Monografia Comunei Tauteu

Monografia comunei tauteu

Cuprins

Capitolul 1 Pagina

1 Introducerea

Partea I : Studiul geografic al comunei Tăuteu

2. Asezarea geografică și limitele

3. Istoricul comunei

3.1 Localitatea Ciutelec

3.2 Localitatea Bogei

3.3 Localitatea Tăuteu

3.4 Localitatea Poiana

3.5 Localitatea Chiribiș

4. Relieful

5. Potențialul climei si riscurile climatice

6 Potențialul biogeografic

7.Potențialul higrografic

8. Resursele subsolului

9. Potențialul demografic

9.1Numărul de locuitori

9.2Dinamica numarului de locuitori

9.3Densitatea populației

9.4Mișcarea naturală a populației

9.5 Structurile linvistice , etnică și confesională a populației

9.5.1 Structura etnică și linvistică

9.5.2 Structura confesională a populației

9.5.3 Structura populației pe sexe

9.5.4 Structura populației pe vârste

9.5.5 Riscurile demografice

10. Sistemult de așezare

10.1 Mărimea

10.2 Densitatea

10.3 Funcționalitatea

11. Fondul funciar

11.1 Structura fondului funciar

11.2 Echiparea edilitară

12. Infrastructura comunei Tăuteu

13. Activitățile economice specifice comunei Tăuteu

14. Turismul comunei Tăuteu

17 Strategiile de dezvoltare ale comunei Tăuteu

19.Evoluția comunei Tăuteu

1 Introducere

Alegerea temei de lucrării de față a fost determinată din dorintă de a îmbogăți cunostințele de geografie fizică și umană existente cu un raport cartografic adecvat.

Lucrarea de licență reprezintă rezultatul unor cercetări de teren și a unor studii premergătoare de cabinet cu scopul de a închega un studiu compex din punct de vedere geografic, asupra comunei Tăuteu.

A fost plăcut de realizat deoarece am beneficiat de ajutorul instutițiilor autorizate care mi-au furnizat datele necesare.Instuțiile de sprijin cărora am beneficiat în realizarea lucrării sunt: Primăria Comunei Tăuteu , Direcția Județeană de Statistică Bihor, Biblioteca Universității din Oradea, Biblioteca Județeană „ Gheorghe Șincai

”

Partea I : Studiul geografic al comunei Tăute

2.Așezarea geograficăă și limite

Comuna Tăuteu este așezată la 68 km NV de Municipiul Oradea și la 10 km sud de Municipiul Marghita, pe valea Pârâului Bistra afluent dinspre stânga a râului Barcău.Satele care aparțin de comuna sunt : Tăuteu (reședința comunei ), Ciutelec, Bogei, Chiribiș și Poiana.

La sud comuna este mărginită de dealurile Dernei , spre est dealurile Bistrei, iar sud-est de prelungirea culoarului Bistrei până la contactul cu Munții Plopișului , iar spre nord-vest șinord-est este mărginimea de culoarul larg al Barcăului.

Comuna Tăuteu are o suprafață de cca 6.980 hectare și grupează pe teritoriul său și satele care aparțin comunei , toate sunt asezate pe cursul văi Bistrei., în următoarea ordine: Ciutelec la sud, Bogei la nord-vest, Poiana nord și nord-vest, Chiribișș la nord și nord vest.

Localitățile Ciutelec, Bogei și Tăuteu sunt asezate pe luncă Pârâului Bistra , iar Poiana și Chiribiș în lunca îngemănătă a pârâului Bistra cu cea a râului Barcău

Comuna Tăuteu are următori vecini: Municipiul Marghitala nord, comuna Abrămuț la nord-vest, comuna Chișlaz la vest, comuna Popeșt la est și comuna Abram la est .

Localzarea Comunei Tăuteu în cadrul țării

3.Istoricul comunei Tăuteu

Localitățilr aparținătoare comunei Tăuteu, sunt atestate documentar începând cu secolul al-XIII-lea și ascund numeroase urme de viață, materie care atestă vechimea vieții pe aceste meleaguri și continuitatea neîntreruptă a populației în vatra satelor.

Datele arheologice atestă existența populației din anii 1291, iar urmele arheologice dovedesc că satul era pe valea Telekpatak, situat spre sud-vest de la actualul așezământ.

3.1. Localitatea Ciutelec

Institutul Teologic Ortodox de Grad Univeritar Sibiu în 1974, în care sunt invocate interesante valori încă din secolul al-XIII-lea după Ștefan Pașcu care descrie întemeierea satului în jurul anului 1320 care era făcut lângă o casă a cehului și denumirea de atunci „ Chethelek-Cheytheluc”.( reformulare)

3.2. Localitatea Bogei

Date care autentifică existența populației încă din anul 1406 și continuitateaneîntreruptă.

3.3 Localitatea Tăuteu

În valea Bistrei s-a găsit mai multe vase din lut, în diferite părți ale hotarului din comuna Tăuteu s-au mai găsit și alte obisctive din lut sau bronz, aceste indică că regiunea a fost locuită încă din epoca de piatră și cea de bronz.

Satul a fost înființat în Evul Mediu de către slavi , de unde îi vine și originea numelui de Toty. Prima datare înscrisă a apărut în anii 1291-1294, localitățilr comunei Tăuteu sunt atestate documentar încă din secolul al-XIII-lea.

3.4 Localitatea Poiana

Satul Poiana a fost un cătun al satului Tăuteu pe moșia Poroszlaz, unde și astăzi există un castel construit în anii 1860-1870, iar în anul 1952 a fost declarat sat

.

