Multifunctionalitatea Salilor DE Sport
CUPRINS
1. Introducere:
1.1 Prezentarea cadrului general al studiului
1.2 Sportul ca activitate
1.3 Sportul în secolul XXI
1.4 Situația sălilor de sport multifuncționale din România
2. Construcții sportive multifuncționale:
2.1 Multifuncționalitatea în arhitectură
2.2 Săli de sport multifuncționale
2.3 Descrierea activităților sportive
2.4 Descrierea activităților socio-culturale
2.5 Factorii economici
3. Sisteme constructive
3.1 Structuri cu deschideri mari
3.2 Elemente de sustenabilitate și durabilitate
3.3 Materiale folosite, produse și subansambluri tehnologice
3.4 Tendințe și evoluția sălilor de sport multifuncționale
4. Rolul activităților sportive în societate
5. Studii de caz ( analiză exemple)
6. Concluzii;
7. Prezentarea proiectului de diplomă
8. Bibliografie
PLAN DE IDEI
1. Introducere
1.1 Prezentarea cadrului general al studiului
– numărul mare de activități sportive și activități socio-culturale care se desfașoară într-un singur spațiu
– necesitatea unui spațiu flexibil în interiorul sălilor de sport multifuncționale
– cerințele sociale legate de activitățile sportive și activitățile socio-culturale
– integrarea unei construcții destinate activităților sportive și socio-culturale în oraș
– stabilirea unei priorități în rândul activităților sportive și activităților socio-culturale
– analiza bibliografiei
– cuvinte cheie
1.2 Sportul ca activitate
-definiție
-descriere
-evoluția acestei activități, mic istoric
1.3 Sportul în secolul XXI
– prezentarea activității sportive la momentul actual
– importanța sportului în zilele noastre
1.4 Situația sălilor de sport multifuncționale din România
– numărul mic de săli de sport multifuncționale din țară
– identificarea sălilor de sport multifuncționale din România
– imposibilitatea organizării competițiilor sportive internaționale în București (exemplul europeanului de gimnastică din anul 2017) din lipsa sălilor de sport multifuncționale
2. Construcții sportive multifuncționale
2.1 Multifuncționalitatea în arhitectură
– importanța multifuncționalității în arhitectură
– legatura multifuncționalității cu sălile de sport
2.2 Săli de sport multifuncționale
– definiția sălii de sport multifuncționale
– descriere
– importanța sălilor de sport multifuncționale la nivelul orașului
2.3 Descrierea activităților sportive
– handbal – box
– baschet – tenis de masă
– fotbal – culturism
– tenis – arte marțiale
– gimnastică – echitație
– scrimă – volei
– badminton
– suprafețe necesare, modul de desfășurare, numărul de locuri pentru spectatori
– nivelul de iluminare a suprafeței de joc
– suprapunerea activităților sportive pe suprafața de joc, separări fixe sau mobile
2.4 Descrierea activităților socio-culturale
– expoziții
– concert
– conferințe
– licitații
– congres
– suprafețe necesare, modul de desfașurare
– nivelul de iluminare
2.5 Factorii economici
– realizarea sălii de sport multifuncționale pe baza studiului tehnico-economic
– multifuncționalitatea sălilor de sport generată din motive economice
– analiza economică și efectele plasării unei clădiri multifuncționale în oraș
3. Sisteme constructive
3.1 Structuri cu deschideri mari
– dezvoltarea sistemelor structurale
– clasificarea sălilor de sport multifuncționale din punct de vedere structural
– exemple de constructii sportive cu deschideri mari
– sălile de sport multifuncționale se află printre marile creații arhitecturale ale secolul XXI
3.2 Elemente de sustenabilitate și durabilitate
– alegerea unui amplasament sustenabil
– eficiență energetică
– resurse și materiale reciclabile
– calitatea spațiului interior
– utilizarea eficientă a apei
– energie regenerabilă
3.3 Materiale folosite, produse și subansambluri tehnologice
– materiale folosite la: – închiderea exterioară a sălii de sport multifuncționale
– realizarea suprafeței de joc
– natura materialelor structurale
– elementele nestructurale de compartimentare a sălii
– finisajele interioare și exterioare
3.4 Tendințe și evoluția sălilor de sport multifuncționale
– evoluția sălilor de sport multifuncționale, efect al dezvoltării tehnologice
– caracterul multifuncțional al sălilor de sport
– adoptarea soluțiilor sustenabile
4. Rolul activităților sportive în societate
– rolul sportului în societatea modernă
– sportul și orașul, integrarea funcțiunii sportive în oraș
– sportul privit ca o modalitate de interacțiune la nivel comunitar și individual
– percepții asupra sportului, expresie a globalizării
5. Studii de caz ( analiză exemple)
– prezentarea unor exemple concludente pentru soluția aleasă pe baza:
– criteriului integrării funcțiunilor sportive și socio-culturale în oraș
– criteriului diversității activităților sportive și socio-culturale
– criteriului sustenabilității
– criteriului economic
5.1 Sală de sport multifuncțională din Cluj-Napoca, capacitate: 7308 de locuri
5.2 Sală de sport multifuncțională, Zagreb, Croația, capacitate: 15000 de locuri
5.3 Sală de sport multifuncțională “Echo”, Liverpool, Anglia, capacitate: 10000 de locuri
5.4 Sală de sport multifuncțională, Luanda, Angola, capacitate: 12000 de locuri
6. Concluzii:
6.1 Concluziile rezultate în urma studiului
7. Prezentarea proiectului de diplomă
Sală de sport multifuncțională de 8000 locuri, sector 6, București
7.1 Terenul studiat
7.2 Necesitatea intervenției
7.3 Aplicarea principiilor rezultate din acest studiu în proiectul de diplomă
1. Introducere
1.1 Prezentarea cadrului general al studiului
Lucrarea de fața analizează problemele actuale ale sălilor de sport multifuncționale, dar și legatura între sport, societate și oraș.
Problema multifuncționalității în sălile de sport, numarul mare de activități sportive și activități socio-culturale care se desfasoară într-un singur spațiu.
Necesitatea unui spațiu flexibil în interiorul sălilor de sport multifuncționale, în care să se poată practica un număr cât mai mare de activitați, atât sportive cât și socio-culturale.
Flexibilitatea acestui spațiu generează probleme de organizare spațială, determinând luarea unor măsuri speciale, în cazul gradenelor și în cazul spațiilor ce deservesc zona de joc.
Descrierea activităților sportive și socio-culturale, ce pot fi organizate în interiorul sălii de sport multifuncționale, modul lor de desfășurare și spațiile necesare.
Suprapunerea activităților sportive și socio-culturale pe aceiași suprafață, stabilirea nivelului de iluminare și numărul necesar de spectatori ai sălii de sport multifuncționale, pe baza cerințelor organizatorilor și a nivelului competițiilor (internaționale, naționale, locale).
Cerințele pentru spațiul din interiorul sălii, trebuie să se raporteze la nivelul competițional (internațional, național, local,olimpiada), dar și la diversitatea activităților care se desfașoară cu ocazia acestor competiții, acest lucru va duce în final la stabilirea dimensiunii sălii de sport multifuncționale.
Stabilirea unei priorități în rândul activităților sportive și activităților socio-culturale, care activități sunt principale și care activități sunt secundare, această prioritate va genera dimensiunile de bază ale suprafeței de joc.
Condițiile tehnice de performanța pe care trebuie să le îndeplinească sălile de sport multifuncționale prin durabilitatea structurală a tribunelor, structurii sălii, structura spațiilor amenajate sub tribune, elementele nestructurale de închidere și compartimentare a sălii.
Prezența elementelor de sustenabilitate în alcatuirea sălilor de sport multifuncționale, echiparea lor cu sisteme performante de economisire a energiei, a resurselor naturale și financiare. Utilizarea elementelor de sustenabilitate, materiale ecologice și performante, stabilirea unui management asupra achiziționării de materiale.
Problema cerințelor sociale legate de activitățile sportive și activitățile socio-culturale, integrarea unei săli de sport multifuncționale în oraș.
Analiza factorilor economici ce influentează atât configurațiile arhitecturale cât și pe cele structurale ale sălilor de sport multifuncționale, și rolul de motor de dezvoltare economică a sălii la nivelul orașului.
Numărul mic de competiții sportive internaționale organizate în țară datorită lipsei de săli de sport multifuncționale din România, imposibilitatea organizării unei olimpiade.
Importanța la nivel local și national a organizarii unor competiții sportive internaționale precum Olimpiada sau a unor evenimente socio-culturale internaționale.
Probleme structurale generate de deschiderile mari ale acoperișului sălii de sport multifuncționale și a înaltimii libere din interior, reducerea costului structurii, materiale și sisteme structurale folosite.
Analiza bibliografiei:
În lucrarea de doctorat Ansambluri și clădiri, destinate marilor competiții sportive a autorului prof. dr. arh. Ioan Lucăcel, sunt prezentate marile săli acoperite pentru handbal, baschet, box, gimnastică, haltere, echitație, ciclism, judo, lupte, tenis, volei, scrimă, natație, dar și stadioanele pentru fotbal din diferite perioade și locații. Sportul este descris sub forma unui istoric, împreună cu jocurile olimpice, în acest istoric sunt incluse și construcțiile sportive.
În cartea Stadia- A design and development guide a autorilor Gerait John, Rod Sheard, Ben S. Vickery sunt prezentate cele mai recente proiecte de stadioane din Europa, America, Australia, China și Japonia. Sunt descrise sistemele structurale, materiale, acoperirea, orientarea, organizarea din interior, tehnologiile folosite, dimensiunile spațiilor, a terenului de joc, impactul economic și rolul stadioanelor la nivel social și urban.
În urma lecturii celor două lucrări, cea de doctorat Ansambluri și clădiri destinate marilor competiții sportive a autorului prof. dr. arh. Ioan Lucacel și Stadia- A design and development guide a autorilor Gerait John, Rod Sheard, Ben S. Vickery se poate observa o evoluție a acestor construcții sportive atât la nivelul organizării spațiilor din interior cât și a sistemelor structurale și a tehnologiilor folosite. De asemenea, se poate observa, că multe activități sportive ce se practicau în exteriorul salilor de sport, au fost mutate în interiorul lor în ultimii ani. Aceste lucrări scrise contribuie semnificativ la informarea arhitectului pentru proiectarea unei săli de sport multifuncționale, în mod special la alegerea sistemului structural, a materialelor, la organizarea spațiilor și la alegerea corectă a activităților ce se vor desfășura în interior.
În cartea Handbook on the Economics of Sport a autorilor Wladimir Andreff, Stefan Szymanski este analizat impactul sportului asupra economiei, cererea sportului la nivel global, interacțiunea între sport și autorități, activitățile sportive individuale și în echipă, părțile negative ale sportului, dar și cele pozitive.
Această carte este indispensabilă arhitectilor, care proiectează construcții sportive, în special săli de sport multifuncționale, dar și investitorilor din domeniul sportiv, deoarece acoperă în analiza economică o gamă largă de activități sportive, ce se desfășoară la nivel global. De asemenea, informațiile din această carte pot fi utile atât guvernelor care direcționează fonduri către construcția și administrarea dotărilor sportive, dar și organizatorilor de competiții sportive locale, naționale, internaționale, și în mod special organizaior.
În cartea Handbook on the Economics of Sport a autorilor Wladimir Andreff, Stefan Szymanski este analizat impactul sportului asupra economiei, cererea sportului la nivel global, interacțiunea între sport și autorități, activitățile sportive individuale și în echipă, părțile negative ale sportului, dar și cele pozitive.
Această carte este indispensabilă arhitectilor, care proiectează construcții sportive, în special săli de sport multifuncționale, dar și investitorilor din domeniul sportiv, deoarece acoperă în analiza economică o gamă largă de activități sportive, ce se desfășoară la nivel global. De asemenea, informațiile din această carte pot fi utile atât guvernelor care direcționează fonduri către construcția și administrarea dotărilor sportive, dar și organizatorilor de competiții sportive locale, naționale, internaționale, și în mod special organizatorilor de olimpiade.
În lucrarea de doctorat Direcții de dezvoltare a centrelor destinate sporturilor de recreere, a autorului prof. dr. arh. Mircea Silviu Chira, sunt analizate principalele tipuri de centre de sport, sunt prezentate criteriile de proiectare ale sălilor de sport, piscine, patinoare, construcții școlare pentru sport și un istoric al activităților sportive. În această lucrare se gasesc elementele componente ale modulelor funcționale care sunt descrise, detaliate, sunt prezentate principalele caracteristici, de asemenea apare și o analiză a problemelor economice (procesul de finanțare a realizării construcțiilor sportive și eficiența economică).
Lucrarea este utilă în realizarea unui proiect de sală de sport multifuncțională, deoarece în aceasta se găsesc principalele informații legate de dimeniunile spațiilor care deservesc funcțiunea principală, dimensiunile suprafețelor de joc, modul de organizare a funcțiunilor și principalele activități sportive ce se pot desfașura în sală.
În cursul scris “Produse și subansambluri tehnologice în arhitectura contemporană” al autoarei prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija, se găsesc principiile de bază ale sustenabilității, sistemele de evaluare a sustenabilității, descrierea proiectării sustenabile, elemente ale dezvoltării durabile, caracteristicile clădirilor verzi și bioclimatice. Toate acestea au un rol important în elaborarea unui proiect de sală de sport multifuncțională, deoarece influențează în mod pozitiv alegerea soluțiilor sustenabile, a echipamentelor ce contribuie la eficiența energetică, alegerea unui amplasament sustenabil, creșterea calității spațiului interior, utilizarea eficientă a apei, utilizarea energiei regenerabile, gestionarea resurselor și materialelor reciclabile.
Normativul privind proiectarea sălilor de sport- NP-065-02 reprezintă suportul principal în proiectarea sălilor de sport multifuncționale în România, în acest normativ se găsesc dimensiunile suprafețelor de joc ale principalelor activități sportive, metodele de proiectare a tribunelor cu ajutorul curbei de vizibilitate, dimensiunile căilor de acces și circulațiile, spațiile care deservesc funcțiunea principală, înălțimi libere deasupra suprafeței de joc, scheme funcționale și acustică.
În cartea Sport, culture and society este prezentată importanța sportului în societate, cultură, și economie, modul în care competițiile sportive sunt organizate la nivel global, interacțiunea între diferite culturii, națiuni, fiecare persoană indiferent de situația finaciară, orientarea religioasă sau de originea lor trebuie să aibă acces la sport.
Informațiile din această carte sunt importante în proiectarea sălilor de sport multifuncțioanale, din punct de vedere a integrării funcțiunii sportive în societate, a alegerii amplasamentului, fiind un ghid în poziționarea corectă a construcțiilor sportive în zonele urbane dens populate.
În cartea Smart materials and New Technologies – For architecture and design professions a autorilor Michelle Addington și Daniel Schodek, sunt descrise proprietațile noilor materiale și tehnologiile care pot fi utilizate în arhitectură, modul în care pot fi încorporate în construcții, avantajele, dezavantajele acestora și comparația cu materialele clasice. Autorii analizează modul în care aceste materiale pot fi asociate între ele cu ajutorul noilor tehnologii și folosite în construcții cu diferite funcțiuni: instituții de învățământ, locuințe, construcții sportive, construcții comerciale, etc.
Această carte reprezintă un suport important în proiectarea sălilor de sport multifuncționale, deoarece oferă o gamă largă de materiale și noi tehnologii ce pot fi înglobate atât în sistemul structural cât și în configurația arhitecturală.
În cartea Structure as Architecture – A source book for architects and structural engineers, este prezentată legătura între arhitectură și sistemele structurale, sunt descrise structurile exterioare și interioare ale construcțiilor. Sunt analizate materialele din care este realizată structura, componentele sistemelor structurale (grinzi, stâlpi, arce, cadre) și importanța sistemelor structurale în arhitectură. Această carte este adresată în mod special studenților arhitecți, oferindu-le o imagine complexă a sistemelor structurale și argumente asupra importanței structurii în proiectele de arhitectură, indiferent de funcțiunea aleasă. Informațiile din această carte sunt foarte utile arhitecților și inginerilor în alegerea corectă a sistemelor structurale ale construcțiilor, în mod special la construcțiile sportive care au deschiderea mare a acoperișului.
În cartea Strategies for Sustainable Architecture sunt prezentate soluțiile sustenabile care pot fi aplicate la nivelul orașelor și construcțiilor. Participarea comunității la dezvoltarea sustenabilă a zonelor în care se află, adoptarea unei noi viziuni asupra modului în care oamenii pot să locuiască și să folosească spațiile din jurul lor. Noi soluții în privința poluării generate de automobile la nivelul orașelor, promovarea sustenabilității în rândul locuitorilor și transmiterea acestor informații către viitoarele generații. Această carte reprezintă un suport important din punct de vedere a sustenabilității atât pentru construcțiile sportive cât și pentru construcțiile cu alte funcțiuni, publice sau private.
Cuvinte cheie: sport, sală de sport, multifuncțional, sală de sport multifuncțională, activități, socio-cultural, sustenabilitate, economic, tehnologie, structură.
1.2 Sportul ca activitate
“SPORT, sporturi, s. n. Activitate fizică a cărei practică presupune un antrenament metodic, respectarea anumitor reguli și a unei anumite discipline, având la bază elementul competitiv și urmărind obținerea de performanțe; fiecare dintre formele particulare, reglementate ale acestei activități..”
Sportul este o limbă universală, aduce oamenii împreună indiferent de originea lor, de trecutul lor, orientarea religioasă, sau de statutul economic al fiecarei persoane. Avantajele practicării sportului sunt: socializarea, lucrul în echipă, încrederea de sine, îmbunatățirea sanătății organismului, eliminarea stresului, dobândirea unor abilități și folosirea timpului liber în mod util.
Multe activități sportive implică jocul în echipă (handbal, volei, baschet etc.) astfel apare comunicarea între jucători, se formează un lider și se formează în rândul lor ideea de sacrificiu de responsabilitate.Aproape toate activitățile sportive implică interacțiunea între persoane, “Sportul nu construiește caracterul, ci îl dezvăluie”.
