Patinoarul Modern Tehnologie Si Sustenabilitate

Motto:

„Viața este ca mersul pe bicicletă. Ca să-ți păstrezi echilibrul trebuie să fii în mișcare.” Albert Einstein

Unde există apă, există viață.

Unde există viață, există energie.

Unde există energie, există mișcare.

Unde există mișcare, acolo sunt oameni.

Unde există oameni, există competiție.

Unde există competiție există apă, viață, energie, oameni diferiți.

Oamenii diferiți sunt cei care schimbă viitorul.

Cuprins

Plan de idei

Capitolul 1. Introducere

Argument

Strategie

Capitolul 2. Exemple contemporane

2.1.Dezvoltarea sporturilor pe gheață în secolul al XX-lea

2.2.Arena Zagreb

2.3.Patinoarele universitare dincolo de scopul educațional

Capitolul 3. Arena – inima orașului

3.1. Arena – de la uman la monumental

3.2. Relația jucător – public

3.3. Orașul și Arena sportului pe gheață

Capitolul 4. Patinoarul modern – tehnologie și sustenabilitate

4.1.Tehnologii în construcția sistemelor de refrigerare la patinoare

4.2. Valorificarea spațiilor Arenei sportului pe gheață

Capitolul 5. Descrierea conceptului

5.1. Volum

5.2. Spațialitate și funcționalitate

5.3. Multifuncționalitate

5.4. Indici urbanistici

Capitolul 6. Concluzii

Capitolul 7. Bibliografie

Plan de idei

Capitolul 1. Introducere

1.1.Argument

Motivarea alegerii temei și introducerea în problematica sa

Argumentul emoțional: Omul descoperă mișcarea și o folosește în scop distractiv, competițional sau de relaxare.

Argumentul psihic: Nevoia de redobândire a libertății umane duce la crearea spațiului sportiv competițional

Argumentul educațional: Amplasarea sitului în vecinătatea Universității din Oradea, a Facultății de Educație Fizică și Sport potențează rolul educațional al programului arhitectural propus.

Argumentul economic: Dezvoltarea serviciilor ca urmare a realizării programului arhitectural propus

Argumentul social: Transformarea zonei într-un nucleu permanent prin aducerea unor funcțiuni suplimentare: divertisment, promenadă, spațiu de relaționare, socializare, relaxare, diversitate, oferirea unei funcțiuni sportive, competitive zonei.

1.2.Strategie

Programul Arena sportului pe gheață este menit să deservească oamenii, comunitatea, prin urmare trebuie luată în considerare relația dintre cetățeanul autohton și cel care vine să participe la activitatea arenei, ca spectator sau ca și concurent, trebuie avută în vedere legătura dintre mai multe tipuri de cetățeni, cei care participă activ și cei pasivi, în demersul de creare a unor spații funcționale.

Capitolul 2. Exemple contemporane

2.1.Dezvoltarea sporturilor pe gheață în secolul al XX-lea

Progresul tehnologic permite abordarea unor noi proiecte de arhitectură

2.2.Arena Zagreb

Descrierea Arenei: construirea Arenei Zagreb, care dispune de 15.000 de locuri, este justificată de localizarea ei într-un oraș cu o populație de 750.000 de locuitori. Păstrând același raționament, în Oradea, oraș cu o populație de 250.000 de locuitori este justificată construirea unei arene multifuncționale având o capacitate de 5300 de locuri (populația fiind în creștere).

Contextul urban – relația cu vecinătățile

Organizare spațială și funcțională

Multifuncționalitate

Tribuna

Acustică

Concept constructiv

Importanța exemplului, ca paralelă cu programul ales, similar ca situare în partea de sud-vest a orașului, amplasarea la intrare în oraș, pol de extindere, într-o zonă parțial dezvoltată care funcționează doar ca un seminucleu.

2.3.Patinoarele universitare dincolo de scopul educațional

Transformarea patinoarelor universitare în puncte citadine de reper, accesibile tuturor vârstelor

Capitolul 3. Arena – inima orașului

3.1. Arena – de la uman la monumental

Informație, organizare, apartenență la grup

Magnet care atrage oamenii pentru a-i disciplina, ordona și a-i încărca emoțional, deci energetic; dependența de monument

Impactul implementării într-o zonă populată

3.2. Relația jucător – public

Jocul ca manifestare a spiritului uman

Impactul transferului de emoție între jucător și public la o distanță mică

Spațiul arhitectural de joc prelungit prin tehnologia media

Stadionul – Arena, megaconstrucție urbană care regenerează orașul

3.3. Orașul și Arena sportului pe gheață

Program arhitectural care poate planifica urbanizarea orașului

Rolul catalizator al arenelor în urbanizarea ultimilor 150 de ani

Dezvoltarea spațiului public și reactivarea zonelor vechi ale orașului

Capitolul 4. Patinoarul modern – tehnologie și sustenabilitate

4.1. Tehnologii în construcția sistemelor de refrigerare la patinoare

Evoluția industriei

Reducerea costurilor și a poluării, utilizarea temperaturii apei geotermale, a temperaturii aerului viciat, dar și a apei reziduale, utilizarea apei meteore, producerea de energie electrică nepoluantă

Inovațiile tehnologice – evoluție și soluții

4.2. Valorificarea spațiilor Arenei sportului pe gheață

Resurse manageriale pentru sustenabilitate și profit

Capitolul 5. Descrierea conceptului

5.1. Volum

Prisma rectangulară care se descompune, dar își păstrează limitele spațiale

5.2. Spațialitate și funcționalitate

Studiu de amplasare și implementare în sit privind relația exterior-interior, accesibilitate

5.3.Multifuncționalitate

Funcțiuni, complexitate, trasee pe orizontală și pe verticală

Organizarea și distribuirea funcțiunilor prin rezolvarea fluxurilor

Descrierea filosofică a spațiului arhitectural și a acțiunii care se petrece într-un prezent continuu. Paralela cu Centrul Wexner proiectat de Peter Eisenman, o perspectivă diferită

5.4. Indici urbanistici

Suprafețele necesare pentru construcția unei arene cu capacitatea de 5300 de locuri; funcțiuni și dotări aferente

Capitolul 6. Concluzii

Consecințele implementării unui volum dominant pe verticală și pe orizontală în contextul dat

Capitolul 7. Bibliografie

Capitolul 1. Introducere

Argument

Încă din cele mai vechi timpuri, arenele erau construite pentru întreceri sportive (oamenii se antrenau pentru a se depăși pe ei înșiși și pentru a-și depăși semenii, într-o competiție obiectivă), dar, cu timpul, ele au devenit și suprafețe de luptă reală, individuală sau în grup. Aceste competiții au dus la luptele pe viață și pe moarte între competitori care adesea erau din rândul sclavilor ajunși prizonieri de război.

De-a lungul istoriei, arenele au servit drept loc pentru adunări și întâlniri politice, adunări ale cultelor, chiar și închisori. Construcția lor a dus la susținerea vitalității unui oraș, arenele au devenit un organ vital și indispensabil orașului, fără o arenă orașul ar fi decăzut și s-ar fi transformat într-o ruină. Arenele au ajuns sa fie mai importante decât piațetele și târgurile, oferind emoția directă, având impact instantaneu, creând o dependență psihică, o „hrană psihică”. Vibrația lor a transformat masele de oameni, i-a manipulat, i-a hipnotizat, le-a transformat gândirea într-o gândire activă, competitivă. În unele din ele au fost ținute piese de teatru, reprezentații cu rol de educare, de manipulare, de cultivare.

După căderea Imperiului Roman arenele s-au degradat, fiind transformate în teatre, ulterior degradându-se până la ruină, orașele au început să decadă din punct de vedere al populației, economiei, culturii, al inovațiilor etc. Unele arene au stagnat, altele au fost abandonate pe deplin.

Prin urmare, o arenă reprezintă inima unui întreg organism, o dată ce încetează să mai bată, ea și restul organismului mor. În zilele noastre, spațiile publice sunt reprezentate de programe arhitecturale noi, stadioane, săli polivalente, arene, mall-uri, centre comerciale, teatre, cinematografe, care au cunoscut o modificare și o îmbunătățire tehnologică modernă, încă din secolul trecut, și care au și ele rol competițional, educațional, cultural, comercial, de a uni masele de oameni, de a-i ține într-o stare psihică activă, dar au și rol de magnet economic.

Tehnologia pătrunde în aceste programe arhitecturale încă din secolul trecut, când apare betonul ca material de construcție, metalul care este mai rezistent din punct de vedere fizic și termic. Piatra este înlocuită cu betonul, care este mai ușor de modelat și aranjat pe verticală decât pietrele cioplite; se dezvoltă industria sticlei. Sticla se folosește mai frecvent ca material pentru suprafețe mari, vitrate, în realizarea unor pereți cortină sau la acoperișuri cu deschideri mari pentru iluminatul zenital.

Apare iluminatul electric, care are și el un impact substanțial, oferind posibilitatea de a asista la o competiție și pe timp de seară sau noapte, dar apar și materiale noi pentru finisaje. Tehnologia evoluează și în ceea ce privește transportul apei prin țevi metalice sau de plastic. În concluzie, se dezvoltă tehnologii noi, industria confecționării materialului și echipamentului sportiv și de întreținere.

Stadionul, arena, sala polivalentă devin ceea ce au fost în antichitate, organul vital al orașului care dă pulsul unei așezări omenești. Ele își câștiga dreptul de piese importante și indispensabile întru-un oraș. Apariția televiziunii și a mass-media face ca aceste săli de mari dimensiuni să sporească în importanță, sute de mii de telespectatori beneficiază indirect de activitatea arenelor în orașe, generând audiență maximă, stimulând turismul intern sau extern și influențând în mod direct economia orașului, devenind pentru multe orașe o emblemă.

Argumentul emoțional

Într-o țară unde există patru anotimpuri, intensitatea maximă emoțională este dată pe timp de iarnă de fenomenul fizico-chimic de înghețare a apei. Omul a încercat din cele mai străvechi timpuri să se adapteze fizic, psihic și spiritual; astfel, fenomenul de înghețare a apei a fost exploatat în diverse feluri, în scop recreativ dând naștere unor sporturi precum patinajul, hocheiul etc.

În momentul în care omul a încercat să se deplaseze din punctul A în punctul B din diverse motive, supraviețuire (la început), diversitate (cu timpul), curiozitate (în prezent), indiferent de anotimp, el a încercat să economisească energia, astfel, din pură întâmplare sau printr-un accident, în anotimpul de iarnă, în special, (dar și vara), el a descoperit o altfel de mișcare, secretul mișcării prin alunecare, ce îl propulsa din punctul unde era în punctul unde dorea să ajungă sau cât mai aproape de punctul acela, fără a depune efort și întru-un timp cât mai scurt.

Omul va folosi această mișcare în primul rând pentru a supraviețui, și apoi pentru a se distra (pentru a se hrăni psihic, creându-și impresii, una din cele trei hrane necesare omului pentru a supraviețui).

Modele de patine din vechime

De la vechi la modern

Crose pentru hochei

În zilele noastre omul preia această mișcare și o folosește ca scop: distractiv, competițional, economic sau de relaxare. Astfel, el începe să relaționeze cu celălalt pe suprafața unui plan pe care ei sunt în mișcare, generând un spațiu care încă nu este definit, în momentul în care cei doi interacționează ei definesc planul (orizontal), delimitează spațiul ca perimetru închis de punctele în care ei se opresc sau de suprafața de gheață pe care se mișcă, rezultând un plan și un spațiu în care omul relaționează, dând naștere astfel la un alt spațiul, secund, de relaționare, spațiul din afara suprafeței de gheață, pe marginea suprafeței înghețate.

Avem deci relația dintre om și spațiu, această relație generează un impuls, o emoție, acea substanță numită adrenalină, care este în directă legătură cu producerea de endorfină (substanță chimică complexă creată de creier, neurotransmițătoare), producând o senzație de plăcere, de fericire, o stare sublimă, mai exact ,,hrana psihică” de care omul are nevoie sa supraviețuiască, sau este secretată de creier, ajunge în sânge și în mușchi într-un timp foarte scurt, necesară pentru supraviețuire în unele cazuri.

Această emoție duce la o ,,dependență” benefică psihicului și corpului, ridică omul la un alt nivel, altă percepție a „rere omul relaționează, dând naștere astfel la un alt spațiul, secund, de relaționare, spațiul din afara suprafeței de gheață, pe marginea suprafeței înghețate.

Avem deci relația dintre om și spațiu, această relație generează un impuls, o emoție, acea substanță numită adrenalină, care este în directă legătură cu producerea de endorfină (substanță chimică complexă creată de creier, neurotransmițătoare), producând o senzație de plăcere, de fericire, o stare sublimă, mai exact ,,hrana psihică” de care omul are nevoie sa supraviețuiască, sau este secretată de creier, ajunge în sânge și în mușchi într-un timp foarte scurt, necesară pentru supraviețuire în unele cazuri.

Această emoție duce la o ,,dependență” benefică psihicului și corpului, ridică omul la un alt nivel, altă percepție a „relației cu spațiul, cu aerul rece, frigul etc. Din stări de tensiune cu care creierul le asociază, sunt transformate în stări de plăcere, de fericire, de distracție, de dorință, ,,acele percepții vechi asociate cu efortul supraviețuirii sunt anulate de percepțiile noi”: „Pune-ți mâinile la ochi și nu vei putea vedea nici cel mai înalt munte. Imaginația este atelierul de lucru al minții, unde planurile noastre sunt create, mai exact senzațiile și percepțiile omului.”

