îndeplinirea condițiilor impuse de lege, se depune la casa de pensii teritorială competent, în raza teritorială unde domiciliază persoana, începând cu data îndeplinirii acestor condiții.

Conform dispozițiilor art. 76 din Normele de aplicare a legii privind sistemul de pensii publice, actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiiilor cerute de lege pentru înscrierea la pensie sunt:

cerere pentru înscriere la pensie,

carnet de muncă,

carnet de muncă pentru membrii CAP,

carnet de asigurări sociale pentru agricultori,

alte acte prevăzute de prevederile legale cu privire la vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată,

actele de stare civilă ale solicitantului – carte de identitate,

certificate de naștere,

certificat de căsătorie,

livret militar,

diplomă de absolvire a învățământului universitar și adeverința din care rezultă durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la învățământ de zi,

dovada echivalării de către țara noastră a cursurilor desfășurate în cadrul unor instituții de învățământ universitar din străinătate,

adeverință cu privire la sporurile cu caracter permanent reglementate în condițiile legi prin contractual individual/colectiv de muncă,

adeverința cu privire la condițiile de muncă deosebite, condițiile de muncă special și/sau alte condiții de muncă, procură specială pentru mandatar,

acte pentru a dovedi calitatea de beneficiar al Decretului lege nr. 118/1990 cu modificările și completările ulterioare,

dovada încetării calității de asigurat în situația înscrierii la pensie anticipată/anticipată parțială, pentru persoanele care, la momentul solicitării, nu mai au calitatea de asigurat,

adeverința care să ateste perioadele de activitate desfășurate după data de 1 ianuarie 2011,

alte documente întocmite conform prevederilor legale prin se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Plata pensiei în sistemul unitar de pensii publice se face lunar.

Plata pensiei se realizează, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent ori în cont de card, în condițiile impuse prin convențiile încheiate între Casa Națională de Pensii Publice, casele sectoriale de pensii și Compania Națională Poșta Română, ori între Casa Națională de Pensii Publice și bănci.Casele de pensii teritoriale si sectoriale trimit lunar, la domiciliul beneficiarilor din țară, prin Compania Natională "Poșta Româna" – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevazute, indiferent de modul de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

În sistemul unitar de pensii publice , plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: pensionarul a încetat din viață; pensionarul nu mai îndeplineste conditiile legale în temeiul cărora i s-a acordat pensia; pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut de prevederile legale și-au redobândit capacitatea de muncă,conform legii; au trecut 12 luni de la momentul la care pensionarul ce beneficiază de pensie de invaliditate, pensionarul de urmaș prevăzut de prevederile legale nu s-a prezentat, din motive imputabile acestuia, la revizuirea medicală; au trecut 12 luni de la momentul la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut de dispozițiile legale nu s-a prezentat, din motive imputabile acestuia, la convocarea prevazută la art. 80 din Legea nr. 263/2010; au trecut 12 luni de la momentul la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut de art.84 lit. c) ori de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute de lege; copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu exceptia cazului prevăzut de dispozițiile legale; pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotarâre judecătoreasca rămasă definitivă, pentru infracțiuni de omor ori tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.

Capitolul 2. Constituirea bugetului asigurarilor sociale de stat

Bugetul de asigurari sociale de stat cuprinde totalitatea veniturilor și cheltuielilor sistemului unitar de pensii publice.

Din veniturile bugetului sunt prelevate anual pînă la 3% pentru a se constitui un fond de rezervă.

Fondul de rezervă astfel cumulat nu poate să depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul respectiv. Acesta este folosit pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale în situații temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului unitar de pensii publice, aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Fondul de rezervă nu se poate folosi în primii trei ani de la constituirea sa. Este constituit în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar, nu primește sume pentru echilibrare, și doar după acoperirea deficitelor din anii precedenți ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Casa Națională de Pensii Publice, casele sectoriale de pensii și Administrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sunt obligate să ăși transmită reciproc date referitoare la sumele reprezentând contribuții de asigurări sociale, declarate și, respectiv plătite de angajatori. Acestea pe baza datelor identifică situația în care angajatori nu au respectat prevederile legii, cu privire la declararea și plata conttribuțiilor de asigurări sociale, dispunând măsurile prevăzute de prevederile legale.

Instituțiile își acordă reciproc și gratuit accesul la datele referitoare la declararea și plata contribuțiilor de asigurări sociale pe care le au în administrare.

Anual, după depunerea declarațiilor fiscale, Administrația Națională de Administrare Fiscală, transmite Casei Naționale de Pensii Publice, veniturile realizate de persoanele fizice, altele decât cele ce au realizat venituri salariale sau asimilate acestora.

Contribuțiile de asigurări sociale și alte drepturi de asigurări sociale

Contribuțiile de asigurări sociale constituie cote procentuale din veniturile realizate de asigurați și asiguratori ce sunt plătite de aceștia lunar la bugetul asigurărilor sociale de stat administrat de Casa Națională de Pensii Publice, pentru a acoperii riscurile asigurate.

În sistemul pensii publice, sunt contribuabili, după caz:

Asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;

Angajatori și instiuții ce efectuează plata ajutoarelor în cazul cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor cu un statut special din sistemul penitenciar cărora le-au încetat raporturile de serviciu;

Persoanele juridice la care își desfășoară activitate asigurații persoane ce își desfășoară activitatea în funcțiile elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe parcursul mandatului, dar și membruu cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, asimilate angajatorului;

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă , care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj, insituție care, pentru șomeri este, asimilată angajatorului;

Persoanele care desfășoară, în mod exclusiv, un venit brut per an calendaristic echivalent cu cel puțin de patru ori câștigul salarial mediu brut și care sunt mangeri ori administratori ce au încheiat contracte de management ori administrare, membrii ai întreprinderilor individuale și familiale, persoane fizice autorizate să realizeze activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurați ai acestora, persoane ce realizează venituri din activități profesionale, dar și cei ce se pot asigura pe baza unui contract de asigurare (avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin prevederi legale, neintegrate în sistemul public, dar și orice persoană ce dorește să se asigure).

Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, condițiile de muncă deosebite, condițiile de muncă speciale și alte condiții de muncă. Astfel că, cotele de contribuții de asigurări sociale sunt:

31,3% pentru condițiile normale de muncă, datorate de angajator și angajați, din care 10,5% sunt datorate de angajați iar 20,8% de angajatori;

36.3% pentru condițiile deosebite de muncă, datorată de angajator și de angajați, din care 10,5% de angajați, iar 25,8% de angajatori;

41,3% pentru condițiile speciale de muncă, datorată de angajați și angajatori, dintre care 10,5% de angajați, iar 30,8% de către angajatori.

În cota de contribuție individuală de asigurări sociale prevăzută la art. 27 alin (1) din Legea nr. 263/2010, este inclusă și cota de 3% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzute de prevedrile legale în materie.

În cota de contribuție individuală de asigurări sociale prevăzute la art. 27 alin. (3) se include și cota de contribuție aferentă fondurilor de pensii administrate privat, conform prevederilor legii privind fondurile de pensii administrate privat.

Calculul și plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de către asigurații prevăzuți anterior se face lunar de către angajatori.

Asigurații ce realizează, în mod exclusiv, un venit brut per an calendaristic echivalent cu minim patru ori câștigul salarial mediu brut și care se află în una din următoarele situații:

manageri ori administratori ce au încheiat contracte de management ori administrare; membrii ai întreprinderilor individuale și familiale;

persoane fizice autorizate să realizeze activități economice; persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurați ai acestora;

alte persoane ce realizează venituri din activități profesionale ori cei ce se pot asigura în sistemul unitar de pensii publice pe baza contractului de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute de lege, neintegrate în sistemul publice, dar și orice persoană ce dorește și se asigure,respectiv să își completeze venitul asigurat, datorează integral cota de contribuție de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor normale de muncă, stabilite prin prevederile legale în vigoare.

Plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații ce realizează, în mod exclusiv, un venit brut per an calendaristic echivalent cu minim de patru ori câștigul salarial mediu brut și care se află în una dintre situații următoare: manageri ori administratori care au încheiat contracte de management ori administrare, membrii ai întreprinderilor individuale și familiale, persoane fizice autorizate să realizeze activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurați ai acestora, alte persoane ce realizează venituri din activități profesionale este realizată lunar de aceștia, în nume propriu, de către orice persoană, în contul casei de pensii teritoriale la care sunt asigurați.

Plata contribuției de asigurări sociale, datorate de asigurații ce se pot asigura în sistemul unitar de pensii publice pe baza contractului de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, ne-integrate în sistemul de pensii publice, precum și orice persoană ce dorește să se asigure, respectiv să-și completeze venitul asigurat se face lunar de către aceștia sau în nume acestora, de orice altă persoană, în contul casei de pensii teritoriale la care sunt asigurați. aceasta se poate realiza și anticipat, pe o perioadă de maxim 12 luni.

Contribuția de asigurări sociale pentru șomeri este suportată integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei stabilite pentru condițiile normale de muncă, cu excepția plăților compensatorii și a veniturilor de completare acordate salariaților din industria de apărare, în perioada de scădere temporară a activității.

Calculul și plata contribuției de asigurări sociale pentru șomeri este făcută lunar de către instituția care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Contribuția de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăți compensatorii este suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale, făcând excepție situațiile în care se dispune altfel, potrivit prevederilor legale.

Calculul și plata contribuției individuale de asigurări sociale pentru perioada în care asiguratul beneficiază de indemnizație de asigurări sociale de sănătate este efectuată, după caz, de către: angajator; instituția abilitată de lege pentru a efectua plăți din bugetul asigurărilor pentru șomaj; sau casa de asigurări de sănătate, pentru asigurații ce realizează în mod exclusiv, un venit brut per an calandaristic cu minim de patru ori câștigul salarial mediu brut și care se află în una din situațiile prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010.

Sumele care reprezintă ajutor de deces, sunt plătite de angajator asiguraților, în contul asigurărilor sociale, care se rețin de acesta din contribuțiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.

În sistemul unitar de pensii publice, în afara pensiilor, mai pot fi acordate, în condițiile legii următoarele prestații:

tratament balnear, altul decât cel care, conform legii, se suportă de la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari;

bilete de odihnă, pentru asigurati;

ajutor în caz de deces, în situația decesului asiguratului/pensionarului/unui membru al familiei unuia dintre cei specificați anterior.

Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie constituie jumatate din cuantumul prevăzut de art. 125 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Ajutorul de deces este suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat și este acordat, la cerere, pe baza certificatului de deces. Acordarea ajutorului de deces nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Calculul și baza lunară de calcul a pensiilor

Cuantumul pensiei se determnă prin înmulțirea punctajului mediu annual realizat de asigurat cu valoarea aferentă unui punct de pensie. La determinarea cuantumului pensiei și a cumulului indemnizației pentru însoțitor, fracțiunile de leu sunt întregite la un leu în favoarea pensionarului.

Punctajul mediu anual realizat de asigurat este determinat prin împărțirea numărului de puncte rezultat din înmulțirea punctajului anual al asiguratului la numărul anilor necesaristagiului complet de cotizare.

La calcularea punctajului mediu annual, a punctajului anual și a punctajului lunar se folosește cinci zecimale.

Punctajul anual al asiguratului este determinat prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate pentru anul calendaristic respective.

Punctajul lunar este calculate prin raportarea câștigului salarial brut, ori după caz a venitului lunar asigurat, care a reprezentat baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de INS – Institutul Național de Statistică.

În cazul asiguratului ce contribuie la fondul de pensii administrate privat, punctajul lunar stabilit conform prevederilor legale este corectat cu raportul dintre contribuția datorată la sistemul unitar de pensii publice și contribuția prevăzută de dispozițiile legale pentru condițiile normale de muncă.

Pentru perioadele asimilate, la stabilirea punctajului lunar al asiguratului este folosit:

cuantumul pensiei de invaliditate, în cazurile prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010; 25% din câștigul salarial mediu brut din respectivele perioade, în cazurile prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b),c),f),g) din Legea nr. 263/2010;

cuantumul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă în cazurile prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. e) .

În cazul persoanelor ce beneficiază de perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin (1) lit. a), și care, în perioade similar, obțin venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, la calcularea punctajului lunar al asiguratului se iau în seamă, prin cumulare, aceste venituri stabilite pentru perioadele assimilate.

Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este: 0,7 pct – gradul I de invaliditate; 0,55 pct – gradul II de invaliditate sau 0,35 pct – gradul III de invaliditate.

Pentru perioadele în care persoana este șomeră, la determinarea punctajului lunar se iau în seamă drepturile bănești lunare acordate ce au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Sunt exceptate de la prevederile art. 98 alin. (2) persoanele ce beneficiază de plăți compensatorii, pentru care a fost achitată contribuția din bugetul asigurărilor pentru șomaj. În această situație, la determinarea punctajului lunar, este utilizată suma obținută în urma aplicării asupra drepturilor primate a raportului dintre cota de contribuție individual de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiții normale.

Pentru perioadele de asigurare efectuate de către persoanele prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. V din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajului lunar este utilizat cuantumul ajutorului lunar ce a reprezentat baza de calcul a contribuției de asigurări sociale. În cazul asiguraților prevăzuți de art. 6 alin. (1) pct. 1 lit. d), la determinarea punctajului lunar este folosită suma obținută în urma aplicării asupra venitului ce a reprezentat baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, a raportului dintre cota de contribuție individuală de asigurări sociale și cota de asigurări sociale aprobată pentru condițiile normale de muncă.

Pentru asigurații ce au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul unitar de pensii publice după împlinirea vârstei standar de pensionare prevăzută de Anexa nr. 5 din Legea nr. 263/2010, punctajul lunar realizat în aceea perioadă este majorat cu 0,5%.

Pentru persoanele prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. I lit c), ce au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate și care contribuie la sistemul unitar de pensii publice după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de Anexa nr. 6 din Legea nr. 263/2010, în perioada respectivă este majorat cu 0,5%. Majorarea punctajului lunar prevăzut de art. 99 alin. (1)-(2) nu sunt acordate pentru perioadele în care este cumulată pensia cu venituri de natură salarială.

Persoanele care au realizat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și II de muncă, conform legislației anterioare datei de aprilie 2001, cele ce au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite de muncă, condiții speciale de muncă, ori în alte condiții de muncă, conform prevederilor legale, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în respectivele perioade, astfel: cu 25% pentru perioadele în care au realizat activități în locuri încadrate în grupa II de muncă, conform legislației anterioare datei de aprilie 2001, ori în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite de muncă, conform prevederilor legale; cu 50% pentru perioadele în care au realizat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I, conform prevederilor legale anterioare datei de aprilie 2001, ori în locuri de muncă încadrate în condiții special, conform prevederilor legale; sau cu 50% pentru perioade în care au realizat activități în locurile încadrate în alte condiții de muncă, potrivit dispozițiilor legale.

Casa Națională de Pensii Publice și casele sectoriale de pensii comunică asiguraților punctajul anual și cel cumulat pentru perioadele de cotizare, conform art. 50 din Legea 263/201.

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților este prevăzută de art. 2964 din Codul fiscal.

Potrivit art. 2964 din Codul fiscal, baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale individuale obligatorii, în cazul persoanelor prevăzute de art. 2963 lit. a)-b), constituie câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectare prevederilor convențiilor/tratatelor internaționale la care țara noastră este parte, care include: veniturile din salarii, în bani și/sau natură, obținute în caza contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu ori a unui statut special prevăzut de prevederile legale.

Baza de calcul a contribuțiilor sociale datorate de angajatori, entități asimilate angajatorului și orice plătitor de venituri de natură salarială ori asimilate salariilor.

În sistemul unitar de pensii publice, în cazul contribuabililor persoane fizice/juridice ce au calitatea de angajat, precum și entitățile asimilate angajtorului ce au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente atât pe perioada în care persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a)-b) Cod fiscal desfășoară activități, cât și perioade în care acestea beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate și a oricărui plătitor de venituri de natură salarială ori asimilate salariilor, baza lunară de calcul o reprezintă suma câștigurilor brute realizate de persoane prevăzute anterior.