3.5 Localitatea Chiribiș

În lucrarea „ Dictionar istoric al localităților din Transilvania” C.Suciu, Chiribișul datează ca sat înca din anul 1219. ( grafic si anul atestari )

4. Relieful și riscurile geomorfologice

Relieful este compus dintr-o zonă de câmpie în nord. Dealurile cu înălțimi de pestse 200-300 m, sunt prelungirile munților Plopișului. Zona de câmpie înaltă 130-140 face parte din depresiunea Barcăului cu un aspect tentacular în zona culoarului Bistrei. De-a lungul văi Bistrei se individualizează o fâșie de luncă cu lățimi variabile și altitudini reduse.Datorită existenței argilei au loc alunecări de teren, afectând în prealabil versanții pe care se pracică cultura viței de vie, dar și pășunile.

În arealul localității Ciutelec, , pe versantul drept (Dealul Rocii) al văii Bistrei sunt prrezente alunecării de teren, ce au afectat pășunile și într-o mică măsură casele de la poalele dealuluiRocii.Fenomenul este lent, pe fondul unor alunecării vechi

Dealurile Derneiși Bistrei sunt situate la poalele Munților Plopiș și fac parte din marea unitate de relief a Dealurilor de Vest (Dealurile Crișene). V. Mihăilescu în 1966 le-a numit „ce mai sudică subunitate a platformei sălăgene externe”

Sunt un rezultat al fragmentării puternice a vechiului uscat cristalino-mezozoic din acest teritoriu (carpatic și al Blocului Panonic), care a intrat în condiție de submersiune încă din badenian, când s-au depus pachete însemnate de formațiuni sedimentare detritice și organogene, procesul continuându-se în sarmațian, panonian și chiar cuaternar.

Retragerea apelor de la est spre vest, la sfârșitul panonianului și în cuaternar, a favorizat adâncirea treptată a rețelei hidrografice, care a contribuit la formarea unor extinse „depresiuni-golfuri” și a dealurile interfluviale dintre ele, în care s-a dezvoltat relieful corespunzător: dealuri piemontane la întâlnirea cu spațiul montan, treapta de terase și luncile, fiecare dintre acestea cu formele de relief caracteristice. (Gr. P. Pop, 2005)

Atât Dealurile Dernei, cât și ale Bistrei derivă dintr-un piemont de acumulare (deși actualmente urmele acumulării piemontane lipsesc) supus eroziunii, caracter justificat de poziționarea acestora, precum și de dubla înclinare a lor, mai lină spre vest și mai accentuată spre Barcău. În urma eroziunii materialul piemontan a fost îndepărtat în cea mai mare parte, rezultând o suprafață de glacis.

Depresiunea Bistrei (Fig.) poate fi considerată ca o depresiune intradeluroasă, și care are aspectul unui golf larg, este situată între Dealurile Dernei, în vest și Bistrei în est, și care o orientare de la SE spre NV, cu o lungime aproximativă de și o lățime de .

“Caracteristica acestei depresiuni este dată de asimetrie, în cea mai mare parte ea se află așezată pe partea stângă a râului Bistra, determinată de structura geologică a regiunii care a impus deplasarea permanentă a Bistrei spre dreapta. Versantul drept al văii este scurt și mai înclinat.

La ieșirea din zona montană Bistra a depus o cantitate însemnată de material, generând un con de dejecție între localitățile Voivozi și Ciutelec, pe suprafața căruia râul a evadat spre dreapta. Acest aspect este confirmat de pietrișurile cu structură torențială și grosimi mari ce pot fi urmărite pe stânga văii, de la SE de Voivozi și până la Popești, cât și prin dispunerea în evantai a teraselor Bistrei în acest sector.

La ieșirea din localitatea Tăuteu, conul de dejecție se deschide foarte mult, depresiunea având cea mai mare lățime. În deplasarea sa continuă și cu adânciri ritmice, Bistra a sculptat pe suprafața conului de dejecție, terase dispuse în formă de evantai.

Sculptată încă din nivelul tardidacian și păstrată bine pe interfluviile ce delimitează bazinul Bistrei, se conturează depresiunea, aceasta fiind legată atât de debitul mare al Bistrei, cât și de o îndelungată liniște tectonică, când eroziunea pe lateral a fost mult mai pronunțată.” “Pop, P., G. (2005), Dealurile și Câmpia de Vest, Editura Universității din Oradea, Oradea; ”

Harta relief

5. Potențialul climei și riscurile climatice

Clima este temperat, încadrându-se în tipul de climat panonic, caracterizat prin întâlnirea mai multor influențe:mediteraneană, baltică și continental. Vânturile vestice aduc precipitații abundente toamna și primăvara. Temperatura medie a verii este între 200-300 C , iar a iernii -50 C și -200 C. Temperatura medie anuală are valoarea de 10 C.Riscurile climatic existente sunt date de către inundații, de menționat este inundația din 1980, când a afectat întreaga comună, dar cel mai afectat stat din comuna a fost localitatea Ciutelec, deaceia în Ciutelec sa construit un baraj pe râul Bistra. Lucrarea barajului a fost executată în perioada 1982-1984 și a fost pusă în funcțiune în anul 1984.

Iernile sunt blânde , temperature medie de -200C,iar verile sunt lipsite de precipitați cu temperature ridicate între 20-300C

“Vânturile predominante sunt cele de Vest, care au intensitate mai mare în zona montană, viteza medie atingând 4-6 m/s. Valori mari ale vântului se înregistrează vara, în timpul vijeliilor, care de regulă însoțesc ploile torențiale, amplificând procesele de eroziune pe versant. În regiunile joase, depresionare, vântul are frecvență mai redusă, pe toate direcțiile, dominând situațiile de calm, iar odată cu altitudinea crește frecvența pe toate direcțiile, viteza dublându-se până la 500 m, după care rămâne constantă până la 1000 m (Măhăra, 1977).

