Modernizarea Unui Transportor cu Banda pe Role

Diverse2

Modernizarea Unui Transportor cu Banda pe Role

Byadmin ianuarie 1, 2024

Tema de proiect

Modernizarea unui transportor cu bandă pe role cu următoarele caracteristici:

Tipul și starea materialului transportat:

Concentrate plumb, deșeuri plumb.

Granulația maximă : 10 mm

Debitul materialului transportat:

Q = 20 t/h

Lungimea traseului de transport

L = 35 m

Viteza maximă de transport

Vmax = 0,5 m/s

Temperatura maximă : mediu ambiant

Tipul transportorului : înclinat

Capitolul 1

Prezentare generală

ECHIPAMENTE DE TRANSPORT CONTINUU

Automatizarea proceselor de producție are ca o consecință imediată creșterea volumului transportorului pe fluxul tehnologic și înafara lui. În funcție de deficiența mijlocului de transport utilizat pe fluxul tehnologic de fabricație, productivitatea acestuia va fi mai mare sau nu.

Azi, nu se poate creea o tehnologie mecanizată sau automatizată fără utilizarea celor mai adecvate echipamente de transport “transportoarele”. În funcție de natura proceselor tehnologice se pot utiliza o varietate foarte mare de transportoare: transportoare cu organ flexibil și transportoare fără organ flexibil în multiple variante constructive.

Echipamente de transport continuu cu organ flexibil de tracțiune

Echipamentele de transport continuu-transportoarele cu organ flexibil au cea mai largă utilizare în procesele de fabricație. Organul flexibil de tracțiune poate fi: banda de transport, lanțurile cu zale și cablurile. În funcție de natura organului flexibil este și tipul transportorului. Cele mai des utilizate sunt benzile de transport, la transportoarele cu bandă și lanțurile de transport pentru transportoarele cu placi, racleți, cupe si transportoare suspendate. Dintre aceastea, în procesul de mecanizare și automatizare a proceselor industriale, cele mai raspândite sunt transportoarele cu bandă, transportoarele suspendate și transportoarele cu racleți.

1.1. Transportoarele cu bandă flexibilă.

Transportoarele cu bandă flexibilă se utilizează atât pentru transportul materialelor vărsate cât și a celor în bucăți, pe orizontală sau pe o direcție înclinată cu un unghi mic față de orizontală. Ele au o gamă largă de răspandire atât în fabrici, cariere, depozite etc., unde sunt construite ca instalații fixe, cât și pe șantiere unde sunt realizate ca mașini mobile.

Simplitatea construcției, posibilitatea deplasării materialului cu ajutorul unui singur subansamblu pe o distanță considerabilă, debitul mare, funcționarea liniștită fară zgomot la o considerabilă viteză de mișcare, consumul relativ mic de energie și siguranță totală în exploatare, sunt avantajele transportoarelor cu bandă flexibilă. Datorită avantajelor sale, transportoarele cu bandă au cea mai largă raspandire, în special pentru materialele vărsate și granulare.

Dezavantajele transportoarelor cu bandă constau în:

Imposibilitatea utilizării lor pentru transportul materialelor cu o temperatură mai mare de 120°C (cu excepția transportorului cu bandă de otel, utilizat destul de rar în practică) și a materialelor care exercită o acțiune dăunătoare chimică sau mecanică asupra benzii. De cele mai multe ori, în acest caz, se preferă înlocuirea transportorului cu bandă prin alte tipuri de mașini de transportat continuu.

Posibilitatea funcționării numai sub un unghi mic de înclinare față de orizontală (fig. 1.1).

Complicarea construcției, în cazul necesității descărcării concomitent în mai multe puncte ale transportorului.

Fig. 1.1. Schemă de trasee posibile la transportoare cu bandă flexibilă

Din considerente de ordin economic și de rezistență a benzilor de transport, lungimea transportoarelor cu bandă, de construcție obișnuită, se limitează la 250-300 m.

Transportoarele cu bandă staționare sunt alcătuite din: construcția metalică, echipamentul mecanic, echipamentul electric, echipamentul de protecție și securitate, echipamentul auxiliar și banda de transport.

În tabelul următor se prezintă principalele caracteristici pentru transportoarele cu bandă, staționare, fabricate în România. (STAS 8062-87).