În cazul depășirii acestui plafon, în situația persoanelor în discuție care datorează contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat diferențiată în funcție de condițiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuție, corespunzătoare fiecărei condiții de muncă este stabilită proporțional cu ponderea, în total bază de calcul, a câștigurilor salariale brute realizate în fiecare dintre condițiile de muncă.

Pentru persoanele ce pot angaja forță de muncă în baza unui contract individual de muncă, care au îndatorirea de a plăti lunar contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, baza lunară de calcul a acestei contribuții o constituie suma câștigurilor brute realizate de salariații încadrați cu contracte individuale de muncă, inclusiv salariații care cumulează pensia cu salariul, cu excepția veniturilor de natura celor prevăzute de art. 29615 Cod fiscal.

Baza de calcul a contribuției sociale datorate pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj ori după caz de drepturi de protecție socială sau de indemnizații de asigurări sociale ce se acordă din bugetul asigurărilor sociale de șomaj conform prevederilor legale și pentru care legea prevede plata de constribuții sociale din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

2.3 Conținutul economic al bugetului asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public național, el se întocmește distinct de bugetul de stat și se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului de stat, dobândind astfel o autonomie deplină.

Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protecție și de ajutorare a cetățenilor activi, a pensionarilor și a membrilor lor de familie care constă în acordarea de către stat sau de către anumite organizații de indemnizații, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear și alte gratuități în perioada în care se găsesc temporar sau definitiv în incapacitate de muncă sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară.

Pensiile reprezintă principala formă de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale.

Pensiile sunt drepturi bănești care se acordă lunar persoanelor care își încetează activitatea datorită atingerii unei limite de vârstă, invalidității pe tot timpul vieții de la pensionare, copiilor urmași până la o anumită vârstă și soțului supraviețuitor care are calitatea de urmaș pentru a li se asigura condiții decente de viață.

2.4 Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează și se administrează de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în care sens emite instrucțiuni și norme metodologice cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea corectă și la timp a lucrărilor de elaborare a proiectului de buget.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor și diverșilor indicatori economici, precum și obiectivele și modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea măsurilor de protecție și asistență socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane, cu acțiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obținerea de venituri permanente.

Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective:

creșterea gradului de ocupare a populației active și implicit, diminuarea corespunzătoare a șomajului prin stimularea cereri de noi locuri de muncă;

alocațiile pentru șomaj să fie dimensionate în funcție de anumite criterii bine stabilite (vechimea în muncă si ultimul salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată și spre încadrarea tinerilor și a somerilor; acțiuni de calificare, recalificare și reorientare a forței de muncă în funcție de cererea existentă pe piața muncii;

din legislația în domeniu să fie eliminată plafonarea pensiilor și stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de pensie;

indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflației, implementarea unei scheme de pensii obligatorii echitabile, indiferent de data pensionării;

asistența socială să pună în central preocupărilor de natură socială, familia care să beneficieze de alocații pentru asistență si pentru dezvoltarea familială.

În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat, trebuie să se țină seama de stadiul execuției acestuia până la data elaborării iui, lunile iulie-august ale anului de bază, precum și de obiectivele de dezvoltare economică și socială asumate de Guvern, de evoluția indicatorilor economici, de evoluția ratei inflației și de măsurile legislative prevăzute a se elabora în vederea îmbunătățirii activității în domeniul asigurărilor sociale.

Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat, însoțit de un memoriu explicativ care urmează să cuprindă principiile după care a fost elaborat. Întocmit si cu justificările referitoare la calculele de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor este supus verificării si avizării de către Ministerul Finanțelor Publice.

După verificarea si avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat de către Ministerul Finanțelor Publice, cu amendamentele aduse la veniturișsi la cheltuieli, acesta se înaintează Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, până la 30 noiembrie a anului de bază.

2.5 Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat

După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament, acesta va fi analizat de către comisiile permanente buget-finanțe ale celor două camere, sub aspectul politic și economic al dimensionării veniturilor și cheltuielilor care-l compun.

Analiza se va face pe subdiviziunile clasificației bugetare, adoptată de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit indicatorilor din programul economico-social asumat de Guvern pentru anul următor, în corelație cu indicatorii economico-financiari prevăzuți în bugetul de stat și după analizarea dării de seamă și a contului de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru ultima raportare.

Cu această ocazie se apreciază și activitatea desfășurată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar în cazul, în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale disciplinei financiare se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se impun.

După studierea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile permanente ale Parlamentului de buget-finanțe pot propune amendamente referitoare la venituri și cheltuieli, pe care le supun spre examinare, dezbatere si aprobare forumului acestuia, ca expresie a democratismului și a exercitării controlului din partea parlamentarilor asupra mobilizării, repartizării și utilizării eficiente a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.

După adoptarea de către Parlament și promulgare, bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial, cu datele din lege iar Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, modifică, după caz, bugetele direcțiilor sale județene.

La rândul lor direcțiile județene operează modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări sociale ale oficiilor, agenților economici și instituțiilor subordonate și face repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor.

2.6 Execuția bugetului asigurărilor sociale ele stat

După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament, faza executării acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale și efectuarea cheltuielilor la nivelul stabilit, precum și în cuantumul aprobat.

Ținând seama de faptul că executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face prin intermediul unităților teritoriale ale trezoreriei statului, toate operațiunile de încasare a veniturilor și de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste instituții, se asigură respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de încheiere a exercițiului bugetar și a dării de seamă asupra executării bugetului de asigurări sociale de stat.

Agenții economici și instituțiile publice sunt obligate să calculeze corect și să vireze la termenele stabilite legal, contribuția asigurărilor sociale de stat, să onoreze la timp drepturile

de asigurări sociale la locul de muncă și să țină corect și la zi evidența veniturilor și efectuarea

cheltuielilor de asigurări sociale.

Urmarea faptului că la nivelul direcțiilor județene ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale s-au înființat servicii specializate de urmărire a veniturilor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat, preluând această sarcină de la Direcția Generală a Finanțelor Publice județeană, gradul de colectare a veniturilor a crescut simțitor.

Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde venituri din contribuția agricultorilor asigurați, contribuția pentru asigurări sociale, contribuția pentru pensia suplimentară, contribuția pentru biletele de tratament si odihnă sau alte încasări, datorate de companiile naționale, regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat sau mixt, instituțiile din sectorul public, organizațiile cooperatiste și obstești, agenți economici cu capital privat și persoanele fizice ce folosesc muncă socială și care se supun impozitului pe venitul global.

Se desfăsoară conform clasificației bugetare în conturile deschise la trezoreria statului de către Ministerul Muncii si Solidarității Sociale și vizează:

cheltuielile bugetare ce se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare repartizate Direcțiilor Județene de Muncă și Solidaritate Socială, în calitate de ordonatori secundari, se desfășoară conform clasificației bugetare în conturile deschise la trezoreria statului de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor din asigurări sociale, a ajutoarelor sociale, a ajutoarelor în caz de deces;

bugetul cheltuielilor pentru persoane îndreptățite de a primi ajutoare sociale, pentru alocații de sprijin, pentru ajutoare de integrare și pentru alte plăți.

Având în vedere că ordonatorul principal al bugetului asigurărilor sociale de stat este Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, acestuia îi revin atribuțiile privind utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor centralizate de asigurări sociale, de repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcțiile județene), controlul asupra realizării indicatorilor sociali, clar și răspunderea asupra realizării veniturilor și a modului de efectuare a cheltuielilor, sub supravegherea Ministerului Finanțelor Publice și a controlului efectuat de Curtea de Conturi.

Executarea corectă a cheltuielilor se face sub exercitarea unui control preventiv ce se realizează de către Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene, prin trezoreriile teritoriale ale statului.

2.7 Încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat

La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a anului următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor Publice, Trezoreria statului și Oficiile de plăți a pensiilor.

Contul de execuție anuală se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se înaintează Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. Contul de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin lege, după ce în prealabil a fost verificat de către Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial.