Uneori vânturile cu viteză mai mare de 8-9 m/s, ca urmare a trecerii fronturilor reci de origine subpolară din nord și nord-vest, au o influență puternică asupra arborilor.

6.Potențialul biogeografic

Comuna Tăuteu are un caracter agrar de ses, având spații agricole asociate (arabil, pășuni, fânețe, livezi si vii), cu o pondere însemnată de teren arabil, în concordanță cu condițiile de mediu. Acest tip de peisaj rural cuprinde în special suprafețe extinse de tern arabil cu culturi de porumb, grâu, secară, cartof și plante tehnice și areale mai restrânse pășuni, fânațe vii și livezi.

Pentru Comuna Tăuteu reprezentative sunt două zone de vegetație: silvostepa și zona de pădure cu etajele specifice.

Silvostepa este caracteristică Depresiunii Bistrei, precum și altitudinilor mai mici ale Dealurilor Dernei și Bistrei. Silvostepa propriu-zisă a intrat aproape integral în circuitul agricol, iar pe suprafețe mai reduse păstrându-se pajiștele secundare, pășunile, cu vegetație floristică dominată de păiuș (Festuca sulcata), colilie (Stipa joannis), pir stepic (Agropyron cristatum), clopoței (Carpanula abietina), macrișul iepuresc (Oxalia acetosella), fraga de câmp (Fragaria viridis), trifoi (Trifolium campestra), laptele câinelui (Euphorbia palustris), golomățul (Actylis glomerata), mușețelul (Matricaria chameilla), ciuboțica cucului (Primula officinalis), floarea de podbal (Tusailage farfare).

În lunca râurilor și zonelor mai mlăștinoase apare o vegetație compusă din stuf (Phragmites communis), papură (Typha latifolia), pipirig (Scirpus radicans), rogoz (Carex riparia). Pe malurile râului Bistra și a afluenților săi se formează vegetația de luncă, compusă din esențe moi: răchită albă și comună (Salix alba și S. fragilis), plop alb și negru (Populus alba și P. nigra), socul (Sambucus nigra), curpenului (Clematis vitalba) asemuit cu o liana, salcia (Salix alba), iar la limita dinspre munte este prezent arinul sau arinul negru (Alnus glutinoasa).

Zona de pădure cuprinde etajul stejarului este bine reprezentat, evidențiind-se în Dealurile Bistrei și în partea inferioară a Munților Plopiș (până la altitudinea de 500m). Ca specii predomină: stejarul pedunculat (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea), ulmul (Ulmus foliacea), frasinul (Fraxinus angustifolia), carpenul (Carpinus betulus), plopul tremurător (Populus tremula), părul pădureț (Pyrus pyraster), tei (Tilia Cordata).

Ciupercile sunt și ele prezente prin specii de hribi, roșcovul, crăițe,bureți (Fig.) de rauă gălbiori, dar ci cele otrăvitoare cum ar fi Rusula emetic. (Fig.).

Fauna este destul de bogată. În silvostepă întâlnim iepurele (Lepus europaeus), viezurele (Meles meles), dihorul (Putorius putorius),fazanul(Phasianus colchicus), turturica (Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopos medius ciocârlia (Alauda arvensis), rozătoare. În zona de pădure se evidențiază o serie de mamifere precum mistrețul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), ariciul (Erinaceus europaeus), sau o serie de păsări, cum ar fi mierla neagră (Turdus merula),privighetoarea (Luscinia megarhynchos),. Fauna acvatică a râului Bistra și afluenților este slab reprezentată, se întâlnește totuși știuca (Esox lucius), cleanul (Leuciscus cephalus) și crapul (Cyprinus crapium).

7.Potențialul higrografie

Comuna Tăuteu este situată în perminetrul bazinului hidrografic al Bistrei. Valea Bistrei este afluent de stânga al Barcăului.

Râul Bistra izvorăște din Munții Plopiș, din apropierea localității Șinteu, după care formează un mic defileu în cristalinul munților. Își continuă cursul prin bazinetul depresionar Măgurica (Fig. ).

După ce primește ca afluent de stânga râul Budoi, străbate bazinul carbonifer Voivozi, iar în dreptul localități Popești, primește ca afluenți de dreapta râurile Cuzap și Varviz .

Descrie un mare arc de cerc începând de la sud-vest de Voivozi până la Ciutelec, după care se îngustează din nou până la Tăuteu, iar aici primește ca afluent de stânga râul Rovina. În acest sector de îngustare curge pe direcția ESE-VNV și are un caracter subsecvent, iar versantul drept are caracter de cuestă structurală. La ieșirea din Tăuteu acesta curge pe direcția est-vest, atras fiind de zona de subsidență de confluența Crișurilor, și se varsă în Barcău în apropiere de orașul Marghita. Albia minoră a râului are forma unui canal adânc de circa 3-, când mai îngust, când mai larg și cu maluri abrupte, în care se potobserva structura aluviunilor (Șipoș S. colab., 2011, pag 7)

Pe alocuri, Bistra (Fig. ) curge încă pe formațiuni aluvionare, iar în alte părți aceasta reușind să se adâncească sub nivelul acestora, azi curge pe formațiuni pliocene. De aici rezultă că, după ultima perioadă de adâncire a râului, a urmat o lungă perioadă de meandrare și de depunere, ceea ce explică grosimea mare a aluviunilor și slaba păstrare a terasei I. (Harta articol Crișan, p.51

Caracteristici hidrologice

Pentru prezentarea caracteristicilorhidrologice s-au utilizat date de la toate posturile hidrometrice. Pentru analiza datelor de debit și niveluri, au fost utilizate datele de la următoarele posturi hidrometrice: Chiribiș și Pădurea Neagră pentru perioada 2004 – 2011, aceste date au fost obținute de la Direcția Apelor Crișuri Oradea.