Tabelul 1.2. Caracteristici pentru transportoarele cu bandă

În figura 1.3 se prezintă schema unui transportor cu bandă staționar:

Fig. 1.3. Schema unui transportor cu bandă staționar:

Tambur de antrenare

Tambur de deviere

Ștergator de bandă

Jgheab de încărcare

Bandă de transport

Role de susținere

Role de susținere si amortizare

Dispozitiv de încărcare

Tambur de întoarcere

Role pentru cablu

Cablu de întindere

Contragreutate

Role de susținere

Cuplaje

Banda de transport 5 este pusă în mișcare prin intermediul unui mecanism de acționare alcătuit din: electromotorul 16, cuplajele 14, reductorul 15 și tamburul de antrenare 1. În timpul deplasării banda de transport se reazemă pe rolele de susținere 6 și 7 pe porțiunea corespunzatoare ramurii încărcate și 13 pe porțiunea ramurii neâncărcate. Pentru mărirea unghiului de înfășurare a benzii de transport pe tamburul de antrenare se folosește tamburul de deviere 2, iar pentru crearea forței de montaj se utilizează un mecanism de întindere automat, de capăt format din tamburul de întoarcere 9, cablul 11, rolele 10 si contragreutatea 12. Încărcarea transportorului se realizează prin intermediul dispozitivului de încărcare 8 și al jgheabului de încărcare 4, iar descărcarea are loc peste tamburul de antrenare 1. Pentru curățarea benzii s-a prevazut ștergătorul 3.

Comparativ cu transportoarele cu bandă staționare , transportoarele cu bandă mobile cunosc în industria lemnului o utilizare mult mai restrânsă.

Constructiv sunt asemănătoare cu transportoarele cu bandă staționare, construcția metalică a transportoarelor cu bandă mobile fiind prevazută suplimentar cu un sistem adecvat de deplasare , constituit de obicei dintr-o pereche de roți pe pneuri sau roți cu obadă metalică (fig1.3). Transportoarele cu bandă mobile se execută orizontal sau de obicei înclinate , cu posibilități de variere continuă sau în trepte a unghiului de înclinare a benzii de transport. Lungimile acestor transportoare sunt cuprinse între 5-20 m, lățimea benzii este de 300-800 mm. Viteza de transport variază între 0,2-3 m/s, iar puterea motorului de acționare este cuprinsă între 1,1 – 3 kw.

Fig. 1.4. Transportor cu bandă, mobil:

Schelet metalic

Bandă de transport

Mecanism de acționare

Mecanism de întindere

Jgheab de alimentare

Sistem de înclinare

În funcție de locul de utilizare a transportoarelor cu bandă mobile, pentru acționarea acestora se folosesc electromotoare sau, mai rar motoare cu ardere internă. La transportoarele cu bandă mobile mecanismul de acționare a benzii se instalează la unul din capetele scheletului metalic, de obicei la capătul către care se face transportul sarcinilor sau la mijlocul lungimii pe ramura goală a benzii. Pentru întinderea benzii se folosesc mecanismele de întindere cu reglare manuală.

Încărcarea și descărcarea transportoarelor cu bandă se realizează în mod diferit, în funcție de gradul de mecanizare al operațiilor și de natura sarcinii.

Încărcarea manuală a transportoarelor cu bandă se face prin așezarea succesivă a sarcinilor pe banda de transport în cazul sarcinilor în bucați și prin lopătare din grămadă în cazul sarcinilor în vrac.

La încărcarea mecanizată a transportoarelor cu bandă se utilizează jgheaburi plane sau înclinate, pentru încărcarea sarcinilor în bucăți și pâlnii de încărcare pentru încărcarea sarcinilor în vrac.

Descărcarea transportoarelor cu bandă poate avea loc la căpatul instalației (descărcare peste tamburul de antrenare) sau într-un loc oarecare de pe traseul de transport (descărcare intermediară).

Dacă descărcarea are loc la capătul transportorului, în cazul sarcinilor în bucăți se poate proceda la preluarea manuală a acestora sau la trecerea lor pe un dispozitiv de preluare și stocare temporală (plan înclinat, platformă turnantă), iar în cazul sarcinilor în vrac se procedează de obicei la instalarea unei pâlnii de descărcare în zona de lucru a tamburului de antrenare prin intermediul căreia se realizează colectarea materialului deversat și dirijarea acestuia către locul de depozitare.

Pentru descarcarea sarcinilor într-un loc oarecare de pe traseul de transport în cazul sarcinilor în vrac se utilizează deflectoare oblice, transversale sau dispozitive de descărcare cu două tambure, iar în cazul sarcinilor în bucăți se folosesc în exclusivitate deflectoarele oblice transversale.