Argumentul psihic

Omul poate trăi cu condiția ca el să aibă cele trei tipuri de hrană: aer, hrana biologică și hrana psihică (impresiile), fără acestea trei omul ar muri. Din cele mai vechi timpuri omul nu a trăit singur, ci a încercat să locuiască într-o comunitate din două motive: el avea nevoie de hrană și protecție, de unul singur era mai vulnerabil, așa că a ales grupul, care acoperă aceste două nevoi, dar, dincolo de aceste două nevoi, era și nevoia de socializare și de impresii (hrana creierului). Această nevoie generează relaționarea dintre indivizi, ceea ce creează spațiul comun (închis, definit de un plan sau mai multe puncte, sau în aer liber, prin marcarea teritoriului în diferite forme, sau un plan definit de mișcările celor doi). Încă din vechime acestea au fost folosite ca: spații pentru adunarea comunității, sfătuiri, organizări de vânătoare, de lupte, spații sportive, spațiu de întâlnire pentru culte, prezentări politice, de socializare (în secolul al XXI-lea găsim supermarketurile, cinematografele, competițiile etc.).

Nevoia individului de a socializa, nevoia comunicării non verbale, prin mișcare, prin atitudine, prin generarea unor reguli și respectarea lor, nevoia de educație, de responsabilitate, nevoia de a genera armonie, estetică vin să completeze manifestările complexe ale omului ca ființă socială. Kant descrie sensibilitatea omului ca ,,facultatea de cunoaștere, facultatea reprezentărilor în intuiție, care cuprinde două părți: simțul și imaginația. Primul este facultatea intuiției în prezența obiectului, iar a doua fără prezența acestuia, simțurile se împart și ele în două, cele interne și cele externe, simțul intern este cel de facultate de percepere (intuiție empirică), diferă de sentimentul de plăcere și de neplăcere. O reprezentare prin simțuri de care suntem conștienți că este astfel se numește mai ales senzație atunci când impresiile sensibile trezesc în același timp atenția subiectului. Trei din cele cinci simțuri sunt mai obiective, contribuie mai mult la cunoașterea obiectelor înconjurătoare: tactil, cel mai important, vizual, și auditiv, celelalte două sunt interioare gustativ și olfactiv.”

Cu ajutorul acestor simțuri care sunt receptori și transmițători ai mediului înconjurător și ai intuiției ca organ empiric, creierul operează datele și le redă mediului înconjurător prin eliberarea unei stări numită senzație, care are mai multe valențe: de plăcere, neplăcere, de supraviețuire, de experimentare, cunoaștere, curiozitate, etc., astfel se nasc emoțiile atracție-respingere, plăcere-durere, curiozitate-plictiseală, extaz, entuziasm-nemulțumire. Aceste stări extreme duc la crearea de energie, forță, mișcare. Astfel, apare ,,dorința de necunoscut”, ,,care prezintă riscuri”, un alt fel de impuls. Impulsul este cel care îl face pe om să ,,experimenteze”, experimentând, el începe să descopere necunoscutul, ceea ce îl face să nu se oprească dacă necunoscutul este unul plăcut, altfel, dacă este un rezultat neplăcut, omul se va opri pentru o perioadă de timp, după care explorarea lui va continua, dar cu totul în alt fel de circumstanțe sau necesitați. Oprirea din explorarea necunoscutului duce la regres și la deces: ,,Creierul care nu muncește ruginește.”

Eliberarea omului se realizează prin relaționarea cu spațiul înconjurător: ,,Omul trăiește în sclavie adesea fără să fie conștient și uneori chiar plăcând-i starea lui. Dar omul aspiră și spre libertate. Omul se exteriorizează lăsând-se proiectat în afară, spiritul acționează asupra omului ca o necesitate; după care revine la sine însuși, adică la libertate.” Proiecția aceasta în afară are loc și asupra spațiului, pe care omul îl creează după nevoile sale. Spațiul sportiv competițional este creat din nevoia de redobândire a libertății umane.

Argumentul educațional

Situl ales pentru proiectul arhitectural Arena sportului pe gheață se învecinează cu Universitatea din Oradea, unde, chiar pe latura estică, este amplasată Facultatea de Educație Fizică și Sport. Astfel, studenții de la această facultate au posibilitatea de a practica patinajul în programul lor educațional, la nivel amator sau profesionist. Proiectul arhitectural propus generează o activitate educațională nouă, inexistentă până acum în oraș sau pe o rază de 150 km. Pentru cei care vor să practice acest sport pe gheață, crearea unui asemenea centru sportiv va contura în rândul sportivilor amatori și profesioniști un comportament nou, responsabil, estetic, disciplinat, moral, sănătos, civilizat, dar și un corp artistic datorită faptului ca mișcarea pe gheață face parte dintr-o ramură a celor șapte arte (arta dansului).

La greci era folosit termenul de gimnazium, practicarea exercițiilor fizice cultiva corpul estetic, sportul construia personalitatea cetățeanului. La egipteni practicarea sportului avea ca scop menținerea unui tonus fizic ridicat, corespunzând și unui ideal estetic, dar, în primul rând, avea rol de a crea o armată cu performanță fizică, gata de luptă.

Sportul poate să definească personalitatea unui om, dar și să îl formeze ca persoană competitivă, energică, disciplinată, etică, integră și creatoare, calități pe care o țară are nevoie să le aibă la nivelul populației, astfel încât să crească, la nivel economic, strategic, din punct de vedere al valorii etc. Practicarea sportului sau a mai multor tipuri de sport duce la o educație alimentară mai bună, o sănătate mai bună, o societate mai sănătoasă și o vârstă mai înaintată.

Argumentul economic

Situl propus pentru proiect se află într-o zonă foarte amplă de dezvoltare a orașului, anume, în partea de sud. Orașul extinzându-se foarte mult din punct de vedere comercial, imobiliar, ca infrastructură, s-a creat și un semi nucleu în această latură de sud, care funcționează ca punct central doar temporar, în comparație cu celelalte trei-patru nuclee din oraș cum ar fi piețele agroalimentare și mall-ul Lotus Center.

Astfel, existența unui semi nucleu și potențialul lui reprezintă un argument puternic pentru ca acest spațiu să fie susținut să devină un nucleu permanent prin aducerea unor funcțiuni suplimentare lipsă cum ar fi: divertisment, promenadă, spațiu de relaționare, socializare, relaxare, diversitate, crearea unui spațiu unic în oraș și județ, oferirea unei funcțiuni sportive, competitive acestei zone etc. Aceste tipuri de funcțiuni pot să fie implementate în acel sit prin construcția unei arene cu funcțiunea principală: ,,sportul pe gheață” care ar aduce un plus și Universității din Oradea, celor două cartiere din vecinătatea sitului și nu numai (cartierul Ioșia și Grigorescu, dar, implicit, și locuitorilor comunelor învecinate: Sântandrei, respectiv Nojorid).

Un alt motiv pentru exploatarea acestui sit este accesibilitatea lui: se află la nici 20 km de vestul țării, la mai puțin de 15 km de vama Borș, la doar 50 de metri de drumul E79 care face legătura între Debrecen și Deva, Mintia unde există o legătura E79 cu drumul Expres A1. De asemenea, situl se află la o distanță de 500 metri de drumul european E671 care face legătura între Satu Mare și Timișoara. Alte poziționări geografice ar putea fi exprimate astfel:

Se află la o distanță de 7 km de drumul european E60 care face legătura între Munchen, Salzburg, Linz, Viena, Budapesta, Oradea, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Brașov, Constanța și 7 km de drumul național 1. În scurt timp situl va fi la o distanță foarte mică de autostrada Cluj-Napoca – vama Borș.

La o distanță de 1,8 km de aeroportul din Oradea.

La o distanță de 1,5 km de Gara de Vest a orașului Oradea, și la o distanță de 6 km de stațiunea Băile Felix, care este foarte căutată de aproximativ 40.000-50.000 de turiști anual, numărul de turiști fiind în creștere de la an la an, îmbogățit cu câteva procente cu turiști străini, dovadă avem și numărul de supermarketuri în expansiune și lărgirea drumului de centură al orașului.

Toate acestea sunt dovezi clare că orașul se dezvoltă, este în expansiune, procentul participării la vibrația orașului e din ce în ce mai mare și intensitatea tranzitării orașului a crescut, fiind un oraș de graniță.

Prin construirea unui asemenea centru sportiv, impactul economic asupra orașului ar fi foarte mare. Economia orașului ar avea o evoluție foarte bună, pe lângă competițiile internaționale de hochei și patinaj artistic, care ar aduce bani la bugetul local din taxa pentru bilete, servicii, vizite la muzee, centrul istoric, cetatea, Mânăstirea Sfintei Cruci, stațiunea Băile Felix și Băile 1 Mai, și din impozitele micilor afaceri care s-ar dezvolta în jurul arenei, și nu numai. Ar apărea investitori în domeniul turismului, s-ar organiza conferințe religioase, politice, culturale, economice, educaționale, târguri, expoziții, astfel, arena ar putea fi închiriată acestor tipuri de evenimente, dar și unor competiții sportive care nu depind de o suprafață înghețată.

Un astfel de centru ar aduce oameni în oraș, ceea ce înseamnă că ei vor consuma evenimente, hrană, servicii, combustibil, vor cheltui bani în acest oraș, deci vor lăsa bani; aceste tipuri de evenimente centrate în jurul arenei dau naștere unui fel de industrie economică. Astfel ar crește nivelul financiar al orașului, nivelul cultural, prin oferirea unor servicii de calitate, superioare; la ora actuală serviciile de cazare în Oradea sunt de calitate medie, dar sunt și insuficiente. Se cunoaște faptul că se organizează în Oradea conferința de medicină în fiecare toamnă, conferințe religioase, de marketing și management și că în acea perioadă toate hotelurile de 4 stele, respectiv pensiunile de 4 stele sunt ocupate în totalitate, neputând satisface cererile. Astfel participanții optează pentru camere de 3 stele. În concluzie, orașul nu oferă suficiente servicii de calitate, dar, având în vedere că un astfel de spațiu competițional ar da naștere unei cereri mai mari de servicii, serviciile vor fi aduse la o calitate superioară. Astfel va crește calitatea serviciilor în toate domeniile, odată cu cererea și cu concurența.

Știm că în ultimul secol sporturile au devenit un fel de ,,industrie”, piloni ai economiei, generând locuri de muncă, activitate, infrastructură, nuclee de concentrare a maselor de oameni în momentul competițiilor, ceea ce încurajează serviciile de transport de persoane, media, industria construcțiilor de materiale și de clădiri sportive, industria textilă, de producție de echipament sportiv etc.

Situl propus nu este în conflict cu vecinătățile, ba chiar mai mult, are o relație cu supermarketul prin activitatea existentă pe sit, organizată săptămânal (târgul de mașini din piața Obor).

Existența unei bretele de centură în partea de sud-vest a orașului generează o accesibilitate pe carosabil spre sit, astfel traficul spre sit nu aglomerează orașul.

Consolidarea atracției turistice a zonei, alături de stațiunea Băile Felix și oferirea turiștilor a unei diversități de a petrece timpul liber reprezintă alte argumente care vin în sprijinul construirii unui asemenea complex sportiv. Se va dezvolta un nou nucleu de relaționare și de regenerare a zonei respective, cu un impact economic mai mare și mai important decât cel existent în prezent în cartierul Nufărul prin mall-ul Lotus Center.

Aeroportul este în imediată vecinătate, astfel spectatorii și sportivii au o accesibilitate foarte bună. La fel și Gara de Vest a orașului Oradea este la o distanță foarte mică și există infrastructură feroviară, aeriană, carosabilă, legături directe cu orașele mari și cu granița țării vecine, Ungaria.

Argumentul social

Impactul social este unul din argumentele solide pentru realizarea unui astfel de proiect arhitectural: realizarea lui va duce la creșterea nivelului societății, cel puțin al comunității din jurul nucleului care se va forma. Tinerii vor dori să socializeze, se va crea o nouă generație care va face altceva, diferit de ceea ce făceau părinții lor, vor practica un alt tip de sport, vor avea o mai mare flexibilitate și mai multe abilități, vor fi mai echilibrați fizic și psihic. O arenă a sportului pe gheață are posibilitatea de a deveni un simbol sau un brand al orașului.

Practicarea sporturilor de iarnă și pe timp de vară va avea un efect pozitiv asupra comunității din zonă, dar și asupra orașului, indiferent de temperaturile de afară sau de fenomenele meteorologice cei pasionați de sport pot veni să se relaxeze într-o astfel de arenă. În felul acesta se elimină tiparele comportamentale învechite, oamenii ajungând să găsească reconfortant practicarea patinajului la nivel de amatori chiar pe timp de vară.

O astfel de construcție nouă va duce la crearea unor noi linii de transport în comun (locuri de muncă), astfel unii cetățeni vor avea altfel de posibilități de a se deplasa și de a ajunge în diferite puncte ale orașului, fluidizându-se accesul tuturor categoriilor de vârstă. „Spațiul non-relațional delocat este un spațiu non relațional accesibil, dar lipsit de informație și/sau orientare, dând senzația de abandon sau deșert urban. Situl fiind un astfel de spațiu la ora actuală, el se va transforma într-un spațiu, și anume într-un spațiu relațional – un spațiu colectiv, neinhibat, optimist, relaxat și care poate fi supus schimbării din multe puncte de vedere, care poate suferi mutații precare și reversibile în scopul creării unui oraș mai degrabă vesel și captivant decât elegant. Acest tip de spațiu se regăsește punctual în orașe, reprezentând o mică parte din spațiile colective. Spațiul relațional este un spațiu social, adică un spațiu care permite și generează contacte și relații sociale. Opusul acestuia îl poate reprezenta în viziunea noastră, spațiul non-relațional.”

Interesul programului de arhitectură Arena sportului pe gheață este să transforme situl dintr-un spațiu non relațional delocat (relațional doar săptămânal prin târgul de mașini) într-unul permanent, deschis, capabil să dea noi valențe vieții sociale a orașului. Târgul de mașini putând fi preluat de parcarea arenei care are peste 350 de locuri de parcare și astfel istoria locului nu se pierde, rămâne vie.