Separat de bugetul asigurărilor sociale de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale execută bugetul anual privind constituirea și utilizarea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, unde la partea de venituri se va menționa fondul de salarii brut, inclusiv sporul de vechime în muncă, suma reprezentând cota pentru șomaj, dobânda anuală calculată asupra disponibilului păstrat la trezoreria statului, iar la partea de cheltuieli se prevede numărul beneficiarilor, de ajutor de somaj și totalul cheltuielilor cu plata ajutorului de șomaj, în mod similar se procedează și cu plata pensiei suplimentare.

2.8 Sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii

În literatura de specialitatea s-a considerat necesară furnizarea unor informații comparative referitoare atât la situația sistemelor de pensii în țările membre ale Uniunii Europene, cât și la evoluțiile demografice prognozate de instituțiile competente ale Comisiei Europene până la orizontul anului 2060, punctând locul ocupat de România în ansamblul unitar al Uniunii Europene.

Figura nr. 1. Evoluția numărului de beneficiari și de contribuabili ai sistemului de pensii

publice – 1990-2010

Pentru susținerea financiară, inclusiv pentru realizarea unei protecții relative a ratei de înlocuire a câștigului salarial prin pensie, au fost operate, începând cu anul 1990, mai multe creșteri ale nivelului contribuției de asigurări sociale de stat. Astfel, rata medie a contribuției a crescut de la 14% în anul 1989 la 31,3% pentru condiții normale de muncă, 36,3% pentru condiții deosebite de muncă și 41,3% pentru condiții speciale de muncă, în anul 2009.

Tabelul nr. 2. Populația României pe grupe mari de vârstă – varianta medie (2007-2050)

Reducerea dimensiunii populației active se va produce prin dinamici diferite: creșterea populației active la grupa de vârstă 55-64 de ani și 65 de ani și peste și scăderea populației active de 15-24 de ani și 25-54 de ani, compusă din generații născute după 1990.

Consecința acestei schimbări structurale este majorarea vârstei medii a populației active de la 40 de ani în 2006 la 43 de ani în 2025.

Acest dezechilibru se va resimți și la nivelul raportului de dependență economică, deci va crește „sarcina economică” a populației active, determinată de creșterea continuă a populației vârstnice și de scăderea populației tinere.

Din proiectarea populației ocupate, se constată diminuarea acesteia de la 9,2 milioane în 2010, la 4,3 milioane în 2050.

Toate grupele de vârstă resimt diminuarea populației ocupate, indiferent de regiune, populația ocupată în vârstă de muncă fiind mai mare pentru bărbați decât pentru femei.

Tabelul nr. 2. România: Ținte naționale specifice

Capitolul 3. Prezentarea casei județene de pensii Olt

3.1 Prezentare generală a casei județene de pensii Olt

Casa Județeană de Pensii Olt este instituție publică descentralizată învestită cu personalitate juridică și funcționează în subordinea Casei Naționale de Pensii Publice.

Casa Județeană de Pensii Olt administrează și gestionează la nivel teritorial sistemul public de pensii.

Casa Județeană de Pensii Olt asigură aplicarea unitară în teritoriu a legislației din domeniul pensiilor și asigurărilor sociale de stat.

Casa Județeană de Pensii Olt a fost înființată prin Legea nr. 263/2010 și funcționează în baza legii de înființare și a Statutului Casei Naționale de Pensii Publice aprobat prin Hotarârea Guvernului nr.118/2012.

3.2 Evoluția casei județene de pensii Olt

Intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, de la data de 01.01.2011, a dus la evitarea unor evoluții negative ale sistemului public de pensii publice așa cum rezultă din datele statistice prezentate mai jos: numărul total al pensionarilor la data de 30.04.2013, în județul Olt, a fost de 121.752 persoane, în scădere cu 2.784 persoane față de aceeași perioadă a anului 2012, cu 6.765 persoane față de anul 2011, si cu 11.164 persoane față de anul 2010 .

Figura nr. 1 Evoluția numărului de pensionari din sectorul de stat și sectorul agricol în județul Olt în perioada 2010 – 2013

Reducerea numărului de pensionari s-a datorat schimbării vârstei standard de pensionare, în sensul majorării acesteia mai ales în cazul femeilor, aplicării coeficientului nou de penalizare, mult mai ridicat, în situația înscrierii la pensia anticipată parțial, precum și a implementării unor condiții mult mai restrictive de înscriere la pensia de invaliditate in perioada 2011-2012.

Figura nr. 2 Evoluția raportului dintre numărul de contribuabili și numărul de pensionari din județul Olt în perioada 2010 – 2013

În perioada 2010-2013, numărul de pensionari din sistemul asigurărilor sociale de stat și din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori pe categorii de pensii se prezintă, după cum urmează:

Figura nr. 3 Evoluția numărului de pensionari de limită de vârstă din județul Olt în perioada 2010 – 2013

Figura nr. 4 Evoluția numărului de pensionari anticipat în județul Olt în perioada analizată

Figura nr. 5 Evoluția numărului de pensionari anticipat parțial din județul Olt în perioada 2010 – 2013

Figura nr. 6 Evoluția numărului de pensionari de invaliditate din județul Olt în perioada 2010 – 2013

Figura nr. 7 Evoluția numărului de pensionari de urmaș din județul Olt în perioada 2010 – 2013

Figura nr. 8 Repartizarea numărului de pensionari din sectorul de stat, în județul Olt, pe categorii de pensii în anul 2010

Figura nr. 9 Repartizarea numărului de pensionari din sectorul de stat, în județul Olt, pe categorii de pensii, în anul 2013

Analizând datele statistice referitoare la numărul de pensionari beneficiari de pensie anticipata parțial se observă o scădere în prezent față de anul 2010 cu un număr de 354 persoane.

Astfel, prin Legea nr.263/2010 penalizarea maximă devine 45% față de 30% cât era prevăzută de Legea nr.19/2000.

În vederea creșterii vârstei standard de pensionare pentru femei, prin Legea nr.263/2010, aceasta a crescut de la 60 de ani la 63 ani.

Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, gradual, conform eșalonării prevăzute în lege până în ianuarie 2030. Stagiul complet de cotizare, de asemenea, a fost modificat de la 30 la 35 de ani. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute de lege. În sensul celor precizate, se constată, din datele prezentate, că numărul înscrierilor noi la pensie pentru limita de vârstă se reduce de la data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010.

Figura nr. 10 Evoluția numărului de cazuri noi de înscriere la pensie în sectorul de stat, în județul Olt, în perioada analizată

De asemenea, dacă analizăm numărul inscrierilor noi la pensia de invaliditate la data de 30.04.2013 se constată că acesta este mai mic față de anul 2010 cu 576 persoane.

Un alt factor care a condus la diminuarea numărului de pensionari de invaliditate in perioada 2011-2012 a fost creșterea stagiului de cotizare necesar în raport cu vârsta pentru înscrierea la pensie de invaliditate, concomitent cu micșorarea numărului de puncte aferente stagiului potențial ce se acordă la înscrierea la pensie de invaliditate.

De asemena, diminuarea numărului de pensionari de invaliditate s-a datorat și trecerii din oficiu la limită de vârstă pentru persoanele care au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei de limită de vârstă.

Pensionari din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori pe categorii de pensii in perioada 2010-2013 se prezinta astfel:

Figura nr. 11 Evoluția numărului de pensionari de limită de vârstă din sectorul agricol

Figura nr. 12 Evoluția numărului de pensionari de invaliditate din sectorul agricol

Figura nr. 13 Evoluția numărului de pensionari de urmaș din sectorul agricol, în județul Olt, în perioada 2010 – 2013

Din analiza datelor statistice prezentate mai sus în ceea ce privește evoluția numărului de pensionari de invaliditate din cadrul pensionarilor proveniți din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori se constată că și numărul acestora a scăzut față de numărul pensionarilor de invaliditate aflați în plată în anul 2010, cu un număr de 41 persoane în anul 2011, cu 233 persoane in 2012 si cu 326 persoane in anul 2013.