Fig. 1. Sursă imagine: http://doctorulpicioarelor.ro/ – alergare
Abilitățile dobândite de oameni în urma practicării sportului, contribuie la îmbunătățirea bunăstării psihologice, la dezvoltarea organismului și la închegarea relațiilor dintre persoane. Aceste aspecte sunt benefice oamenilor de toate vârstele, fiind esențiale sanătații și dezvoltării intelectuale ale persoanelor tinere.
“Scopul sportului este să favorizeze controlul, respectul de sine, spiritul de competiție și prietenie–atitudini psihice de importanță capitală”
Oamenii au practicat sportul pe tot parcursul istoriei, în Egiptul Antic cel mai des se practica înotul, boxul și jocul de tras cu arcul.
În Grecia Antică au aparut jocurile olimpice în anul 776 d.Hr. în onoarea lui Zeus, se adunau oameni de pe tot teritoriul Greciei și din coloniile grecești pentru a lua parte la aceste jocuri olimpice. În olimpiadele din Grecia Antică se practicau următoarele activități sportive: boxul, atletismul, cursele carelor de luptă, pentatlonul ( probă care cuprinde cinci exerciții diferite) și luptele corp la corp. Caștigatorii nu erau premiați cu medalii în schimb primeau coroane cu frunze de măslin.
În marile orașe ale Imperiului Roman existau amfiteatre în care se desfașurau lupte între gladiatori, aceștia se luptau uneori pâna la moarte în fața publicului. Orașele din Imperiul Roman aveau teatre dar și spații în care se desfasurau cursele cu carul.
În Evul Mediu principalele activități sportive erau aleargarea și luptele corp la corp, în această perioadă se juca o formă primitivă a fotbalului si a tenisului din ziua de azi, din omoplatul bovinelor oamenii au creat primele patine, ceea ce a dus la raspândirea patinajului în anumite zone.
În secolele XVI și XVII cavalerii se luptau cu săbii și lăncii din lemn în timp ce călareau, în această perioadă se practica: tenisul, biliardul, luptele corp la corp și înotul toate la un nivel primitv față de activitățile sportive din ziua de azi.
În secolul al XVIII-lea oamenii au continuat să joace tenisul și fotbalul, în această perioadă cursele de cai au ajuns să se practice la nivel profesionist. Cricketul a devenit un sport popular fiind jucat prima dată în Anglia, în această țară boxul se practica cu mâinile goale sau în cel mai bun caz cu mănuși din piele.
În secolul al XIX-lea activitățile sportive au început să se desfășoare pe baza unor regulamente la nivel național și internațional, regulamentul pentru fotbal a fost conceput în Anglia în anul 1863, iar în Australia în anul 1858. În anul 1872 s-a desfașurat primul joc de fotbal internațional între Anglia și Scoția, tot în această perioadă a fost conceput și regulamentul pentru box.
Noi sporturi au fost inventate în secolul al XIX-lea, cu toate că tenisul a fost practicat încă din perioada Evului Mediu, regulamentul pentru acest sport a fost conceput abia în anul 1873.
Baschetul a fost inventat în anul 1891, voleiul în anul 1895, softballul în anul 1887, handbalul a fost practicat înca din anul 1895, tot în acești ani au fost aplicate și regulamentele de desfășurare ale acestor activități sportive. Baseballul a fost practicat prima dată pe baza unor regulamente în anul 1845, tot în secolul al XIX-lea a fost inventat fotbalul american și badmintonul. Hocheiul a fost jucat prima dată în anul 1870 și are la bază patinajul pe gheață din perioada Evului Mediu.
La sfârșitul secolului al XIX-lea ciclismul a devenit un sport popular în rândul oamenilor, datorită scoaterii la vânzare a bicicletelor cu anvelope din cauciuc. Poloul este un sport antic și a fost readus la viață în anul 1872 în India, apoi în Anglia, în această perioadă a fost realizat regulamentul pentru acest sport dar și clubul sportiv.
În anul 1896 au fost reluate jocurile olimpice și au fost adoptate la nivel global, primele jocuri olimpice de iarnă au fost organizate în anul 1924, tot în această perioadă a fost organizat și primul “Le Tour de France”.
Majoritatea activităților sportive au fost reinventate în secolul al XIX-lea având la bază forme primitive de desfașurare a acestor jocuri înca din perioada Egiptului Antic, o parte din aceste sporturi au fost concepute fară a avea un istoric la bază.
1.3 Sportul în secolul XXI
Sportul în secolul XXI este în continuă schimbare și crestere din punct de vedere economic și social, generând o creștere a cererii de realizare a noi construcții sportive, în special săli de sport multifuncționale. Asigurarea că sportul contribuie foarte mult la dezvoltarea țărilor, în special țările slab dezvoltate din punct de vedere economic reprezintă una dintre marile provocări ale secolului XXI. O altă provocare pentru țările din secolul XXI este aceea de a avea acces la sport toată populația, indiferent din ce categorie socială fac parte, de vârsta fiecarei persoane sau de situația financiară a acestora.
Principiile de bază ale sportului ce sunt aplicate în timpul desfășurării jocului, contribuie la menținerea păcii între țări, aceste principii de bază sunt: jocul corect, cooperarea și respectul.
Sportul în această perioadă, pe lângă știința și tehnologie, a avut o evoluție puternică, reflectând nivelul de dezvoltare al fiecarei țării. Jocul în echipă și spiritul de echipă corelat cu interacțiunea dintre locuitorii orașelor a dus la intărirea caracterelor dar și la creearea de noi relații de prietenie între aceștia.
Sportul ocupă un loc deosebit în dinamica lumii depășind limitările geografice dar și limitele între clasele sociale, fiind un drept fundamental pentru toți.
Activitățile sportive în secolul XXI sunt relativ ieftine, foarte eficiente în dezvoltarea personalității umane și în menținerea sănatații organismului.
Sportul este oglindă societății, conține aspecte negative ale trăsăturilor umane (violența, discriminarea, trișarea, huliganismul) dar aceste aspecte negative nu depășesc aspectele pozitive ale acestei activități (socializarea, lucrul în echipă, încrederea de sine, îmbunatățirea sănatații organismului, eliminarea stresului, dobândirea unor abilități și folosirea timpului liber în mod util).
În secolul XXI din ce în ce mai multe activități sportive și socio-culturale se muta în interior, chiar dacă în exterior există zone special amenajate pentru acestea, iar multe săli de sport au fost adaptate pentru majoritatea activităților sportive și socio-culturale, acest fapt a dus la aparția unui număr din ce în ce mai mare a sălilor de sport multifuncționale la nivel global.
1.4 Situația sălilor de sport multifuncționale din România
La nivelul țării există un numar mic de săli de sport multifuncționale, marile orașe având săli de sport de dimensiuni reduse în care se poate organiza un numar mic de activități sportive și socio-culturale.
Majoritatea sălilor de sport din țară nu pot găzdui evenimente sportive internaționale datorită dimensiunilor mici ale acestora, a numarului mic de locuri pe scaune dar și a spațiilor care deservesc zona de joc, acestea fiind de dimensiuni reduse (vestiare, spații tehnice, alimentație publică).
Orașele din România care au săli de sport în care se pot organiza competiții sportive naționale sunt:
– Cluj-Napoca – sală de sport multifuncțională cu capaciatea de 7200 de locuri, în aceasta sala se pot organiza și competiții sportive internaționale, fiind cea mai modernă sală din România;
– Cluj – Sala “Horia Demian” cu o capacitate de 2525 locuri;
– Brașov – Sala Sporturilor având o capacitate de 1570 locuri;
– Ploiești – Sala “Olimpia” după modernizare numărul locurilor a fost mărit de la 2100 la 3500 de locuri
– Târgu Mureș – Sala Sporturilor: capacitate 2000 de locuri;
– Craiova – Sala Polivalentă: capacitate 4000 de locuri;
– Timișoara – Sala “Constantin Jude”: capacitate 2200 de locuri;
– Timișoara – Sala Polivalentă: capacitate 3000 de locuri – în construcție;
– Sibiu – Sala Transilvania: 3000 de locuri;
– Oradea – Arena “Antonio Alexe”: capacitate 2000 de locuri;
– Baia Mare – Sala Sporturilor “Lascar Pană” sală de sport multifunctională cu 2060 de locuri;
– Botoșani – Sala Polivalentă: capacitate de 1700 locuri;
– Constanța – Sala de sport multifuncțională: capacitate 5000 de locuri – în construcție;
– Pitești – Sala Sporturilor Trivale: capacitate 2000 de locuri;
– Arad – Sala Sporturilor Victoria: capacitate de 1500 de locuri;
– Miercurea Ciuc – Sala Sporturilor Mircurea Ciuc: capacitate 1700 de locuri;
– Târgu-Jiu – Sala Sporturilor Târgu Jiu: capaciate 1500 de locuri;
– Focșani – Sala Sporturilor Vrancea: capaciate de 1400 de locuri;
– Galați – Sala Sporturilor Galați: capaciate 1500 de locuri;
– Brăila – Sala Polivalentă “Danubius”: capaciate 2000 de locuri;
– Tulcea – Sala Polivaleantă: capacitate 1200 de locuri;
– Alexandria – Sala Polivalentă, dupa reabilitare va avea capacitatea de 1350 de locuri;
– Comuna Chiajna – Sala Sporturilor “Concordia Chiajna”: capacitate 2000 de locuri;
În București nu există săli de sport multifuncționale în care să se poată organiza competiții sportive la nivel internațional, sălile de sport din oraș sunt foarte mici, au numar mic de locuri, spațiile din interior care deservesc zona de joc sunt insuficente pentru aceste activități. Există o concentrare de săli de sport de dimensiuni reduse cu un număr foarte mic de locuri, în partea de Est a Bucureștiului iar în partea de Vest, Nord-Vest și Sud-Vest procentul acestora scade semnificativ.
La nivelul orașului București în Sud, există o sală de sport polivalentă (Sala “Ioan Kunst Ghermanescu” – capacitate 5300 de locuri) și un proiect pentru o sală de sport multifuncțională în Est, iar în zona de Vest, Sud-Vest, Nord-Vest nu există săli de sport multifuncționale. În zona de Vest, Sud-Vest, Nord-Vest a orașului există ansambluri de locuințe colective și individuale cu un număr mare de locuitori, aceștia neavând acces la săli de sport multifuncționale.
Numeroase competiții sportive internaționale nu au mai fost organizate în țară din lipsa sălilor de sport multifuncționale, iar europeanul de gimnastică 2017 din Bucuresti, risca să fie organizat în altă capitală europeană.
Sala polivalentă din București nu face fața unui asemenea eveniment internațional, datorită capacității de doar 5300 locuri și a spațiilor mult prea mici care deservesc zona de joc (vestiare, spații tehnice, alimentație publică).
Construcțiile sportive actuale ale orașului București sunt insuficiente pentru organizarea unui mare eveniment sportiv internațional cum ar fi Olimpiada. Capitala României are nevoie de patru săli de sport multifuncționale, o sală la 500.000 de locuitori, exemplul capitalelor europene: Berlin, Paris, Londra, Madrid, Stockholm, Vilnius, Atena, Copenhaga.
În Germania, Franța, Anglia, Spania, Suedia, Lituania, Grecia, Danemarca “Sporturile pentru toți au cunoscut, în aceste țări o dezvoltare fără precedent în ultimii 20 de ani, centrele și rețelele de centre de toate mărimile, destinate tuturor categoriilor, sociale și de vârstă, costituind o infrastructură puternică și flexibilă, capabilă de adaptare rapidă”
2. Construcții sportive multifuncționale:
2.1 Multifuncționalitatea în arhitectură;
“MULTI- Element de compunere care exprimă ideea de pluralitate și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. multi-.”
“FUNCȚIONÁL, -Ă, funcționali, -e, adj. 1. Care ține de o funcție, privitor la o funcție. ◊ Maladie funcțională = boală care afectează buna funcționare a unui organ. Analiză funcțională = ramură a matematicii care se ocupă cu studiul diferitelor clase de funcții și al relațiilor dintre ele. 2. Util, practic. ♦ Care îndeplinește condițiile pentru a fi folosit. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionnel (după funcție).”
“MULTIFUNCȚIONÁL, -Ă, multifuncționali, -e, adj. (Despre obiecte) Care poate îndeplini mai multe funcții, cu mai multe întrebuințări. [Pr.: -ți-o-] – Multi- + funcțional.”
Construcțiile multifuncționale sunt proiectate, astfel încat să înglobeze cât mai multe funcțiuni într-un spațiu, cu dimensiuni cât mai mici, și să satisfacă cât mai multe cerințe ale utilizatorilor.
De asemenea, în perioada contemporană, problema aglomerarii centrelor orașelor a dus la adoptarea a cât mai multor spații multifuncționale, încercând ca prin această metodă să se îmbunatațească situația din centrele orașelor.
Contextul economic a generat o creștere semnificativă, a cererii pentru construcțiile multifunționale, introducând cât mai multe funcțiuni într-o singură clădire, astfel se face o economie a resurselor energetice și financiare utilizate.
Structurile inteligente contribuie la realizarea spațiilor multifuncționale, oferind arhitecților o mai mare libertate de creație, dar și o reducere a costurilor totale ale construcției multifuncționale.
Un spațiu multifuncțional trebuie să satisfacă cel puțin două funcțiuni, și este proiectat astfel încât să aiba zona din interior cât mai flexibilă, cu posibilitatea adăugării în timp de noi funcțiuni. Construcțiile multifuncționale sunt diferite de cele care au un singur scop, și care au fost proiectate pentru o singură funcțiune, aceste spații din construcțiile multifuncționale sunt folosite la evenimente speciale, expoziții, activități sportive, spații de lectură, activități socio-culturale.
Clădirile multifuncționale trebuie să fie potrivite pentru funcțiunile din prezent, dar și pentru cele din viitor, astfel acestea necesită un grad de flexibilitate pentru a se adapta la viitoarele modificări aduse de noile funcțiuni.
Spațiile multifuncționale au nevoie de o continuă adaptare, la cerințele generate de modificările funcționale, dar și la modificările aduse de tehnologie. Aceste spații au nevoie de elemente multifuncționale, care să asigure atât ventilarea cât și temperatura optima din interior.
Spațiile multifuncționale sunt folosite de foarte multe persoane (tineri sau vârstnici), astfel trebuie să se satisfacă diferite cerințe corelate cu vârsta utilizatorilor.
În timp în aceste spații multifuncționale pot să apară diferite modificări, compartimentări noi, remobilări, schimbări ale culorilor din interior, ale materialelor, modificare acustică, termică, schimbarea dimensiunii spațiilor și reorientarea spațiilor.
“Spațiul arhitectural, poate fi programat de la bun început pentru o anume funcțiune dar modul real de fructificare a spațiului arhitectural va implica întotdeauna o multifuncționalitate”
Punctul forte al spațiilor multifuncționale îl reprezintă structurile inteligente, care contribuie la mărirea gradului de flexibilitate al spațiului interior. De exemplu atunci când într-un spațiu multifuncțional are loc un eveniment, culoarea clădirii, dar și a suprafețelor verticale și orizontale din interior, poate fi modificată cu ajutorul materialelor inteligente (materiale compozite) la nivelul nano-structurii compoziției. Atunci când are loc o activitate sportivă ce necesită un spațiu liber mai mare deasupra suprafeței de joc, structura inteligentă se poate adapta prin modificarea poziției originale a inalțimii.
Structurile inteligente pot să îmbunătățească spațiile multifuncționale și să optimizeze soluțiile arhitecturale, prin asocierea lor în diferite configurații, aceste structuri se pot realiza atât la scară nano cât și la scară reală.
Organizarea multiplelor activități sportive și socio-culturale în sălile de sport, se poate realiza doar atunci când sunt respectate principiile multifuncționalității. Această legatură între sălile de sport și multifuncționalitate, a dus la apariția de noi săli de sport multifuncționale, în care se pot desfășura multiple activități sportive la toate nivele competiționale (local, național, internațional) și la nivel de antrenament, având în același timp un număr mare de locuri pentru spectatori.
2.2 Săli de sport multifuncționale
“Sala de sport este ansamblul arhitectural care asigură toate spațiile necesare bunei desfășurări a activității de bază, respective practicarea uneia sau mai multor discipline sportive, precum și a celorlalte activități complementare ce ar decurge din datele de temă.”
În sala de sport multifuncțională se desfașoară multiple activități sportive și socio-culturale, având în componența sa suprafața de joc, spațiul de siguranță, tribunele și spațiile care deservesc funcțiunea principală. Succesul sălilor de sport multifuncționale depinde, de capacitatea lor de a gazdui cât mai multe activități sportive și activități socio-culturale. Se pot organiza și olimpiade în sălile de sport multifuncționale, în cazul unui asemenea eveniment se creează o rețea de săli de sport la nivel național sau local, numărul spectatorilor fiind mai mare de 5000.
Fig. 2. Sală de sport multifuncțională, olimpică – Atena, Grecia
Sursă imagine: http://eventseeker.com
Sălile de sport multifuncționale devin simbol al orașului, reper, simbol al culturii, al societății, acestea nu sunt niciodată izolate de oraș. Din momentul finalizării construcției, sala de sport multifuncțională intra în centrul atenției, devenind un nucleu al orașului, contribuind la regenerarea urbană și la revitalizare.
Revitalizare urbană-element urban central- acest concept prezintă modul prin care sunt aduse în același punct, un număr mare de persoane. Astfel sălile de sport multifuncționale se pot numi și catalizatoare centrale, pentru ansamblurile de locuințe colective și indviduale înconjuratoare.
Prezența acestei săli de sport multifuncționale în oraș, contribuie la dinamismul activităților sociale, aceasta este integrată în oraș nu este izolată de funcțiunile înconjurătoare, va deveni un stimul pentru noile funcțiuni din zonă.
