Monitorizarea Si Controlul Factorilor de Mediu Intr O Zona Afectata de Poluarea cu Metale Grele

Monitorizarea și controlul factorilor de mediu într-o zonă afectată de poluarea cu metale grele

(

Capitolul 4. Concluzii

Odată cu dezvoltarea societății umane a devenit evident faptul că activitatea umană influențează mediul și este la rândul său influențată de către acesta. Trecând prin diverse stadii de organizare, protecția calității mediului și mai nou abordarea integrată de management a mediului a devenit o necesitate vitală în scopul asigurării prosperității societății și

dezvoltării durabile.

Monitorizarea mediului a devenit un capitol esențial pentru orice tip de dezvoltare indiferent de scala la care se pot manifesta impactele de mediu. În scopul asigurării unei conduceri eficiente a tuturor activităților sociale, chiar dacă uneori aspectele de mediu par a cădea pe un plan secundar s-a impus necesitatea unui sistem de supraveghere și evaluare continuă a calității mediului sub forma de sistem de monitoring de mediu.

Monitoringul integrat vizează obținerea unor imagini reale, de ansamblu, asupra stadiului calității mediului la un moment dat, precum și tendința de evoluție pe cele două componente de bază –mediul biotic și mediul abiotic –în interconexiunea lor.

Complexitatea interacțiunilor dintre factorii biotici și abiotici la care se adaugă aspectele specifice de complexitate a societății umane, necesită instrumente, metode și tehnici care să genereze un volum suficient de date utilizabile pentru cele trei tipuri de bază de activități în cadrul monitoringului mediului(masuratori si observatii, evaluarea datelor de mediu, prefigurarea actiunilor pentru evitatea deteriorarii mediului).

Problemele controlului calității mediului s-au pus după ce omenirea parcurgând o evoluție scurtă (la scară geologică) s-a înmulțit (de multe ori, la intervale mici, populația s-a dublat), a ocupat sub o formă sau alta toată suprafața planetei, a modificat-o profund, a afectat sau a transformat ecosistemele naturale și a provocat un flagel necunoscut până

atunci: poluarea. Interacționând, aceste intervenții ale omului au declanșat o serie de procese care periclitează viitorul omenirii și al planetei (Minea, 2002).

În paralel cu dezvoltarea științei, supravegherea mediului devine o preocupare sistematică și metodică, realizată prin intermediul diverselor sisteme de măsurare, cu ajutorul cărora au fost înregistrați, pe perioade îndelungate diverși parametri ai mediului: temperatura, umiditatea, radiația solară, nivelul și viteza de scurgere a apelor.

Activitatea de monitorizare a mediului reprezintă mai mult decât o supraveghere continuă a calității factorilor de mediu, procesul reclamând în același timp și aspecte privind prognozarea și avertizarea factorilor de decizie și a populației privind dereglările majore ale calității mediului în vederea adoptării unor măsuri adecvate.

Sintetic, MONITORIZAREA MEDIULUI poate fi definită ca o activitate sistematică, de lungă durată, bazată pe rețele de măsură dimensionate spațial și temporal, astfel încât să poată asigura controlul poluării.

Se vorbește despre poluarea atmosferică atunci când “una sau mai multe substanțe sau amestecuri de substanțe poluante sunt prezente în atmosferă în cantități sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru om, animale sau plante și contribuie la punerea in pericol sau vătămarea activitătii sau bunăstării persoanelor” (definiție OMS / WHO).

Sursele de proveniență a poluanților atmosferici sunt extrem de variate, existând de altfel numeroase clasificări în acest sens, care țin cont în principal de rolul factorului antropic.

Principalele clasificari ale surselor de poluare atmosferica

Programele de control sunt axate exclusiv pe poluarea aerului datorită activității antropice, este important de înțeles că și fenomenele naturale contribuie la poluarea atmosferică, efectele lor fiind, în unele cazuri, foarte importante când sunt generați în cantități mari în vecinatatea așezărilor umane (ex. furtunile de praf, incendiile de pădure și erupțiile vulcanice).

Referindu-ne la sursele antropice, acestea sunt reprezentate, în cea mai mare parte de procesele de combustie, fie că acestea furnizează energia calorică necesară în procesele industriale sau pentru încălzirea încăperilor sau pentru obținerea lucrului mecanic necesar deplasărilor.