Debitele lunare medii

Debitele lunare medii în perioada 2004 – 2011 au valori cuprinse între 0,49 – 2,68 mc/s la postul hidrometric Chiribiș și 0,35 – 1,05 mc/s la postul hidrometric Pădurea Neagră (Fig. ).

Diferențele între cele două posturi hidrometrice este explicată prin poziția geografică. Postul Pădurea Neagră este situat pe cursul superior al Bistrei, în timp ce postul Chiribiș, pe cursul inferior.

Luna cu debitele ce le mai mici la ambele posturi hidrometrice este luna octombrie, iar cu cele mai mari valori este martie.

Urmărind figura putem observa că debitele,de la ambele posturi hidrometrice, cresc din luna ianuarie până în luna martie, ceea ce înseamnă că râul Bistra are o alimentare pluvio-nivală, iar în lunile aprilie și mai debitele scad, dar cresc în luna iunie. Debitele mari din iunie sunt determinate de cantitatea de precipitații căzute în această lună.

Cauza scăderi(Fig. debitelor din luna iulie până în octombrie, este dată de cantitatea de precipitații redusă, debitul Râului Bistra începe să crească în lunile noiembrie și decembrie.

Debitele lunare maxime

Perioada cu debitele lunare maxime a fost înregistrată în luna august, la ambele postruri hidrometrice (Fig. ).

Valorile maxime lunare au fost înregistrate în perioada 2004-2011, iar în anul 2005 la ambele posture hipsometrice.

Valorile au fost de 23,5 mc/s la postul hypsometric Pădurea Neagră, iar la postul hypsometric Chiribis au fost de 54 mc/s, aceste valori sunt datorate cantitatilor de precipitații cazute în ani precedenții.

Debitele lunare minime

În ceea ce privește debitele lunare minime din perioada studiată, 2004 – 2011, cele mai mici valori, la postul hidrometric Chiribiș, au fost înregistrate în lunile septembrie, octombrie și decembrie din anul 2006 (Fig. ). Valoarea debitului minim a fost de 0,02 mc/s.

La postul hidrometric Pădurea Neagră, debitul minim absolut a fost în luna noiembrie 2011.

Debitele scurgeri anotimpuale (sezoniere)

Pentru calcularea debitelor anotimpuale s-au utilizat datele din decembrie 2004 până în noiembrie 2011.

În urma analizei efectuate s-a individualizat tipul de scurgere PIVT (Primăvara – Iarna – Vara – Toamna) la ambele posturi hidrometrice (Tabel nr.27).

Scurgerea de primăvară participă cu 36,36% (la postul hidrometric Chiribiș), respectiv 36,48% (la postul hidrometric Pădurea Neagră) la scurgerea totală, în timp ce scurgerea de iarnă participă cu 30,59% la Chiribiș și 26,96% la Pădurea Neagră. Ponderea cea mai mică o au debitele de toamnă și vară (Tabel nr.28).

Debitele anuale

În perioada supusă analizei, anii 2004 – 2011, au existat ani cu debite mari și ani cu debite mici (Fig. ).

Cele mai mari valori ale debitului mediu anual au fost în anul 2010, de 2,26 mc/s la postul hidrometric Chiribiș, iar la postul hidrometric Pădurea Neagră de 0,90 mc/s.

Valoarea cea mai mică a fost în anul 2007 la Chiribiș de 10,63 mc/s și în anul 2011 la postul Pădurea Neagră, de 0,37 mc/s.

Variabilitatea debitelor medii anual se datorează cantităților de precipitații intrate în bazinul hidrografic.

9. Potențialul demografic

9.1. Numărul de locuitori

Conform Planului de Urbanistic de dezvoltarea din anul 1992 a comunei Tăuteu (PUG) localitatea Tăuteu avea 1123 locuitori : Chiribiș 778 locuitori, Ciutelec 1008 locuitori, Bogei 1288, Poina 241, la nivel de comuna sunt 4349 de locuitori din care 2107 sunt femei

În 2011 se schimbă situația la nivel de comună : pe primul loc este localitataea Bogei cu 1277 locuitori ,urmând Tăuteu 1108 locuitori,Chiribiș cu 719 locuitori, Ciutelec 702 locuitori, Poiana cu 257 locuitori .Aceasta scadere față de polulația din 1992 este dată de emigrarea sătenilor în occident și de scăderea sporului natural.

Miscarea naturală și migratoare a populației la nivel de comună în anul 1992 populația stabilă totală era de de 4349 persoane, iar populația cu domiciliu în localitate era de 4381, din care 2017 erau femei .