“Au apărut din necesitatea desfașurării unor manifestații sportive la orice oră, climă sau anotimp. Principala lor caracteristică este flexibilitatea, polivalența destinației. Sunt dedicate mai ales spectacolului sportiv, manifestațiilor cultural-distractive, expozițiilor etc” Cele mai bune săli de sport multifuncționale ale lumii, sunt puncte de atracție pentru populație, în special pentru cei tineri.
Se creează o legatură directă între sala de sport multifuncțională și oraș prin spațiul amenajat în jurul acesteia, dar și prin funcțiunile de la parter, restaurante, cafenele și săli de forță, fiind utilizate de către public și în perioada în care, nu se desfașoară activități sportive sau socio-culturale în sală.
Spațiul din interiorul sălii de sport multifuncționale este flexibil, ușor de adaptat, asigurând o diversitate în organizarea evenimetelor atât sportive cât și socio-culturale și cuprinde un număr mare de locuri pentru spectatori.
Sălile de sport multifuncționale sunt în general construcții voluminoase cu deschideri mari ale acoperișului, structura de la partea superioară a sălii fie ea din metal, lemn sau beton oferă o imagine arhitecturală spectaculoasă. Elementele vitrate se pot afla atât la partea superioară a sălii de sport multifuncționale, cât și pe zonele orizontale ale închiderii exterioare, pentru un confort cât mai mare, în interiorul sălilor de sport multifuncționale există restaurante tip fast-food și cafenele, plus alte facilități. Copertinele, rampele și ușile duble ajută la identificarea cu ușurință, a intrării principale în sala de sport multifuncțională. Afișajul electronic și sistemele de iluminare sunt suspendate de structura acoperirișului, fiind ușor de întreținut datorită pasarelelor metalice suspendate.
Tribunele principale sunt prefabricate, realizate din beton armat, au un număr maxim de 300 locuri, cu maxim 15 rânduri calculate pe baza curbei de vizibilitate conform normativului NP-065-02, circulațiile laterale sunt de minimum 1,20 metri. Tribunele secundare sunt realizate dintr-un schelet metalic, ce permite retragerea lor sub gradenele principale din beton armat, astfel se obține un spațiu mult mai mare pentru activitățile sportive și socio-culturale ce se desfașoară pe suprafața de joc.
Sălile de sport multifuncționale au intrări, parcări și locuri în tribune separate pentru persoanele VIP , acestea având cea mai bună vizibilitate asupra terenului de joc, de asemenea sportivii au zone de acces separate de public și de persoanele VIP.
Echipele de mass-media au parcări separate și un spațiu special amenajat la ultimul etaj, cu cabine de transmisiuni tv-radio izolate fonic cu o bună vizibilitate asupra terenului de joc, fiind poziționate pe latura lunga a sălii de sport multifuncționale.
Datorită numărului mare de spectatori din sala de sport multifuncțională se iau masuri speciale în cazul căilor de acces, circulațiilor (dimensionate conform P118 – Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor și NP-065-02 – Normativ privind proiectarea sălilor de sport) și a grupurilor sanitare din punct de vedere al consumului de apă.
O mare parte din suprafața sălii de sport multifuncționale este ocupată de vestiare și spații tehnice, ce conțin echipamentele necesare desfășurării activităților sportive, echipamente de ventilare, răcire, încalzire, bazine de stocare a apei meteorice (apa gri), și anexe pentru spectatori, spații tehnice de întreținere și administrație. Arhitecții trebuie să rezerve minimum 12,55% din suprafața construită, pentru spațiile de stocare ale echipamentelor sportive.
Dimensiunea suprafeței de joc (unitatea funcțională de bază) necesară pentru practicarea activităților sportive, în interiorul sălilor de sport multifuncționale, este cuprinsă între 28 x 17 metri și 44 x 29 metri.
Sala de sport are o înălțime constantă, astfel în interior se pot desfășura diverse activități sportive și activități socio-culurale, forma cubica a sălilor de sport multifuncționale, a dus în ultimii 40 de ani, la folosirea din ce în ce mai des, a structurii metalice la acoperiș. Înălțimea liberă deasupra suprafeței de joc este dictată de principalele activități sportive (tenis, gimnastică, badminton), având un H de minimum 15 metri.
Majoritatea sălilor de sport multifuncționale au la bază terenul de handbal, terenul de joc are lungimea de 40 metri și lățimea de 20 metri, pe laturile lungi ale terenului de hanbal trebuie să existe o zonă de siguranță de 1 metru și în spatele porților de 2 metri.
2.3 Descrierea activităților sportive
În sala de sport multifuncțională se pot organiza diverse activități sportive: handbal, baschet, volei, futsal, tenis, tenis de masă, badminton, box, lupte, culturism, haltere, arte marțiale, gimnastică, scrimă, atletică ușoara, echitație.
“ACTIVITATE, activități, s. f. 1. Ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. Sârguință, hărnicie.”
Activități sportive cu mingea: handbal, baschet, volei, futsal
Handbalul se practică atât de persoane masculine cât și feminine cu mâna, în săli de sport special amenajate , este un joc de echipă, fiecare echipă fiind formată din 7 jucători, 1 portar și 6 jucători de câmp.
Jocul de handbal are la bază mingea sferică, având dimensiunile diametrului cuprinse între 58 și 60 de centimetri, cu greutatea în medie de 450 de grame, este realizată din material sintetic sau piele naturală cu suprafață nealuneacoasă.
Fig. 3. Handbal – Sursă imagine: http://de.wikipedia.org/wiki/Hans_Lindberg#mediaviewer
Dimensiunile și greutatea mingiei, pot varia în funcție de vârsta și sexul jucătorilor, astfel sunt grupate în trei categorii (cat. I – copii sub vârsta de 14 ani, cat. II – persoane feminine cu vârsta peste 14 ani, cat. III persoane masculine cu vârsta peste 16 ani).
Meciul de handbal are două reprize de 30 de minute fiecare și pauză de 10 minute, echipa care inscrie cele mai multe goluri caștigă, numărul golurilor sunt în general cuprinse între 20 și 35, sportul se desfașoară rapid și implică contactul fizic între jucători.
Terenul de handbal este un dreptunghi cu lungimea de 40 de metri, lățimea de 20 de metri, există o zonă de siguranță pe laturile lungi ale terenului de 1 metru lățime, 2 metri lățime pentru competițiile naționale și internaționale și în spatele porților, zona de siguranță este de 2 metri lățime.
Înalțimea liberă deasupra terenului de handbal, în sălile de sport multifuncționale este de minim 7 metri, pe acest teren există două zone de poartă și zona de joc, porțile au înălțimea de 2 metri, lațimea de 3 metri, adâncimea cuprinsă între 1 metru și 1,25 metri, barele vericale și cea transversală au grosimea de 8 cm fiind vopsite în două culori contrastante.
Marcajele de pe suprafața de joc au lătimea de 5 centimetri, singura excepție fiind linia careului mic cu lațimea de 8 centimetri, ambele marcaje având aceiași culoarea, în general se folosește culoarea portocalie sau albă.
Nivelul de iluminare a suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competitii locale 300 lucși, competiții naționale și internaționale între 500 și 750 lucși
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de handbal în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 5000 locuri în cazul competițiilor internaționale, între 2001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Baschetul este un sport care se joacă atât în interiorul sălilor de sport cât și în exteriorul lor, și se desfasoară între două echipe formate din 5 jucători fiecare, scopul celor două echipe este să introducă mingea în coșul celeilalte echipe.
Jocul se desfașoară pe parcusul a patru intervale de timp fiecare a câte 10 minute, pauza fiind de 15 minute.
Terenul de joc este dreptunghiular, cu suprafață dură având latura lungă de 28 de metri și latura scurtă de 15 metri, marcajele de pe suprafața de joc au culoarea albă și lațimea de 5 centimetri făcând un contrast puternic cu suprafața de joc .
Zona de siguranță pentru terenul de baschet este de 2 metri lățime pe toate laturile, înălțimea liberă deasupra terenului de baschet în sălile de sport multifuncționale este de minim 7 metri.
Coșul de baschet este format dintr-un panou principal, coșul cu plasă din material sintetic, acesta are înglobat un sistem de atenuare a presiunii exercitate de jucător, asupra coșului și un schelet metalic.
Fig. 4. Baschet
Sursă imagine: http://www.betangel.com
Mingea de baschet este sferică cu dimensiunile de bază ale diametrului cuprinse între 75 și 76 de centimetri, este realizată din piele naturală, cauciuc sau material sintetic compozit iar suprafața mingiei este nealuneacoasă de culoare maro.
În cazul în care sala de sport multifuncțională dispune de o suprafață liberă cu dimensiunile de 45 m x 30 m, pot fi incluse trei terenuri de antrenamet pentru baschet.
Nivelul de iluminare a suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 300 lucși, competiții naționale și internaționale între 500 și 750 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de baschet în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 4000 locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 4000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Voleiul este un sport ce implică jocul între două echipe a câte 6 membri, cele două echipe sunt separate de un fileu din material sintetic. O echipă primește puncte atunci când mingea cade pe suprafața de joc a adversarului, este un sport practicat de persoanele masculine și în mod special de persoanele feminine. Lovitura mingiei este facută cu mâna din saritură sau de pe poziție fixă, fiecare echipă având dreptul să execute maxim 3 lovituri ale mingiei.
Terenul de joc este de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 18 metri pe latura lungă și 9 metri pe latura scurtă, fiecare echipă având o suprafață de joc de 9 m x 9 m.
Pentru competițiile internaționale zona de protecție de pe laturile lungi ale terenului de joc este de minimum 5 metri lățime și de minimum 8 metri lățime față de laturile scurte ale terenului, cu o înălțime liberă deasupra suprafeței de joc de minimum 12,5 metri.
Fig. 5. Volei – Sursă imagine: http://www.cev.lu/
Pentru competițiile naționale zona de protecție de pe latura lungă are lățimea de 3 metri și pe latura scurtă 5 metri, cu o înălțime liberă deasupra suprafeței de joc de minimum 9 metri.
Pentru competițiile locale zona de protecție perimetrală a terenului de joc, este de minimum 3 metri lățime și inălțimea liberă deasupra suprafeței de joc este de 7 metri.
Terenul pe care se desfașoară activitatea sportivă, are un grad de alunecare foarte scăzut fiind realizată din lemn sau material sintetic. Fileul are lațimea de 1 metru, lungimea de 9,5 metri până la 10 metri, ochiurile pătrate ale fileului au latura de 10 centimetri, este poziționat deasupra terenului la 2,43 metri pentru competițiile sportive masculine și la 2,24 metri atunci când au loc competiții sportive feminine. Marcajele sunt de culoare albă cu lățimea de 5 centimetri, iar suprafața de joc are o culoare diferită de cea a marcajelor obținandu-se un contrast puternic între marcaje și suprafața de joc.
Mingea de volei poate fi folosită în interiorul sălilor de sport multifuncționale și în exterior pe nisip, este sferică fiind formată din 8 fașii sintetice aproape rectangulare distribute uniform pe suprafața camerei din cauciuc. Mingea de volei are dimensiunea diametrului cuprinsă între 65 și 67 de centimetri, cu o greutate ce variază între 260 și 280 de grame, poate avea o singură culoare sau o combinație de culori.
În cazul în care sala de sport multifuncțională dispune de o suprafață liberă cu dimensiunile 45 m x 30 m, pot fi incluse trei terenuri de antrenamet pentru volei.
Nivelul de iluminare a suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 300 lucși, competiții naționale și internaționale între 500 și 750 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de volei în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 8000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 3500 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Futsal este o variantă de fotbal, ce este jucat pe terenuri mai mici în sălile de sport multifuncționale, are la bază regulile de joc ale fotbalului, doar că echipele au mai puțini jucători, fiecare echipă având câte 5 jucători, 1 portar și 4 jucători de câmp.
Suprafața de joc este realizată în general din material sintetic cu un grad mediu de alunecare sau din lemn, dimensiunile terenului de futsal sunt cuprinse între 38 – 42 de metri pe latura lungă și 18 – 25 de metri pe latura scurtă, cu zona perimetrală de protecție de 1 metru pentru competițiile locale și de 2 metri pentru competițiile internaționale.
Înălțimea liberă deasupra suprafeței de joc este de minimum 4 metri, marcajele de pe terenul de joc au lățimea de 8 centimetri, porțile au deschiderea de 3 metri cu înălțimea de 2 metri, stâlpii au grosimea de 8 centimetri fiind vopsiti în două culori contrastante.
Fig. 6. Futsal – Sursă imagine: http://braziliansoccerschools.ca
Mingea este de formă sferică, realizată din materiale sintetice sau piele naturală, dimensiunea diametrului este cuprinsă între 62 și 64 de centimetri, cu o greutate care variază între 400 și 440 de grame.
Nivelul de iluminare a suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 300 lucși, competiții naționale și internaționale între 500 și 750 lucși.
Numarul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de futsal în sălile de sport multifuncționale, este stabilit in funcție de nivelul competițional: mai mare de 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 2001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Activități sportive cu racheta: tenis, tenis de masă, badminton
Tenisul este un sport care se joacă cu racheta, se poate juca între două persoane sau în două echipe de câte 2 persoane fiecare. Este un sport practicat de persoanele din toate categoriile sociale indiferent de vârstă sau sex. Un meci poate avea 3 seturi sau 5 seturi, în prima variantă jucătorul trebuie să caștige 2 seturi, iar în a doua variantă jucătorul trebuie să caștige 3 seturi ca să devină învingător.
Terenul de joc este dreptunghiular, pe această suprafață se poate juca 1 la 1 sau în echipe de câte două persoane. Dimensiunile terenului de joc sunt de 23,78 de metri pe latura lungă și 10,97 metri pe latura scurtă pentru jocul în echipă și 8,23 metri lățime pentru jocul la simplu. Terenul este împărțit în două zone egale de către un fileu cu înălțimea de 0,914 metri, plasa este realizată din material sintetic cu ochiuri mai mici decât dimensiunea diametrului mingiei de joc.
Terenul de joc are un spațiu de siguranță de minim 3,65 metri pe latura lungă și 6,40 metri pe latura scurtă, înălțimea liberă deasupra suprafeței de joc în sălile de sport multifuncționale este de 9 metri pentru competițiile internaționale și de 7 metri pentru competițiile naționale.
Suprafața de joc pentru tenis din sala de sport multifuncțională este amovibilă, realizată din covoare sintetice.
Mingea de tenis este de culoare galbenă fluorescentă, acoperită cu o pâslă fibroasa din material sintetic care iși modifică proprietațile aerodinamice, fiecare mingie are o linie curbă trasată pe suprafață. Diametrul mingiei de tenis este cuprins între 6,54 și 6,86 centimetri cu o greutate care variază între 56 și 59,4 de grame.
Fig. 7. Tenis – Sursă imagine: http://en.wikipedia.org/wiki/2004_Summer_Olympics
Nivelul de iluminare al suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 200 lucși, competiții locale 300 lucși, competiții naționale și internaționale între 500 și 750 lucși .
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de tenis în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de peste 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Tenisul de masă numit și ping-pong este un sport în care 2 sau 4 jucători lovesc o mingie foarte ușoară cu o paletă din lemn. Mingea este de formă sferică cu diamentrul de 40 milimetri și greutatea de 2,7 grame fiind realizată din material plastic, paleta este facută din 85% lemn, acoperită cu straturi de cauciuc cu grosimi cuprinse între 2 milimetri și 4 milimetri.
Jocul are loc pe o masă solidă cu lungimea de 2,74 metri și lățimea de 1,525 metri, poziționată orizontal la o înălțime de 76 centimetri față de pardoseală. Suprafața mesei de joc este împărțită în două zone egale de un fileu cu înălțimea de 15,25 cm, stâlpișorii care susțin fileul sunt scoși în afara mesei de joc cu 15,25 cm.
Marcajele de pe masa de joc au lățimea de 2 centimetri și sunt de culoare albă, făcând contrast puternic cu culoarea închisă de pe suprafață de joc.
Zona în care se află masa de joc are un spațiu perimetral de protecție de 2,5 metri și înălțimea liberă este de 8 metri la competițiile internaționale, 6 metri la competițiile naționale și la cele județene 4,5 metri. Punctele sunt obținute de jucători atunci când adversarul nu reușește să întoarcă printr-o lovitură mingea pe suprafața de joc opusă.
Fig. 8. Tenis de masă – Sursă imagine: http://gbtimes.com/life/who-wants-be-table-tennis-millionaire
Nivelul de iluminare al suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 500 lucși, competiții naționale și internaționale 700 lucși .
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de tenis de masă în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 8000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 2001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Badmintonul este un sport care se joacă cu racheta, se poate practica între 2 persoane sau între două echipe de căte 2 persoane fiecare. Jucătorii primesc puncte atunci când fluturașul este lovit cu racheta și acesta cade pe suprafața de joc a adversarului, jocul are trei seturi, iar jucătorul care acumulează primul 12 puncte caștigă, la sfârșitul primului set, jucătorii schimbă terenurile.
Fig. 9. Badminton – Sursă imagine: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1f/Badminton_Semifinal_Pan_2007.jpg
Fluturașul este realizat din material sintetic având o aerodinamică specială, deplasându-se prin aer diferit de o mingie de tenis, aripioarele creează rezistență în aer forțându-l să își reducă viteza foarte rapid.
Deoarece acest sport are un fluturaș care poate fi influențat de intensitatea vântului, această activitate sportivă se joacă la nivel competițional în săli de sport multifuncționale.
Terenul de joc este dreptunghiular cu dimensiunile laturii lungi de 13,4 metri și latura scurtă de 5,18 metri pentru jocul simplu și 6,1 metri pentru jocul dublu, marcajele de pe suprafața de joc au lățimea de 4 centimetri fiind de culoare albă sau galbenă.
Suprafața de joc este realizată din lemn sau material sintetic, se evită folosirea betonului și a materialelor textile. Terenul de joc are o zonă de protecție perimetrală de minimum 2 metri pentru competițiile internaționale și de minimum 1,5 metri pentru competiții locale, înălțimea liberă deasupra suprafeței de joc este de 8 metri atât pentru competițiile internaționale cât și pentru competițiile naționale.