1.2. Strategie

Această lucrare are ca obiectiv analizarea rolului centrelor sportive în viața unei comunități, dar și a relației dintre individ și spațiul sportiv. Lucrarea propune crearea unei Arene a sportului pe gheață care să revitalizeze o zonă mai puțin valorificată a orașului Oradea.

Un centru sportiv are rol de influențare pozitivă a economiei orașului, prin atragerea de investitori în infrastructură, tehnologie, de dezvoltare a culturii orașului, ducând la necesitatea transformării aeroportului întru-unul internațional, crearea unei funcțiuni noi pentru Facultatea de educație Fizică și Sport.

Trebuie luată în considerare relația dintre cetățeanul autohton și cel care vine să participe la activitatea arenei, ca spectator sau ca și concurent, trebuie avută în vedere legătura dintre mai multe tipuri de cetățeni, cei activi și cei pasivi, cei care locuiesc și cei care nu locuiesc în oraș. Trebuie găsită corespondența dintre aceste tipuri și categorii de cetățeni, care își pot schimba modul de a fi, caracterul, nivelul de cultură etc., pe scurt relația sa fie una armonioasă între toate categoriile de cetățeni care sunt implicați în activitatea unei arene.

Capitolul 2. Exemple contemporane

2.1. Dezvoltarea sporturilor pe gheață în secolul al XX-lea

În zilele noastre există foarte multe patinoare care funcționează în lumea întreagă. Fie că sunt deschise, în aer liber, sau închise în structuri arhitecturale moderne, ele abundă de iubitori ai sporturilor de iarnă. Printre cele mai faimoase putem aminti: Fuji-Q Highland, Japonia, cu o suprafață de aproape 4 hectare, Millennium Park, Ottawa, SUA, Arena Zagreb din Croația, Piața Nathan Phillips, Toronto, Canada, patinoarul de la Rockefeller Center din New York, SUA și multe altele. În Cehia sunt peste 180 de patinoare, printre care cele mai renumite: Bruslarský Klub Frýdek-Místek, Bruslarský Klub Liberec, Bruslarský Klub Variace Liberec, Figure Skating Club Superior Koprivnice, TJ Stadion Brno, populația Cehiei fiind doar de 10,2 milioane de locuitori. În România sunt construite patinoare care funcționează și ca săli polivalente în orașele mari, în București, Brașov, Galați; doar în județele Harghita și Covasna sunt mai mult de șase patinoare pentru o populație totală de 550.000 de locuitori.

Formarea unei suprafețe bune pentru patinaj nu este la fel de simplă ca a face o tavă de cuburi de gheață. Congelarea unui patinoar durează în mod corect foarte multe etape, cu unele etape de înghețare a apei în straturi, care pot fi subțiri de 1/32 dintr-un inch (0,8 milimetri). Unele straturi necesită vopsea pentru a crea un fundal atractiv și, la hochei, marcaje clare. Iar gheață care e mai bună pentru un sport poate fi complet inacceptabilă pentru altul.

Scurtă cronologie: în 1876 primul patinoar acoperit se deschide în Londra. Gheața se face printr-un proces costisitor de trimitere a unui amestec de glicerină și apă prin conducte de cupru. În 1879 primul patinoar acoperit în Statele Unite se deschide în Madison Square Garden din New York. În 1908 primul concurs olimpic de patinaj artistic are loc pe un patinoar acoperit, ca parte a Jocurilor de Vară de la Londra. În 1976 patinajul artistic devine un sport la Jocurile Olimpice de Iarnă.

2.2.Arena Zagreb

Am ales spre exemplificare Arena Zagreb din Croația, deoarece ea servește drept model pentru demersul nostru de realizare a unui proiect arhitectural dedicat sportului pe gheață. Proiectată în 2009 de către arhitecții Nenad Borgudan, Tamara Stantič Brcic, Berislav Medi, și Alan Leo Plestina pe o zonă ce măsoară 90340 mp, Arena Zagreb este o arenă de interior, multifuncțională, de 15.000 de locuri, construită pentru a găzdui Campionatul Mondial de Handbal Masculin din 2009. Este situată în partea de sud-vest a Zagrebului, în Croația. Datorită designului său iconic și situării la una dintre intrările principale ale orașului, în ​​districtul Laniste, a devenit imediat un punct de reper al orașului.

Arena Zagreb – perspectivă sud-estică

Context urban

Forma unică a acestei clădiri este puternic inspirată de semnificația sa în contextul orașului și a fost realizată prin sinergia dintre arhitectura și structura sa. În formă de oval, arena este încadrată de structuri verticale paralele, coloane curbate pe fațada principală, înalte de 39 de metri, fabricate din beton precomprimat. Acestea sunt conectate reciproc printr-un strat iluminant, semi-transparent din policarbonat, dublu care permite diferite efecte de lumină.

Forma unică de cochilie a construcției este inspirată de semnificația ei în contextul orașului, urmărind logica structurii. Structura de rezistență din beton armat prefabricat ajunge până la o înălțime de 39 de metri, acoperind o mică parte din spațiul interior al arenei. În spatele celor 86 de astfel de coloane se află membrana exterioară din policarbonat a fațadelor, o membrană semi-translucidă și iluminantă ce poate genera o mulțime de efecte vizuale.

Structura acoperișului este suspendată de o rețea de cabluri care țin învelitoarea din policarbonat, acea serie de cabluri sunt agățate de vârfurile coloanelor perimetrale arenei care au rol decorativ și structural, ,,este un acoperiș sub acoperiș”.

Având în vedere că o astfel de arenă are o capacitate atât de mare, Arena Zagreb este folosită ca o sală multifuncțională cu toate caracteristicile spațiale și funcționale care permit flexibilitate maximă și permite numeroaselor evenimente să aibă loc.

Multifuncționalitatea este realizată prin mai multe elemente, cum ar fi flexibilitatea tribunei, cu rânduri de scaune mai mici și retractabile, posibilitatea de împărțire a întregii clădiri în zone spațiale mai mici, reciproc independente, și prin acoperirea nevoilor tuturor tipurilor de utilizatori și evenimente.

Lumina naturală este activată în zona principală ceea ce este de mare importanță pentru meciurile care urmează să fie jucate și pentru evenimentele speciale, fără perturbări de reflexie a luminii și o transmisiune de televiziune de calitate. Situată într-un district semi-urban, cu perspective de dezvoltare uriașe, arena reprezintă punctul central al noului centru comercial și de divertisment, fiind înconjurată de noi zone rezidențiale planificate.

Întreaga zonă dispune de o conexiune de trafic foarte bună cu celelalte părți ale orașului, care include mai ales autobuze. Cu ajutorul noii construcții se integrează în reconstrucția zonală menționată toate celelalte facilități publice de infrastructură: apă, canalizare, gaz, electricitate etc.

Arena este formată din 6 nivele (unul subteran și cinci supraterane), care acoperă o suprafață totală de 90.340 m2, pe o amprenta la sol de 29.540 m2. Costul total pentru 1 metru pătrat de construcție a fost estimat la 850 de €, inclusiv toate costurile secundare.

În garajul subteran, precum și în parcarea de la sol sunt 926 de locuri de parcare în total, plus 38 autobuze. Înălțimea apei freatice a împiedicat executarea de niveluri suplimentare de garaj subteran, iar dimensiunea redusă a parcelei nu a permis planificarea parcărilor pe terenul din jurul locului de desfășurare. Cu toate acestea, se preconizează să se utilizeze cele 3.300 locuri de parcare din centrul comercial din apropiere când va fi terminat.

Situl ales este poziționat într-un cartier în curs de dezvoltare, cu clădiri rezidențiale sociale și terenuri libere de construcții. Chiar din momentul în care proiectul Arenei a fost prezentat oficial publicului, în timpul construcției și mai ales după ce s-a încheiat, zona înconjurătoare a început să se dezvolte rapid și Arena a devenit punctul culminant al noului complex comercial planificat în zona respectivă, înconjurată de o zona rezidențială care nu este în totalitate construită. Acest efect a fost susținut și de reconstrucția drumurilor și infrastructurii publice majore în jurul locației, pentru a permite accesul vehiculelor și acces pietonal la Arenă.

Arena Zagreb – perspectivă aeriană cu încadrare în sit

În scopul de a integra la maximum Arena în viitor țesutul urban, se abordează o platformă pietonală principală, bogat dimensionată cu patru intrări principale în clădire. Datorită amplasării

Arenei, se creează un punct de răscruce între complexul comercial în curs de dezvoltare și piața publică amenajată spre partea rezidențială.

Organizare spațială și funcțională

Zona parțial funcțională urmează traseele de circulație ale diferiților utilizatori. La parter, există un câmp de joc cu toate utilitățile necesare pentru profesioniști, arbitri, facilități de formatori, precum și o zonă de birouri, închiriabilă. Suprafața arenei centrale de joc poate fi ușor transformată, în funcție de nevoile specifice evenimentului. Etajul 1 reprezintă nivelul principal cu patru intrări principale. Oaspeții intră în tribună direct de la acest nivel sau urcă pe scări la etajul 3 și pot trece prin sălile circulare cu numeroase facilități de catering – parțial conectate la platforma pietonală. Etajul 2 este rezervat pentru oaspeții VIP și echipamente mass-media, ei au propriile lor spații complet echipate cu posibilitate de utilizare multifuncțională, de asemenea, pentru conferințe, ateliere de lucru sau congrese. Restaurantul de la acest nivel oferă vedere directă la suprafață de joc și poate fi utilizat în timpul evenimentelor, dar și în mod independent. Etajul 4 este rezervat pentru echipamente tehnice, dar este, de asemenea, conectat la pasarele distribuite sub acoperiș și utilizate pentru întreținerea dispozitivelor de iluminare și difuzoare montate de-a lungul ei.

Toate zonele descrise sunt independente și dotate cu un număr suficient de scări separate, accesate printr-un sistem de circulație utilizat foarte clar doar de persoanele pentru care au fost destinate. Persoanele intră și ies rapid și foarte ușor, traseul de circulație verticală este perfect securizat, iar rutele de circulație prin amestecarea utilizatorilor sunt evitate. În scopul de a face circulația chiar mai confortabilă, a fost implementat sistemul de coduri de culoare.

Multifuncționalitate

Arena Zagreb este proiectată pentru găzduirea numeroaselor activități sportive (competiții de handbal, fotbal, baschet, volei, atletism interior, hochei, alte competiții sportive), activități culturale, de divertisment și de afaceri, și, de asemenea, concerte, expoziții, târguri, congrese. În scopul de a găzdui în mod corespunzător astfel de evenimente, sunt furnizate multe facilități de sprijin – camere de catering, sanitare, birouri și spații similare; de asemenea, sălile de training cu propriile facilități și spații multifuncționale mai mici de la etajul 2 pot fi folosite în congrese, ateliere sau prelegeri.

Arena Zagreb – meci de handbal

Tribuna

Flexibilitatea acestui loc este cea mai vizibilă în tribună. Potrivit configurației principale, tribuna cuprinde scaune pentru concursuri (de handbal, baschet, volei, tenis și fotbal de interior). Tribuna acoperă 15.024 de locuri din care 151 încorporate pentru spectatori cu handicap. Cea mai mică parte a tribunei este o zonă de 15 rânduri, cu standuri retractabile cu 4.556 de locuri (plus alte 132 de locuri libere la nivelul suprafeței de joc). Partea rămasă din tribuna este fixă ​​și cuprinde 10.336 de locuri împărțite pe suport inferior și superior. Aceasta include 314 locuri VIP, în fața logii VIP.

Arena Zagreb – meci de hochei

Pentru alte evenimente sportive (tenis de masă, badminton, gimnastică, box, lupte) există o posibilitate de a pune locuri suplimentare la nivelul suprafeței de joc, precum și pentru atletism de sală, toate standurile telescopice trebuie retrase, ceea ce reduce capacitatea numărului de locuri existente. Evenimentele culturale și de divertisment (concerte, expoziții, târguri) cer ca tribuna să fie transformată în conformitate cu cerințele organizatorului evenimentului, astfel încât spațiul de la sol poate fi folosit pentru scaune suplimentare sau locuri în picioare. Dacă natura evenimentului necesită o capacitate redusă, partea superioară a suportului poate fi închisă cu ajutorul pereților despărțitori din textile suspendate.

Acustică

Respectarea tuturor evenimentelor prevăzute a avea loc în Arena Zagreb, calculele și modelele acustice au dat soluția optimă de aplicare a diferitelor materiale acustice. Un sistem combinat de difuzoare dispersate a fost ales pentru spectacole mai puțin solicitante, în caz contrar echipamentul suplimentar va fi instalat în funcție de cerințele acustice respective. Datorită echipamentelor acustice avansate, Arena oferă posibilitatea organizării de concerte de amploare.

Arena Zagreb – concert

Instalații

Rețeaua de instalații urmează zonarea funcțională care permite utilizarea lor independentă și utilizarea unei mici părți a întregii clădiri, instalația funcționând separat și independent de clădirea rămasă. Mai multe puncte electrice de legătură sunt poziționate peste tot în sala mare, precum și canale în podea pentru cabluri optice, care sunt răspândite pe întreaga suprafață.

Lumina naturală este filtrată prin perdele speciale de policarbonat, pentru a evita perturbarea reflexiei luminii pentru serviciile de televiziune. Domul poate fi, de asemenea, deschis și utilizat pentru iluminatul natural în timpul unor evenimente, precum și pentru ventilație naturală manuală.

Încălzirea și prepararea de apă caldă este asigurată de cazane de gaz și sistem de răcire prin răcitoare de lichid plasate la etajul 4 în jurul tribunei.

Sistemul complet HVAC este programabil și flexibil pentru a îndeplini mai multe scenarii de exploatare. Volumul sălii de joc căreia îi trebuie aer condiționat este redus considerabil cu soluția structurală aleasă a acoperișului suspendat. Un element suplimentar este furnizarea de energie printr-un sistem economic; în faza de exploatare este banca de gheață, care prevede un sistem continuu și eficient de pre-răcire. Garajul este organizat ca un spațiu subteran deschis cu suficiente deschideri care fixează ventilație naturală. În clădire funcționează un sistem de operare de tip BMS, care permite reglajul fin al fiecărui element și prezintă o trăsătură de reducere a costurilor.