Deflectoarele oblice transversale sunt scuturi dispuse perpendicular pe planul benzii de transport și înclinat față de direcția de deplasare a acesteia. Prin poziția lor deflectoarele determină deplasarea sarcinilor transportate pe o directie înclinată față de axa longitudinală a benzii și deversarea acestora peste una din marginile benzii de transport. Descărcarea sarcinilor de pe transportor este rezultatul acțiunilor conjugate pe care le exercită banda de transport împreună cu deflectorul asupra sarcinilor.

Pentru evitarea solicitării transversale a benzii de transport la descărcarea sarcinilor în vrac se pot utiliza deflectoare în formă de plug (fig. 1.4) în care caz descărcarea se realizează pe ambele laturi ale benzii, iar forțele transversale care apar se anuleaza reciproc.

Fig.1.5. Deflector în formă de plug

În care:

B- lațimea benzii de transport, în mm;

q1- greutatea sarcinii utile, în daN/m;

cd- coeficientul de rezistență la descărcare.

Deflectoarele se execută din table de oțel, fiind prevăzute la partea inferioară cu benzi de cauciuc, care în cazul pătrunderii particulelor de material în spațiul dintre banda de transport și partea inferioară a deflectorului, se deformează elastic reducând la minim uzura benzii de transport.

Deflectoarele se montează articulate pe scheletul metalic al transportorului putând ocupa corespunzator stării active sau inactive două poziții diferite. În poziția de lucru se situează puțin deasupra benzii de transport, iar în vederea scoaterii din funcțiune se rabat deasupra benzii, prin intermediul unor pârghii cu excentric.

Funcționarea normală a deflectorului oblic transversal este condiționată de alegerea corectă a unghiului de înclinare a acestuia față de axa longitudinală a benzii de transport.

Printre avantajele deflectoarelor se evidențează: construcția simplă și compactă, greutatea mică și costul redus. Principalul dezavantaj al deflectoarelor rezidă în uzură pronunțată a benzii de transport datorită frecării dintre aceasta și sarcina în curs de descărcare.

În cazul transportoarelor lungi pentru descărcarea sarcinilor în vrac se folosesc pe scară largă dispozitive de descarcare cu două tambure care fiind mobile pot realiza descărcarea sarcinilor în orice loc de pe traseul de transport (fig. 1.5). Prin intermediul roților 2 care rulează pe șine montate pe scheletul metalic 3 al transportorului, căruciorul 1 se poate deplasa de-a lungul traseului de transport. Rezemându-se pe rolele de sprijin 4 ale căruciorului, ramura încarcată a benzii se deplasează inițial pe un traseu înclinat, iar apoi se înfașoară pe tamburele de deviere 5 si 6, revenind în final pe rolele de sprijin 7 ale transportorului. Prin înfășurarea benzii pe tamburul 5 sarcina transportată se desprinde de pe bandă fiind deversată în pâlnia de descărcare 8 de unde, în funcție de poziția clapetei 9 este dirijată într-o singură parte sau în ambele părți ale transportorului. Acționarea deplasării căruciorului se poate face manual, de la tamburele de deviere ale benzii sau de la un electromotor propriu.

Fig.1.6. Dispozitiv de descărcare cu două tambure.

1. Cărucior

2. Roți de rulare

3. Schelet al transportorului

4, 7. Role de sprijin

5, 6 .Tambure de deviere

8 .Pâlnie de descărcare

9.Clapetă

Pentru determinarea forței de rezistență la descărcare se consideră ca efortul de tracțiune din banda de transport în locul în care aceasta revine pe rolele de sprijin ale transportorului este cu 10-15% mai mare decât în locul în care banda de transport este deviată pe rolele de sprijin ale căruciorului.

În tabelul urmator se prezintă principalele caracteristici pentru transportoarele cu bandă, stationare, fabricate în România. (STAS 8062-87).

1.2. Banda de transport

Este principala componentă a transportoarelor cu bandă. Se compune dintr-o structură de rezistență 1 (fig. 1.7 ) și un înveliș protector 2. Structura de rezistență poate fi din inserții din material textil (fig. 1.7.a) sau inserții din cablu de oțel (fig.1.7. b,c,d,e,f).

Fig.1.7. Tipuri constructive de benzi transportoare.

S1- grosimea totală a benzii

S2- grosimea stratului superior al învelișului din cauciuc

S3- grosimea stratului inferior al învelișului de cauciuc

d- diametrul cablului

t- pasul cablului din structura de rezistență

b- lățimea benzii

Benzile de transportat cu inserții textile sunt: de uz general (STAS 2077/1-79) și cu destinații speciale: pentru temperaturi înalte (STAS 2077/4-79), pentru industria minieră (STAS 2077/3-79), pentru industria alimentară (STAS 2077-78) și benzi rezistente la flacără (STAS 2077/2-79).