Plasa care împarte terenul în două zone egale se află la înălțimea de 1,55 metri față de suprafața de joc fiind realizată din material sintetic de culoare neagră, lățimea este de 76 centimetri și lungimea de 6,1 metri, ochiurile din plasă având latura de minimum 1,5 centimetri și maximum 2 centimetri.
Nivelul de iluminare al suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 300 lucși, competiții naționale și internaționale între 500 și 750 lucși .
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de badminton în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de peste 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Atletică grea: box, lupte, culturism, haltere
Boxul este un sport de luptă practicat de profesioniști având echipamente speciale, activitatea sportivă desfășurându-se pe baza unor regulamente și sub supravegherea unui arbitru de teren. Luptătorii folosesc mănusi speciale pentru a asigura protecția oaselor mânii, ale feței, și protecția asupra danturii.
Activitatea sportivă se desfășoară pe un ring cu dimensiunile laturilor cuprinse între 5,5 metri și 7,3 metri, suprafața de luptă este delimitată de 3-4 corzi orizontale, fiecare cu diametrul cuprins între 3 centimetri și 5 centimetri foarte bine întinse pentru a preveni căderea luptătorilor de pe ring.
Fig. 10. Box – Sursă imagine: http://pixabay.com/en/boxing-boxers-ring-rope-ropes-89802/
Ringul de box este ridicat de la sol pe o platformă orizontală la cel mult 122 de centrimetri față de podea, toate corzile orizontale sunt acoperite cu un material textil moale pentru a proteja luptătorii de zgarieturi. Prima coardă este montată la 120 de centimetri, a doua la 90 de centimetri, a treia la 60 centimetri si a patra la 30 de centimetri înălțime față de podea, sunt de culoare roșie , albă, albastră.
Zona de siguranță din jurul ringului de box are o lățime minimă de 1 metru. Suprafața ringului de box este netedă și sigură fiind realizată din cauciuc cu grosimea minimă de 2,6 centimetri omologat de federația de box, podeaua trebuie să depașească suprafața de box cu minimum 70 de centimetri pe fiecare latură, această activitate sportivă nu poate avea loc pe o suprafață neuniformă. Pe trei laturi ale ringului de box se află câte o masă cu câte un judecator. Prezentatorii, cronometrorul, și alte persoane oficiale se află pe a patra latură, în jurul ringului există trei scări, două pentru sportivi și o scară pentru doctor.
Nivelul de iluminare al ringului de box este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 500 lucși, competiții locale 1000 lucși, competiții naționale și internaționale 2000 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de box în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 500 și 1000 de locuri.
Luptele profesioniste se desfășoară între două persoane din aceeași categorie de greutate (există 9 categorii de greutate), într-o zonă din sala de sport multifuncțională special amenajată (cușcă în formă de octogon) pe baza unor regulamente aprobate de federație, fiind supravegheați de un arbitru.
Cușca are 2 intrări/ieșiri opuse, este alcatuită din 8 laturi din plasă metalică acoperită cu un strat negru de vinil, plasa are înălțimea de 1,82 metri, suprafața de luptă având un diametru de 9,8 metri. Suprafața de luptă este netedă și sigură, se află la 1,2 metri față de podea fiind realizată din cauciuc cu grosimea de minimum 3,5 centimetri omologat de federație, această activitate sportivă nu poate avea loc pe o suprafață neuniformă.
Fig. 11. Lupte in cușcă în formă de octogon – Sursă imagine: http://rd8zone1.roundeight.netdna-cdn.com/
Cușca are în jurul ei o zonă de siguranță de minimum 3 metri lățime, o înălțime liberă de minimum 3,5 metri. Suprafața de lupta și cea de siguranță sunt din același material având aceeași grosime.
Luptatorii din cușca folosesc mănuși speciale din piele naturală sau cauciuc fiind foarte ușoare (între 110 grame și 170 de grame), șort și protecție a danturii.
Luptele se pot desfășura și în afara unei cuști, suprafața de luptă poate fi circulară sau dreptunghiulară fiind delimitată prin marcaje colorate, sau prin diferențe de culoare ale suprafețelor de cauciuc, se aplică aceleași principii ca și la luptele în cușcă.
Zona de siguranță perimetrală în acest caz este de 2 metri, cercul în care se desfașoară activitatea sportivă are diametrul de 13 metri și o inalțime liberă de 3,5 metri, luptătorii folosesc aceleași echipamente ca și la luptele în cușcă.
Nivelul de iluminare al ringului de box este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 500 lucși, competiții locale 1000 lucși, competiții naționale și internaționale 2000 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de lupte profesioniste în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 4000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele judetene între 500 si 1000 de locuri.
Fig. 12. Lupte pe suprafață circulară – Sursă imagine: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Olympic_Freestyle_Wrestling_at_Excel_-_96kg_Gold_Medal_Match_001.jpg
Culturismul presupune dezvoltarea progresivă a musculaturii corpului cu ajutorul greutăților metalice și a echipamentelor speciale pentru această activitate sportivă. Majoritatea competițiilor de culturism se desfășoară în sălile de sport multifuncționale și au trei etape principale.
Prima etapă este cea în care concurenții se întâlnesc și li se citesc regulile de desfășurare a tuturor probelor, li se explică cum trebuie să meargă pe scenă, cum trebuie să aiba poziția corpului în timpul jurizării, judecătorii le prezintă și metodele de judecată.
A doua etapă din competiție se desfășoară în a doua zi de dimineață, se numeste faza preliminară a concursului și constă în adunarea tuturor concurenților dintr-o categorie pe scenă în fața judecătorilor. Apoi judecătorii îi pun pe concurenți să treacă printr-o serie de poziții și sunt chemați în față unul câte unul pentru o mai bună judecare a performanțelor atinse de culturiști, în această etapă fiecare concurent primește din partea judecătorilor o notă.
Fig. 13. Concurs de culturism
Sursă imagine: http://hugenasser.com/interview/robson-interviews/part-six/
Ultima etapă din competiția de culturism se ține seara, în aceeași zi cu a doua etapă, în această fază a competiției se adună majoritatea spectatorilor, fiecare culturist intră pe scenă individual și iși face programul de prezentare al corpului, a performanțelor atinse în urma antrenamentelor.
Sălile de sport multifuncționale au zone special amenajate pentru partea de culturism, cu suprafețe orizontale antiderapante, dure ce rezistă la impactul cu greutațile metalice, dar și la greutatea echipamentelor sportive amplasate pe această suprafață. Suprafețele verticale sunt și ele foarte dure, fiind capabile să reziste la impactul cu echipamentele sportive de specialitate.
Nivelul de iluminare al platformei de culturism este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 500 lucși, competiții locale 1000 lucși, competiții naționale și internaționale 2000 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de culturism în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 1500 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 501 și 1000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 50 și 100 de locuri.
Haltere – această activitate sportivă este compusă din 3 probe, concurenții fiind grupați pe categorii de vârstă și de greutate.
Prima probă este cea în care concurentul folosește o presă pentru picioare, a doua probă presupune ridicarea halterei metalice din poziție de șezut a corpului în poziție verticală (genuflexiuni), a treia probă constă în ridicarea unei haltere de la podea la șolduri (îndreptări).
Toate probele sunt susținute în fața unui juriu specializat format din arbitri, cronometrorul, controlorul tehnic, directorul competiției, medic, secretarul tehnic (oficial al federației), responsabilii de scor și responsabilul cu anunțurile. Fiecare concurent are dreptul în general la trei sau patru încercări pentru fiecare ridicare în funcție de categoria din care face parte.
Suprafața pe care se desfasoară această activitate sportivă este orizontală, solidă, acoperită cu un material care nu permite alunecarea, dimensiunile platformei sunt cuprinse între 2,5 x 2,5 metri și maximum 4 x 4 metri.
Echipamentele sportive utilizate în astfel de activități sportive sunt metalice și omologate de federația română de powerlifting, bara metalică va fi înlocuita în timpul concursului doar atunci cand îsi schimbă forma. Bara metalică are lungimea maximă de 2,2 metri, diametrul este de maxim 29 de milimetri și minimum 28 de milimetri având o greutate de 25 de kilograme, suprafața de pe bara metalică unde are loc contactul cu mâinile concurentului este striată pentru a preveni alunecarea acesteia în timpul ridicării.
Fig. 14. Ridicări halteră, olimpiadă
Sursă imagine: http://mcthrows.com/wp-content/uploads/2014/02/snatch-sequence.jpg
Discurile metalice sunt atașate pe bara metalică și au greutatea cuprinsă între 1,25 de kilograme și maxim 50 de kilograme.
Presa pentru picioare are o structură metalică capabilă să reziste la încărcări mari și la forțele generate de utilizator în timpul probei, fiind aprobată de federația română de powerlifting.
Presa are lungimea de minimum 1,22 metri și lățimea de minimum 29 de centimetri și maximum 32 de centimetri, înălțimea de minimum 42 de centimetri și maximum 45 centimetri de la podea, înălțimea minimă a suporților barei este 75 de centimetri și maximum 110 centimetri.
Nivelul de iluminare a platformei de haltere este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 500 lucși, competiții locale 1000 lucși, competiții naționale și internaționale 2000 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de haltere în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 1500 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 501 și 1000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele judetene între 50 și 100 de locuri.
Arte marțiale – activitatea sportivă de contact, cu acțiune defensivă și/sau ofensivă, este practicată de profesioniști în spații special amenajate din sălile de sport multifuncționale.
Artele marțiale Judo și Karate au un caracter defensiv și sunt usor de învățat și de aplicat, aceste activități sportive se desfășoară pe baza unor regulamente și sunt supravegheate de arbitri.
Activitațile sportive de contact au o popularitate mare, și se practică între doi luptători, nivelul de performanță al fiecarui luptător poate fi observat după culoarea centurii (alb-începător, negru-expert).
Artele marțiale pot fi de contact ușor, mediu și de full contact și se desfășoară fără echipamente de protecție ale mâinilor sau ale feței spre deosebire de box și luptele corp la corp.
Exemple de arte marțiale care pot avea loc în sala de sport multifuncțională: Kung Fu ( este promovată viteza, forța având un loc secundar), Tae Kwon Do ( lovituri puternice cu piciorul), Judo ( are la bază lupta la sol, creearea instabilității adversarului prin prize), Muay Thay ( sport de contact foarte agresiv având tehnici mortale), Bokator ( asemănător cu Muay Thai), Jiu Jitsu Brazilian (luptă la sol prin imobilizare și ștrangulare), Kickboxing (se pune accent pe loviturile cu piciorul), Cross-training ( combinare de stiluri de luptă într-un spațiu închis).
Suprafața de joc are dimensiunea de minimum 9 x 9 metri și maximum 10 x 10 metri, există o zonă perimetrală de siguranță cu lațimea de 3 metri, înalțimea liberă este de 3,5 metri iar suprafața de luptă este din spumă de poliuretan la fel ca și suprafața zonei de siguranță.
Fig. 15. Concurs de Karate – Sursă imagine: http://en.rocketnews24.com/2014/05/09/karates-long-fight-to-make-the-2020-tokyo-olympic-games/
Nivelul de iluminare al spațiului pentru artele marțiale este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 500 lucși, competiții locale 1000 lucși, competiții naționale și internaționale 2000 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de arte martiale în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 1500 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 501 și 1000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 50 și 100 de locuri.
Gimnastica este o activitate sportivă ce implică flexibilitatea, agilitatea, puterea musculară, puterea psihică, coordonarea, eleganța, echilibrul și controlul. Această activitate sportivă este împarțită în două categorii: gimnastică artistică și gimnastică ritmică.
Gimnastică artistică cuprinde proba la sol, exercițiile pe calul cu mânere, pe calul de sarituri, exercițiile la inele, la barele paralele, la bara fixă, la bârna de echilibru și la barele inegale.
Gimnastica ritmică este o combinație de dansuri, artă și sport, sunt prezente în această activitate sportivă elemente din balet, obiectele folosite în desfășurarea acestei activități sportive sunt: coarda, mingea, cercul, panglici și bețele lungi groase. Zona de siguranță în jurul suprafeței de activitate este de 50 centimetri lățime perimetral, înălțimea liberă deasupra suprafeței de joc este de 8 metri.
Fig. 16. Proba la bârnă
Sursă imagine: http://fashionnow.website/olympic-gymnastics-beam/
Suprafața pe care se desfășoară aceste activitați sportive are dimensiunea laturii lungi de 44 de metri și latura scurtă de 29 de metri. Suprafața de joc pentru bărbați este separată de suprafața de joc folosită de femei, toate probele se desfășoară pe un podium orizontal aflat la 90 de centimetri, 100 de centimetri, sau 110 centimetri față de pardoseală.
În jurul podiumurilor există zone de circulație cu lațimea de minimum 2 metri, iar în jurul fiecarui echipament sportiv, sunt zone de protecție cu lățimi diferite în funcție de tipul exercițiului, aceste zone au suprafața realizată, din același material ca și podiumul.
Zona de protecție pentru calul de sărituri este de 6 metri pe lungime și 2,5 metri pe lățime, calul cu mânere are zona de protecție de 2 metri lățime pe fiecare latură a echipamentului, barele paralele au o zonă de protecție de 3 metri perimetral în jurul ariei de activitate, bara fixă are zona de protecție de 6 metri în lungime și 2,5 metri lățime.
Zona de protecție pentru suprafața pe care se desfășoară proba la sol este de 1 metru pe fiecare latură, zona cu inele are 4 metri în lungime și 2,5 metri pe laterale, bârna de echilibru are 4 metri în lungime și 3 metri în lateral, barele inegale au zona de protecție de 5 metri în lungime și 1,5 metri pe laterale, înălțimea liberă deasupra suprafeței de joc este de 6,5 metri.
Nivelul de iluminare a platformei de gimnastică este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 500 lucși, competiții naționale și internaționale 750 lucși.
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de gimnastică, în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 501 și 1000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 50 și 100 de locuri.
Scrima este o activitate sportivă ce implică confruntarea între două persoane având posibilitatea alegerii între trei arme: floretă, spadă, sabia. Se desfășoară pe o suprafața lungă nealuneacoasă cu lungimea de 14 metri pentru floretă, 18 metri pentru spadă si 24 de metri pentru sabie. Lațimea pistei este de minimum 1,5 metri, există o zonă de protecție la capetele acesteia de minimum 1,5 metri lungime și pe laterale de 1 metru, înălțimea liberă deasupra suprafeței de joc este de 3,5 metri. În cazul în care există mai multe piste paralele zona de siguranță între ele este de minimum 2 metri.
Nivelul de iluminare a platformei de haltere este setat în funcție de tipul competiției și este masurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 500 lucși, competiții naționale și internaționale 700 lucși.
Fig. 17. Concurs de scrimă
Sursă imagine: http://www.sportclasic.ro/ro/Lotul-Romaniei-pentru-Europenele-de-scrima/
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de scrimă în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 2000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele județene între 501 și 1000 de locuri.
Atletică ușoară (aruncarea greutății, sărituri, alergări).
Aruncarea greutății se face de pe o suprafață aderentă circulară cu diametrul de 2,5 metri aflată într-o cușcă din plasă metalică având o singură intrare/ieșire. Suprafața pe care se aruncă greutatea, are lungimea de 25 de metri cu un unghi al deschiderii de 34,92 de grade.
Săriturile care se pot desfășura în sălile de sport multifuncționale sunt grupate în 4 categorii:
Saritura la înălțime se face din alergare sărind peste o bară orizontală, aflată deasupra unei suprafețe de contact, din cauciuc cu lungimea de 6 metri și lățimea de 4 metri minimum, distanța de la punctul de start și saritură este de maximum 25 de metri.
Saritura cu prajina se face din alergare cu o prajină din fibră de sticlă sau fibră de carbon, pista de alergare are lungimea de minimum 40 de metri, până la punctul în care se face saritura și lațimea de 1,22 metri, suprafața din cauciuc pe care cade atletul are latura de minimum 6 metri.
Zona în care se fac săriturile are o înațime liberă de minimum 9 metri deasupra podelei.
Alergările se fac pe piste cu lățimea de 1,22 metri, o zona de siguranță are lățimea de 1 metru.
Nivelul de iluminare al suprafeței de joc este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 200 lucși, competiții locale 300 lucși, competiții naționale și internaționale 500 lucși, iar zona de finish are un iluminat special cu 2000 de lucși.
Fig. 18. Saritură la înălțime
Sursă imagine: http://www.csmonitor.com/The-Culture/Family/2012/0808/Olympic-moms-13-mothers-compete-for-Team-USA/Amy-Acuff-High-Jump
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării competițiilor de atletică ușoară, în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 3000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele judetene între 500 și 1000 de locuri.
Echitația este o activtate sportivă ce implică calăritul cailor la un nivel profesionit, pe baza unor regulamente ale federației. Activitatea se desfășoară pe o suprafață acoperită cu nisip, pe care calarețul execută o serie de probe (sărituri peste obstacole, defilare în fața juriului, dresaj sportiv pe muzică, întreceri, voltije).
În cazul în care această activitate sportivă are loc într-o sală de sport multifuncțională, se poate utiliza atât terenul de bază cel de handbal cu dimensiunile de 40 x 20 metri, cât și suprafața extinsă destinată probelor de gimnastică, având dimensiunile de 44 x 29 de metri.
Obstacolele amplasate pe suprafața de nisip, pe care se desfășoară probele de echitație, sunt din materiale sintetice ușoare sau din lemn, pentru a proteja de accidentări atât calul cât și calărețul.
Nivelul de iluminare al suprafeței de echitație este setat în funcție de tipul competiției și este măsurat la 1 metru față de suprafața de joc: antrenament 300 lucși, competiții locale 500 lucși, competiții naționale și internaționale 700 lucși, iar zona de finish are un iluminat special cu 2000 de lucși.