Situația nivelului pensiei medii din sectorul de stat în perioada aprilie 2010- aprilie 2013 se prezintă astfel:

Figura nr. 14 Evoluția pensiei medii din sectorul de stat, în județul Olt, în perioada 2010 – 2013

Prin urmare, se poate observa o creștere a nivelului pensiei medii de asigurări sociale pe total și pe fiecare categorie de pensie în parte. Situația cheltuielii medii lunare cu pensiile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat în perioada 2010-2013 se prezintă astfel:

Figura nr. 15 Evoluția cheltuielilor medii lunare din Bugetul asigurărilor sociale de stat, în județul Olt, în perioada 2010 – 2013

Cu toate măsurile întreprinse de reformare a sistemului public de pensii, nivelul cheltuielilor medii lunare cu pensiile nu au cunoscut o scădere , deoarece în anul 2011 au fost acordate puncte suplimentare persoanelor care au desfășurat activitate în grupele I și II de muncă și începând cu 01.01.2013 – condiții deosebite de muncă. De asemenea, pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschis conform Legii 263/2010, începând cu data de 01.01.2013 s-a majorat cu 6% punctajul mediu annual aflat în plată conform art. 170 alin. 1.

În vederea realizării execuției celor 3 bugete pe care le gestionează, Casa Județeană de Pensii a urmărit înregistrarea corecta a veniturilor încasate, atât prin organele teritoriale ale ANAF, cît și a celor care se încasează direct in conturile deschise pentru asiguratii proprii, a contributiilor din bilete de tratament si a altor venituri, precum și încadrarea în cheltuielile aprobate prin bugetele anuale pe capitole, subcapitole, articole și aliniate.

Execuția bugetului asigurărilor sociale de stat cuprinde:

– partea de venituri structurată pe contribuții asigurări sociale datorate de angajatori, salariați și șomeri colectate de organele teritoriale ale ANAF cât și contribuții de asigurări sociale datorate de persoanele asigurate pe bază de declarație/contract de asigurare socială și contribuții din valorificarea biletelor de tratament balnear, colectate de către Casă Județeană de Pensii Olt;

– partea de cheltuieli este structurată pe 2 capitole și 3 subcapitole, astfel :

Capitolul asistență socială care cuprinde pensii și ajutoare pentru bătrânețe, cheltuieli de personal și bunuri și servicii și Capitolul cheltuieli de capital.

Pentru perioada supusă analizei, structură bugetului asigurărilor sociale de stat se prezintă astfel:

-mii lei-

Analizând evoluția veniturilor încasate și cheltuielilor efectuate în perioada 2008-2012 se constată că deși veniturile încasate prezintă o tendință de creștere anuală, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat a crescut într-o măsură și mai mare, în special datorită majorării cheltuielilor cu asistența socială reprezentate de plata pensiilor și a ajutoarelor de deces. Acest lucru a fost determinat de creșterea valorii punctului de pensie, a cuantumului ajutorului de deces și apariției unor acte normative prin care s-au acordat drepturi bănești suplimentare unor categorii de pensionari (persoane care au desfășurat activitate în grupă superioară de muncă, persoane care nu mai pot face dovada salariilor realizate înainte de 01.01.1963) .

De asemenea, în perioada analizată, se constată și o creștere a cheltuielilor cu bunurile și serviciile datorate includerii în această categorie de cheltuieli, începând cu anul 2007, a taxelor poștale și comisioanelor bancare pentru plată pensiilor.

Cheltuielile de personal, pe parcursul perioadei analizate, au cunoscut o tendință de scădere, având ponderi cuprinse între 0,49% și 0,21% în totalul cheltuielilor. Acest lucru s-a datorat restricțiilor bugetare impuse pentru această categorie de cheltuieli începând cu anul 2009.

Detalierea cheltuielilor cu bunurile și serviciile în perioada analizată se prezintă astfel:

mii lei-

Din analiza cheltuielilor cu bunurile și serviciile se constată o evoluție relativ liniară în timp a anumitor articole de cheltuieli, cu excepția cheltuilelior privind prestările de servicii pentru transmiterea drepturilor de pensie (comisioane bancare și taxe poștale) care au cunoscut o creștere semnificativă începând cu anul 2008, acestea reprezentând între 92% și 95% din total cheltuielilor cu bunurile și serviciileExecuția bugetului de stat cuprinde numai partea de cheltuieli fiind strucuturata pe:

– pensii, ajutoare și indemnizații;

– taxe poștale;

– ajutoare anuale pentru veterani.

Din acest buget se efectuează plăți pentru pensii IOVR, veterani de război,

beneficiari de indemnizații prevăzute de DL nr. 118/90, Legea nr. 309/2002, Legea nr. 189/2000, Legea nr. 578/2004, Legea nr. 8/2006, Legea nr. 341/2004, pensiile de serviciu ale magistraților și personalului auxiliar prevăzute de Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 567/2004, Legea nr. 217/2008, Legea 96/2006, și persoanele care au desfășurat activitate în fostele CAP-uri și cărora li s-a calculat timp util pentru pensie. De asemenea, se efectuează și plată abonamentelor telefonice și a biletelor de călătorie ale veteranilor și beneficiarilor DL nr. 118/90 și Legea nr. 189/2000.

Pentru perioada supusă analizei, structură bugetului de stat se prezintă astfel:

– mii lei-

Din analiza cheltuielilor efectuate în perioada 2008-2013 din bugetul de stat se constată o creștere a sumelor plătite pentru pensii, ajutoare și indemnizații începând cu anul 2009 urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 250/2007 prin care se majorează punctajul mediu anual anual al persoanelor care au desfășurat activitate în sectorul agricol de la 0,27500 puncte la 0,57225 puncte pentru fiecare an de timp util.

Creșterea cheltuielilor cu pensii, ajutoare și indemnizații precum și a sumelor plătite pentru taxele poștale a continuat în anul 2010 prin punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 578/2004 privind acordarea unei indemnizații lunare pentru soțul supraviețuitor și a Legii nr. 341/2004 a recunoștinței fată de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989.

De asemena, tendința de creștere a cheltuielior se menține și în anul 2011, deoarece conform OUG 6/2009 prin care se asigură pensia socială minima garantată, în cuantum de 300 lei la data de 01.04.2011, respectiv 350 lei la data de 01.10.2011 și pensia aflată în plată, se suportă din acest capitol al bugetului de stat.

Cheltuielile cu plata pensiilor, ajutoarelor și indemnizațiilor reprezintă între 98% și 99% din total cheltuielilor efectuate din bugetul de stat.

Execuția bugetului fondului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale cuprinde:

partea de venituri structurată pe contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajatori, pentru șomeri pe durată practicii profesionale cât și contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de alte persoane fizice care încheie contracte de asigurare;

partea de cheltuieli este structurată pe 2 capitole și 3 subcapitole, astfel :

Capitolul asistență socială care cuprinde compensații pentru atingerea integrității, prestații și servicii pentru reabilitare medicală, proteze și orteze, despăgubiri în caz de deces; cheltuieli de personal, bunuri și servicii și Capitolul cheltuieli de capital

Pentru perioada supusă analizei, structura bugetului fondului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se prezintă astfel:

– mii lei-

Analizând evoluția veniturilor bugetului fondului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se constată o tendință de creștere în perioada 2008-2010, iar începând cu anul 2011 o scădere a acestora, datorată modificărilor legislative apărute, în sensul micșorării cotei de contribuție la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Astfel, cota de contribuție la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, stabilită în funcție de codul CAEN, în anul 2010, era cuprinsă între 0,5% și 2,83% din fondul total de salarii brute, iar începând cu anul 2011 această este cuprinsă între 0,15% și 0,85%. Totodată, o altă cauză a scăderii veniturilor o reprezintă și scăderea numărului de contribuabili la bugetul fondului de asigurare pentru accidente de muncă și boi profesionale.

Cheltuielile bugetului fondului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au înregistrat o tendința de creștere până în anul 2011 datorate cheltuielior cu asistență socială care au reprezentat între 77% și 97% din totalul cheltuielilor.

Cheltuielile de personal reprezintă drepturile salariale și contributiie aferente celor doi salariați ai Compartimentului Accidente de Muncă și Boli Profesionale și reprezintă valori cuprinse între 0,37% și 17,45% din totalul cheltuielilor.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile cuprind cheltuieli cu furniturile de birou, deplasări, cheltuieli cu poștă și telecomunicații, carburanți și lubrefianți și reprezintă procente cuprinse între 0,27% și 5,66% din totalul cheltuielilor.