Structura portantă a acoperișului este formată din 23 de grinzi de oțel suspendate pe o distanță de aproximativ 100 m, în legătură reciprocă cu două grinzi de stabilizare și o rețea de pasarele. Din această structură sarcina este transferată la coloanele de beton precomprimat formate din lamele de beton comprimat curbate, poziționate în jurul perimetrului arenei. Acestea au fost produse pe sit cu suportul instalației de producție betoane montată acolo pentru a evita transportul inutil.

Fațada principală e făcută din straturi de policarbonat semi-transparent ventilat care permite reducerea pierderilor de căldură, asigură lumina zilei în săli circulare în jurul tribunei, și oferă un spațiu pentru instalația de iluminant a fațadei principale. Acest pachet este poziționat între lamele curbate de beton, a căror culoare albă, cu o suprafață care are caracteristicile sale de reflexie previne supraîncălzirea.

Toate celelalte materiale utilizate au fost alese prin luarea în considerare a rezistenței și a calității lor, a costurilor de întreținere, dar și a respectării mediului. Arena Zagreb a generat o contribuție semnificativă la dezvoltarea unei zone neglijate și nedezvoltate a orașului Zagreb. A devenit un magnet și un declanșator de dezvoltare pentru întreaga regiune.

În concluzie exemplul de mai sus este unul dintre cele mai bune prin care se poate aborda un proiect cu o astfel de anvergură în Oradea. Un asemenea proiect într-un oraș cu o populație de peste 250.000 de locuitori ar avea cel puțin un impact asemănător de dezvoltare și de evoluție socială, comercială, economică, strategică.

2.3. Patinoarele universitare dincolo de scopul educațional

Un loc aparte în rândul patinoarelor competiționale și de agrement îl ocupă patinoarele din cadrul marilor centre universitare. Există o tradiție deja consacrată în rândul universităților occidentale de a avea un patinoar în incinta campusului, pe lângă multe alte amplasamente care oferă o multitudine de posibilități de studiu și recreere. Exemplele sunt nenumărate: University of Illinois Ice Arena, Penn Ice Rink (Universitatea din Pennsylvania), David S. Ingalls Skating Rink, University of Delaware Ice Arena și exemplele ar putea continua cu sutele. Toate aceste patinoare nu servesc doar ca o simplă locație unde studenții de la facultățile cu profil sportiv să-și exerseze abilitățile și să fie examinați la vreuna din materiile din programa facultății. Toate aceste patinoare au devenit centre sportive care și-au extins aria de activitate dincolo de porțile universităților. Patinoarele universitare oferă o gamă foarte largă de activități indivizilor din afara campusului, indiferent de vârstă. Cultivând o strategie de promovare foarte puternică, ele atrag publicul larg prin activități adiacente, combinând efortul fizic cu relaxarea și buna dispoziție. Organizează cursuri de pregătire pentru cei care doresc să învețe să patineze, petreceri tematice pentru copii, adolescenți și nu numai, aniversări, chiar tabere școlare, extinzându-și sfera de cuprindere dincolo de funcțiunea lor de bază.

Să luăm de exemplu Arena de gheață din cadrul Universității din Illinois. Site-ul de Internet al acesteia este actualizat cu o rapiditate surprinzătoare. Există un program foarte variat al patinoarului, incluzând o sesiune de primăvară pentru novici, sesiuni de patinaj pentru publicul larg, programe mai ieftine de patinaj, la miezul zilei, când studenții sunt la cursuri și nu pot beneficia de locație, reduceri de preț, abonamente la prețuri avantajoase, posibilitatea de a avea un antrenor personal, cluburi de patinaj și hochei, grupe pentru cei mici, ca să nu mai menționăm cantina care le stă la dispoziție celor ce vin la patinoar.

Suprafața de gheață de la Ice Arena, Universitatea din Illinois

Ice Arena, Universitatea din Illinois, parte a vieții studențești

Arena de gheață de la Universitatea din Illinois o arenă construită pentru universitate dar beneficiază si alte categorii de oameni din alte clase sociale sau care au alte activități profesionale. În aceste situații patinoarele nu mai sunt simple locații unde profesorii notează studenții de la sport. Prin activitățile lor, cheamă comunitatea la o implicare benefică pentru toate vârstele.

Ice Arena, Universitatea din Illinois, deschisă pentru toate vârstele

Prin amplasarea și funcțiunea sa, Arena sportului pe gheață, proiectul arhitectural pe care îl propune prezenta lucrare, se vrea, de asemenea, un pol care să antreneze nu numai viața universitară orădeană, ci cetățeanul de rând, care, fără îndoială are nevoie de diversitate.

Capitolul 3. Arena – inima orașului

3.1. Arena – de la uman la monumental

Încă din antichitate volumul unei clădiri era construit pentru a echivala cu mândria, puterea și bogăția unui împărat, rege sau faraon. Ei au încercat sa transmită o emoție oamenilor, să o perceapă de la o distanță mare, să aibă un impact emoțional puternic atunci când cineva trece pe lângă monument sau prin el, și sa rămână cu emoția pentru totdeauna, să ajungă dependent de ea, să se simtă inferior și să se supună aceluia care i-o oferă. În scientologie se spune că ,,atomii se mișcă liber și sunt în continuă mișcare, pentru a stabili o ordine și o disciplină, pentru a ieși din haos trebuie să identificăm un atom și în jurul lui să fie direcționați pe rând în modul cursiv ceilalți”; un exemplu ar fi ospătarul care primește într-o secunda comanda de la 8 persoane deodată și încă 4 comenzi de la o altă masă, ceea ce duce la un haos continuu dacă ele nu sunt preluate pe rând, la fel este și cu asteroizii care circulă liber și în mod haotic în univers.

Prin urmare, monumentul a fost creat, conceput ca un magnet, care atrage oamenii pentru a-i disciplina, ordona și a-i încărca emoțional, deci energetic, pentru a-i face dependenți de acel monument, care poate fi un templu, un palat, o piață de comerț și socializare legată de autoritatea locală, dar și o catedrală, un palat în antichitate.

În secolul trecut toate acestea au fost înlocuite de săli polivalente, stadioane, complexe sportive cu gradene pentru spectatori care ovaționau concurenții, cărora le transmiteau încurajări și energie. Prin urmare stadioanele sau sălile de competiție sunt un spațiu de comunicare, putem afirma că sunt un spațiu comun unde se face de fapt schimbul de energie, unde omul se poate echilibra fizic și psihic.

În consecință, spectatorii care se unesc la unison și aclamă sau ovaționează un slogan sau o încurajare, formează un organism viu, un monument viu care are impact, forță, vibrație și transmite emoție, acest monument complex este cel care dă de fapt viață și puls monumentului fix, care este clădirea. În zona rurală, spațiul de joc este înconjurat de spectatorii care efectiv pot să joace și ei câteodată, dar, cu siguranță, în mediul urban ei joacă mental, participă la joc. Arareori o persoană poate să urmărească o competiție sau o manifestație și să fie neutră, dorința și necesitatea omului este de a aparține cuiva, de a face parte din ceva, chiar dacă este la nivel mental.

Această paralelă trebuie făcută pentru a înțelege dorința omului de a face parte dintr-un grup, dintr-un monument, dintr-o forță, pentru că omul e dependent de așa ceva, el se simte vulnerabil ca ființă singură, ca individ, simte nevoia să facă parte din comunitate. Dacă nu aparține unei anumite religii, grup, galerie, dacă nu e membru într-o organizație, el se simte inferior, inutil, vulnerabil, sensibil și se dezechilibrează rapid și ușor, nu are activitate psihică și mintea lui începe sa creeze scenarii aberante și astfel omul începe să se degradeze.

Odată ce omul face parte dintr-un sau mai multe grupuri, rațiunea lui procesează o stare de siguranță ca percepție (aparține unui grup și luptă pentru grupul respectiv), începe să fie un om care raționează, aplică raționamentul, și astfel progresează fizic, psihic și spiritual. Cel puțin 95% din populație se manifestă astfel după studiile de sociologie. Cu toate astea, omul încearcă să ajungă el liderul acelei grupări pentru a beneficia de atenția acordată de ceilalți supuși sau devotați liderului, este un mod de a ajunge să stăpânească, să fie adulat, să intre în grațiile celor care îl înconjoară, pe scurt, omul are nevoie de atenție: ,,Când interacționăm cu un obiect, o persoană sau un eveniment, ne formăm anumite imagini și ne creăm anumite simboluri. Creierul nostru formează aceste imagini și simboluri prin fotografierea – reprezentarea lumii exterioare; în cadrul acestui proces, cea mai mare parte a informației este filtrată. De aceea, informația selectată reprezintă un rezumat al interacțiunii. Oamenii diferiți selectează (rezumă) informația în mod diferit – cu alte cuvine desenează hărți diferite ale aceluiași teritoriu. Conștientizarea acestui proces de selectare reprezintă cheia creșterii potențialului nostru ca ființe umane.”

Competiția este cheia evoluției pe toate planurile, este o supapă de depresurizare a mândriei și a orgoliului uman. Competițiile între națiuni sau regiuni sunt mai bune decât războiul cu arme de distrugere și de pierderi de vieți omenești.

În secolul al XIX-lea Europa suferă mari schimbări urbanistice, odată cu apariția industriei și dezvoltarea ei, orașul se modifică atât pe verticală, cât și pe orizontală, peisajul urbanistic devine un țesut dens, intersectat cu zone industriale, dar și cu zone sportive și zone de locuit.

Acest ton arhitectural care este dat prima dată de Anglia apoi de restul Europei, mai apoi cuprinde America și Asia, dar și Australia. Omul se dezvoltă pe toate planurile, iar arhitectura devine un mijloc de exprimare creativă. Industria îi ocupă omului cele 8 ore de muncă, locuința este dedicată celor 8 ore de odihnă, și cele 8 ore de distracție revin zonei de joc. Arhitectura operează pe toate aceste trei nivele. Omul are nevoie de activitate, dacă nu o are el o creează, el generează activitate, este dependent de diversitate, dornic de necunoscut. Jocul sportiv este cel care va da vibrația orașului în paralel cu industria.

Odată cu industrializarea crește numărul locurilor de muncă de la oraș, astfel populația rurală se mută la oraș. În timp ce crește numărul populației urbane crește și competiția, generându-se jocuri de competiție sportivă pentru ca unele categorii de oameni să se poată diferenția în mulțime. Cu cât ele vor fi mai multe și spațiul de joc este mai puțin, duce la nevoia de a construi și amenaja spații noi, iar în Anglia unde a început prima dată această revoluție a competițiilor sportive, existând o climă cu precipitații abundente, a apărut nevoia construcției clădirilor sportive acoperite, cu capacitate mare. Astfel primul patinoar acoperit din Europa se deschide tot în Anglia în 1876 în Londra cu o capacitate de 1750 de locuri. Aceste clădiri impresionante cu destinație sportivă duc la crearea imaginii moderne a orașelor.

În zilele noastre sălile de joc, sălile polivalente acoperite sunt proiectate pentru a avea impact în zonă și a deservi nevoii locului sau orașului indiferent de anotimp, unul din cele mai importante lucruri care sunt diferite față de antichitate sunt iluminatul artificial, necesitatea lui în zilele noastre deoarece avem un acoperiș în comparație cu antichitatea, și scările de incendiu protejate. Camerele care filmează spectacolul sunt elemente noi care trebuie incorporate în contextul clădirii ceea ce în trecut nu exista, era o emoție instantanee pe care o percepea spectatorul doar asistând la ea și trăind-o, acum această tehnologie și invenție poate să stocheze emoția sau să o transmită în altă localitate, cu efecte speciale, de aceea este important ca arhitectul să genereze aceste spații pentru înregistrarea emoției și transmiterea ei mai departe în timp.

O majoritate considerabilă de spectatori sunt cei care lucrează în spații aproape comune tip hală și locuiesc în locuințe colective etajate tip blocuri, în marea majoritate cu un spațiu de locuire sau de muncă destul de mic și obscur, iar pentru ei devine destul de monotonă petrecerea timpului în aceste spații care le diminuează din simțuri. Pentru această categorie de spectatori și nu numai o clădire polivalentă de genul arenă, stadion, sală de spectacol trebuie construită pentru ca omul să se simtă lejer, liber, să își trezească simțurile, să perceapă ,,spațiul de vis”.

Una dintre limbile pe care le vorbesc toate națiile este sportul, după limbajul desenului care este pe primul loc în lume încă din antichitate. Astfel sportul a devenit o mare cultură globală, este un limbaj comun pentru toate categoriile de oameni din toate țările indiferent de culoare, de religie, rasă.

Elanul generației noi de clădiri cu caracter sportiv îl dă tendința societății actuale, în continuă schimbare prin și cu ajutorul tehnologiei, măreția și armonia se adaptează la trendul actual, monumentalitatea programului arhitectural este exprimat și prin forța economică a orașului, dar și prin imaginea puternică și complexă pe care o dă programul arhitectural.

3.2. Relația jucător – public

Sportul este o creație a omului, este creația ludică prin care omul se destinde, jocului i se definesc reguli care sunt respectate, încălcarea lor aduce sancțiuni. În activitatea jocului care se desfășoară în spațiul dat se transferă emoție, se primește emoție, se generează tensiune, se eliberează tensiune, este mai de grabă un spațiu unde se transferă informații, jocul este o abundență. ,,Existența jocului nu este legată de nici o treaptă a civilizației, de nici o formă a concepției despre lume. Jocul, oricare i-ar fi esența lui, nu este materie. Jocul este, în cel mai deplin sens al lui o superabundas”.