Fig. 19. Concurs de echitație – Sursă imagine:
http://www.andre-chevalley.com/news-et-events/csi-w-concours-hippique-de-geneve-2007
Numărul minim de locuri pentru spectatori necesar desfășurării concursurilor de echitație în sălile de sport multifuncționale, este stabilit în funcție de nivelul competițional: mai mare de 5000 de locuri în cazul competițiilor internaționale, între 1001 și 2000 de locuri pentru competițiile naționale, iar pentru cele judetene între 50 și 500 de locuri.
2.4 Descrierea activităților socio-culturale
În sala de sport multifuncțională se pot organiza nu numai activități sportive ci și activități socio-culturale cum ar fi: expoziții, concert, conferințe, licitații, congres.
“SOCIOCULTURÁL, -Ă, socioculturali, -e, adj. Referitor la raportul dintre cadrul social și particularitățile culturale, cum sunt tradițiile, moravurile, mentalitățile etc. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. socioculturel, engl. sociocultural.”
Expozițiile se pot organiza în sălile de sport multifuncționale, ocupând parțial sau total suprafața terenului de joc, în funcție de complexitatea expoziției.
Aceste expoziții organizate în sala de sport multifuncțională pot fi din diferite domenii, cultură, știință, agricultură, alimentație, auto-moto, sport, IT, având la dispoziție suprafața cuprinsă între 1012 mp și 1300 mp.
Expozițiile se pot organiza în sala de sport multifuncțională în spații special amenajate din structuri ușoare, mobile sau în spații deschise cu un un traseu stabilit de către organizatori.
Nivelul de iluminare poate varia în funcție de tipul expoziției fiind stabilit de către organizatori.
Concertul în sălile de sport multifuncționale reprezintă un eveniment important deoarece implică luarea de măsuri speciale în cadrul organizării interioare, dar și datorită prezenței unui număr mare de spectatori.
În sala de sport multifuncțională se instalează structura metalică a scenei pe una din laturile scurte ale sălii, spectatorii fiind poziționați pe restul de 3 laturi dar și pe suprațata terenului de joc.
Fig. 20. Concert în sală de sport multifuncțională
Sursă imagine: http://www.nationmultimedia.com/business/Impact-sees-Bt120m-revenue-from-concerts-30199650.html
Pentru o acustică bună sala este echipată cu materiale fonoabsorbante, sub forma unor plăci decorative din spumă de poliuretan melaminică, cuburi fonoabsorbante pentru tavane, cilindri, vele fonoabsorbante și cu scaune din material fonoabsorbant, iar unele elemente nestructurale sunt placate tot cu materiale fonoabsorbante.
În cazul concertelor se introduce în sală un număr de scaune suplimentare pe suprafața de joc dar și echipamente electronice speciale, necesare desfășurării concertelor, iar nivelul de iluminare din sală este setat în funcție de cerințele organizatorilor.
Conferințele organizate în sala de sport multifuncțională pot fi din diferite domenii, artă, știință, politică, sport având ca scop expunerea unor idei și schimbarea de informații între participanți.
În cadrul conferițelor internaționale organizate, în sala de sport multifuncțională, numărul celor prezenți poate fi mai mare de 7000 de persoane, nivelul de iluminare este setat în funcție de cerințele organizatorilor.
Licitațiile organizate în sala de sport multifuncțională au ca scop vânzarea de obiecte către persoanele care au oferit prețul cel mai mare într-un cadru bine organizat.
În sălile de sport multifuncționale se pot organiza licitații pentru obiecte de artă, automobile, electronice, mobilier, imobialiare, animale, etc având la dispozitie suprafața cuprinsă între 1012 mp și 1300 mp.
Nivelul de iluminare este stabilit de către organizator, iar numărul participanților la acest eveniment variază în funcție de importanța licitațiilor.
“Congres – CONGRÉS, congrese, s. n. 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, științific, cultural etc.”
Atunci cand se organizeaza un congres national in sala de sport multifunctionala numarul celor ce participa la eveniment poate fi mai mare de 6000-8000 de persoane, iar nivelul de iluminare este stabilit de catre organizatori.
2.5 Factorii economici;
“ECONÓMIC, -Ă, economici, -ce, adj. 1. Care aparține economiei, privitor la economie; economicesc. 2. (Și adverbial) Care cere puține cheltuieli, care permite economii; ieftin, convenabil, economicos. – Din fr. économique.”
Sportul este recunoscut ca fiind parte importantă a economiei globale, beneficiind în ultimii ani de o dezvoltare rapidă a construcțiilor sportive datorită progresului tehnologic, economic și de faptul că societatea modernă a conștientizat avantajele practicării sportului. Sportul reprezintă un sector economic foarte important, la nivelul țărilor aducând în medie un plus de 1-3% la produsul intern brut, fiind un motor de dezvoltare al economiei.
Marea provocare pentru țările dezvoltate, este aceea de a face din sport o parte economică importantă, din care populația să aiba parte de bunăstare economică pe termen lung. În unele țări sportul nu este văzut ca un element important al economiei și al societății, ceea ce arată că importanța la nivel social, economic și educational nu este încă globală.
Sportul contribuie la dezvoltarea economică creeând locuri de muncă, stimulează activitățile economice, și totuși în ultimii ani se poate observa că avantajele economice sunt pe termen scurt, sportul înca nu și-a arătat toate beneficiile pentru țări și populație.
Organizarea unui eveniment sportiv major (Olimpiada, competiții internaționale, naționale etc.) este o mare oportunitate pentru economia locală, miile de persoane ce sunt prezente la aceste evenimente sportive vor cheltui bani pe alimente, articole sportive, cazare și transport. Sportul nu poate ridica singur economia unei țări, dar poate fi o unealtă de schimbare a societății și un catalizator la nivel economic.
Competițiile sportive internaționale desfașurate în interiorul sălilor de sport multifuncționale ce sunt transmise prin intermediul mass-media pe tot globul, contribuie semnificativ la îmbunătățirea laturii economice a sportului.
Marile competiții sportive internaționale precum Olimpiada se adresează atât publicului cât și companiilor comerciale, guvernelele din țările gazdă încurajează promovarea competițiilor sportive, prin intermediul mass media, aceste guverne susțin construcția de noi săli de sport multifuncționale, stadioane și bazine de înot olimpic de pe urma cărora vor beneficia de noi taxe și impozite.
În cadrul competițiilor sportive internaționale, naționale, locale organizate în sălile de sport multifuncționale sunt prezenți sponsori ce produc echipamente sportive și își fac reclamă prin panourile publicitare din sală și prin echipamentele sportive purtate de către jucători în timpul competițiilor. O parte din sponsorii prezenți la competițiile sportive, fac parte din industria echipamentelor sportive și din industria alimentației publice.
Competițiile sportive desfășurate în sălile de sport multifuncționale, generează o serie de activitați economice, atât în interiorul sălilor cât și în afara lor.
Construcția unei săli de sport multifuncționale, se face pe baza studiului tehnico-economic ce conține: datele generale, descrierea activității ce necesită finanțare, graficul de realizare a investiției, caracteristicile construcției, proiectul sălii de sport multifuncționale, date despre amplasament, evoluția investiției, durata execuției.
“Investițiile mixte sau private au existența strict condiționată de nivelul participării, de încasări, studiul prealabil al zonei de amplasare fiind obligatoriu”
În urma începerii construcției unei săli de sport multifuncționale, apar noi locuri de muncă atât în timpul procesului de construcție cât și după finalizare.
Datorită situației economice din ultimii ani, arhitecții au adoptat soluții ingenioase în cazul sălilor de sport multifuncționale, pentru a putea găzdui în interiorul lor cât mai multe activități sportive și socio-culturale, nemaifiind nevoie de noi investiții în alte construcții cu o singură funcțiune sportivă.
Trebuie încurajată construcția de săli de sport multifuncționale, la nivelul orașelor în zonele cu ansambluri de locuințe colective și individuale deoarece sportul nu este doar o industrie ci și un motor de dezvoltare la nivel social și economic. Sportul este o piață în care oamenii, activitățile comericale, și organizațiile sunt implicate în promovarea și organizarea activităților sportive.
Potențialul economic al sportului este îmbunătățit prin organizarea evenimentelor sportive, fabricarea și vânzarea produselor necesare evenimentelor sportive și prin construcția bazelor sportive în orașe. Bazele sportive pot să aiba în componența lor stadioane, săli de sport multifuncționale, săli de sport de antrenament, bazine de înot, terenuri de antrenament în aer liber, piscine în aer liber, piste de alergare.
Pe lânga faptul că sportul este un element economic în sine, contribuie la creșterea randamentului populației la locul de muncă prin practicarea sportului, îmbunătațind astfel productivitatea și economia companiilor. Sportul are un impact direct asupra medicinei, reducând semnificativ numărul persoanelor cu probleme de sanatate, astfel apare o scădere a cheltuielilor în domeniul sanătății.
Activitățile sportive practicate de oameni în sălile de sport multifuncționale contribuie la creșterea economică, prin dobândirea unui set de abilități psihice și fizice esențiale la locul de muncă (lucrul în echipă, conducere, disciplina, respectul).
Factorii care duc la creșterea prețului realizării unei săli de sport multifuncționale sunt: forma, mărimea și calitatea finisajelor. Sălile de sport multifuncționale cu un număr mai mare de 10000 de locuri au costul construcției mult mai mare față de sălile de sport ce au sub 10000 de locuri, creșterea prețului fiind generată de deschiderea mare a acoperișului și a inalțimii libere din interior, astfel sunt adoptate măsuri speciale în cazul proiectării și construirii structurii acoperișului.
Uneori costurile mari pentru realizarea structurii unei săli de sport multifuncționale pot fi reduse cu ajutorul unei analize asupra materialelor, astfel se ajunge la concluzia că pentru o sală de sport multifuncțională cu deschidere mare, este mult mai economică realizarea structurii acoperișului din oțel de înaltă rezistență. Utilizarea oțelului de înaltă rezistență ca material pentru structura acoperirii a dus la reducerea greutății totale cu 30% și la scăderea costului total al construcției cu 14%.
Cererea fară precedent pentru construcția de săli de sport multifuncționale a dus la dezvoltarea programelor pentru calcularea elementelor structurale, astfel s-a ajuns la o proiectare rapidă a structurii.
Datorită capacității economice pozitive a sălilor de sport multifuncționale, în ultimii ani cererea pentru construcția de noi săli a crescut semnificativ la nivel global.
3. Sisteme constructive
3.1 Structuri cu deschideri mari
“STRUCTÚRĂ, structuri, s. f. I. 1. Mod de organizare internă, de alcătuire a unui corp, a unui sistem; mod de asociere a componenților unui corp sau a unui întreg organizat, caracterizat prin forma și dimensiunile fiecărui element component, prin aranjarea lor unul față de celălalt și prin interacțiunile lor reciproce”.
Sălile de sport multifuncționale se află printre marile creații arhitecturale ale secolul XXI datorită dimensiunilor mari ale volumelor, ale componentelor structurale performante, datorită noilor tehnologii ce se regasesc în configurația arhitecturală, dar si a soluțiilor arhitecturale și structurale, sălile fiind folosite de un număr foarte mare de oameni. Aceste săli de sport multifuncționale au capacitatea de a schimba imaginea urbană, acționând ca un element catalizator pentru funcțiunile din zonă.
Soluțiile adoptate de către arhitecți în configurația arhitecturală a sălilor de sport multifuncționale și de către ingineri în cazul structurii permit crearea unor volume impresionante atât prin mărime cât și prin design.
Dezvoltarea sistemelor structurale a dus la aparția de noi săli de sport multifuncționale cu deschideri foarte mari ale structurii acoperișului și cu un număr foarte mare de locuri în interior, peste 15000, exemplul sălii de sport multifuncționale din Zagreb, Croația.
Arhitecții și inginerii folosesc în proiectarea noilor săli de sport multifuncționale oțelul de înaltă rezistență, material ce raspunde atât cerințelor structurale cât și cerințelor de sustenabilitate fiind un material rezistent, durabil și ușor reciclabil, nivelul de performanță și calitatea nu scad în urma proceselor repetate de reciclare.
Cea mai mare provocare structurală o reprezintă deschiderea mare a acoperișului sălilor de sport multifuncționale, fiind rezolvată cu ajutorul configurațiilor structurale ce cuprind grinzi simple, grinzi cu zăbrele, structuri spațiale, membrane întinse, cadre rigide, plăci curbate, arce, dom, bolți, structuri pe cabluri și alte tipuri de structuri ușoare.
Tipuri de sisteme structurale folosite la realizarea construcțiilor sportive cu deschideri mari ale acoperișului:
Sisteme structurale cu grinzi:
– grinzi din oțel (cadre metalice cu inimă plină, grinzi metalice cu inimă plină, grinzi cu zăbrele din oțel, grinzi cu zăbrele din oțel formate din segmente modulate, grinzi cu zăbrele spațiale, cadre plane cu zăbrele, cadre cu zăbrele spațiale, grinzi cu zăbrele în consolă, grinzi cu zăbrele suspendate, grinzi cu zăbrele pretensionate);
Stadionul olimpic din Beijing, China, proiectat de arhitecții Jacques Herzog și Pierre de Meuron, are două structuri independente, tribunele cu suportul lor din beton armat și acoperișul împreună cu fațada din grinzi cu zabrele spațiale din oțel de înaltă rezistență. Pe lângă aceste elemente structurale, există și o rețea de tuburi metalice în fațadă care formează imaginea unică a stadionului.
Un alt stadion care are sistemul structural format tot din grinzi cu zăbrele, spațiale din oțel de înaltă rezistență este Allianz Arena, fiind proiectat tot de arhitecții Jacques Herzog și Pierre de Meuron.
Sisteme structurale cu arce:
-arce cu zăbrele din oțel de inalta rezistenta
Stadionul Wembley din Londra, Anglia proiectat de arhitectul Norman Foster, are structura formată dintr-un arc cu zăbrele din oțel de înaltă rezistență, care susține acoperișul cu ajutorul unor cabluri metalice. Arcul metalic cu zăbrele are greutatea de 1500 de tone, diametrul de 7 metri, înălțimea de 135 metri și deschiderea de 315 metri, acesta susține prin intermediul unor cabluri din oțel acoperișul.
Stadionul din orașul Oita, Japonia proiectat de arhitectul Kisho Kurokawa, are un sistem structural metalic format din arce cu zabrele din oțel de înaltă rezistență, care permite retragerea parțială a acoperișului. Retragerea acoperișului se face cu un sistem mecanic pe cabluri din oțel, în doar 20 de minute.
-arce din otel de inalta rezistenta
Fig. 21. Stadionul olimpic din Atena, Grecia – Sursă imagine: http://en.wikipedia.org/wiki/Athens_Olympic_Sports_Complex#/media/File:OAKA_Olympic_Velodrome.jpg
Stadionul olimpic din Atena, Grecia, proiectat de arhitectul, inginerul de structură Santiago Calatrava, cuprinde 2 arce din oțel de înaltă rezistență cu deschiderea de 304 de metri, dispuse în lungul stadionului, fiecare având greutatea de 4000 tone . Arcele din oțel au înălțimea de 72 de metri, diametrul de 3,2 metri la partea superioară, iar la bază diametrul este de 3,6 metri, aceste arce susțin acoperișul cu ajutorul unor cabluri din oțel. Acoperișul susținut de arcele metalice are structura formată din grinzi cu lungimea de 25 metri, cablurile care fac legătura între arce și structura acoperișului au o lungime totală de 10000 metri.
Stadionul “Moses Mabhida” din Durban, Africa de Sud proiectat de firma de arhitectură Gerkan, Marg și partenerii, are structura formată din două arce metalice cu deschiderea de 350 metri, înălțimea de 106 metri cu greutatea totală de 2600 tone. Arcele sunt formate fiecare din 2 tuburi din oțel de înaltă rezistență cu diametrul de 5 metri, de aceste arce sunt ancorate cablurile din oțel ce susțin acoperișul. Acesta este compus din membrane cu teflon ce acoperă o suprafață totală de 4,6 hectare, membranele sunt susținute de cablurile din oțel cu diametrul de 95 milimetri.
-arce din lemn lamelar lipit (sala de sport multifuncțională din Nantes, Franța și sala de sport multifuncțională din Leiden, Olanda)
Deschiderea de 100 metri a acoperișului sălii de sport multifuncționale din Richmond, Canada, a fost realizată dintr-un sistem structural ce cuprinde arce din lemn lamelar lipit și rigidizări din oțel. Această deschidere a acoperișului cu structura din lemn lamelar lipit a sălii de sport multifuncționale este una din cele mai mari din lume, având 15 arce din lemn lamelar lipit dispuse la 14,3 metri distanță între ele, acoperind astfel o suprafață de 2,4 hectare.
Structuri cu grinzi suspendate ( sala de sport multifuncțională din Zagreb, Croația).
3.2 Elemente de sustenabilitate și durabilitate;
“SUSTENABILITATE (‹ engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare.”
Sala de sport multifuncțională creează un echilibru în jurul ei, prin sustenabilitate, conservând și refolosind resursele naturale, se utilizează materiale non-poluante, reciclabile, astfel se face economie de resurse financiare și energetice.
Sisteme de evaluare europene a nivelui de sustenabilitate: BREEAM ( British Research Establishment Enviromental Assessment Methodology), HQE(Haute Qualite Environnementale), BNB ( Bewertungssystem Nachhaltiges Bauen fur Bundesgebaunde), DGNB (GeSBC – German Sustainable Building Certificate), sistem de evaluare american LEED (Leadership in Energy and Enviromental Design), sistem de evaluare Australian Green star.
Sălile de sport multifuncționale pot să contribuie la reducerea consumului de energie și la scăderea emisiilor de carbon, aceste lucruri se pot realiza prin tehnologie, dar și prin schimbarea gândirii și acțiunilor umane. Sălile de sport multifuncționale vor fi proiectate pe principiul zero emission, având închiderea exterioară din două straturi, pentru a limita pierderile de caldură.
Principiul energiei regenerabile este luat în considerare, în cazul sălilor de sport multifuncționale, prin instalarea de panouri fotovoltaice, turbine eoliene, sisteme de iluminat, încălzire și de ventilare, acestea contribuind la reducerea consumului de energie electrică și de gaze naturale.