În perioada analizată, se constată faptul că anual s-a înregistrat un excedent al bugetului fondului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorat faptului că veniturile realizate au acoperit cheltuielile ce se efectuează din acest fond.

În vederea evaluării si auditării activității caselor teritoriale de pensii în contextual procesului de management al performanței, Casa Națională de Pensii Publice a elaborate un set de indicatori de performanță care urmează a fi aprobați și implementați în activitatea caselor teritoriale de pensii și care au la bază direcții strategice și obiective stabilite pentru perioada 2013-2017. Principalele direcții strategice și obiectivele Casei Naționale de Pensii Publice pentru perioada 2013-2017 sunt după cum urmează:

a. Direcții strategice

buget și resurse optime;

simplificare operațională;

acordarea corectă și la timp a prestațiilor;

creșterea veniturilor pensionarilor;

parteneriat cu cetățeanul;

lobby, funcționarea autonomă pe principii tripartite, colaborare interinstituțională, îmbunătățirea cadrului legal.

b. Obiective

creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat;

optimizarea cheltuielilor;

actualizarea sistemului informatic integrat in sistemul public de pensii;

crearea si administrarea unui sistem integrat de date;

reducerea numărului de cereri soluționate peste termenul legal;

reducerea timpului mediu de procesare a cererilor de acordare a drepturilor;

identificarea de soluții pentru asigurarea creșterii veniturilor pensionarilor;

promovarea comunicării la distanța cu beneficiarii sistemului de pensii publice;

îmbunătățirea imaginii Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor teritoriale de pensii în mass-media centrală și locală;

creșterea transparenței instituționale în relația cu partenerii sociali;

funcționare autonomă pe principii tripartite: guvern, patronat, sindicate;

intensificarea activităților de lobby pentru consolidarea sistemului public de pensii.

Astfel, pentru activitatea de stabilire și plăți prestații au fost stabiliți următorii indicatori de performanță:

Ponderea cererilor de înscrieri noi la pensie, soluționate în termenul legal, în totalul cererilor de înscrieri noi soluționate;

Ponderea cererilor de înscriere la pensie nesoluționate în termenul legal, din total cereri înregistrate în perioada de raportare;

Ponderea cererilor de recalculare soluționate in termenul legal in totalul cererilor de recalculare soluționate;

Ponderea cererilor de recalculare a pensiei, înregistrate in perioada de raportare;

Ponderea modificărilor din oficiu a drepturilor de pensii, soluționate în termen de 45 zile de la data îndeplinirii condițiilor standard, în totalul modificărilor de efectuat din oficiu;

Timpul mediu de soluționare a cererilor de înscriere nouă la pensie;

Ponderea deciziilor cu drepturi stabilite eronat in totalul deciziilor contestate la Comisia Centrala de Contestații;

Ponderea debitelor în totalul cheltuielilor cu prestațiile;

Ponderea beneficiarilor care primesc prestații prin cont bancar, în totalul beneficiarilor de prestații;

Capitolul 4. Studiu de caz. Analiza unui dosar de pensie

În cadrul studiului de caz vom analiza un dosar de pensie, având ca și date următoarele: O persoană de sex feminin, născută la data de 5 decembrie 1955, cu un stagiu de cotizare de peste 33 ani.

Întrebările la care vom răspunde pe parcursul analizei sunt următoarele:

Cu cât timp înainte trebuie să fie anunțat angajatorul de către persoana care solicită pensia anticipată parțială?

Dacă persoana lucrează, având dreptul să iasă la pensie anticipat parțial la data de 1.03.N, însă persoana în cauză dorește să lucreze până la date de 1.05.N+1, iar începând cu data de 1.06.N+1 să iasă la pensie anticipat parțială.

Care sunt pașii și succesiunile acestora pentru a se realiza condițiile de mai sus?

Din punct de vedere al raporturilor de muncă cu angajatorul nu există o procedură standard ci aceasta este adaptată necesităților și înțelegerilor care există între angajat și angajator.

Totuși putem distinge două proceduri tipice în cazul pensiei anticipate parțiale:

Este anunțat angajatorul cu câteva luni înainte de încetarea activității și se începe întocmirea dosarului de pensionare de către angajat cu ajutorul angajatorului.

Se depune dosarul de pensii la Casa de Pensii de care aparține domiciliul angajatului, fără a se întrerupe activitatea la locul de muncă.

La data la care se primește decizia de pensie angajatul anunță angajatorul și realizează formele de încetare a activității de la locul de muncă.

Angajatul depune dovada încetării activității la Casa de Pensii și din de la aceea dată intră în plată, pensia anticipată parțială.

Dacă angajatorul nu este de accord cu continuarea activității după momentul depunerii dosarului de pensionare la Casa de Pensii, se va proceda astfel:

Este anunțat angajatroul de intenția de întocmire a dosarului de pensie cu o perioadă care de raporturile de muncă și nevoia înlocuiri angajatului.

Este întomit dosarul de pensionare iar la terminare acestei acțiuni, se realizează formele de încetare a activității de la locul de muncă.

Este depusă dovada încetării activității concomitent cu depunerea dosarului.

Prin decizia ce va apărea peste câteva luni se va prevedea plata pensiei cu data depunerii dosarului, însă intrarea în plată a pensiei anticipate parțiale se realizează în luna următoare celei în care s-a emis decizia cu plata restanțelor.

Concluzii

Administrarea sistemului unitar de pensii publice, se realizează prin Casa Națională de Pensii Publice, și prin casele de pensii sectoriale, care sunt înființate și funcționează conform prezentei reglementări legislative.

Persoana fizică pentru care angajatorul are obligația de a reține și plăti contribuțiile individuale de asigurări sociale, precum și persoana fizică care achită, în nume propriu, contribuția de asigurare socială, se numește asigurat.

Prin efectul prevederilor legale, în sistemul pensii publice sunt asigurate obligatoriu următoarele categorii de persoane:

persoanele ce realizează activității pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații, gradații voluntari;

funcționarii publici;

cadrele militare în activitate, soldații, gradații voluntari, polițiști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

persoanele care desfășoară venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din dreptul de autor și drepturi conexe, definite conform prevederilor legale în materie, precum și din contracte ori convenții încheiate conform Codului civil.

Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, dar și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești ale căror drepturi și îndatoriri sunt asimilate conform prevederilor legale, cu ale persoanelor de la pct. I.

Persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare care sunt suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, conform prevederilor legale,persoane denumite în continuare, șomeri.

Persoanele care realizează exclusiv, un venit brut per an calendaristic, echivalent cu cel puțin de patru ori câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una din situațiile următoare:

Administratori ori manageri care au încheiat contracte de administrare ori contract de management;

Membrii ai întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale;

Persoanele autorizate să realizeze activități economice;

Persoanele angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;

Alte persoane ce realizează venituri din activitățile profesionale.

Cadrele militare trecute în rezervă, poliștii, funcționarii publici cu un statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publicii și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare care se asigură din bugetul de stat, conform prevederilor legale.

Asigurarea facultativă în sistemul unitar de pensii publice se poate face în condițiile prevăzute de art. 6 alin. (2) din legea privind pensiile publice.

Declarația individuală de asigurare reprezintă documentul depus la casele teritoriale de pensii pe baza căruia se înregistrează în sistemul unitar de pensii publice, persoanele care desfășoară activității independente, asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii.

Declarația voluntară de asigurare constituie declarația cu privire la evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de platî către bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 7 din Legea nr. 263/2010, persoanele fizice și persoanele juridice la își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți de art. 6 alin. (1) pct. I și II, denumite angajatori, instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj, prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. III, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor pentru persoanele prevăzute de art. 6 alin. (1) pct. V, au obligația de a întocmi și depune declarația nominală de asigurare.

Contractul de asigurare socială reprezintă contractul încheiat voluntar între persoanele fizice și casele teritoriale de pensii cu scopul asigurării persoanei în sistemul unitar de pensii publice.

Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au satorat contribuții de asigurare socială la sistemul unitar de pensii publice, precum și cea pentru care asigurații cu declarații individuale ori contracte de asigurare socială, au datorat și plătit contribuțiile de asigurări sociale la sistemul unitar de pensii publice.