Jocul este o stare a spiritului uman, care se manifestă irațional, el vine de la sine indiferent de vârstă, cultură sau de evoluție spirituală sau culturală. El are rol competițional, educațional, cultural, caracter formativ, și la cei care practică la nivel de performanță, dar și pentru cei care practică sportul ca o pasiune. Tot acest aspect formal care îl are practicarea educației fizice și a sportului de performanță sau de amatori are impact asupra ansamblului vieții oamenilor, contribuind la întregul sistem formal și educațional.

Rolul unei săli polivalente, al unei arene a sportului, dar și al unui stadion servește maselor de oameni care se adună pentru a participa la activitatea sportivă, deci rolul lor este unul de importanță majoră în societate, ele eclipsează orice adunare în masă a oamenilor. Aspectul pozitiv al arenelor este că oferă un loc unde se duelează oamenii, dar fără crimă, un loc civilizat cu reguli clare și bine stabilite.

Într-un stadion sau o arenă spațiul principal este terenul care primește cea mai mare atenție și importanță, jucătorii sunt supuși tensiunii, dar tot ei primesc cea mai mare admirație. Arhitectura clădirii are rol de a incita spectatorii la acțiune, de a le oferi imboldul unei mișcări.

Pe stadioanele unde participă zeci de mii de oameni, tensiunea este foarte mare, spectatorii sunt greu de controlat, aceștia pot crea haos datorită emoției și pasiunii pe care o au față de joc, astfel s-au luat măsuri de protecție pentru prevenirea haosului prin crearea de zone tampon în jurul terenului, dar și prin construcția de garduri și parapete înalte.

În arenele de dimensiuni mai mici, de până la 5000 de locuri, tensiunea este mai mare pentru că spectatorul este în imediata apropiere a terenului de joc, fiind mai mică sala, spectatorii mai puțini, sunt mai ușor de controlat astfel și jocul, pasele, iar acțiunea este mult mai vie, ea este la o distanță de câțiva metri, intensitatea jocului e simțită direct, spectatorul are senzația că el este cel care joacă.

Construcția unei arene ar trebui să fie proiectată de un arhitect care adoră această manifestare a spiritului uman de abundență, ,,superabundas”, doar un arhitect pasionat de acest program ar putea să cunoască dorința, așteptarea spectatorului însetat care va veni la ,,tărâmul de vis”, ,,la râul cu apă limpede”. Anticii cunoșteau acest aspect și l-au numit ,,panem et circenses” pâine și circ. Juvenal spunea că ceea ce își dorește poporul este ,,pâine și circ”. Spectacolul hrănea publicul și pâinea hrănea trupul. La această sărbătoare ,,arhitectura ar trebui să adauge arome”, ,,arhitectura nu este o sărbătoare, ea este mai de grabă un loc unde sunt servite delicatesele.”

Pe lângă activitatea lor de bază, arenele au și funcțiuni de destindere a atmosferei prin funcțiunile secundare cum ar fi restaurante, cafenele, baruri, spații expoziționale, dar și mici magazine pentru achiziționarea echipamentelor sportive sau materiale ce țin de emblema clubului gazdă sau a cluburilor favorite, prin care se susține financiar clubul, dar și alte forme de activitate și interacțiuni sociale.

În ziua de azi arenele nu mai sunt doar simple ,,panem et circensens”, ele au un rol comercial, afișarea de bannere comerciale în interiorul arenei, în exteriorul ei, dar și pe acele panouri care se schimbă în timpul jocului, sunt cele care generează cel mai mare venit, acele bannere nu sunt văzute doar de spectatorii jocului, ci și de telespectatorii care urmăresc jocul, astfel marile companii de publicitate concurează pentru un spațiu vizibil în timpul meciului sau a altor activități cu adunări mari de oameni. Stadionul din Munchen a devenit Alianz-Arena (2005) care încasează bani și din vizitarea ei la prețul de 10 euro de persoană cu condiția să se formeze un grup de minim 30 de persoane. Stadioanele și arenele câștigă bani și din vânzarea drepturilor de difuzare prin televiziune, încasând profituri uriașe. În Germania câteva companii mari s-au oferit să fie sponsori principali nelimitat în timp ai stadioanelor în schimbul dreptului de a da stadionului sau arenei un alt nume în scopul publicității ei , avem ca exemple Alianz-Arena din Munchen, Commerzbank-Arena din Frankfurt, Generalii Arena din Austria și multe altele. Aceste companii aduc venituri uriașe arenelor, stadioanelor sau sălilor polivalente. Publicitatea este motorul comerțului. Arhitectul ar trebui să se gândească la conceperea unui astfel de program și la aceste spații publicitare care sunt necesare pentru a genera un profit cât mai mare beneficiarului.

Ca aspect psihologic și sociologic avem publicul care circulă pe stradă îmbrăcat în echipament sportiv, el are o afinitate spre diversele tipuri de activități sportive dacă se afișează astfel. Identificăm astfel numărul persoanelor care practică sportul sau îl simpatizează, purtarea pe stradă a unui echipament sportiv sau a unor accesorii sportive arată dorința omului de a fi relaxat, nu încorsetat în costumul sau echipamentul de lucru obligatoriu, din aceste aspecte rezultă că omul dorește să se simtă liber, lejer, să se poată mișca, sportul oferă această stare. ,,Echipamentele sportive, în special stadioanele sunt locuri urbane prin excelență, în care mulțimea spectatorilor reconstituie într-un spațiu delimitat, societatea actuală, în general, și viața urbană, în special, prin manifestarea ritualurilor contemporane. Stadionul, ca megastructură a orașului, este o dotare generatoare de noi tipuri de spații, motor de remodelare și dezvoltare a spațiului urban, practică experimentată încă de la Jocurile Olimpice de la Tokio în 1964, confirmată în 1992 cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Barcelona și răspândită ca metodă de regenerare urbană în prezent.”

Jucătorul oferă emoția publicului, publicul retransmite jucătorului emoția și astfel avem două jocuri în același timp jucătorul cu adversarul și jucătorul cu publicul, aceste două jocuri generează spectacolul propriu-zis, prin faptul că jocul este unul imprevizibil, de multe ori el iese din tipare și apar situații limită când jocul ia o alta turnură creând spectacolul, bucuria pentru unii suporteri și dezamăgirea pentru alții, sau impresionarea celorlalți suporteri.

În multe cazuri avem întreg ceremonialul unui astfel de spectacol care începe din stradă, unde suporterii care sunt fani înfocați cântă și ovaționează numele echipei favorite, chiar și după terminarea jocului. Suporterii și fanii care se alătură echipei aparțin uneia dintre echipele concurente, astfel jocul propriu-zis începe din stradă prin purtarea de sigle și culori specifice ei, confruntându-se verbal sau non verbal (de multe ori chiar brutal), cu ceilalți fani care poartă și ei siglele echipei favorite, în cazul în care ei se întâlnesc pe stradă. Avem deci publicul care are simțul apartenenței unei echipe, care va lupta și el alături de echipă ca și cum ar fi și el membru.

3.3. Orașul și Arena sportului pe gheață

Arena este unul din cele mai complexe lucrări de arhitectură făcute pentru oraș, și tot ea dă valoare orașului, un fel de ,,perpetuum mobile” ,,primește-oferă”. Arenele sunt asociate cu „transparența, multifuncționalitatea pentru a oferi multitudinea de posibilități de valorificare a locației. Cel mai bun exemplu contemporan este Sports Park Stolice din Ljubljana, care asociază stadionul cu un centru comercial și o dotare universitară, într-un parc urban. Abordarea peisagistică nu se limitează la susținerea arhitecturii, ci se concentrează asupra modelării spațiilor de interacțiune între țesutul urban și noul parc. Ca structură complexă, se înscrie în tendința actuală de a valoriza spațiile publice prin realizarea de proiecte care să asigure serviciile necesare în forma lor complexă urbană și icon-urile contemporane.”

Cele mai apreciate construcții din lume sunt arenele, stadioanele, este locul unde populația se simte liberă, se poate descătușa fără a se simți ridicol, reprezintă mândria și puterea unui oraș sau chiar a unor țări, cum sunt Germania, Brazilia, Spania, Anglia, America etc. Ele se încadrează în categoria construcțiilor mari, chiar mega construcții, costând foarte mult, dar ele pot să aducă profituri uriașe recuperându-și investiția rapid, unele chiar în câțiva ani, unii jucători ajungând la o valoare de câteva zeci de milioane de euro. Sportul devine o cultură globală, o industrie care nu va da faliment, ea este în continuă ascensiune. Dacă un arhitect amplasează arena într-un loc potrivit, ea poate să ajungă să fie piesa principală care va ajuta la planificarea urbanistică a zonei. Urbanizarea masivă din ultimii 150-200 de ani a dus la creșterea populației de la oraș și, implicit, la profesionalizarea sportului, astfel arenele sportive au ajuns să fie populare, să atragă tot mai mulți participanți pasionați. ,,În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, majoritatea orașelor se confruntau cu probleme de suprapopulare și rezolvarea cea mai la îndemâna a părut a fi descentralizarea populației. În Anglia, de exemplu, între anii 1947- 1970 au fost create 30 de noi așezări fiind astfel decongestionate centrele orașelor Londra, Liverpool, Glasgow și Tyneside, populația mutându-se la periferie. O mișcare asemănătoare a avut loc și în America de Nord. Industria a urmat populația, relocându-și fabricile în zone mai verzi și mai ușor accesibile. Mișcarea însă a fost ușor scăpată din mâna astfel că mari suprafețe din centrul orașelor au fost abandonate minorităților mai sărace, baza economică strămutata nefiind înlocuită cu nimic. Spre sfârșitul anilor 1980 multe orașe din lumea occidentală erau în stare de criză. Prin încercările de atunci de revitalizare a zonelor s-a reușit doar inserarea de birouri ale marilor corporații.”

Aproape în orice țară fostă comunistă industria este distrusă de țările capitaliste, astfel rămâne un peisaj dezolant în oraș, care este plin de fabrici din industria ușoară sau grea, închise și abandonate de autoritatea locală, majoritatea lor ajungând să fie dezafectate și demolate, în locul lor rămânând doar un spațiu delocat, sterp. În unele cazuri pe locul fostelor fabrici au fost construite mall-uri, clădiri de birouri. Pentru mulți arhitecți, sociologi, psihologi, urbaniști erau materii prime de lucru de cea mai bună calitate pentru regenerarea zonei, astfel un stadion, o arenă nu este suficient ca să regenereze o zona delocată a orașului, ea trebuie sa facă parte dintr-un ansamblu de activități comerciale, culturale, să fie în strânsă legătură unele cu altele. ,,Unul dintre exemplele relevante este Stadionul Coors Field, terminat în anul 1995, care a fost catalizator pentru regenerarea centrului orașului Denver. Un mall, alte centre comerciale, galerii de artă au fost deschise în urma inaugurării stadionului, făcând din această zonă să fie cea mai mare concentrație de clădiri de restaurate din USA. Un alt exemplu Stadionul Testra Dome a dus la redezvoltarea economică a zonei de docuri a Melbourne-ului, incluzând și o zonă de 7 km de front la apă. Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1992 au oferit stimulentul pentru regenerarea spațiilor publice, dar mai ales pentru a reface legătura orașului cu marea. Jocurile Olimpice au generat reutilizarea unor vechi zone ale orașului. Prezent în viața orașului ca echipament specializat folosit periodic, imprimat în memoria colectivă mai mult ca structură utilitară decât ca arhitectură, stadionul a suferit schimbări importante în ultima perioadă. Tinde să devină o megastructură urbană – hibrid cu rol important în reorganizarea vieții urbane ciclice și reprezentative, concentrându-se pe calitatea de spațiu public, ca răspuns la cererea tot mai mare de participare a comunității la viața urbană. Prin lărgirea gamei de servicii/funcțiuni, stadioanele încearcă să asigure o folosire permanentă, răspunzând astfel cerinței de interacțiune și consum creată de viața socială.”

Capitolul 4. Patinoarul modern – tehnologie și sustenabilitate

4.1. Tehnologii în construcția sistemelor de refrigerare la patinoare

În secolul trecut tehnologia construcțiilor de patinoare era în stare incipientă. Odată cu creșterea numărului de pasionați de acest sport, a crescut cererea și a împins tehnologia să caute noi soluții pentru a practica acest sport și pe timp de vară, pentru ca oamenii să nu aștepte până în sezonul de iarnă ca să poată patina.

Odată cu elanul tehnologiei, dar și a revoluției industriale apar soluții și rezolvări parțiale față de secolul al XXI-lea când tehnologia atinge apogeul prin tehnologia computerizată. ,,Istoria patinoarelor dovedește că inginerii companiei GEA Refrigeration Technologies au întotdeauna pregătită o nouă inovație. În 1961, primul patinoar de 400 de metri din Olanda a fost inaugurat și numit după cunoscutul patinator de viteză olandez Jaap Eden. A fost proiectat și construit de către GEA Refrigeration Technologies. A fost primul patinoar din lume răcit cu un sistem direct în care amoniacul lichid (NH3) se evapora într-o rețea de conducte de oțel îngropate în beton. La acea vreme, a reprezentat o economie enormă de energie de 22 până la 25 % față de sistemele indirecte convenționale care foloseau agentul frigorific R22. Noul sistem de răcire a impresionat și mai mult prin oferirea unei suprafețe de patinaj cu temperatură deosebit de uniformă. Beneficiile de bază ale acestor sisteme reprezintă motivele pentru care sunt folosite și în prezent.”