“O clădire sustenabilă se realizează prin conformarea și proiectarea clădirii în ansamblu și la nivel de detaliu astfel încât să existe o conlucrare mediu natural-mediu construit, prin care mediul să nu fie agresat de clădire iar clădirea să fie potențată de elementele de mediu”
Sălile de sport multifuncționale trebuie să asigure spectatorilor acces la transportul în comun dar și locuri de parcare pentru cei care se deplasează cu mașina personală. În cazul sălilor de sport multifuncționale se alege un amplasament, aflat într-o zonă cu un număr mare de locuitori și în apropierea unei rețele de transport în comun, astfel se reduce numărul de automobile folosite de către spectatori și se încurajează folosirea aleilor pietonale.
Terenul pe care este amplasată sala de sport multifuncțională, va avea alei pietonale și spații verzi, ce contribuie la regenerarea oxigenului din oraș, pentru menținerea spațiilor verzi se folosesc sisteme de irigare performante, ce contribuie la reducerea consumului de apă. Irigarea spațiilor verzi presupune folosirea unei cantități mari de apă, se recomandă folosirea unor plante care se adaptează condițiilor climatice din zonă, plante indigene care nu au nevoie de irigații. În cazul în care unele plante necesită irigare, se instalează un sistem de irigare cu picurator și se folosește apa gri stocată în bazine.
Alegerea unui amplasament sutenabil pentru sălile de sport multifuncționale contribuie la reducerea extinderii urbane, oferă posibilitatea folosirii transportului în comun din zonă, astfel se reduc semnificativ emisiile de CO2.
Utilizarea eficientă a apei necesare activităților din interiorul sălii de sport multifuncționale (dușuri, lavoare, bucătării, toalete), se poate realiza prin folosirea apei meteorice (apa gri), la grupurile sanitare și prin instalarea unor sisteme de verificare a cantității de apă folosită (se detectează scurgerile de apa din instalații).
Apa meteorică este captată de pe acoperișul sălii de sport și este stocată în bazine, aflate în subsolul sălii, apoi este folosită la grupurile sanitare, contribuind astfel la reducerea consumului de apă cu 40%.
Echiparea sălilor de sport multifuncționale cu conducte pentru instalații sanitare performante, care nu modifică proprietațile chimice ale apei, acestea trebuie sa fie etanșe la imbinări, flexibile, să reziste la coroziune, calcar și la impact.
Sălile de sport multifuncționale au un număr mare de toalete, lavoare, și pisoare, sala având un consum foarte mare de apă (la 8000-10000 de locuri pentru spectatori sunt necesare 280 lavoare, 300 scaune wc și 160 pisoare), pentru a se reduce cantitatea de apă utilizată de grupurile sanitare, se vor instala echipamente sanitare ce au un consum redus de apă, fiind echipate cu sisteme de control a apei utilizate. Sălile de sport multifuncționale care au aceste sisteme și echipamente sanitare în dotare, împreună cu sistemele de stocare a apei meteorice, ajung să facă economie de apă de pană la 60-80%.
În cadrul proiectării unei săli de sport multifuncționale, se ia în considerare instalarea unor echipamente de răcire și încalzire ce pot să funcționeze cu apa meteorică stocată în bazine.
Reducerea consumului de energie în cazul sălilor de sport multifuncționale, se poate realiza și prin dimensionarea corectă a acesteia, prin reducerea pierderilor de caldură cu ajutorul unei izolații performante, instalate corect, prin instalarea unor echipamente de răcire și încălzire eficiente energetic, utilizarea energiei solare, eoliene, ventilarea și iluminarea naturală a circulațiilor orizontale. Adoptând aceste măsuri sălile de sport multifuncționale, contribuie la reducerea emisiilor de CO2, deasemenea scad și costurile de întreținere.
Elemente ce contribuie la eficiența energetică:
-resursele naturale – soarele pentru încalzire și iluminare, vântul pentru răcire și ventilare;
-orietarea corectă a sălii;
-alegerea materialelor;
-amplasarea corectă a zonelor vitrate, astfel încat iarna spatiile din interior să fie călduroase și vara răcoroase;
Sălile de sport multifuncționale vor avea echipamente de iluminare performante (LED), afișaj electronic și echipamente în bucătării ce au un consum redus de energie electrică. Se poate face o economie, a energiei electrice folosite la iluminare prin instalarea în interiorul sălii de sport multifuncționale a unor senzori de mișcare. Circulațiile auto, aleile pietonale și spațiile verzi din jurul sălii de sport multifuncționale vor fi iluminate pe timp de noapte cu sisteme eficiente energetic de tip LED.
Echiparea sălii de sport multifuncționale cu echipamente ce folosesc energie regenerabilă solară și eoliană, contribuie la reducerea consumului de gaze naturale necesare încălzirii, a apei și a spațiului interior (panourile fotovoltaice și turbinele eoliene folosite la obținerea energiei electrice și panourile solare la obținerea apei calde).
Fig. 22. Turbine eoliene amplasate în jurul sălii de sport multifuncționale “Echo”, Liverpool, Anglia. Sursă imagine: http://www.accliverpool.com
Panourile fotovoltaice și cele solare sunt fixate pe acoperișul sălii de sport multifuncționale, turbinele eoliene sunt amplasate pe teren în jurul sălii sau pe structura acesteia.
Sălile de sport multifuncționale pot să aibă instalate echipamente, ce monitorizează și verifică cantitatea de energie utilizată, având ca scop indentificarea unor probleme din sistemul electric.
Încă din faza de proiectare arhitecții, caută soluții pentru reducerea cantităților de materiale folosite la construcție, și pentru utilizarea unor materiale, ce au un impact redus asupra mediului înconjurător.
Gestionarea materialelor, ce nu mai pot fi utilizate, rezultate din procesul de construcție a sălii de sport multifuncționale, are ca scop reducerea toxinelor din atmosferă, micșorarea spațiilor destinate depozitării deșeurilor și reducerea cantității de deșeuri rezultate din procesul de construcție, o parte din deșeurile rezultate pot fi reciclate și refolosite la alte construcții.
Dimensionarea corectă a sălii de sport contribuie la reducerea cantității de materiale folosite la construcția ei, stabilirea unui management de control asupra deșeurilor (selectarea deșeurilor pe categorii pentru a fi trimise la recilat).
Stabilirea unui management al achizițiior de materiale, se folosesc cât mai multe materiale reciclabile (materiale feroase, sticlă, lemn, pvc, etc.) și materiale de la furnizorii din zonă, facând astfel o economie a cheltuielilor făcute pe transportul materialelor. Materialele folosite la finisajele interioare, ce au în compoziție o cantitate mică de compuși organici volatili, îmbunătățesc calitatea spațiului interior și contribuie la aspectul ecologic al sălilor de sport multifuncționale.
Calitatea spațiului interior al sălilor de sport multifuncționale, poate fi îmbunătățită prin dotarea cu echipamente, ce asigură confortul termic, ventilarea și iluminarea. Iluminarea naturală a circulațiilor din sălile de sport multifuncționale, echiparea cu sisteme de reglaj a luminii artificiale, a căldurii și ventilării, prevenirea contaminării spațiului interior cu compusi chimici toxici generați de adezivii folosiți la pardoseli, tavane și la etanșarea conductelor, toate acestea contribuie la aspectul ecologic al sălii.
Sala de sport multifuncțională trebuie să ofere celor din interior lumină naturală, temperatură confortabilă, iluminare artificială și acustică bună, acești factori îmbunătățesc starea psihica și fizică a spectatorilor și a sportivilor.
Strategii pentru menținerea calității aerului din interior: interzicerea fumatului în sala de sport, fumatul fiind permis doar în zone special amenajate, instalarea echipamentelor de ventilare cu filtre performante capabile să asigure ventilarea întregii săli, instalarea sistemelor de monitorizare a nivelului de CO2, produsele chimice folosite la curațenie nu trebuie să fie toxice, adezivii fără solvenți, vopselele pentru pereți fără compuși organici volatili sau cu un conținut mic.
Datorită elementelor de sustenabilitate, sălile de sport multifuncționale își reduc consumul de energie cu 24%-50%, scad emisiile de CO2 cu 33%-39%, se reduce consumul de apă cu 40% și se reduce cantitatea de deșeuri generate de procesul de construcție cu 70%.
Arhitectul are rolul alegerii unui amplasament sustenabil, pentru sala de sport multifuncțională, se ocupă de eficiența energetică, stabilirea unei strategii a apei utilizate, calitatea aerului din interior, confortul din interior și de configurația arhitecturală a construcției sportive.
3.3 Materiale folosite, produse și subansambluri tehnologice;
Sălile de sport multifuncționale sunt realizate dintr-o varietate mare de materiale, metal, lemn, beton armat, membrane, cabluri din oțel (structuri ușoare), sticlă, beton pretensionat, produse pe bază de polimeri. Materialele utilizate la construcția și la finisajele interioare ale sălilor de sport multifuncționale sunt selectate pe baza criteriului calității, durabilității, rezistenței și a prețului.
O construcție multifuncțională are nevoie de materiale multifuncționale (materiale compozite), care să îndeplinească cât mai multe funcții nestructurale. Aceste materiale se pot folosi la izolarea termică, la hidroizolație, la instalațiile electrice, conservarea energiei și stocarea acesteia, monitorizarea temperaturii din interior cât și la finisarea spațiului din interior.
Închiderea exterioară a sălii de sport multifuncționale se poate realiza cu panouri metalice, colorate, perforate, dar există și posibilitatea placării cu lemn, această soluție fiind mai ieftină fața de cea cu panouri metalice perforate, placarea cu lemn necesită o întreținere mai atentă.
Pereții din interiorul sălii de sport multifuncționale se realizează fără muchii ascuțite, sunt finisați mat, fiind ușor de curațat și au suprafețe non-abrazive, aceștia trebuie să reziste la impactul cu echipamentele sportive și la impactul cu persoanele din interior.
Sunt folosite materiale fonoabsorbante pentru protecția acustică a spațiului din interior, sub forma unor plăci decorative din spumă poliuretan melaminică, cuburi fonoabsorbante pentru tavane, cilindri și vele fonoabsorbante.
Suprafața de joc trebuie să fie rezistentă la uzură, ușor de întreținut, non-alunecare. Arhitectul trebuie să țină cont că unele activități sportive (tenis, fotbal) au nevoie de o suprafață cu un grad de alunecare.
Stratul de uzură a suprafeței de joc poate fi monostrat (poliuretan), multistrat (poliuretan+pvc) sau parchet cu deformare repartizată din lemn masiv de stejar, castan, fag sau esențe exotice. Unele suprafețe orizontale trebuie să reziste la încărcări mari ale echipamentelor sportive dar și la deplasarea acestora în interiorul sălii de sport multifuncționale.
Vopselele lavabile folosite la interiorul sălilor de sport multifuncționale au proprietăți antimicrobiene (antiviral, antifungic, antibacterian), împiedică absorbția de praf, sunt rezistente la umezeală, iar culoarea suprafețelor orizontale trebuie să fie în contrast cu suprafețele verticale.
Fig. 23. Suprafață de joc din parchet din lemn masiv cu deformare repartizată.
Sursă imagine: http://www.am-sportsflooring.co.uk
Scaunele tribunelor din sala de sport multifuncțională au în compoziție “polipropilenă copolimer de înaltă densitate, cu protecție UV impotriva decolorării în timp, cu aditivi pentru asigurarea ignifugării.”
Sălile de sport multifuncționale utilizează energia solară (panouri fotovoltaice, panouri termosolare), energia eoliană ( instalarea unor turbine pe teren și/sau pe structura sălii).
Suprafața mare a acoperișului permite instalarea a numeroase panouri termosolare și fotovoltaice ce contribuie la scaderea consumului de energie electrică.
Încălzirea și ventilarea pot varia în funcție de anotimp și de activitățile sportive și socio-culturale care se desfașoară în interiorul sălii de sport multifuncționale.
Temperaturile necesare activităților sportive și activităților socio-culturale pe timp de iarnă sunt cuprinse între 13 și 22 grade Celsius, se pot folosi sistemele cu aer cald sau sistemele cu panouri electrice ce emit caldura radiantă, sau se poate folosi o combinație a acestor două sisteme. Aerul cald este potrivit sălilor de sport multifuncționale care nu reînoiesc aerul foarte des, panourile radiante oferă caldură instantă către punctele spre care sunt orientate fară a fi nevoie să fie ridicată temperatura ambientală.
Asigurarea ventilării și a răcirii spațiului din interior, se face cu echipamente performante, reînoirea aerului din interiorul sălii de sport multifuncționale, se face de 1-4 ori pe oră, în funcție de numărul de spectatori din sala de sport multifuncțională. Apa meteorica este captată de pe acoperișul sălii de sport și apoi, este stocată în bazine din polietilenă sau poliester armat cu fibră de sticlă.
3.4 Tendințe și evoluția sălilor de sport multifuncționale;
“TEHNOLOGÍE, tehnologii, s. f. 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. – Din fr. technologie.”
Dezvoltarea tehnologică a permis atât arhitecților cât și inginerilor, realizarea unor configurații arhitecturale și structurale ale sălilor de sport multifuncționale foarte spectaculoase, oferind totodată o imagine unică în oraș, dar și în interiorul sălii.
Dezvoltarea tehnologică a permis crearea unor săli de sport multifuncționale, ce au diversitate foarte mare în organizarea evenimentelor sportive și socio-culturale, îngloband numeroase funcțiuni ce pot fi accesate de public și atunci când nu se desfasoară evenimente în interiorul sălii (restaurante, cafenele, săli de forță, saună, magazine cu materiale sportive).
Tot datorită dezvoltării tehnologice noile săli de sport multifuncționale contribuie la scaderea nivelului de poluare prin utilizarea eficientă a resurselor (electricitate, gaze naturale, apă), având în componența lor sisteme și echipamente performante de încălzire, răcire, ventilare, luminare, sonorizare, afișaj electronic, stocare și control al apei. Dezvoltarea tehnologică a dus la apariția de noi materiale compozite mult mai eficiente, contribuind la îmbunătățirea materialelor existente, acestea putând fi reciclate sau reutilizate după demolarea sălii și contribuie la scăderea costului total al realizării unei săli de sport multifuncționale.
Tribunele telescopice cu structură metalică ce au la bază noile tehnologii contribuie la caracterul multifuncțional al sălilor de sport și permit mărirea numărului de locuri din sală atunci când este necesar.
Toate aceste elemente moderne și performante asigură o diversitate în organizarea a cât mai multor evenimente sportive și socio-culturale în sala de sport multifuncțională.
Fig. 24. Tribune telescopice.
Sursă imagine: http://www.archiexpo.com/prod/master-industrie/telescopic-stadium-seating-public-pools-65438-352403.html
Aceste schimbări au introdus variații în imaginea arhitecturală, folosind tehnologii noi, arhitecții creează structuri complexe, dar și compacte, care întruchipează ideea de simbol tridimensional ce servește scopului funcțional și, nu în ultimul rând, celui comercial.
Noile săli de sport multifuncționale au tendința să cuprindă cât mai multe activități sportive și socio-culturale, să adopte cele mai noi tehnologii din domeniul structural, al eficienței energetice și al echipamentelor ce asigură confortul utilizatorilor, totodată arhitecții acordă atenție sporită atât aspectului ecologic cât și laturii economice.
Dezvoltare sustenabilă – a reduce, a reutiliza, a recicla, folosirea resurselor regenerabile.
O parte din soluțiile sustenabile au fost concepute având la bază principiile din mediul natural, cum ar fi structurile realizate de termite care au ventilarea și încălzirea foarte eficientă. Elemente de sustenabilitate preluate de la structurile termitelor, se găsesc în Council House 2 din orașul Melbourne, Australia, construcție proiectată de arhitectul Mick Pearce.
Sălile de sport multifuncționale trebuie să fie rezistente, stabile, să ofere siguranță în caz de incediu, să corespundă criteriilor de igienă, sănătate, protecție a mediului, să fie sigure în timpul utilizării lor, să ofere protecție împotriva zgomotelor, să aibe o izolare termică performantă și să fie cât mai economice din punct de vedere al energiei utilizate.
Pe lângă aceste cerințe esențiale, sălile de sport multifuncționale pot să cuprindă elemente de sustenabilitate, care se află în legatură directă cu noile tehnologii.
Sălile de sport multifuncționale, pot fi dotate cu sisteme performante care asigură calitatea aerului din interior, eficiența energetică, încălzirea/răcirea spațiului interior, iluminarea naturală, umbrirea, utilizarea eficientă a apei, asigurarea sănătății utilizatorilor și nu în ultimul rând protejarea mediului natural. Aceste sisteme performante trebuie să asigure cerințele de sustenabilitate în timpul zilei, nopții, vara, dar și iarna.
Căldura stocată în structura de beton a sălii de sport multifuncționale pe timpul zilei poate fi eliminată noaptea, cu aerul rece care pătrunde în sală prin deschiderea automată a zonelor vitrate în funcție de nivelul temperaturii din interior, turbinele eoliene contribuie și ele la eliminarea căldurii stocate prin efectul de sucțiune.
Pe lângă energia electrică generată de turbinele eoliene, se poate obține și o ventilare corespunzatoare a spațiului din interior, printr-o rețea de conducte ce preiau aerul nociv din interior prin sucțiunea generată de turbine.
Se pot instala sisteme care mențin controlul asupra umidității din sala de sport multifuncțională, împreună cu senzori de monitorizare a nivelului de umiditate.
Instalarea unor sisteme performante de încălzire care funcționează cu biogaz (metan, hidrogen, bioxid de carbon), obținut din materie organică. (stație de biogaz în Județul Prahova), utilizarea energiei geotermale la încălzirirea spațiilor din sala de sport multifuncțională (depozite de apă geotermală în zona de Nord a Bucureștiului, Otopeni-Corbeanca, începerea construcției stației de furnizare a energiei în anul 2015).