9.2. Dinamica numarului de locuitori

9.3. Densitatea populației

9.4. Mișcarea naturală a populației

9.5. Structurile lingvistice, etnică și confesională a populației

9.5.1 Structura etnică și lingvistică

9.5.2 Structura confesională a populației

9.5.3 Structura populației pe sexe

9.5.4 Structura populației pe vârste

9.5.5 Riscurile demografice

10. Sistemul de așezare

10.1 Mărimea

10.2 Densitateape sat

10.3 Funcționalitatea

11. Fondul funciar

Suprafața fondului funciar a comunei Tăuteu totalizează 6.976 hectare, din care 73,1% reprezintă terenuri agricole și 26,9% terenuri neagricole. Datorită poziționării geografice, în zonă deluroasă cu sol forestier, terenurile în marea lor majoritate nu sunt adecvate producției agricole. Aproximativ trei sferturi din terenuri sunt de categoria III, IV, doar 20% din totalul terenurilor este de categoria I, cele aflate pe malul Bistrei

.

11.1 Structura fondului funciar

Intravilanul existent este cel aprobat de Consiliul Local Tăuteu pe baza avizului unic nr.3103/03.02.2000 elaborat de C.J. Bihor – D.G.T. Urbanism, în care s-au stabilit următoarele suprafețe:

Localitatea Tăuteu (reședință de comună):

Suptafața intravilan = 232,12 ha, care cuprinde și trupurile: cătunul șvabilor, Csongorodi și Gorbecz

Localitatea Chiribiș:

Suprafața intravilan = 137,41 ha

Localitatea Poiana

Suprafața intravilan = 90,63 ha

Localitatea Bogei

Suprafața intravilan = 124,46 ha

Localitatea Ciutelec

Suprafață intravilan = 347,37 ha; cuprinde și trupurile : cătunul Slovacilor, Rara, Lazuri și Horvățeni.

Transpunerea intravilanului extent pe noul suport topografic a fost evidențiat următoarele diferențe de suprafață ( (+) = în plus, (-) = în minus ):

Localitatea Tăuteu (+) 10,43 ha ( 242,55 ha față de 232,12 ha )

Localitatea Chiribiș (+) 17,36 ha (154,77 ha față de 137,41 ha )

Localitatea Ciutelec (-) 43,65 ha (303,72 ha față de 347,37 ha )

Localitatea Bogei (+) 0,14 ha ( 124,60 ha față de 124,46 ha )

Localitatea Poiana (+) 11,43 ha ( 102,06 ha față de 90,63 ha )

În ceea ce privește repartiția de folosință a suprafețelor cuprinse în teritoriul administrativ situația se prezintă după cum urmează ( date extrase din „ Strategia de dezoltare a comunei Tăuteu” din 2008):

Teren agricol = 5.175 ha din care:

arabil 4.064 ha

păsuni 648 ha

fânețe 396 ha

vii 47 ha

livezi 20 ha

Teren neagricol = 1.801 ha din care:

păduri 1.238 ha

terenuri aflate permanent sub ape 72 ha

căi de comunicație 164 ha

teren neproductiv 41 ha

teren de construcții 286 ha

Suprafața totală a comunei este de 6.976 de ha. Întrucât s-au inițiat, ce comun acord cu comunele încevinate, proceduri de schimburi de teren cu acestea (primiri, cedări), după perfectarea oficială se va reface bilanțul suprafețelor din teritoriul comunei Tăuteu, Pe planul de încadrare, în contextul teritorial, au fost indicate terenuri produse la schimb.

În ceea ce privește Bilanțul teritorial al suprafeței cuprinse în limita teritoriului extravilan, teritoriul intravilan și total , situația extinsă este următoarea:

Teren extravilan = 6.048,30 ha

Teren intravilan = 927,70 ha

Total = 6976,00 ha

12 Echipare Edilitară

Prezentarea stadiului echipării edilitare s-a făcut pe localitățile pentru următoarele categorii de lucrări:

gospodărirea apelor, alimentarea cu apă și canalizare

Alimentarea cu energie electrică și telefonie

Pentru alimentarea cu gaze naturale, prezentarea echipării s-a făcut la nivel de comună.

Localitatea Tăuteu

Gospodărirea apelor

Localitatea Tăuteu este așezată pe terasele de pe malul stâng al pârâului Bistra și parțial pe versantul dealului Minei,apaținând dealurilor Dernei.În extravilanul localității, pe malul drept al pârâului Bistra, sunt prezenți versanții Dealului Mare, aparținător dealurilor Bistrei.

Principalul curs de apă este răul Bistra, care primește dinspre dealurile Dernei ca afluent valea Tăuteului. Pe cursul pârâului Bistra, în timp, s-au executat lucrări de rectificare de albie, prin tăierea meandrelor și lucrări de adâncire a albiei, ulterior, pe cursul văii au apărut câteva fenomene de eroziune.Podurile se sub drumul județean sunt subdimensionate , colmatate, neputând prelua cantitatea de apă scursă de pe versanți.

Alimentarea cu apă

Localitatea Tăuteu dispune de un sistem cantralizat de alimentare cu apă. Apa necesară este asigurată de două foraje de adâncime, echipate cu câte o pompă submersibilă, amplasate în terasa pârâului Bistra. Debitul captat este pompat în 4 rezervoare cu capacitatea de 80 mc fiecare, amplasate pe dealul învecinat fostei gări din localitatea Tăuteu. De la gospodăria de apă a localității Tăuteu sunt alimentate cu apă și celelalte localități aparținătoare comunei Tăuteu.

Canalizare

Localitatea Tăuteu nu dispune de un sistem centralizat de canalizare menajeră, astfel deversarea apelor uzate menajere se face în cel mai fericit caz în rezervoare vidanjabile, în majoritatea cazurilor apa menajeră provenită de la locuințe este condusă spre șanțurile ce mărginesc drumurile din localitatea și implicit ajung în emisar , ceea ce reprezintă o poluare activă pentru mediu .

Alimentarea cu energie electrică

În prezent, localitatea Tăuteu este alimentată cu energie electrică din axul LEA 20 KV Marghita.