Contribuțiile de asigurări sociale constituie cote procentuale din veniturile realizate de asigurați și asiguratori ce sunt plătite de aceștia lunar la bugetul asigurărilor sociale de stat administrat de Casa Națională de Pensii Publice, pentru a acoperii riscurile asigurate.

În sistemul pensii publice, sunt contribuabili, după caz:

Asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;

Angajatori și instiuții ce efectuează plata ajutoarelor în cazul cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor publici cu un statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul ordinii publice, apărării naționale și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare care sunt asigurate din bugetul de stat;

Persoanele juridice la care își desfășoară activitate asigurații persoane ce își desfășoară activitatea în funcțiile elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe parcursul mandatului, dar și membruu cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, asimilate angajatorului;

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă , care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj, insituție care, pentru șomeri este, asimilată angajatorului;

Persoanele care desfășoară, în mod exclusiv, un venit brut per an calendaristic echivalent cu cel puțin de patru ori câștigul salarial mediu brut și care sunt mangeri ori administratori ce au încheiat contracte de management ori administrare, membrii ai întreprinderilor individuale și familiale, persoane fizice autorizate să realizeze activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurați ai acestora, persoane ce realizează venituri din activități profesionale, dar și cei ce se pot asigura pe baza unui contract de asigurare (avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin prevederi legale, neintegrate în sistemul public, dar și orice persoană ce dorește să se asigure).

Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, condițiile de muncă deosebite, condițiile de muncă speciale și alte condiții de muncp.

Astfel că, cotele de contribuții de asigurări sociale sunt:

31,3% pentru condițiile normale de muncă, datorate de angajator și angajați, din care 10,5% sunt datorate de angajați iar 20,8% de angajatori;

36.3% pentru condițiile deosebite de muncă, datorată de angajator și de angajați, din care 10,5% de angajați, iar 25,8% de angajatori;

41,3% pentru condițiile speciale de muncă, datorată de angajați și angajatori, dintre care 10,5% de angajați, iar 30,8% de către angajatori.

Pensia constituie un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală ori parțială a veniturilor profesionale, drept urmare a bătrâneții ori a atingerii unei anumite vârste, a invalidității ori decesului persoanei asigurate.

Conform dispozițiilor art. 36 din Norme, în sistemul unitar de pensii publice, au dreptul la pensie, în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile legale, următoarele categorii de persoane:

asigurații prevăzuți la art. 6 din Legea nr. 2663/2010;

persoanele ce satisfac îndatoriri militare ori sunt elevi ai unei școli militare ori școli de agenții de poliție, făcând excepție elevi ai liceelor militare, studenții unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională , siguranță națională și ordine publică;

elevii, inclusive elevii liceelor militare, ucenicii și studenții ce și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă datorită unei bboli profesionale ori unui accident de muncă survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;

persoanele ce și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă și cei mutilați, drept urmare a particpării la lupta pentru victoria Revoluției din perioada decembrie 1989 ori în legătură cu evenimente revoluționare din aceea perioadă, dacă erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei intervenirii invalidității datorită acestor cause;

persoanele care, la momentul solicitării drepturilor de pensie, nu mai prezintă calitatea de asigurat;

urmași ai persoanelor prevăzute la lit. a) – c), respective copiii acestora și soțul supraviețuitor.

Condițiile generale de pensionare sunt prevăzute expres în legea nr. 263/2010. Conform acestor prevederi legale, pensii pentru limită de vârstă sunt acordate asigurațiilor ce îndeplinesc cumulativ, la data pensionării condițiile cu privire la vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare ori în specialitate realizat în sistemul unitar de pensii publice.

Vârsta standard pentru pensionare este de 63 de ani pentru femei și de 65 ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se realizează prin creșterea vârstelor de pensionare, potrivit eșalonării prevăzute de Legea nr. 263/2010, în anexa nr. 5.

Stagiul minim de cotizare, atât pentru persoanele de sex feminin cât și pentru cele de sex masculine – este de 15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei și se va realize prin majorarea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în Anexa 5 a Legii nr. 263/2010.

Stagiul complet de cotizare e de 35 ani atât pentru bărbați cât și pentru femei.

Asigurații ce au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare pot solicita pensie anticipată, cu maximum 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Conform dispozițiilor legale, pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor ce au realizat stagiul complet de cotizare, dar și persoanelor ce au depășit stagiul complet de cotizare cu maxim opt ani.

Conform art. 65 alin. (1) din legea sistemului unitar de pensii publice, au dreptul la pensie de invaliditate, asigurații ce și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă datorită:

accidentelor de muncă și bolilor profesionale, potrivit dispozițiilor legale;

neoplaziilor, schizofreniilor și SIDA;

bolilor obișnuite și accidentelor ce nu au legătură cu munca.

Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar ori îndeplinea condițiile pentru a obține o pensie.

Bugetul de asigurări sociale de stat cuprinde totalitatea veniturilor și cheltuielilor sistemului unitar de pensii publice.

Din veniturile bugetului sunt prelevate anual pînă la 3% pentru a se constitui un fond de rezervă.

Fondul de rezervă astfel cumulat nu poate să depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul respectiv. Acesta este folosit pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale în situații temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului unitar de pensii publice, aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Fondul de rezervă nu se poate folosi în primii trei ani de la constituirea sa. Este constituit în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar, nu primește sume pentru echilibrare, și doar după acoperirea deficitelor din anii precedenți ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Casa Națională de Pensii Publice, casele sectoriale de pensii și Administrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sunt obligate să ăși transmită reciproc date referitoare la sumele reprezentând contribuții de asigurări sociale, declarate și, respectiv plătite de angajatori. Acestea pe baza datelor identifică situația în care angajatori nu au respectat prevederile legii, cu privire la declararea și plata conttribuțiilor de asigurări sociale, dispunând măsurile prevăzute de prevederile legale.

Instituțiile își acordă reciproc și gratuit accesul la datele referitoare la declararea și plata contribuțiilor de asigurări sociale pe care le au în administrare.

Anual, după depunerea declarațiilor fiscale, Administrația Națională de Administrare Fiscală, transmite Casei Naționale de Pensii Publice, veniturile realizate de persoanele fizice, altele decât cele ce au realizat venituri salariale sau asimilate acestora.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public național, el se întocmește distinct de bugetul de stat și se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului de stat, dobândind astfel o autonomie deplină.

În el se reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești necesare ocrotirii pensionarilor, salariaților și membrilor familiei acestora.

Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protecție și de ajutorare a cetățenilor activi, a pensionarilor și a membrilor lor de familie care constă în acordarea de către stat sau de către anumite organizații de indemnizații, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear și alte gratuități în perioada în care se găsesc temporar sau definitiv în incapacitate de muncă sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară.

Pensiile reprezintă principala formă de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale.

Pensiile sunt drepturi bănești care se acordă lunar persoanelor care își încetează activitatea datorită atingerii unei limite de vârstă, invalidității pe tot timpul vieții de la pensionare, copiilor urmași până la o anumită vârstă și soțului supraviețuitor care are calitatea de urmaș pentru a li se asigura condiții decente de viață.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează și se administrează de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în care sens emite instrucțiuni și norme metodologice cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea corectă și la timp a lucrărilor de elaborare a proiectului de buget.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor și diverșilor indicatori economici, precum și obiectivele și modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea măsurilor de protecție și asistență socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane, cu acțiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obținerea de venituri permanente.

Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective:

creșterea gradului de ocupare a populației active și implicit, diminuarea corespunzătoare a șomajului prin stimularea cereri de noi locuri de muncă;

alocațiile pentru șomaj să fie dimensionate în funcție de anumite criterii bine stabilite (vechimea în muncă si ultimul salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată și spre încadrarea tinerilor și a somerilor; acțiuni de calificare, recalificare și reorientare a forței de muncă în funcție de cererea existentă pe piața muncii;

din legislația în domeniu să fie eliminată plafonarea pensiilor și stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de pensie;

indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflației, implementarea unei scheme de pensii obligatorii echitabile, indiferent de data pensionării;

asistența socială să pună în central preocupărilor de natură socială, familia care să beneficieze de alocații pentru asistență si pentru dezvoltarea familială.