Noi metode pentru reducerea consumului de energie și resurse utilizate în procesul de extragere a materiei prime, pentru realizarea materialelor necesare construcției unei săli de sport multifuncționale, aplicarea unor soluții noi în utilizarea și gestionarea materialelor.
Stabilirea unui plan de achiziție și stocare a materialelor necesare construcției unei săli de sport multifuncționale, utilizarea resturilor de materiale rezultate de la alte construcții, scăderea nivelului de pulbere generat de activitățile de pe șantier care poluează aerul și apa din jur.
Alegerea materialelor naturale locale împreună cu soluții de construcție sustenabile, evitarea utilizării materialelor care au un efect negativ asupra mediului înconjurător.
Se folosesc tot mai des panourile metalice prefabricate la închiderea exterioară a noilor săli de sport multifuncționale, fapt care duce la scăderea costului total al construcției, contribuind și la reducerea emisiilor de CO2.
Scăderea costului total al construcției și a impactului negativ asupra mediului, se poate realiza prin instalarea unităților grupurilor sanitate sub forma unor module prefabricate, ce vin asamblate direct din fabrică.
Dezvoltarea sustenabilă are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător, economiei și societății doar dacă se utilizează noile tehnologii, se respectă principiul precauției și prevenrii poluării asupra mediului înconjurător.
4. Rolul activităților sportive în societate
Sportul este un element polarizator în societatea modernă, având un rol important la niveul educației și culturii, societatea modernă a ajuns la concluzia că sportul nu trebuie să lipsească din instituțiile de învățământ, fiind un factor important în menținerea sănătății organismului, contribuind la dezvoltarea fizică și psihică a elevilor și studenților.
“Locul sportului de competiție nu este “grupul” ci “societatea”. În irezistibila evoluție, sportul de competiție a creat un nou tip de personalitate, un om la care dispoziția la eforturile cele mai extreme depinde din ce în ce mai mult de factori materiali, de tehnică socială și psihologică și de organizare.”
Sălile de sport multifuncționale sunt locuri importante pentru societate, ele reprezintă puncte în care sentimentele sunt amplificate, emoția, bucuria, supărarea, frustrarea, prin evenimentele sportive și socio-culturale organizate, deasemenea acestea sunt spații în care populația revine.
Evenimentele sportive sunt benefice pentru țările gazdă doar dacă încurajează locuitorii să participe la evenimente și ulterior echipele locale să folosească dotările sportive după încheierea acestor evenimente sportive internaționale.
Construcțiile sportive, în special sălile de sport multifuncționale sunt locuri urbane prin excelența, în care mulțimea spectatorilor constituie într-un spațiu delimitat, societatea modernă, și în general viața urbană în special, prin manifestarea nevoilor actuale ale societații.
Sala de sport multifuncțională ca și megastructură a orașului, este o dotare generatoare de noi tipuri de spații, fiind un motor de remodelare și dezvoltare a spațiului urban. Prezentă în viața orașului ca dotare sportivă specializată folosită periodic, imprimată în memoria colectivă mai mult ca structură utilitară, dar și ca arhitectură, sălile de sport multifuncționale au avut o schimbare importantă în ultima perioadă.
Tinde să devină o megastructură urbană – hibrid cu rol important în reorganizarea vieții urbane ciclice și reprezentative, concentrându-se pe calitatea de spațiu public, ca raspuns la cererea tot mai mare de participare a comunitații la viața urbană.
“Integrarea marilor săli de sport în oraș s-a facut de obicei datorită configurației lor deosebite, prin contrast și de puține ori prin armonie.”
Prin lărgirea gamei de servicii/funcțiuni, sălile de sport multifuncționale încearcă să asigure o folosire permanentă, raspunzand astfel cerinței de interacțiune și consum create de viața socială.
Sălile de sport multifuncționale sunt o sinteză a elementelor componente ce dau caracter clădirii: structura, dispoziția funcțiunilor, calitatea luminii naturale și a iluminării arhitecturale, simbolismul formelor și, nu in ultimul rând relationarea clădirii în două planuri: superior, la silueta orașului, constituindu-se în reper și, inferior la scara străzii și imprejurimilor, racordandu-se la viața cotidiană.
Competițiile sportive internaționale (Olimpiada, campionatele mondiale de handbal, tenis, baschet, futsal, volei etc.) organizate în sălile de sport multifuncționale creează o legatură puternică între țările participante. “Jocurile olimpice moderne au oferit prilejiul apariției unor rezolvări arhitecturale și soluții constructive îndraznețe, utilizării de noi materiale și tehnici deosebite, care au contribuit la progresul general al arhitecturii mondiale”
O latură importantă a competițiilor sportive internaționale organizate în sălile de sport multifuncționale o reprezintă mass media (televiziunea, radioul, presa scrisă) ce face lagatură cu restul populației de pe glob.
Activitațile sportive oferă o experiența comună la nivel global, folosind o limbă universală a jocului pe baza regulamentelor, ce permite interacțiunea între diferite culturi.
5. Studii de caz (analiza exemple)
5.1 Sală de sport multifuncțională din Cluj-Napoca, capacitate: 7308 de locuri
Arhitect Șerban Țigănaș, inginer Florin Dico, construcția a fost finalizată în anul 2014.
Această sală de sport a fost aleasă ca studiu de caz deoarece este cea mai noua construcție cu profil sportiv din țară care poate găzdui activități sportive și socio-culturale internaționale, având structura acoperișului cu cea mai mare deschidere din tara fiind realizată din oțel de înaltă rezistență; sala are în dotare echipamente care au la bază noile tehnologii.
Sala a fost aleasă ca studiu de caz și pe baza criteriului integrării funcțiuni sportive și socio-culturale în oraș.
Fig. 25. Sala de sport multifuncțională din Cluj-Napoca
Sursă imagine: http://www.archdaily.com/573108/multifunctional-sports-hall-dico-si-tiganas/5477efcee58ece4c59000091_multifunctional-sports-hall-dico-si-tiganas__night_pictures_-5-jpg/
Sală de sport multifuncțională din Cluj-Napoca este cea mai modernă din România, a fost construită în apropierea stadionului formând un nucleu de funcțiuni sportive în oraș. Nucleul se află aproape de centrul orașului pe malul râului Someș, pe linia verde a orașului, ce cuprinde și alte construcții sau amenajări sportive.
În această sală se pot organiza multiple competiții sportive și activitați sociale, în cazul concertelor sala poate avea pană la 10000 de spectatori. Fațada este compusă din mai multe panouri ce imită plasa unei porți de handbal, conceptul având la bază calculul parametric, a fost creată astfel încât să permită pătrunderea luminii naturale în spațiile din interior ce conțin circulațiile orizontale.
Sala creează o legatură între parcul central și râul Someș direcționând circulația pietonală către o altă amenajare sportivă și către un alt parc. Subsolul sălii are 445 locuri de parcare, spații tehnice, accesul spectatorilor, sportivilor, persoanelor VIP, echipelor mass-media și a stafului se face prin zona de parter.
La parter se află restaurantele, magazinele pentru articole sportive, vestiarele, zonele de încălzire pentru sportivi și spațiile tehnice iar la primul etaj se află cafenelele destinate spectatorilor.
Structura săli de sport este realizată din stalpi și grinzi din beton armat, structura acoperișului este formată din grinzi metalice din oțel de înaltă rezistentă. Această structură metalică spatială are o deschidere de 75 de metri, fiind cea mai mare deschidere a unei construcții cu profil sportiv din România.
Al doilea etaj cuprinde zona pentru persoanele VIP și pentru public, săli de conferințe și zone de alimentație separate de public. Etajul trei este destinat persoanelor care fac parte din echipele de mass media și conțin cabinele de transmisiuni tv, radio.
Sala de sport multifuncțională din Cluj-Napoca are capacitatea de a găzdui competiții și evenimente socio-culturale internaționale, fiind dotată cu toate spațiile necesare desfășurării unor astfel de activitați și are la bază cele mai noi tehnologii din domeniu.
Dispune de o pardoseală demontabilă din lemn masiv, tribunele sunt prefabricate din beton armat, este dotată cu cele mai noi echipamente de încălzire, răcire, ventilare, iluminare având și un sistem de stocare a apei meteorice.
Primele rânduri ale tribunelor sunt telescopice cu structură metalică, acestea permit mărirea suprafeței pe care se desfasoară multiple activitați, la partea superioară a spațiului din interior se află un volum prismatic suspendat de structura metalică fiind suportul afișajului electronic.
Această sală de sport multifuncțională împreună cu stadionul din vecinatate au schimbat imaginea orașului, devenind un punct important la nivelul economiei orașului Cluj-Napoca, oferind noi locuri de muncă fiind un punct de interacțiune la nivel comunitar și individual.
5.2 Sală de sport multifuncțională, Zagreb, Croația
Arhitecți: Nenad Borgudan, Tamara Stantic Brcic, construcția a fost finalizată în anul 2009.
Exemplul sălii de sport multifuncționale din Zagreb, Croația a fost ales pe baza criteriului multifuncționalitătii spațiului interior, această sală are capacitatea de a găzdui numeroase activități sportive și socio-culturale toate la nivel internațional.
Sala are o capacitate de 15000 de locuri, construcția a fost finalizată în anul 2008 și este poziționată în Sud-Vestul orașului Zagreb fiind un simbol la nivel urban. Forma sălii este ovală, înconjurată de 86 de coloane curbate din beton armat precomprimat ce formează imaginea principală a sălii.
Acoperișul sălii este format din 23 de grinzi metalice cu înățimea de 45 de centimetri și deschiderea de 100 metri, fiind suspendate de cablurile din oțel cu diametrul de 66 milimetri, fiecare având capacitatea de a susține 400 de tone, transferând astfel greutatea către coloanele curbate din beton armat poziționate perimetral în jurul sălii. Elementele structurale din beton ale sălii de sport multifuncționale au fost făcute cu pietriș din zona excavată, astfel a fost redus costul total al construcției.
Fațada dubla din policarbonat semi-transparent este pozitionată între sală și coloanele curbate din beton armat pretensionat și contribuie la reducerea pierderii de caldură din sală, asigură lumina naturală în zonele cu circulații și asigură un spațiu necesar instalării unor sisteme de iluminat a structurii exterioare din beton armat pe timp de noapte.
Sala are o imagine unica în oraș datorită coloanelor curbate care sunt unite între ele printr-o fatadă dublă din policarbonat semi-transparent, acoperișul sălii este suspendat cu ajutorul cablurilor din oțel, conectate la fiecare coloană curbată. Sala a fost proiectată astfel încât să poată găzdui multiple activități sportive și socio-culturale la nivel internațional (handbal, tenis, futsal, baschet, volei, gimnastică, hochei, concert, congres), în interior există un spațiu flexibil ce se adaptează la toate evenimentele organizate. În cazul în care se desfășoară activități sportive sala are 15000 de locuri disponibile și 25000 de locuri în cazul concertelor.
Fig. 26. Sala de sport multifuncțională din Zagreb, Croația.
Sursă imagine: http://www.archdaily.com/80556/arena-zagreb-upi-2m/_az_38_davor-konjikusic/
Amprenta la sol a sălii de sport multifuncționale este de 29000 metri pătrați, spațiul din interior poate fi împărțit în mai multe zone în funcție de necesitățile evenimentelor organizate.
Primele rânduri de gradene au structura metalică, sunt retractabile și au un număr de 4500 de locuri fiind un element important al sălii de sport multifuncționale.
Sala de sport multifuncțională are un subsol cu două rampe de acces și 5 nivele deasupra solului, la subsol există 926 locuri de parcare, plus 3300 locuri de parcare la suprafață.
La interior există un teren de joc care dispune de toate dotările (vestiare, săli de încălzire etc.) fiind ușor de modificat în funcție de evenimentul organizat.
Accesul publicului se face prin etajul 1, acest etaj conține numeroase zone de alimentație și spații comerciale, etajul 2 conține sălile de conferințe, cafenele și restaurante pentru persoanele VIP. Cabinele pentru mass-media și restaurantul de la etajul 2 au vedere către zona de joc, restaurantul poate fi folosit în timp ce evenimentele sportive sau socio-culturale se desfășoară.
Zona în care a fost amplasată sala de sport multifuncțională era slab dezvoltată, având funcțiunea principală de locuire, după finalizarea construcției această sală a contribuit semnificativ la dezvoltarea zonei de Sud-Vest a orașului.
Materialele folosite la finisajele din interiorul sălii au fost selectate pe baza calității, durabilității, rezistenței și a prețului.
Această sală a contribuit semnificativ la dezvoltarea zonei din oraș devenind un punct de atracție pentru numeroase funcțiuni.
5.3 Sală de sport multifuncțională “Echo”, Liverpool, Anglia
Sală proiectată de echipa de arhitecți care formează biroul de arhitectură Wilkinson Eyre, construcția a fost finalizată în anul 2008.
Exemplul sălii de sport multifuncționale a fost ales pe baza criteriului sustenabilității, aceasta este una din cele mai eficiente construcții cu profil sportiv din punct de vedere energetic, din Europa având în dotare sisteme performante de economisire a energiei, fiind premiată de BREEAM ( British Research Establishment Enviromental Assessment Methodology).
Sala de sport multifuncțională “Echo” ocupă locul 11 ca mărime din Anglia având o capaciatate maximă de 10000 de locuri atunci când sunt organizate evenimente sportive și 12000 de locuri în cazul concertelor.
Sala de sport multifunctională face parte dintr-un complex multifuncțional din Liverpool ce include construcții cu funcțiunea de locuire, comerț, servicii și zone cu spații verzi.
Fig. 27. Sala de sport multifunctionala “Echo”, Liverpool, Anglia.
Sursă imagine: http://ein.eventindustrynew.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2014/04/ACC-Liverpool-exterior-high-res.jpg
Sala este inconjurată de construcții de dimensiuni mici, acestea fac parte din patrimoniul național (clădirea Cunard, Royal Liver si clădirile din portul Liverpool).
Construcția sălii de sport multifuncționale a început în anul 2005 și a fost finalizată în anul 2008, în primii 2 ani de la inaugurare sala a fost vizitată de peste 900.000 de oameni ce au participat la peste 300 de evenimente atât sportive cât și socio-culturale.
Sala produce emisii de CO2 cu 50% mai puțin decât o sală de sport similară utilizând 20% mai puțină energie electrică, sistemul de iluminare este controlat automat cu ajutorul unor senzori de mișcare.
Apa meteorică este captată de pe acoperiș și apoi este stocată în bazine din fibră de sticlă, situate la subsol fiind folosită la grupurile sanitare astfel reducând consumul de apă cu 40%.
Pe amplasament lângă sala de sport multifuncțională există 5 turbine eoliene silențioase cu înățimea de 20 de metri ce asigură 15% din necesarul de electricitate a sălii, sunt instalate sisteme de încalzire și răcire foarte eficiente ce reduc consumul de electricitate cu 60%.
Sala de sport multifuncțională are o structură formată din stâlpi și grinzi metalice ce suportă atât greutatea circulațiilor cât și gradenele, spațiile de alimentație și comerț.
Acoperișul este format din două straturi, cel din interiorul sălii acționează ca o barieră acustică, iar cel din exterior asigură protecția împotriva fenomenelor meteorologice, între cele două straturi există un spațiu de 90 centimetri. Structura acoperișului este formată din grinzi metalice cu zăbrele lungimea lor fiind de 80 metri având fiecare greutatea de 100 tone, înălțimea grinzilor variază între 4 metri și 6,5 metri datorită curburii acoperișului.
Structura acoperișului a fost proiectată astfel încat să fie cât mai flexibilă să poată susține toate echipamentele de iluminare și sonorizare necesare activităților organizate în interior. Toate echipamentele de iluminare și sonorizare sunt suspendate de structura metalică secundară, organizatorii având posibilitatea de a-și amplasa echipamentele diferit de la un eveniment la altul. Astfel se pot suspenda 43 de tone distribuite uniform pe o suprafață de 30 metri x 20 metri.
În această sală se organizează numeroase concerte iar pentru o acustică mai bună au fost folosite scaune din materiale fonoabsorbante și o parte din elementele nestructurale au fost placate cu materiale fonoabsorbante.
5.4 Sală de sport multifuncțională, Luanda, Angola
Sală proiectată de echipa de arhitecți care formează biroul de arhitectură Berger, construcția a fost finalizată în anul 2013.
Această sală a fost aleasă ca studiu de caz deoarece a fost realizată într-un timp foarte scurt cu costuri foarte mici, procesul de construcție fiind unul foarte eficient având la bază noile tehnologii din domeniul structural și architectural.
Construcția săli de sport multifuncționala a fost finalizată în anul 2013 și are capaciatea de 12000 locuri, se pot organiza în această sală multiple competiții sportive și evenimente socio-culturale.
Angola a trecut printr-un proces puternic de dezvoltare în ultimii ani datorită creșterii economice, îmbunătațind calitatea vieții locuitorilor.
Luanda este capitala Angolei, fiind și cel mai populat oraș din țară, oraș port, centru industrial, cultural și urban al țării. Sala de sport multifuncțională a fost construită deoarece Angola a fost selectată să organizeze Cupa Mondială de hochei din 2013.
Necesitatea organizării numeroaselor competiții sportive și evenimente culturale a dus la alegerea unui sistem de retragere a primului rând de gradene, oferind astfel un spațiu multifuncțional în interiorul sălii, suprafața pe care se desfasoară aceste activități este realizată din lemn masiv.
A fost luată în considerare și eficiența energetică, astfel sala a fost echipată cu numeroase sisteme de recuperare și economisire a energiei. Obiectivul principal a fost acelea de a construi o sală de sport cât mai repede, cât mai ieftin și cât mai sustenabil.
Sala de sport multifuncțională are un subsol și trei nivele deasupra solului, subsolul cuprinde spațiile tehnice, parcările, depozitările necesare organizării competițiilor sportive și evenimentelor socio-culturale.
Parterul cuprinde toate accesele publicului în sală, circulația principală formează un inel în jurul sălii direcționand publicul către spațiile comerciale, gradene, restaurante și cafenele. Două treimi din gradene se pot accesa de la acest nivel fară a fi necesare scările sau lifturile. Restul gradenelor se află la etajul doi, se ajunge la ele pe scări ce pleacă din zona inelului de circulație.