,,În 2004 GEA a înregistrat un alt triumf tehnologic: echipa tehnică a convertit sistemul de răcire la circuitul de 400 de metri în aer liber de la Patinoarul Kennemerland din Haarlem, Olanda (construit în anii 1970), într-un sistem modern cu dioxid de carbon lichid. Acesta a creat o suprafață de gheață deosebită. Tehnicieni experimentați au reușit să economisească timp și bani în acest proces de modernizare: au păstrat pentru refolosire vechile conducte de oțel, pompele, condensatoarele cu evaporare forțată și compresoarele cu piston, și au adăugat tehnologia necesară. Sistemele adiționale au inclus un condensator cascadat cu amoniac și dioxid de carbon și un compresor. Amoniacul este agentul frigorific folosit pentru patinoarele rotunde, iar glicolul este folosit sub suprafața de hochei pe gheață. Schimbătoarele de căldură coboară temperatura suprafeței de gheață la – 12 °C.” ,,Se mai folosește și o bancă de gheață, pentru situațiile de urgență. Olanda are cea mai lungă pistă de patinaj, 5000 de metri. În sezonul de iarnă poate să ajungă la un traseu de peste 200 de km cu ajutorul canalelor înghețate.”

,

Cel mai lung traseu de patinaj din lume – Olanda

„Un calcul de energie electrică arată că pentru funcționarea unui metru pătrat de gheață cu ajutorul noii tehnologi dezvoltate de firma Olandeză GEA ajunge la maxim 0,33kW, iar pentru un patinoar care are o suprafață 33 de metri pe 64 de metri (dimensiunea unui suprafețe de joc pentru hochei), care înseamnă 2079 metri pătrați, este de 686kW/h, costul ei ar fi de 494 megawați pe lună. Prețul maxim pe lună pentru costul energiei electrice ar fi de 60.000 lei, dacă instalația ar funcționa non stop timp de 30 de zile, dar, după calculele tehnicienilor, instalația funcționează doar 25- 35% din cele 30 de zile, cu un consum de doar 200kW/h, aici se referă la perioada de vară, când pierderea de temperatură spre exterior este mai mare, astfel costul pentru întreținerea suprafeței de gheață este de 15.000 lei lunar maxim, la prețul actual al unui megawatt, luând prețul de la bursă. Necesitatea cunoașterii consumului unei astfel de instalații este pentru a putea dimensiona transformatorul de energie electrică corect, dar și pentru sustenabilitate. Tehnologia veche folosește 300-350 kW pentru aceeași suprafață potrivit extrasului din tehnologia tehnică –mecanică: În general necesarul frigorific pentru patinoare standard este de aproximativ 300-350 kW. Dimensionarea se face în funcție de sarcina termică necesară.”

Există un alt sistem de captarea a aerului viciat care are o temperatură destul de ridicată și cu ajutorul acestei tehnologii (pompe de răcire cu stâlp de gheață) aerul cald, viciat este evacuat din sala de spectacol, dar el nu este evacuat imediat, se preia temperatura lui printr-un transfer de temperatură cu ajutorul pompelor din sistemul de răcire și o parte din această temperatură este transferată din nou în sală, pentru a oferi o împrospătare cu aer curat a sălii.

Surplusul de temperatură poate fi înmagazinat în depozit de temperatură sau poate să fie transferat ca agent termic la locuințele colective din imediata apropiere sau chiar la Universitate. La fel se poate folosi temperatura aerului viciat de la bucătăria restaurantului, situat în interiorul Arenei dar și de la sălile de mese și redirecționat ca agent termic în sălile anexe Arenei, birouri, lobby, toalete etc.

În țările din nordul Europei a fost adoptat un sistem de răcire –încălzire care prin transfer de temperatură dezgheață trotuarele pe timp de iarnă, răcește locuințele vara sau le încălzește iarna, doar prin preluarea temperaturii apei uzate sau a temperaturii solului aflat la o adâncime de 2 metri, reduce costul considerabil cu până la 70%, reduce și poluarea și implicit emisiile cu efect de seră. ,,Orașul finlandez Helsinki folosește căldura de la apa reziduală pentru funcționarea sistemelor de refrigerare prin absorbție. Aceste dispozitive pot fi reprezentate ca versiuni mai complexe ale pompelor de căldură, dar ideea de bază este aceeași; atunci când fluidul curge prin zone fierbinți, refrigerentul din el absoarbe căldura. Rezultatul este că mecanismul poate fi folosit pentru răcirea unor cartiere întregi, absorbind căldura din clădiri și transmițând-o apelor uzate purificate.”

„Danemarca, Suedia și Finlanda sunt liderii lumii în ceea ce privește folosirea tehnologiei pompelor de căldură pentru reciclarea căldurii reziduale. Helsinki, în particular, a câștigat premii pentru sistemul său de încălzire și răcire pe scară largă, care prezintă 1200 de kilometri de conducte de încălzire subterane, care conectează 93 la sută dintre spațiile încălzite ale orașului.”

Se recomandă montarea de panouri solare pentru a produce energia electrică necesară iluminatului interior prin înmagazinarea ei în acumulatoare. Prin această metodă de iluminat se evită efectul de panică care s-ar putea forma în cazul în care energia electrică de la furnizor ar fi întreruptă din varii motive.

4.2. Valorificarea spațiilor Arenei sportului pe gheață

Închirierea spațiilor comerciale, închirierea spațiilor pentru birouri, a sălii de conferințe, a sălii de protocol, a teraselor de la etajele superioare pentru petreceri, aniversări, a logiilor și tribunelor VIP sau media și a spațiilor pentru afișare de bannere publicitare ar fi alte resurse de a aduce bani pentru sustenabilitatea construcției.

Închirierea de echipament pentru patinaj sau pentru hochei, predarea orelor de patinaj pentru începători, vânzarea de abonamente sau bilete pentru spectacole sunt alte variante de a aduce venituri la casieria Arenei.

Vânzarea drepturilor de difuzare, închirierea ei pentru anumite tipuri de spectacole sau alte activități sportive care nu fac parte din sportul pe gheață cum ar fi: handbal, baschet, volei, tenis de masă, tenis de câmp, tenis cu piciorul, badminton, gimnastică sportivă, artistică, dans sportiv, lupte greco-romane, libere, judo, karate, box, kickbox, aerobic sportiv, într-un cuvânt toate sporturile care se desfășoară într-o sală acoperită.

Închirierea sălii pentru evenimente: concerte muzicale, pentru adunări religioase, congrese politice, spectacole de teatru, film, concerte simfonice, conferințe, aniversări, târguri, expoziții, festivaluri, serbări tradiționale, ceremonii de absolvire a studenților, sau festivitatea de deschidere a noului an universitar, fiind în imediata apropiere a Universității etc.

Toate acestea sunt resurse financiare care pot fi atrase pentru a rotunji veniturile Arenei și

a o face cât mai sustenabilă pe lângă echipa de hochei care s-ar forma și pe lângă clubul de patinaj artistic care ar putea să aducă venituri Arenei prin performanță profesională, sau chiar prin înființarea unei echipe de spectacol dans și teatru pe gheață.

Universitatea fiind în același sit, ar fi propice ca resursa umană sa fie preluată din rândul studenților, ceea ce ar aduce dinamism Arenei, prin muncile prestate de ei în funcționarea Arenei, de la muncile de întreținere până la munca în administrație, pentru a-și face practica sau stagiatura ca: peisagist, informatician, inginer electronist, inginer instalații, contabil, economist manager, sociolog, psiholog, antrenor, kineto-terapeut, inginer mecanic și alte funcții auxiliare.

Capitolul 5. Descrierea conceptului

5.1.Volumul

Conceptul a pornit de la o prismă rectangulară (un cub de gheață) care se deformează în partea superioară după forma circulară a dreptunghiului de aur, generând forma semicirculară a acoperișului. Spațiu interior este centrul, punctul de pornire al dreptunghiului de aur care generează energia ce topește gheața. Prin topire s-a creat o cavitate care va fi amenajată și mobilată ca sală de joc, iar celelalte spații devin zonele auxiliare. Întreaga construcție este modelată și decorată subtil prin texturi și materiale, de la stilizările stâlpilor structurali în forma unor stalagmite și stalactite de gheață, până la montanții pereților exteriori în fâșii de gheață care se desfac unele de altele. Conceptul urmărește ca ideea finală să reprezinte o peșteră de gheață stilizată pe interior, iar pe exterior un cub de gheață care se topește.

Programul propus pe situl ales în orașul Oradea vine ca o necesitate, în oraș nemaiexistând acest program, o Arenă sportului pe gheață, dar și pentru a satisface cererea de a avea o sală polivalentă cu dimensiuni mult mai mari decât cea existentă, Sala ,,Antonio Alexe”. Sala existentă are o capacitate de doar 2200 de locuri și este adesea insuficientă când sunt disputate anumite competiții sportive care de multe ori se suprapun cu alte activități culturale sau adunări politice, trebuind să fie reprogramate, astfel apărând conflicte între diferitele tipuri de activități din incinta sălii. Sala polivalentă este de mult ori arhiplină când se dispută meciurile de baschet, orașul are o echipă destul de performantă care a ajuns să fie înscrisă în competiția continentală F.I.B.A.

În orașul Oradea nu există posibilitatea practicării sporturilor pe gheață pe toată perioada anului. În perioada anotimpului de iarnă unele firme cu acest profil de activitate închiriază spații în nuclee cheie ale orașului unde își amplasează patinoare artificiale, iar doritorii pot să practice acest sport, contra cost, oferindu-le posibilitatea de a închiria echipament. Sunt cel puțin 4 locații în Oradea (oraș cu o populație de peste 250 000 de locuitori) unde sunt ocazional amplasate asemenea patinoare.

Pat

Patinoar artificial Stadionul Voința, Oradea

Patinoar articial Era Shopping City, Oradea

Patinoar artificial Mall Lotus Center, Oradea

Patinoar artificial Orășelul Copiilor, cartierul Rogerius, Oradea

Astfel se justifică necesitatea unui asemenea program arhitectural care să aibă această funcțiune permanentă, și care să satisfacă această cerință, proiectarea lui la o astfel de capacitate rezidă nu doar din posibilitatea organizării de competiții europene sau mondiale, ci și pentru a acoperi cererea unei săli de cel puțin 5000 de locuri pentru organizarea diferitelor activități care la ora actuală nu pot să fie satisfăcute de o sală de 2200 de locuri cum este sala polivalentă.

Sala ,,Antonio Alexe”, arhiplină

Situl propus pentru Arena sportului pe gheață este în imediata apropiere de situl care aparține Universității din Oradea, el este situat în partea de sud-vest a orașului Oradea care se află la nici 20 km de vestul țării, la mai puțin de 15 km de vama Borș, la doar 50 de metri de drumul E79 care face legătura între Debrecen și Deva. De asemenea, situl se află la o distanță de 500 metri de drumul european E671 care face legătura între Satu-Mare și Timișoara. În scurt timp situl va fi la o distanță foarte mică de autostrada Cluj-Napoca – vama Borș. La o distanță de 1,8 km de aeroportul din Oradea, la o distanță de 1,5 km de gara de vest a orașului Oradea, și la o distanță de 6 km de stațiunea Băile Felix, care este foarte căutată de aproximativ 40.000-50.000 de turiști anual.

Construcția este un mono volum rectangular, cu o structură din cadre de beton, suprafața cu gradene este situată aproximativ în forma literei U, iar în interior este suprafața de joc propriu-zisă, locurile cu vizibilitate mare sunt dispuse în partea stângă și dreaptă a sălii, astfel 85% din numărul spectatorilor au o vizibilitate foarte bună. Această soluție a fost aleasă din studiul de caz din cartea arhitectului Gheorghe Vais, unde se specifică: ,,modul de configurare a tribunei trebuie să țină cont de asigurarea unei vizibilități optime, și pentru evacuare eficientă a publicului.” Astfel, crearea de gradene pe colțuri ar fi dus la o vizibilitate mai redusă, dar și la un cost suplimentar al construcției.

Pe exterior începe să se descompună în fâșii verticale care se desprind una de alta lăsând spațiul gol care ulterior va fi folosit ca loc pentru ferestrele clădirii. Pe fațada principală care este în partea de sud a sitului vor fi atașați niște piloni de beton înclinați pe fațadă în unghiuri de 55, 65,75 de grade și care simbolizează crosele de hochei proptite pe fațada clădirii, generând un traseu semi labirint, care stârnește curiozitatea, dorința de explorare.

Eliminarea treptelor și crearea doar a unui podest de odihnă unesc persoanele cu handicap locomotor cu cele fără handicap și elimină discriminarea sau starea de compasiune, ceea ce pentru persoanele cu handicap ar fi destul de stânjenitor.

5.2. Spațialitate si funcționalitate

Pornirea conceptului a fost de la o prismă cubică căreia i se atribuie materialul de gheață care se topește după traseul dreptunghiului de aur generând astfel cupola în partea superioară. Mai apoi ea se golește din interior prin descompunerea fluidă a materialului din interior, generând un traseu de canale de apă, creând astfel cavitatea interioară a sălii. Traseele de apă vor fi amenajate ca zonă de promenadă.

Publicul are acces pe 3 laturi ale clădirii: la est pentru cei care vin din partea Universității și care vin pe jos (studenți), accesul din partea de sud, unde ajung cei care vin cu autobuzele care aduc studenții la Universitate, și cei care vin cu bicicletele din partea de est a orașului, iar pe latura vestică intră publicul care vine cu autocarele din alte localități, bicicliști, motocicliști și cei cu automobilele din tot orașul sau împrejurimile orașului.

Ei urcă pe acele rampe spre etajul 1 la cota +3.00, unde este accesul în clădire, de unde începe spectacolul, înainte de a intra, publicul ajunge pe o suprafață dalată pe 3 laturi ale clădirii unde sunt situate căile lor de acces, mai puțin pe latura nordică care este la cota -0,15 destinată accesului VIP, media. Această suprafață dalată care are o lățime de aproximativ 12 metri, care transmite o percepție a scării monumentale, ea este folosită și ca punct de întâlnire.

Între clădire și spațiul cu traseele de canale de promenadă este amenajată parcarea de peste 200 de locuri, accesul la parcare se face peste 2 poduri care traversează canalele de promenadă și dă senzația că parcarea este situată pe o insulă, la fel și traseul pietonal de la parcare spre clădire se face tot peste 2 poduri ce leagă clădirea de parcare.