Telefoni

Localitatea Tăuteu dispune de 129 abonați telefonie ROMTELECOM racordați la centrala telefonică automată amplasată în parcul din fața primăriei .

Localitatea Bogei

Gospodărirea apelor

Localitatea Bogei este asezată pe terasele de pe malul stâng al pârâului Bistra și parțial pe versantul dealului Minei, aparținând dealurilor Dernei , în continuarea localității Tăuteu.

În extravilanul localității, pe malul drept al pârâului Bistra, sunt prezenți versanții dealului Mare, apartinator dealurilor Bistrei.

Alimentarea cu apă a localității Bogei se face printr-un sistem centralizat de alimentarea care folosețte sursa de apă, înmagazinarea de la localitatea Tăuteu și rețele de distribuție. Rețelele de distribuție sunt executate din conducte din polietilenă de înaltă densitatea și sunt dotate cu hidranți de incendiu, cămine de vane de linie și ramificație, cămine de aerisire și golire.

Canalizare

Localitatea Bogei nu dispune de un centralizat de canalizare menajeră, deversarea apelelor uzate menajere se face în cel mai fericit caz în rezervoare didanjabile, în majoritatea cazurilor apa uzată menajeră provenită de la locuințe este condusă spre șanturile ce marginesc drumurie din localitate și implicit ajung în emisar, ceea ce reprezintă o poluare activă pentru mediu.

Alimentarea cu energie electrică

În prezent, localitatea Bogei este alimentată cu energie electrică din axul LEA 20 KV Marghita prin racorduri de 20 KV. Prin aceste racorduri sunt alimentate 2 posturi de transformatoare:

– PTA1 Bogei KVA; 20/0,4 KV

– PTA2 Bogei KVA; 20/0,4 KV.

Telefonie

Localitatea Bogei dispune de 35 de abonați telefonie fixă ROMTELECOM racordați la centrala telefonică automată amplasată in centrul comunei Tăuteu.

Localitatea Chiribiș

Gospodărirea apelor

Localitatea Chiribiș este asezată în zona de luncă a pârâului Bistra, pârâul Bistra traversează intravilanul localității Chiribiș.

Alimentarea cu apă a localității Chiribiș se face printr-un sistem centralizat de alimentare care folosesc sursa de apă, înmagazinarea de la localitatea Tăuteu și rețele de distribuție. Rețelele de distribuție sunt executate din conducte din polietilină de înaltă densitate și sunt dotate cu hidranți de incendiu, cămine de vane de linie și ramificație, cămine de aerisire și golire.

Canalizare

Localitatea Chiribiș nu dispune de un centralizat de canalizare menajeră, deversarea apelelor uzate menajere se face în cel mai fericit caz în rezervoare didanjabile, în majoritatea cazurilor apa uzată menajeră provenită de la locuințe este condusă spre șanturile ce marginesc drumurie din localitate și implicit ajung în emisar, ceea ce reprezintă o poluare activă pentru mediu.

Alimentare cu energie electrică

În prezent, localitatea Chiribiș este alimentată cu energie electrică din axul LEA 20 KV Marghita prin racorduri de 20 KV. Prin aceste racorduri sunt alimentate 2 posturi de transformatoare:

– PTA1 Chiribiș KVA; 20/0,4 KV

– PTA2 Chiribiș KVA; 20/0,4 KV

– PTA3 Bachtel 160 KVA; 20/0,4 KV.

Telefonie

Localitatea Chiribiș dispune de 25 abonați telefonie fixă ROMTELECOM racordați la centrala telefonică automată amplasată în orașul Marghita.

Localitatea Ciutelec

Godpodărirea apelor

Localitatea Ciutelec este asezată în zona de luncă de pe malul drept al pârâului Bistra, parțial pe malul stâng al pârâului Bistra și versanții dealurilor Bistrei.

Pe pârâulBistra sa executat lucrări de rectificare albiei și un baraj de retenție , în amonte pe malul stâng, care au stopat în parte fenomenele de inundații legate de acest pârâu.

Alimentarea cu apăa localității Ciutelec se face printr-un sistem centralizat de alimentare care folosesc sursa de apă, înmagazinarea de la localitatea Tăuteu și rețele de distribuție. Rețelele de distribuție sunt executate din conducte din polietilină de înaltă densitate și sunt dotate cu hidranți de incendiu, cămine de vane de linie și ramificație, cămine de aerisire și golire

Canalizarea

.Localitatea Ciutelec nu dispune de un centralizat de canalizare menajeră, deversarea apelelor uzate menajere se face în cel mai fericit caz în rezervoare didanjabile, în majoritatea cazurilor apa uzată menajeră provenită de la locuințe este condusă spre șanturile ce marginesc drumurie din localitate și implicit ajung în emisar, ceea ce reprezintă o poluare activă pentru mediu.

Alimentarea cu energie electrică

În prezent, localitatea Ciutelec este alimentată cu energie electrică din axul LEA 20 KV Marghita prin racorduri de 20 KV. Prin aceste racorduri sunt alimentate 2 posturi de transformatoare:

– PTA1 Ciutelec 160KVA; 20/0,4 KV

– PTA2 Ciutelec 250KVA; 20/0,4 KV

– PTA3 Tăuteu250 KVA; 20/0,4 KV.

Telefonie

Localitatea Ciutelec dispune de 5 abonați telefonie ROMTELECOM racordați la centrala telefonică automată amplasată în centrul comunei Tăuteu.