Fig. 28. Sală de sport multifuncțională, Luanda, Angola
Sursă imagine: http://www.icmimarlikdergisi.com/en/2014/11/06/luanda-multisports-pavilion-berger-arquitectos/
Ultimul etaj conține cabinele pentru mass-media și spațiile pentru persoanele VIP , acestea sunt accesibile direct din afara sălii, intrarea persoanelor VIP este marcată în fațadă de un volum prismatic.
Caracteristicile climatice ale țării fac posibilă reducerea consumului de energie a sălii, folosind inelele de circulație ca un element natural de ventilare a spațiului din interior fiind o linie de protecție față de fenomele meteorologice.
Protecția circulațiilor față de însorirea excesivă, vânt și ploaie a fost realizată cu ajutorul unor panouri metalice perforate ancorate pe o structură metalică, imitând velele unei corăbii. Aceste panouri privite din diferite unghiuri par a fi detașate de corpul principal al sălii creând un efect circular în jurul construcției, iluminarea panourilor metalice pe timp de noapte se face printr-o tehnologie eficienta energetic numita LED.
6. Concluzii:
6.1 Concluziile rezultate în urma studiului
Practicarea sportului îmbunătățește calitatea psihicului, contribuind la prelungirea și îmbunătățirea vieții oamenilor, pe langă faptul că sportul este o forță în economie are potențial de dezvoltare economică, fiind o componentă importantă la nivelul societății moderne prin interacțiunea la nivel comunitar și individual.
Problemele legate de numărul mare de activități sportive și socio-culturale ce se desfășoară în sălile de sport multifuncționale, pot fi rezolvate conform studiului prin adoptarea de măsuri speciale în cazul tribunelor, suprafeței de joc, structurii sălii, acusticii, iluminării, circulațiilor, spațiilor tehnice și funcțiunilor ce deservesc zona de joc.
Soluția pentru o suprafată multifuncțională pe care să se poată desfașura multiple activități sportive și socio-culturale, este cea a unei pardoseli demontabile cu marcaje suprapuse, ce poate fi adaptată în orice moment, fiind tendința momentului în acest domeniu, de asemenea tribunele retractabile contribuie la caracterul multifuncțional a sălilor de sport.
În urma prezentării modului de desfașurare a activităților sportive și socio-culturale ce sunt organizate în sălile de sport multifuncționale, se poate observa că suprafața terenului de handbal cu dimensiunile de 40 x 20 de metri este cea mai eficientă din punct de vedere a utilizării multifuncționale.
În urma studiului se poate observa că, elementele de sustenabilitate prezente în cadrul sălilor de sport multifuncționale sub diferite forme, contribuie semnificativ la reducerea costurilor totale ale realizării construcției și la reducerea costurilor necesare întreținerii unei săli prin economie de resurse materiale și financiare.
Noile tehnologii ale sistemelor de iluminare, încălzire, răcire, ventilare, protecție acustică și noile materiale compozite cresc gradul de confort din interiorul sălilor de sport multifuncționale, în timpul desfășurării diferitelor evenimente, contribuind totodată și la aspectul ecologic al sălii.
O dimensionare corectă a sălii de sport multifuncționale contribuie la reducerea consumului de energie, la scăderea costului de întreținere a acesteia și amplasarea ei într-o zonă ce dispune de transport în comun, oferă posibilitatea spectatorilor să renunțe la deplasarea cu mașina personală scăzând astfel nivelul de CO2.
Sistemele structurale performante din oțel de înaltă rezistență permit realizarea unor săli de sport multifuncționale cu deschideri mari ale acoperișului, înglobând astfel un număr mare de locuri pentru spectator.
O sală de sport multifuncțională construită în centrul marilor orașe, în zone cu funcțiunea predominantă de locuire, devine pol de dezvoltare economică și socială, dar și pol de atracție urbană.
Sălile de sport multifuncționale au capacitatea de a revitaliza zonele urbane din jurul lor, din punct de vedere economic și funcțional, prin intensificarea nivelui de activitate comercială și imobiliară, generate de evenimentele organizate în săli.
Configurația arhitecturală și structurală a sălilor de sport multifuncționale, utilizarea noilor tehnologii, prezența elementelor de sustenabilitate, diversitatea activităților sportive și socio-culturale ce se desfașoară în sală, catalizator la nivel social, componentă a economiei, fac din această sală de sport multifuncțională un element important la nivelul imaginii urbane, dar și la nivelul societății moderne.
7. Prezentarea proiectului de diploma
7.1 Terenul studiat
Terenul studiat este localizat în partea de Sud a României. Din punct de vedere administrativ, terenul se înscrie în Municipiul București, sectorul 6. Acesta este delimitat la Sud de Bulevardul Timișoara,la Est de strada Lujerului, la Vest de strada Costin Nenițescu si la Nord de strada Gheorghe Spacu.
Acces usor către Nordul capitalei si către cele două aeroporturi: Otopeni si Băneasa. Acces către cele 3 gări principale: Gara de Nord, Băneasa si de Est (Obor); Proximitate de stația de metrou Lujerului; Suprafața terenului studiat este de 32290mp cu un edificabil de 26992 mp, în regulamentul local de urbanism este înscris în categoria Subzonă mixtă M2.
M2 – subzonă mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte; M2 – P.O.T. maxim 70%, cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proporție de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8 metri); CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. M2 – sport și recreere în spații acoperite.
Terenul studiat are legatură directă cu transportul în comun (metrou, troleibuz, autobuz, tramvai) fiind situat într-o zonă in care predomină funcțiunea de locuire colectivă și individuală.
7.2 Necesitatea interventiei
Terenul studiat se află într-o zonă importantă a orașului, între două mari ansambluri de locuințe colective Militari și Drumul Taberei, în această zonă există un număr mare de oameni care nu au acces la sport în spații acoperite.
Imposibilitatea organizării la nivelul orașului București, a unor competiții sportive internaționale, exemplul europeanului de gimnastică din anul 2017 ce riscă să fie organizat în altă capitală europeană, din lipsa sălilor de sport multifuncționale.
Sălile de sport din București sunt de dimensiuni reduse, cu număr mic de locuri, iar singura sală de sport polivalentă “Ioan Kunst Ghermănescu” cu capacitatea de 5300 locuri nu face față competițiilor internationale, deoarece spațiile care deservesc zona de joc sunt insuficente, la fel ca și numărul de locuri pentru spectatori.
În urma analizei sălilor de sport multifuncționale din acestă lucrare, se poate observa că dotările sportive actuale ale orașului București sunt insuficiente pentru organizarea unui mare eveniment sportiv internațional cum ar fi olimpiada.
La nivelul orașului București sunt necesare patru săli de sport multifuncționale, cu capacitatea de 8000 locuri, o sală la 500.000 de locuitori , exemplul capitalelor europene: Berlin, Paris, Londra, Madrid, Stockholm, Vilnius, Atena, Copenhaga.
7.3 Aplicarea principiilor rezultate din acest studiu in proiectul de diploma;
Sală de sport multifuncțională cu capacitatea de 8000 de locuri, sector 6, București cu activitatea principală competiții de sport: handbal, baschet, volei, tenis, futsal, gimnastică, box, tenis de masă, culturism, scrimă, arte marțiale, echitație, badminton. În această sală de sport multifuncțională se pot desfășura și alte activități: concert, conferințe, expoziții, congres și licitații. Activitățile sportive se pot desfășura la nivel competițional, dar și la nivel de antrenament, pe suprafața de joc exista marcaje multiple – suprapuse, care permit desfasurarea de antrenamente pe 2-3 terenuri.
Conform acestui studiu se poate observa că structura acoperișului reprezintă una din marile provocări ale sălilor de sport multifuncționale, astfel în proiectul de diplomă structura este evidențiată atât în exteriorul sălii cât și în interiorul acesteia prin două arce din oțel de înaltă rezistență fiecare cu înălțimea de 5 metri, care traversează toată lungimea sălii. Aceste arce susțin acoperișul, marchează intrarea principala, iar intrarea secundară este marcată prin intersecția celor doua arce la baza sălii de sport multifuncționale.
Cele două arce din oțel de înaltă rezistență creează o imagine unică a sălii de sport multifuncționale în oraș, sala fiind remarcată atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopții, devenind reper la nivelul orașului București, conferind zonei studiate identitate.
Instalarea sistemelor eficiente energetic LED contribuie la economisirea energiei electrice, dar și la evidentierea sălii de sport multifuncționale și a structurii metalice pe timp de noapte.
Forma organică a acoperișului susținut de cele două arce metalice, reprezentând dinamismul, dar și caracterul multifuncțional al sălii de sport, legătura între acoperiș și sol este facută printr-o serie de tuburi metalice poziționate în zig-zag simbolizând cusătura de pe mingiile folosite în multiplele activități sportive din sală.
Fig. 29. Imagini cu volumetria sălii de sport multifuncționale propuse în București.
Tribunele principale sunt prefabricate din beton armat, iar tribunele secundare ce compun primele rânduri au structura metalică și pot fi retrase sub cele din beton armat, obținându-se astfel o suprafață de joc mai mare, necesară competițiilor de gimnastică.
Suprafața pe care se desfașoară multiplele activități sportive și socio-culturale este formată dintr-o pardoseală demontabilă cu marcaje suprapuse care poate fi adaptată în orice moment, în funcție de evenimentul organizat.
Sala este dotată cu sisteme de economisire a energiei, a apei (colectarea apei meteorice în bazine) turbine eoliene poziționate pe același teren cu sala de sport, panouri fotovoltaice, sisteme de încălzire și ventilare performante, sisteme de iluminare LED, sisteme de sonorizare și afișaj electronic cu consum mic de energie electrică, echipamente de iluminare interioară a sălii cu senzori de detectare a mișcării și echipamente care mențin controlul umidității.
Fig. 30. Plan de situație – sală de sport multifuncțională propusă în București.
Pe amplasament lângă sala de sport multifuncțională există trei terenuri de tenis pentru antrenament și o zonă cu vegetație care acționează ca spațiu tampon între sală și locuințele individuale din vecinatate.
Sala de sport multifuncțională propusă, va fi un reper urban la nivelul zonei studiate, dar și la nivelul orașului, devenind pol de dezvoltare economică și socială, dar și pol de atracție urbană.
Sală de sport multifuncțională cuprinde:
Zona pentru public conține accese pentru 8000 de persoane, foyere, grupuri sanitare pe sex, si garderobe.
Accesele sunt dimensionate pe baza normativului P118/2013 – scări, coridoare, vomitorii, circulații în lungul sau în paralel cu gradenele, ascensoare, rampe și ascensoare pentru persoanele cu handicap.
Sectoarele de gradene sunt împarțite în blocuri cuprinse între 280 si 300 de locuri in maximum 15 rânduri.
Terenul principal este cel de handbal 40 metri x 20 metri, pe acesta există marcaje pentru mai multe discipline.
Anexele pentru sportivi sunt amplasate sub gradene, iar spațiul din fața intrarii pe teren functionează ca spațiu de încălzire.
Accese – hol, coridor "murdar", circulații verticale
Vestiare pentru sportivi, antrenori, arbitrii
2 sali de forță fiecare avand suprafata de 70 mp
3 saune cu capacitate 10 – 15 persoane
3 spatii de relaxare
2 Cabinete medicale – sunt amplasate aproape de un acces al ambulanței
În foyere și pe laturile construcției exista mici magazine de 20-25 m.p. cu presă, materiale sportive, suveniruri, spațiu pentru expoziție de fotografii, trofee, materiale sportive, etc.
Spații de protocol:
-acces V.I.P.cu circulație separată
-tribuna V.I.P. cu grup sanitar separat
-sala de conferințe – instructaj, de 20 – 30 locuri
-sala de relaxare – pentru presă, cu acces facil la zona de cabine tehnice.
Alimentație publică:
-4 bufete de hol cu cca. 8 -10 m tejghea + anexe
-2 cafenele – cca. 40-50 locuri + anexe (oficiu,mic depozit,vestiare personal,etc.)
-1 restaurant – cu cca. 150-200 de locuri + anexe (oficiu,bucătarie cu expunere spre public,vestiare specifice,grup frigo,anexe de bucătărie,etc.)
– o cantina pentru sportive cu cca. 50-70 de locuri
Spații tehnice:
-cabine regie tehnică – deasupra ultimelor gradene cu acces din zona presei .
-cabine transmisiuni sportive – radio ,TV
-supraveghere video
-cameră pompieri – cca 6-8mp
La subsol:
-depozite de inventar și pentru alimentația publică
-ateliere de reparații (lacătușerie, instalații, etc.)
-centrală termică – cu suprafata necesară de explozie, hidrofor, bazin de apă
-centrală(e) de ventilație, post-trafo ,etc.
-vestiare personal cu grupuri sanitare, dimensionate și utilate conform normelor în vigoare.
-acces auto de aprovizionare
Amenajări exterioare
– parcări – alei carosabile
– parcări pentru public, sportivi, VIP-uri, servicii – circulația auto separată de cea pietonală.
– parcări pentru sportivi și oficiali : 2 – 5 autobuze, 10 – 30 autoturisme
– circulații ( alei ) pietonale, spații verzi, plantații, terenuri de antrenament
8) BIBLIOGRAFIE:
ADDINGTON, Michelle, Daniel Schodek – Smart materials and New Technologies – For architecture and design professions, Anglia, Editura Architectural Press, 2005
ANDREFF, Wladimir, Stefan Szymanski – Handbook on the Economics of Sport, Northampton, Anglia,Editura Edward Elgar Publishing Limited, 2006.
CHIRA, Mircea Silviu., prof. dr. arh. – Doctorat: Direcții de dezvoltare a centrelor destinate sporturilor de recreere, București ,1998.
CHARLESON, W. Andrew – Structure as Architecture – A source book for architects and structural engineers, Italia, Editura Elsevier, 2005.
DABIJA, Ana-Maria., prof. dr. arh. – Produse și subansambluri tehnologice în arhitectura contemporană.
GERAIT, John, Rod Sheard & Ben Vickery – Stadia- A design and development guide, , Fourth edition, Anglia, Editura Elsevier limited, 2007; – varianta electronică:
https://www.scribd.com/doc/13320073/Stadia-A-Design-and-Development-Guide
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române – Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, București, 2009;-varianta electronica.
Institutul de proiectare, cercetare și tehnică de calcul în construcții – Normativ privind proiectarea sălilor de sport- NP-065-02, București, 2002;
JARVIE, Grant – Sport, culture and society – an introduction, Editura Routledge, Anglia, 2006.
LUCACEL, Ioan., prof. dr. arh. – Doctorat: Ansambluri și clădiri destinate marilor competiții sportive, București, 1996;
MACDONALD, J. Angus – Structure and architecture – Second Edition, Anglia, Editura Architectural Press, 2001.
NEUFERT, Ernst & Peter – Manualul arhitectului, ediția a 37-a, Miercurea Ciuc, Editura ALUTUS, 2004;
SASSI, Paola – Strategies for Sustainable Architecture, New York, SUA, Canada, Editura Taylor & Francis, 2006
STANG, Alanna, Christopher Hawthorne – The green house, New directions in sustainable architecture, New York , SUA, Editura Princeton Architectural Press, 2005.
ȘERBAN, Radu., dr. arh. – Doctorat: Multifuncționalitate și integrare în arhitectură, București, 1998
WEBOGRAFIE:
http://articles.latimes.com/2001/sep/08/local/me-43577
http://www.usgbc.org/LEED
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_indoor_arenas
http://ro.wikipedia.org/
BIBLIOGRAFIE:
ADDINGTON, Michelle, Daniel Schodek – Smart materials and New Technologies – For architecture and design professions, Anglia, Editura Architectural Press, 2005
ANDREFF, Wladimir, Stefan Szymanski – Handbook on the Economics of Sport, Northampton, Anglia,Editura Edward Elgar Publishing Limited, 2006.
CHIRA, Mircea Silviu., prof. dr. arh. – Doctorat: Direcții de dezvoltare a centrelor destinate sporturilor de recreere, București ,1998.
CHARLESON, W. Andrew – Structure as Architecture – A source book for architects and structural engineers, Italia, Editura Elsevier, 2005.
DABIJA, Ana-Maria., prof. dr. arh. – Produse și subansambluri tehnologice în arhitectura contemporană.
GERAIT, John, Rod Sheard & Ben Vickery – Stadia- A design and development guide, , Fourth edition, Anglia, Editura Elsevier limited, 2007; – varianta electronică:
https://www.scribd.com/doc/13320073/Stadia-A-Design-and-Development-Guide
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române – Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, București, 2009;-varianta electronica.
Institutul de proiectare, cercetare și tehnică de calcul în construcții – Normativ privind proiectarea sălilor de sport- NP-065-02, București, 2002;
JARVIE, Grant – Sport, culture and society – an introduction, Editura Routledge, Anglia, 2006.
LUCACEL, Ioan., prof. dr. arh. – Doctorat: Ansambluri și clădiri destinate marilor competiții sportive, București, 1996;
MACDONALD, J. Angus – Structure and architecture – Second Edition, Anglia, Editura Architectural Press, 2001.
NEUFERT, Ernst & Peter – Manualul arhitectului, ediția a 37-a, Miercurea Ciuc, Editura ALUTUS, 2004;
SASSI, Paola – Strategies for Sustainable Architecture, New York, SUA, Canada, Editura Taylor & Francis, 2006
STANG, Alanna, Christopher Hawthorne – The green house, New directions in sustainable architecture, New York , SUA, Editura Princeton Architectural Press, 2005.
ȘERBAN, Radu., dr. arh. – Doctorat: Multifuncționalitate și integrare în arhitectură, București, 1998
WEBOGRAFIE:
http://articles.latimes.com/2001/sep/08/local/me-43577
http://www.usgbc.org/LEED
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_indoor_arenas
http://ro.wikipedia.org/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Multifunctionalitatea Salilor DE Sport (ID: 122483)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.