Situarea clădirii a fost amplasată strategic mai în spate, pentru a evita ambuteiajul care s-ar fi creat între supermarket și Arenă. Dacă ea ar fi fost amplasată în apropierea supermarketului nu doar acolo ar fi fost ambuteiajul, ci chiar și pe drumul de centură al orașului, dar amplasată mai în spate, aproape de Universitate, ea lasă loc unei zone tampon amenajată ca promenadă. Parcarea nu se putea amplasa în partea de sud pentru că ar fi generat conflicte cu zona de locuit din imediata apropiere, iar dacă amplasăm parcarea în partea de nord ar fi trebuit coborâtă clădirea spre partea de sud, unghiul de perspectivă ar fi fost deformat și diminuat.

Dacă parcarea era amplasată în partea de est, atunci s-ar fi creat conflicte cu Universitatea dar nici nu ar mai fi avut o relație de afinitate cu ea și nici nu ar mai fi fost în legătură cu ea, ar fi ieșit din context ca parte din Universitate, ca și continuitate a ei.

Accesul jucătorilor, media, VIP a fost rezervat în partea de nord pentru ca fluxurile să nu se intersecteze. Tot în partea de nord este amplasată parcarea jucătorilor, media și VIP, accesul se face tot pe drumul propus în sit de la vest la est, dar cu acces limitat spre capătul lui, accesul la tribunele VIP și tribunele media se face separat, accesul cu recepție și cu garderobe, accesul vertical se face pe pachete de scări și lifturi separate unele de altele. Pentru VIP, accesul și recepția este în partea de nord-vest, iar pentru presă, media, accesul și recepția este în partea de nord-est.

Accesul jucătorilor și a mașinii de ambulanță este în partea de est a clădirii la parter, unde se intră într-un hol mare de primire, unde este recepția dar și cabinetul medical, după care jucătorii intră pe coridoare în vestiare, apoi ies din vestiare pe coridoarele curate și mai apoi intră pe teren printr-un coridor comun echipelor.

5.3. Multifuncționalitate

La parter în partea estică este prevăzută o sală de forță unde se antrenează sau își fac încălzirea sportivii de la echipele de hochei sau patinatorii profesioniști, ea poate fi utilizată și de alte persoane străine contra cost, mai sunt prevăzute săli de recuperare de prim ajutor, vestiare, magazii și spații tehnice.

Partea de sud, la parter, este prevăzută cu depozite pentru diferitele tipuri de activități, conferințe, echipamente și recuzită sportivă etc. Mai este prevăzut un depozit general pentru restaurant și zona de deșeuri menajere selectate.

Partea de vest a parterului este prevăzută cu o parcare acoperită pentru mașini de 110 locuri și o spălătorie auto, iar în partea nordică a parterului, pe lângă accesul VIP, media, este prevăzut și un spațiu pentru patinatorii amatori care pot să își închirieze patine.

Pe latura nordică se poate face accesul carosabil în sală, dacă este necesar, acest acces este spațiul destinat mașinilor de rectificat gheața în pauze.

Accesul în clădire se face la nivelul 1 prin pachete de uși grupate, care dau într-un lobby, care este un spațiu mare, monumental, atât pe verticală, cât și pe orizontală și este conceput a fi un spațiu ludic. Deși scara lui este monumentală, el este armonios prelucrat cu zonă de mezanin unde sunt amplasate birourile de administrație pe partea estică și vestică, cu un culoar care este amplasat deasupra pachetelor de uși de la intrarea principală și anume latura sudică.

Acest mezanin este prevăzut și cu o cafenea în colțul sud-estic al lobby-ului pe două nivele (parter și mezanin), iar pe latura sudică este prevăzut cu două scări de onoare, cu o lățime de 2,5 metri pe rampă și care duc din lobby la nivelul mezanin, unde sunt două căi de acces la câteva rânduri de gradene care sunt amplasate în capătul sălii. Aceste gradene au fost create pentru a oferi un număr mai mare de locuri în sală chiar dacă ele nu au o vizibilitate așa de bună, aduc un venit suplimentar, iar culoarul tip podest creat în lobby poate fi închiriat ca spațiu expozițional. Aceste două scări de onoare duc până la etajul doi, unde se găsește una din cele două săli ale restaurantului.

Mezaninul mai cuprinde garderobe amplasate sub gradene, toalete, amplasate în capătul de nord-est și nord-vest al lobby-ului, mai deține spații comerciale și automate de cafea.

Accesul în sala de joc se face din lobby unde sunt amplasate vomitoriile, de unde se coboară sau se urcă pe gradene. Pe acest culoar sunt prevăzute și locurile pentru persoanele cu handicap locomotor (20 de locuri+ în funcție de situație). Tot pe acest culoar se ajunge în capătul sălii, unde, datorită structurii de susținere a acoperișului, se creează un portic și unde sunt amplasate alte rânduri de gradene care se pot demonta lăsând loc unei suprafețe de scenă pe două nivele, utilă pentru piese de teatru, concerte sau conferințe.

În spatele acestui portic există o terasă care poate fi folosită în pauze pentru cei care fumează sau pentru relaxare. Acest portic are legătură cu lobby-ul atât la un capăt cât și la celălalt, soluție preluată din studiul profesorului Anton Dâmboianu despre traseul retrimorfic.

La etajul doi sunt prevăzute spații de relaxare, logii care dau în exterior spre zona de promenadă sau spre Universitate și sala de la restaurant, pe latura sudică, tribunele VIP, media, pe latura estică și vestică, sală de conferință cuplată cu o sală de protocol pe latura nordică, vestiare pentru angajați, spații tehnice, pachete de scări de evacuare prevăzute în cele 4 colțuri ale clădirii, cuplate fiecare cu câte un ascensor de persoane.

Sala de restaurant de la etajul 2 este situată deasupra intrării principale pe latura sudică a Arenei și are 200 de locuri, din care 40 de locuri orientate spre sală de joc de unde se poate urmări spectacolul. Acestea pot fi printre locurile cele mai râvnite de spectatori, (chiar dacă sunt situate la capătul sălii, fiind o înălțime mai mare, crește punctul de vizibilitate), alături de tribunele VIP sau sala rulantă de restaurant, de la etajul 3 și care este cel mai spectaculos element propus pentru acest tip de program arhitectural.

La etajul 2 mai sunt prevăzute spații de așteptare tip lobby, toalete, vestiarele angajaților de la bucătărie, bar, lifturi, pachetele de scări pentru evacuare în caz de incendii, spații tehnice.

La etajul 3 este situată sala rulantă a restaurantului care este elementul surpriză, pentru spectatorii care sunt obișnuiți cu alte inovații tehnologice sau arhitecturale. Ideea este preluată dintr-un concept al Arenei-Oliers care urmează să introducă pentru persoanele VIP o pasarelă interioară pentru circulație suspendată.

Arena Oliers – Canada

Această sală rulantă este de fapt o bandă care rulează pe structura ieșită în consolă din structura stâlpilor care susțin acoperișul prin niște nervuri care simbolizează o stalagmită de gheață care se subțiază în timp ce coboară spre parter. Ea este din structură metalică tip covor, din lanțuri legate unele de altele și puse în mișcare de motoare electrice care folosesc o energie de 24 de volți care se încarcă cu energie solară. Aceste motoare sunt amplasate în cele 4 curburi ale traseului și trag banda rulantă pentru a depăși zona de frânare, alte 4 motoare sunt cele care preiau greutatea propriu-zisă și o transportă pe traseul drept, toate aceste 8 motoare au perechi de rezervă care se cuplează imediat ce unul din ele se oprește din funcționare, această tehnologie se poate prelua din mecanica grea.

Pe această bandă rulantă sunt amplasate mesele, paralele cu sala. Scaunele vor fi dispuse pe 3 din cele 4 laturi, iar pe latura dinspre sală va fi lipită de peretele de din plexiglas. Ea va rula cu o viteză de 25 de cm pe secundă, astfel circuitul complet va fi parcurs în aproximativ 17-20 de minute, timp în care comanda meniului dată spre bucătărie printr-un meniu electronic transmisă tot electronic va putea fi onorată. Ospătarii vor aștepta clienții de pe sala rulantă la capătul sălii, unde este amplasată bucătăria și îi vor servi în ordinea sosirii sau finalizării comenzii respective. Această sală rulantă a restaurantului are o lungime de aproximativ 250 de metri cu o capacitate de maximă 200 de persoane, fiind cele mai scumpe locuri.

Rolul acestei benzi rulante de unde poate fi observată întreaga sală este de a oferi o vizibilitate mai bună aproape în fiecare moment al competiției și, în timp ce unele persoane servesc masa sau o gustare tip semipreparat, deplasarea de 25 de cm pe secundă nu este sesizabilă fizic, având în vedere că un metru este parcurs în 4 secunde, dar este percepută psihic printr-o stare de fericire sau încântare, oferă senzația privitorului că joacă și el prin acea deplasare prin sală.

Filosofia conceptului Arenei dovedește o evoluție a noului. Conceptul este o depășire a vechiului prin subtilitatea lui, cu care se debarasează de balastul greoi al grinzilor masive de beton și exteriorul puțin vitrat cu acoperișurile tip terasă, scoase în consolă. Arena sportului pe gheață propune o textură care imită gheața, material sensibil care se desprinde în fâșii verticale oferind astfel senzația de descătușare.

Copertina subțire de sticlă de deasupra intrării oglindește sensibilitatea și fragilitatea noului. Coloanele așezate în plan oblic ca decor pe fațada principală transmit un semnal că ordinea și rigoarea totalitaristă reprezentată de unghiurile drepte și ciclicitatea lor au fost înfrânte. Aceste coloane sunt simbol al detensionării și al relaxării rigorii arhitecturii vechi, mai exact ajută la transmiterea flexibilității manifestate de către noua generație și pentru noua generație.

Stâlpii din interiorul sălii sunt stilizați ca niște țurțuri de gheață, rupți din volumul compact, care se topesc, dând impresia că vechiul este supus transformării treptat, spre noul trend care reprezintă flexibilitate, finețe, spațialitate. Arhitectura nouă prinde contur prin fluidizarea elementelor structurale. Ideea este preluată din natură.

Trendul arhitecturii contemporane este de a da elasticitate structurii arhitecturale anterioare și a o duce până la nivelul de arhitectură organică, fluidă. ,,Analizând ornamentul ca pe o prezență, (P. Eisenman) raportează totul la o anumită experiență-arhitecturală care nu are materialitate, nici funcție, ci reprezintă un eveniment care vorbește despre trecut, despre scop-telos, despre tradiție și prezent, un eveniment perceput de noi prin prisma propriei noastre experiențe.”

Avem exemplul operei din Oslo care este bazat tot pe o astfel de abordare a conceptului, construcția totalitară este transformată din starea rigidă, mare, compactă în primă fază, într-un concept cu planuri oblice, reprezentat de calotele de gheață, mai apoi curgerea spațiilor prin labirinturile formate din intersectarea planurilor oblice, generând și pe exterior spații și zone de promenadă care transmit victoria asupra totalitarismului prin faptul că omul depășește vechiul.

Opera din Oslo

P. Eisenman folosește la fel o pluritate de planuri care conduce la o percepție total diferită față de realitatea afișată real, rupe monotonia, îl pune pe privitor să simtă că trece dint-un plan în altul sau că părăsește planul vechi, în altul care se desprinde din cel vechi într-un prezent continuu. ,,La Centru Wexner, folosește grila care introduce noțiunea de temporalitate…, această primă dimensiune temporală e de o importanță centrală, căci ceea ce este în joc aici este prezența continuă a unui viitor ce este întotdeauna pe cale de a se realiza în prezent”.

Indici urbanistici

Suprafață totală teren 77.950 mp din care:

13.100 mp locuri de parcare

4400 mp alee parc

7600 mp suprafață luciu de apă

10820 mp amprenta la sol a clădirii

42030 mp spații verzi amenajate

Suprafață plan parter: 10820 mp

Suprafață plan etaj 1: 6200 mp

Suprafață plan etaj 2: 4600 mp

Suprafață plan etaj 3: 4000 mp

Suprafață totală desfășurată: 25620 mp

110 locuri public acoperite

229 locuri publice neacoperite

32 locuri VIP

14 locuri media

21 locuri angajați restaurant

45 locuri biciclete

3 locuri autocare suporteri

10 locuri motociclete

Pentru construcția unui astfel de program cu o capacitate de 5300 de locuri, sunt necesare următoarele spații:

Parcări: VIP, media, spectatori, arbitri, jucători, aprovizionare marfă, transmiteri radio-TV, pompieri, jandarmerie, ambulanță.

Căi de acces: VIP, media, spectatori, arbitri, jucători, aprovizionare marfă, transmiteri radio-TV, pompieri, jandarmerie, ambulanță.

Funcțiuni-servicii: case de bilete, toalete, foaiere, garderobe, cafenea, panouri informative, automate de cafea.

Spații anexe- magazine de articole sportive, suveniruri, spații expoziționale.

Zona sportivilor: recepție, cabinet medical, laborator-antidoping, vestiare pentru jucători (minim 4), antrenori, arbitri, coridoare murdare, curate, sală de forță, grupuri sanitare, sală de recuperare.

Zona VIP: recepție, lobby, garderobă, grupuri sanitare, tribuna de onoare (logii, separeuri), restaurant.

Zona media: recepții, lobby, garderobă, grupuri sanitare, tribune separate, sală de interviuri, sală de lucru, protocol, sală de conferințe.

Zona de alimentație publică: restaurant, fast-food, cafenea, bar.

Spații tehnice-depozite: depozit inventar, stație trafo, supraveghere, aprovizionare, atelier de reparații, vestiare angajați.

Zona de birouri conducere, administrație, vestiare angajați.