Localitatea Poiana

Gospodarirea apelor

Localitatea Poiana este asezată în zona de luncă a pârâului Bistra, în extravilan sunt prezentate dealurile Bistrei.

În zona văii Bistra sunt executate canale care preiau apele dinspre terasa înaltă și le conduc în pârâul Bistra, canalele sunt colmatate.

Alimentarea cu apăa localității Poiana se face printr-un sistem centralizat de alimentare care folosesc sursa de apă, înmagazinarea de la localitatea Tăuteu și rețele de distribuție. Rețelele de distribuție sunt executate din conducte din polietilină de înaltă densitate și sunt dotate cu hidranți de incendiu, cămine de vane de linie și ramificație, cămine de aerisire și golire.

Canalizare

Localitatea Poiana nu dispune de un centralizat de canalizare menajeră, deversarea apelelor uzate menajere se face în cel mai fericit caz în rezervoare didanjabile, în majoritatea cazurilor apa uzată menajeră provenită de la locuințe este condusă spre șanturile ce marginesc drumurie din localitate și implicit ajung în emisar, ceea ce reprezintă o poluare activă pentru mediu.

Alimentare cu energie electrică

În prezent localitatea Poiana este alimentată cu energie electrică din axul LEA 20 KV Marghita print-un racord LEA 20 KV. Prin acest racord este alimentat un post de transformare de 160 KVA amplasat în centrul localității.

Telefonie

În prezent, localitatea Poiana dispune de 1 abonament telefonic fixă ROMTELECOM racordat la centrala telefonică automată amplasată în localitatea Tăuteu.

13. Infrastructura comunei Tăuteu

Circulația rutieră

Rețeaua rutieră din teritoriul comunei Tăuteu este alcătuită din: drumul național 9B Săcuieni-Marghita-Suplacu de Barcău, situat în nordul teritoriului Tăuteu pe o lungime de cca 2,5 km ( paralel cu calea ferată Săcuieni-Jibău).

În localitatea Chiribiș acest drum colectează drumul județean DJ191 Biharia-Chiribiș printr-o intersecție neamenajată, imediat după trecerea la nivel peste linia C.F.

– Drumul județean DJ191 este prezent în nord-vestul teritoriului comunei în intravilanul localității Chiribiș pe o lungime de cca 2.8 km.

– Drumul județean DJ191 Chiribiș-Popești-Suplacul de Barcău se ramifică din DJ191 în centrul localității Chiribiș și străbate toate localitățile comunei , mai puțin satul Poiana la care se ajunge prin deviația DC122 de cca 0,8 km lungime. Prin DJ191 este posibilă legătura cu DN1 în localitatea Aleșd.

Prezența viitoarei autostrăzi Borș-Brașov pe teritoriul comunei(actualmente în faza de execuție), este o oportunitate deosebită pentru dezvoltarea economică a localităților mai ales ca între Chiribiș, Tăuteu, și Poiana, pe DJ191A, este prevăzută o intersecție de acces spre și dinspre autostradă. Ca organizare a tramelor stradale din localități, acestea urmăresc drumul principal din care se ramifică străzi laterale care în unele cazuri comunică între ele și altele se continuă cu drumurile de exploatație agricolă, silvică, după caz. Dintre acestea, 7 străzi au fost modernizate (asfaltate).

Circulația feroviară

Sunt prezente două lini de cale ferată:

– linia C.F. Săcuieni-Jibău care așa cum s-a arătat pe teritoriul comunei este paralelă cu DN18B și este folosită pentru transport de călători și de marfă;

– linia C.F. Voievozi – cu racord la linia C.F. Săcuieni – Jibău pe teritoriul comunei, este în prezent neutilizată.

În prezent, îmn localitatea Chiribiș este prezentă harta C.F.R.

14 Activitățile economice specifice comunei Tăuteu

Profilul economic al teritoriului și al localităților este unul preponderent agricol ( culturi agricole și zootehnie ).

Conform datelor Direcției de statistică , suprafața agricolă totală era de 5.175 ha (anul 2006), din care :

4.064 ha terenuri agricole

20 ha livezi și pepiniere pomicole

47 ha vii și pepiniere viticole

648 ha pășuni

396 ha fânețe

Culturile de bază sunt : gâul, secara, floarea soarelui, porumbul, ovăzul și orzul, iar în domeniul zootehnic tradiționale sunt creșterea porcinelor și ovinelor.

Alte activități economice se datorează unor agenți locali ( S.R.L sau persoane fizice ) și se încadrează în sfera serviciilor.

Situația din anul 2005, semnala 37 de unități active, din care în agricultură și silvicultură 3, în industrie și construcții 2, comerț 32.

15. Turismul comunei Tăuteu

În cadrul arealului studiat pot fi practicate următoarele tipuri de turism: turism de agrement, turism cultural și turism religios.

Turismul de agrement este practicat atât sub formă organizată, cât și neorganizată, constând în petrecerea concediului într-un spațin de cazare existent în mediul rural. „Turistul este tentat să observe natura, să o cunoască și chiar să se integreze în ea prin diferite activități: observarea păsărilor, identificarea speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, a fructelor de pădure, ciupercilor, plimbări, etc” (Petrea, 2000)..

Turismul cultural implică cele mai diverse categorii sociale și de vârstă și constă în vizitare siturilor rurale a căror distincție se datorează existenței monumentelor istorice, caselor memoriale, muzeelor, ș.a. sau participarea la desfășurarea unor sărbători sau datini tradiționale (pelerinaje religioase, practici legatede calendarul agricol sau evenimente sociale din viața comunității). Acest tip se poate practica în toate localitățile arealului studiat dat fiind faptul că în fiecare localitate există biserici. Casă memorială există în localitatea Ciutelec și este a domnului Mălinaș.