Sursele si tipurile de poluanti atmosferici

Există o serie de poluanți ai aerului cu efecte negative atât asupra mediului cât și asupra stării de sănătate a omului. Dintre poluanții gazoși ai aerului, cu potențial nociv ridicat fac parte: dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrocarburile și metalele grele. Condițiile atmosferice favorizante și prezența radiațiilor solare reprezintă un mediu de reacție natural ce favorizează producerea unei întregi serii de transformări chimice, ceea ce conduce la intensificarea potențialului poluant al aerului. Se cunosc mecanisme care stau la baza producerii de ozon, a peroxiacetilnitraților, anhidridelor sulfurice etc.

Sursele mobile împrăștie poluanții la distanțe mari. Din această categorie fac parte: mijloacele de transport. Vântul, apa și animalele (păsări, pești, insecte) sunt considerate de unii autori surse mobile de poluare, iar de alții doar vectori de propagare a poluării. Împrăștierea sau dispersia poluanților este influențată de temperatură, mișcările aerului și mișcarea de rotație a Pământului. Dispersia poluanților în plan orizontal este diferită pentru poluanții proveniți din surse fixe și pentru cei proveniți din surse mobile.

Termenul de metale grele se refera la orice element chimic metalic, care are o densitate relativ mare si este toxic sau otrăvitor in concentrații scăzute. Exemple de metale grele includ mercur (Hg), cadmiu (Cd), arseniul (As), crom (Cr), taliului (TL), și plumb (Pb).
Proprietatea metalelor grele de a se acumula în organismele vegetale și animale, inclusiv în cel uman, ca și patologia pe care o determină justifică interesul care se acordă acestor poluanți. Dacă nu sunt atent monitorizate, plumbul și alte metale grele din soluri, aer și ape pot pune în real pericol mediul ambiant și mai ales sănătatea umană.
Principalalele surse din care provin metalele grele în atmosferă sunt: industria metalelor neferoase, arderea combustibilului fosil și traficul rutier. În aer, metalele grele se găsesc sub formă de praf aflat în suspensie și praf sedimentat.
Metalele grele se întâlnesc în mediul ambiant în mod natural sau supraadăugat din surse artificiale – care derivă în principal din următoarele activități: termocentrale și alte instalații de ardere a combustibililor solizi și lichizi, circulația rutieră prin gazele de eșapament, prin evaporarea benzinei sau ca urmare a manipulării improprii.

În cursul anului 2014 s-a efectuat determinarea conținutului de plumb al particulelor în suspensie fracțiunea PM10 colectate pe filtre, în stațiile SB3-Copșa Mică și SB4- Mediaș. Conform Legii 104 / 2011, Valoarea limită anuală pentru plumb = 0,5µg/m3. Valorile medii anuale înregistrate se situează sub valoarea limită anuală atât la stația SB3 cât și la stația SB4.

Valorile masurate ale concentratiilor de cadmiu (SB3-1,45; SB4-1,2), arsen (SB3-0,88; SB4-0,98) si nichel (SB3-1,4; SB4-1,55), se situează sub valorile-țintă corespunzătoate.

Sursa principala de poluare atmosferică în județul Sibiu este preprezentata de traficul auto, deoarece pe aici trec rutele auto ce fac legătura între zona de sud cu centrul țării și de aici către Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulație E68 și E81 se intersectează în vecinătatea localității Veștem.

Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arderilor incomplete. Efecte asupra sănătății: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar și dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Pe de altă parte, vehiculele emit și alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc.) și substanțe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuși, etc.).

Emisiile de pulberi cu conținut ridicat de metale grele (Pb, Zn, Cd, Cu) provenite de la SC SOMETRA SA au fost soluționate, astfel încât in prezent problema poluării cu plumb ține de poluarea istorică, iar prin încetarea parțială a activității și numărul depășirilor CMA la emisiile de oxizi de sulf s-a redus mult, atât ca pondere cât și ca intensitate.

Supravegherea calitatii apei potabile s-a efectuat in conformitate cu Legea 458/2002, republicata, privind calitatea apei potabile si HG 974/2004, republicata, cuprinzand normele de supraveghere si monitorizare a apei potabile.

In anul 2014, in cadrul activitatii de supraveghere a calitatii apei potabile, 1152 probe de apa potabila au fost analizate la parametrii chimici(amoniu, aluminiu, conductivitate, culoare, duritate, fier, gust, miros, mangan. Nitrati, nitriti, oxidabilitate, pesticide. pH, plumb, trihalometani, turbiditate, clor rezidual liber si total), din acest numar de probe 23,26% prezentand neconformitati la parametrii chimici.

Din totalul lungimii corpurilor de apă naturale monitorizate, 134,02 km ( 36,87%) au stare ecologică bună, iar 229,52 km ( 63,13%) au stare ecologică moderată.