În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat, trebuie să se țină seama de stadiul execuției acestuia până la data elaborării iui, lunile iulie-august ale anului de bază, precum și de obiectivele de dezvoltare economică și socială asumate de Guvern, de evoluția indicatorilor economici, de evoluția ratei inflației și de măsurile legislative prevăzute a se elabora în vederea îmbunătățirii activității în domeniul asigurărilor sociale.

Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat, însoțit de un memoriu explicativ care urmează să cuprindă principiile după care a fost elaborat. Întocmit si cu justificările referitoare la calculele de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor este supus verificării si avizării de către Ministerul Finanțelor Publice.

După verificarea si avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat de către Ministerul Finanțelor Publice, cu amendamentele aduse la veniturișsi la cheltuieli, acesta se înaintează Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, până la 30 noiembrie a anului de bază.

După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament, acesta va fi analizat de către comisiile permanente buget-finanțe ale celor două camere, sub aspectul politic și economic al dimensionării veniturilor și cheltuielilor care-l compun.

Analiza se va face pe subdiviziunile clasificației bugetare, adoptată de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit indicatorilor din programul economico-social asumat de Guvern pentru anul următor, în corelație cu indicatorii economico-financiari prevăzuți în bugetul de stat și după analizarea dării de seamă și a contului de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru ultima raportare.

Cu această ocazie se apreciază și activitatea desfășurată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar în cazul, în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale disciplinei financiare se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se impun.

După studierea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile permanente ale Parlamentului de buget-finanțe pot propune amendamente referitoare la venituri și cheltuieli, pe care le supun spre examinare, dezbatere si aprobare forumului acestuia, ca expresie a democratismului și a exercitării controlului din partea parlamentarilor asupra mobilizării, repartizării și utilizării eficiente a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.

După adoptarea de către Parlament și promulgare, bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial, cu datele din lege iar Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, modifică, după caz, bugetele direcțiilor sale județene.

La rândul lor direcțiile județene operează modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări sociale ale oficiilor, agenților economici și instituțiilor subordonate și face repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor.

După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament, faza executării acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale și efectuarea cheltuielilor la nivelul stabilit, precum și în cuantumul aprobat.

Ținând seama de faptul că executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face prin intermediul unităților teritoriale ale trezoreriei statului, toate operațiunile de încasare a veniturilor și de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste instituții, se asigură respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de încheiere a exercițiului bugetar și a dării de seamă asupra executării bugetului de asigurări sociale de stat.

Agenții economici și instituțiile publice sunt obligate să calculeze corect și să vireze la termenele stabilite legal, contribuția asigurărilor sociale de stat, să onoreze la timp drepturile

de asigurări sociale la locul de muncă și să țină corect și la zi evidența veniturilor și efectuarea

cheltuielilor de asigurări sociale.

Urmarea faptului că la nivelul direcțiilor județene ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale s-au înființat servicii specializate de urmărire a veniturilor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat, preluând această sarcină de la Direcția Generală a Finanțelor Publice județeană, gradul de colectare a veniturilor a crescut simțitor.

Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde venituri din contribuția agricultorilor asigurați, contribuția pentru asigurări sociale, contribuția pentru pensia suplimentară, contribuția pentru biletele de tratament si odihnă sau alte încasări, datorate de companiile naționale, regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat sau mixt, instituțiile din sectorul public, organizațiile cooperatiste și obstești, agenți economici cu capital privat și persoanele fizice ce folosesc muncă socială și care se supun impozitului pe venitul global.

Se desfăsoară conform clasificației bugetare în conturile deschise la trezoreria statului de către Ministerul Muncii si Solidarității Sociale și vizează:

cheltuielile bugetare ce se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare repartizate Direcțiilor Județene de Muncă și Solidaritate Socială, în calitate de ordonatori secundari, se desfășoară conform clasificației bugetare în conturile deschise la trezoreria statului de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor din asigurări sociale, a ajutoarelor sociale, a ajutoarelor în caz de deces;

bugetul cheltuielilor pentru persoane îndreptățite de a primi ajutoare sociale, pentru alocații de sprijin, pentru ajutoare de integrare și pentru alte plăți.

Având în vedere că ordonatorul principal al bugetului asigurărilor sociale de stat este Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, acestuia îi revin atribuțiile privind utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor centralizate de asigurări sociale, de repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcțiile județene), controlul asupra realizării indicatorilor sociali, clar și răspunderea asupra realizării veniturilor și a modului de efectuare a cheltuielilor, sub supravegherea Ministerului Finanțelor Publice și a controlului efectuat de Curtea de Conturi.

Executarea corectă a cheltuielilor se face sub exercitarea unui control preventiv ce se realizează de către Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene, prin trezoreriile teritoriale ale statului.

La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a anului următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor Publice, Trezoreria statului și Oficiile de plăți a pensiilor.

Contul de execuție anuală se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se înaintează Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. Contul de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin lege, după ce în prealabil a fost verificat de către Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial.

Separat de bugetul asigurărilor sociale de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale execută bugetul anual privind constituirea și utilizarea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, unde la partea de venituri se va menționa fondul de salarii brut, inclusiv sporul de vechime în muncă, suma reprezentând cota pentru șomaj, dobânda anuală calculată asupra disponibilului păstrat la trezoreria statului, iar la partea de cheltuieli se prevede numărul beneficiarilor, de ajutor de somaj și totalul cheltuielilor cu plata ajutorului de șomaj, în mod similar se procedează și cu plata pensiei suplimentare.

Bibliografie

Literatură de specialitate:

Alexandru Țiclea, (2011), Dreptul securității sociale,Ed. Universul Juridic, București

Aristotel M.,U., (1996), Organizarea si conducerea trezoreriei finanțelor publice în condițiile economiei de piață, Ed. Comphyus, Rm. Vâlcea,

Claudia Moarcas Costea, (2013), Dreptul securității sociale, Ed. C.H.Beck, București, p.37-85

Drehuță, E., Neamțu, Gh., Voicu, E.,(2000), Bugetul public și contabilitatea unităților bugetare, Editura Agora, Iași

Gabriel Boroi, (2010), Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. Hamangiu, București Claudia Moarcas Costea, (2013), op.cit. , Ed. C.H.Beck, București, p.37-85

H.G 257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 263/2011.

I.T.Ștefănescu, (2012),Tratat de dreptul muncii, vol.I, Editura Lumina Lex, București

Ioan Ciochină-Barbu, (2011), Dreptul securității sociale- specializarea administrație publică., ediția a-II-a revăzută și adaugită. Editura ,, Junimea’’ Iași

Ioan Ciochină-Barbu, (2013), Dreptul securității sociale, Ed. PIM, Iași

Laura Georgescu, (2012), Dreptul securității sociale,Ed. Universul Juridic, București

Mihai Șeitan,(2012) Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii, Editura Economică

Moșteanu T.(2003), Buget si trezorerie publică, Ed. Universitaria, București

Moșteanu T.,(2000), Buget si trezorerie publică, Ed. Style, București

Roman C.,(2000), Gestiunea financiară a instituțiilor publice, Ed. Economică, București

Văcărel I., (2000), Finanțe publice, EDP., București

Legislație:

Constituția României

Hotărârea Guvernului nr. 233/2011 cu privire la atribuțiile, organizarea, funcționarea caselor de pensii sectoriale, Publicată în M.Of. nr 205 din 24 martie 2011

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal Cu Normele Metodologice de aplicare, modificat prin OUG nr. 8 din 26 Februarie 2014

Legea nr. 263/2010, Publicată în M.Of al României, Partea I, nr. 850 din 20 decembrie 2010, modificată ulterior prin OUG 117/2010, publicată în M.Of, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010

Legea nr. 411/2004 cu privire la fondurile de pensii administrate private, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Publicat în M.Of nr. 482 din 18/07/2007, republicată în M,Of nr. 482 din 18 iulie 2007

Web:

Institutul Național de Statistică, insse.ro

Programul Național de reformă 2011 – 2016

Sistemul Public De Pensii Din Județul Olt Evoluție Și Perspective, Raportul pe anul 2013