Centru Wexner Ohio  State University

Capitolul 6. Concluzii

În urma studiilor efectuate și a analizei detaliate prezentate în capitolele acestei lucrări, putem concluziona că este pe deplin justificată construirea unei Arene a sportului pe gheață în orașul Oradea.

Programul arhitectural propus devine elementul principal și dominant pe verticală prin înălțimea și estetica lui, dar și pe orizontală prin suprafața abordată, care este așezată foarte ergonomic după riguroase calcule și analize, ca să nu genereze conflicte, dar să fie și văzută, percepută ca o lucrare complexă care așteaptă să fie descoperită și cunoscută încă de la distanță.

Alegerea sitului se susține prin vecinătatea față de Universitatea din Oradea, perspectiva dezvoltării unei zone care deja se constituie sub forma unui semi nucleu de activitate economică, culturală, comercială.

Situl propus pentru proiect se află într-o zonă foarte amplă de dezvoltare a orașului, anume, în partea de sud. Orașul extinzându-se foarte mult din punct de vedere comercial, imobiliar, ca infrastructură, s-a creat și un semi nucleu în această latură de sud, care funcționează ca punct central doar temporar în comparație cu celelalte trei-patru nuclee din oraș cum ar fi piețele agroalimentare și mall-ul Lotus Center.

Astfel, existența unui semi nucleu și potențialul lui reprezintă un argument puternic pentru ca acest spațiu să fie susținut să devină un nucleu permanent prin aducerea unor funcțiuni suplimentare lipsă cum ar fi: divertisment, promenadă, spațiu de relaționare, socializare, relaxare, diversitate, crearea unui spațiu unicat în oraș și județ, oferirea unei funcțiuni sportive, competitive acestei zone etc. Aceste tipuri de funcțiuni pot să fie implementate în acel sit prin construcția unei arene cu funcțiunea principală: ,,sportul pe gheață” care ar aduce un plus și Universității din Oradea, mai exact Facultății de Educație Fizică și Sport, celor două cartiere din vecinătatea sitului și nu numai (cartierul Ioșia și Grigorescu, dar, implicit, și locuitorilor comunelor învecinate: Sântandrei, respectiv Nojorid).

Unul din argumentele de bază pentru realizarea unei asemenea săli sportive polivalente îl reprezintă impactul pe care l-ar avea asupra populației orașului Oradea. Ar rezolva și problemele existente ale orașului. La fel ca în cazul arenelor pe gheață din campusurile universităților occidentale, și în orașul nostru un astfel de program arhitectural complex ar avea efecte mai mult decât benefice și surprinzătoare asupra populației: deschidere spre nou, dezvoltare personală, socializare, îndrumarea copiilor și a tineretului spre mișcare, generarea de rute de transport în comun, evitarea ambuteiajelor în oraș, accesibilitatea ei la doar 500 de metri de un drum european, aproape de aeroportul orașului care s-ar putea transforma într-un aeroport internațional, la doar 20 de km de vamă.

Din punct de vedere meteorologic, în zona geografică unde se situează orașul Oradea, anotimpul cald durează doar 3-4 luni, în restul anului temperaturile fiind relativ scăzute, vremea deseori înnorată, cu multe precipitații. Un astfel de program arhitectural pe care îl propunem ar reorienta interesele populației dinspre mall spre o Arenă a sportului pe gheață, cu toate implicațiile pozitive ce decurg din acesta. La fel și pe timp de vară, arena ar reprezenta un element inedit de petrecere a timpului liber, dar și un refugiu diferit în sezonul ploios sau foarte călduros.

Apropierea de graniță reprezintă încă un atu al unei astfel de construcții, cu timpul putându-se organiza aici chiar și competiții internaționale de aceea este important și numărul de locuri proiectate. Dacă în prezent campionatele de patinaj sau hochei se organizează în Europa în orașe ca Olanda, Norvegia, în viitor ele ar putea fi organizate în țara noastră, prin parteneriate cu alte orașe europene din Ungaria cum ar fi Debrecen situat la doar 70 de km de Oradea și unde există deja un patinoar nou construit, pe lângă cel vechi.

Ultimul argument dar nu și cel mai puțin important îl reprezintă evoluția tehnologiei frigorifice pentru patinoare, ajunsă la un nivel avansat, încât construcția patinoarelor nu mai depinde de o zonă geografică cu un climat propice, cum era în secolul trecut. Toate aceste argumente contribuie la sustenabilitatea unui program arhitectural Arena sportului pe gheață.

Bibliografie

A. CĂRȚI

Benjamin, Andrew, Arhitecture sens contrains, Editura E.A. Paris Villemin, 1992

Berdiaev, Nikolai, Despre sclavia și libertatea omului, Editura Antaios, 2000

Bloomer, Kent, Moore, Charles, Body, Memory and Architecture, Editura Yale University, Londra, 1977

Bota, Iordache, Puterea Minții, publicat de Institutul de Sănătate Fizică și Mentală, București, 1999.

Carmona, Matthew, Public Places, Urban Spaces – The Dimension of Urban Design, Editura Architectural Press, Marea Britanie, 2003

Cerver, Francisco Antonio, The World of Contemporary Architecture; Konemann;

Germany; 2003

Dascălu, Ștefan Dragoș, Recucerirea spațiului. Recuperarea prin arhitectură a spațiilor non-relaționale – o soluție pentru creșterea calității vieții în contexte urbane dense

Dâmboianu, Anton, Teorii și doctrine – Cartea AD 3/ 1997

Gaffney, Christopher, Temples of the Earthbound Gods: Stadiums in the Cultural Landscapes of Rio de Janeiro and Buenos Aires, Editura University of Texas, United States of America, 2009

Gerraint, John, Stadia, Editura Elsevier, Architectural Press, Londra, 2007

Hubbard, L. Ron, Mijloace pentru locul de muncă, Editura Mix, 2006

Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Humanitas, 2012

Jacobs, Jane, The Life and Death of Great American Cities, Editura Garmondsworth Penguin, Londra, 1965

Kant, Immanuel, Antropologia din perspectivă pragmatică, Editura Antaios, 2001

Korzybski, Alfred, Science and Sanity: An Introduction to Non-Aristotelian Systems and General Semantics (Știința și sănătatea mintală: o introducere în sistemele non-aristotelice și în Semantica Generală), 1983

Kostof, Spiro, The City Assembled: Elements of Urban Form through History, Little Brown, Boston 1992

Matei, Adriana, Teorii și Doctrine Arhitecturale Contemporane, Editura UTCN, 1994

Sheard, Rod, Sports Architecture, Editura Taylor & Francis, Marea Britanie, 2000

Sheard, Rod, The Stadium – Architecture for the New Global Culture, Editura Periplus, Singapore, 2005

Vais, Gheorghe, Programe de arhitectură, Editura U.T.Press, Cluj – Napoca, 2008

B. ARTICOLE

Hubertus, Adam, Era arenelor, Pulse 03/2010

Dressler, Iris, Ce este un stadion? Și care e locul său?, Idea artă + societate 32/2009

Ioniță, Cătălina, Stadioane – După muzee, centre culturale și săli de concerte… stadioane! De

Ioniță, Cătălina, Dotari sportive, Igloo habitat & arhitectură 76/2008

Cătălina, Ioniță, Stadioane – De ce stadioane?, Igloo Habitat & Arhitectură 75/2008

C. RESURSE WEB

http://www.igloo.ro/articole/dotari-sportive

http://entertainment.howstuffworks.com/

http://www.roarhitect.ro/articole/diverse/view/arena-zagreb

http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/

http://www.gearefrigeration.com/ro-ro/Markets/Leisure/ice-stadium/Pages/Ice-Stadiums.aspx

http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/45-scintilatii-stiintifice-tehnologie/4979-urmatoarea-revolutie-energetica.html

D. SURSE IMAGINI

http://www.touropia.com/outdoor-ice-rinks-around-the-world/ (Cel mai lung patinoar din lume – Olanda)

http://en.wikipedia.org/wiki/Ice_skate (Patine din oase)

http://www.beobuild.rs/forum/viewtopic.php?f=21&t=197&start=1125 (Arena Zagreb – perspectivă aeriană)

http://it.wikipedia.org/wiki/UEFA_European_Futsal_Championship_2012 (Arena Zagreb – competiție handbal)

https://mogaflorin.wordpress.com/2010/12/14/patinoar-era-park/ (Patinoar Era Shopping City, Oradea)

http://www.arhitekti.hr/arena-zagreb.aspx (Arena Zagreb – perspectivă dinspre bretea de circulație)

http://jasonrichardson.blog.163.com/blog/static/229566001201311146357639/ (Crose moderne din policarbonat și fibră de sticlă)

http://www.campusrec.illinois.edu/skating/ (Ice Arena University of Illinois)

www.bihon.ro (Patinoar Voința)

www.adevarul.ro (Patinoar Orășelul Copiilor Oradea)

www.crișana.ro/știri (Patinoar Auchan Oradea)

www.throughthesole.blogspot.ro (Patine din oase mai subțiri cu curea lată)

http://hockeyhistorysis.blogspot.com (Crose vechi din lemn)

http://commonswikimediacom (Arena Zagreb – competiție hochei)

www.studioberar.com (Zagreb Arena – concert)

Bibliografie

A. CĂRȚI

Benjamin, Andrew, Arhitecture sens contrains, Editura E.A. Paris Villemin, 1992

Berdiaev, Nikolai, Despre sclavia și libertatea omului, Editura Antaios, 2000

Bloomer, Kent, Moore, Charles, Body, Memory and Architecture, Editura Yale University, Londra, 1977

Bota, Iordache, Puterea Minții, publicat de Institutul de Sănătate Fizică și Mentală, București, 1999.

Carmona, Matthew, Public Places, Urban Spaces – The Dimension of Urban Design, Editura Architectural Press, Marea Britanie, 2003

Cerver, Francisco Antonio, The World of Contemporary Architecture; Konemann;

Germany; 2003

Dascălu, Ștefan Dragoș, Recucerirea spațiului. Recuperarea prin arhitectură a spațiilor non-relaționale – o soluție pentru creșterea calității vieții în contexte urbane dense

Dâmboianu, Anton, Teorii și doctrine – Cartea AD 3/ 1997

Gaffney, Christopher, Temples of the Earthbound Gods: Stadiums in the Cultural Landscapes of Rio de Janeiro and Buenos Aires, Editura University of Texas, United States of America, 2009

Gerraint, John, Stadia, Editura Elsevier, Architectural Press, Londra, 2007

Hubbard, L. Ron, Mijloace pentru locul de muncă, Editura Mix, 2006

Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Humanitas, 2012

Jacobs, Jane, The Life and Death of Great American Cities, Editura Garmondsworth Penguin, Londra, 1965

Kant, Immanuel, Antropologia din perspectivă pragmatică, Editura Antaios, 2001

Korzybski, Alfred, Science and Sanity: An Introduction to Non-Aristotelian Systems and General Semantics (Știința și sănătatea mintală: o introducere în sistemele non-aristotelice și în Semantica Generală), 1983

Kostof, Spiro, The City Assembled: Elements of Urban Form through History, Little Brown, Boston 1992

Matei, Adriana, Teorii și Doctrine Arhitecturale Contemporane, Editura UTCN, 1994

Sheard, Rod, Sports Architecture, Editura Taylor & Francis, Marea Britanie, 2000

Sheard, Rod, The Stadium – Architecture for the New Global Culture, Editura Periplus, Singapore, 2005

Vais, Gheorghe, Programe de arhitectură, Editura U.T.Press, Cluj – Napoca, 2008

B. ARTICOLE

Hubertus, Adam, Era arenelor, Pulse 03/2010

Dressler, Iris, Ce este un stadion? Și care e locul său?, Idea artă + societate 32/2009

Ioniță, Cătălina, Stadioane – După muzee, centre culturale și săli de concerte… stadioane! De

Ioniță, Cătălina, Dotari sportive, Igloo habitat & arhitectură 76/2008

Cătălina, Ioniță, Stadioane – De ce stadioane?, Igloo Habitat & Arhitectură 75/2008

C. RESURSE WEB

http://www.igloo.ro/articole/dotari-sportive

http://entertainment.howstuffworks.com/

http://www.roarhitect.ro/articole/diverse/view/arena-zagreb

http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/

http://www.gearefrigeration.com/ro-ro/Markets/Leisure/ice-stadium/Pages/Ice-Stadiums.aspx

http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/45-scintilatii-stiintifice-tehnologie/4979-urmatoarea-revolutie-energetica.html

D. SURSE IMAGINI

http://www.touropia.com/outdoor-ice-rinks-around-the-world/ (Cel mai lung patinoar din lume – Olanda)

http://en.wikipedia.org/wiki/Ice_skate (Patine din oase)

http://www.beobuild.rs/forum/viewtopic.php?f=21&t=197&start=1125 (Arena Zagreb – perspectivă aeriană)

http://it.wikipedia.org/wiki/UEFA_European_Futsal_Championship_2012 (Arena Zagreb – competiție handbal)

https://mogaflorin.wordpress.com/2010/12/14/patinoar-era-park/ (Patinoar Era Shopping City, Oradea)

http://www.arhitekti.hr/arena-zagreb.aspx (Arena Zagreb – perspectivă dinspre bretea de circulație)

http://jasonrichardson.blog.163.com/blog/static/229566001201311146357639/ (Crose moderne din policarbonat și fibră de sticlă)

http://www.campusrec.illinois.edu/skating/ (Ice Arena University of Illinois)

www.bihon.ro (Patinoar Voința)

www.adevarul.ro (Patinoar Orășelul Copiilor Oradea)

www.crișana.ro/știri (Patinoar Auchan Oradea)

www.throughthesole.blogspot.ro (Patine din oase mai subțiri cu curea lată)

http://hockeyhistorysis.blogspot.com (Crose vechi din lemn)

http://commonswikimediacom (Arena Zagreb – competiție hochei)

www.studioberar.com (Zagreb Arena – concert)