De remarcat este arhitectura edificiilor de cult, arhitectură specifică fiecărei confesiuni. Bisericile romano-catolice.

Biserica reformată este în localitatea Tăuteu. Biserici neoprotestante există în toate localitățile arealului studiat.

Bisericile ortodoxe lipsesc în localitățile unde etniile maghiare 80% din numărul total al populației. Cele mai noi biserici ortodoxe sunt în localitate Bogei.

Turismul religios poate fi dezvoltat datorită prezenței mănăstirilor de la Poiana Florilor și Voivozi

.

Obiective turistice

Bisericile se găsesc în fiecare localitate existentă pe suprafața comunei Tăuteu (fig.)

15.1Castelele Wertheimstein și Rotschild, localitatea Ciutelec

Castelul Wertheimsteina fost construit în 1885, în stil baroc, de către Alfred Wertheimstein, originar din Viena (fig.19). Eforturile financiare pe care le-a făcut atât pentru cumpărarea moșiei cât și pentru ridicarea castelului l-a făcut pe Alfred să ajungă în situația de a pierde moșia la începutul secolului XX. În anul 1901, fiica sa Rozica a plecat în stațiune la Canne, Franța, unde s-a întâlnit cu Carol Rotschild, fiu de milionar din Londra.

După căsătorie Carol plătește toate datoriile socrului său și ridică un al doilea castel, castelul Rotschild pentru a avea unde să locuiască la vizitele în România. Acesta a fost terminat în anul 1908 și era numit „Castelul roșu” de către locuitorii din Ciutelec. Lordul Rotschild și soția sa nu au locuit niciodată în acest castel, deoarece arhitectul castelului s-a sinucis în el după terminarea sa.

Rozica a avut doi frați: Victor și Aurelia. Victor era tipul aventurie, iar Aurelia a rămas fată bătrână, murind în lagăr. Din 1940 până în 1949 castelul a rămas în paragină. Până în 1952 au fost folosite câteva camere pe post de săli de clasă, iar din 1952 până în prezent aici funcționează un Cămin de Bătrâni, respectiv un centru pentru copii cu deficiențe severe.

15.3. Monumentele istorice

Sau construit în fiecare localitate Ciutelec și Bogei un monumen pentru cei căzuți în primul război mondial în anul 1914-1918.

.

15.4 Case memoriale și tradiționale

Casa Memoriala Mălinaș din localitatea Ciutelec

Constantin Mălinaș s-a născut la 21 mai 1943, în orașul Buzău, unde părinții Dumitru și Laura, s-au refugiat temporar în urma Dictatului de la Viena. A început  liceul la   „Samuil Vulcan” în  Beiuș și l-a absolvit în 1960 la „Emanuil Gojdu” din Oradea. A urmat  Facultatea de litere la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, terminată în 1969, și s-a specializat în domeniul biblioteconomiei (1978-1985). Și a murit în anul 2011.

Case tradiționale din comuna Tăuteu

În localitatea Ciutelec din comuna Tăuteu , sa mai păstrat încă ceva din casele vechi .

18 Strategiile de dezvoltare ale comunei Tăuteu

Strategiile de dezvoltare a Comunei Tăuteu sunt :

Modernizarea străzilor din comuna Tăuteu

Extinderea rețelei de apă potabilă în localitățile Bogei , Tăuteu,Poiana și Chiribiș

Înființarea rețelei de canalizare și stație de epurare în comuna Tăuteu

Înlocuirea podului peste Râul Bistra în localitatea Poiana

Locuințe sociale pentru comunitățile de rromi-sat Bogei ( 14 unități locative), proiect derulat și implementat prin MDRT, în cadrul ANL

Proiectul integrat „ Legături Comunitare „(asfaltarea 1,6 km drum și Centru Social Multifuncțional în comunitatea de rromi din localitatea Bogei)

Amenajarea locuri de joacă în localitățile Tăuteu, Bogei, Chiribiș

Reabilitarea școli și grădinițe în toate localitățile comunei Tăuteu

19.Evoluția comunei Tăuteu

Date privind evoluția în timp a unități administrativ – teritorial comuna Tăuteu

Concluzii

Bibliografie

Crișan, R., (2013), Bazinul hidrografic Bistra. Factorii care influențează hidrografia în Geograpica, Anul VI, Nr.1, Ed. Universității din Oradea, Oradea;

Josan, N. (1974), Dealurile Dernei, Lucrări științifice, Seria A, Institutul Pedagogic, Oradea;

Josan, N. (2004), Hazarde și riscuri naturale și antropice în bazinul Barcăului, Editura Universității din Oradea, Oradea;

Măhăra, Gh. (1997), Considerații hidrometeorologice privind inundațiile din bazinul Crișurilor în perioada dec. 1995 – ian. 1996, Editura Academiei Române, Studii și cercetări de geografie, XLIV, București;

Mălinaș I. M., (1997), Satul și biserica din Ciutelec, Bihor. File de monografie, istorie și folclor, Ed. „Mihai Eminescu”, Oradea;

Mihăilescu, V. (1966), Dealurile și Câmpiile României, Studiu de Geografie a Reliefului, Editura Științifică, București;

Petrea Rodica, Petrea D., (2000), Turism rural, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Pop, P., G. (2005), Dealurile și Câmpia de Vest, Editura Universității din Oradea, Oradea;

Șipoș, S. și colab. (2011), Satele de pe Valea Superioară a Bistrei. Schiță monografică, Editura Universității din Oradea, Oradea.