Banda flexibilă cea mai frecvent folosită este banda textilă cauciucată, confectionată dintr-un numar de inserții textile (panza de bumbac) solidarizate între ele prin vulcanizare cu cauciuc natural sau sintetic și acoperite la exterior printr-un strat de cauciuc, inserțiile textile constituind elementul de rezistentă, iar stratul de cauciuc fiind elementul de protecție.

Inserțiile de pânză pot fi tăiate pe lățimea benzii și suprapuse (fig.1.6. a) sau pot fi înfășurate în spirală, din mai multe bucăți (fig.1.6. b) sau dintr-o singură bucată (fig.1.6. c).

Benzile cauciucate sunt livrate în rulouri, cu lungimi până la 100 m. Innădirea capetelor benzii, pentru a forma un inel închis de lungimea necesară se face fie prin agrafe articulate pe un ax transversal flexibil din cablu de oțel (fig. 1.8.a), fie prin vulcanizare (fig. 1.8.b). În acest caz, capetele benzii se taie în scară, după straturile de cauciuc vulcanizându-se pe aceste straturi, cu adaos de cauciuc, la o temperatură de aproximativ 140°C, prin menținerea la presiune timp de 40…50 min.

Fig 1.8. Înnădirea benzii: a) prin agrafe b) prin lipire

Lațimea benzilor cauciucate este standardizată prin STAS 2077-51.

Benzile de transport din cauciuc cu inserție din cablu de oțel sunt și ele de două tipuri:

de uz general, care funcționează la temperatura mediului ambient,

(-30°…+60°)

benzi de transport pentru condiții speciale ( rezistente la foc, ulei, temperatură, benzi pentru produsele alimentare, benzi antistatice etc.)

În funcție de calitatea învelișului de cauciuc, benzile cu inserții de cablu din oțel se fabrică în două tipuri: A și B. Caracteristicile mecanice ale învelișului pentru cele două tipuri sunt prezentate în tabelul urmator.

Tabel.1.9. Caracteristicile mecanice ale învelișului

Benzile de transport cu inserție din cablu de oțel, se fabrică în opt clase de rezistență (la rupere a benzii) de la ST800 până la ST4000 (cu rezistențe la rupere între 800…4000 N/mm2). Lățimile nominale ale benzilor de transport cu inserție din cablu de oțel variază între 800mm și 2150mm.

Diametrul cablului din inserție are dimensiuni cuprinse între 4,3 mm până la 9,5 mm, iar grosimea benzii S1 este cuprinsă între 14….30mm.

Sarcina nominală de rupere a benzii,în kN, trebuie să verifice condițiile:

KN ≥ [N/mm],

si KN ≥ snst [N/mm],

unde kst este solicitarea maximă în regim staționar, calculată ca raportul dintre tensiunea maximă în banda Tst și lățimea benzii B, în N/mm.

knst –solicitarea maximă în regim nestaționar , in N/mm, calculată analog; Sst – coeficient de siguranță în regim staționar

Snst – coeficient de siguranta in regim nestationar

rimb – pierderea de rezistență a benzii în locul de îmbinare (valori conform STAS 7539-84).

Forțele de tracțiune din bandă, sunt variabile pe traseul benzii, mărimea lor depinzând de:

configurația traseului benzii

numărul și amplasarea tamburelor de antrenare

caracteristicile sistemelor de acționare si frânare

tipul și amplasarea dispozitivelor de întindere a benzii

regimul de funcționare a transportorului si modul de încărcare.

Luând în considerare tensiunile din bandă și eforturile din celelalte componente, datorate solicitării benzii, forțele de tracțiune din bandă trebuie să fie pe cat posibil mai mici, însă totuși suficiente pentru a asigura transmiterea forței periferice de la tamburul de antrenare la bandă (fară alunecare) și limitarea săgeții făcute de bandă.

Pentru transmiterea forței periferice Fu de la tamburul de antrenare la bandă, tensiunile din ramurile benzii trebuie să satisfacă condițiile:

Ta-Td=Fu [N]

Ta≤ Td [N]

Pe baza cărora se pot determina valorile tensiunilor din ramurile benzii, cu relațiile:

Td=Cd·Fu [N]

Ta=(1+Cd) ·Fu sau Ta=Td (-1) [N]

Unde:

Td -este tensiunea din ramura benzii care se desfașoară de pe tambur, în N;

Ta- tensiunea din ramura benzii care se înfășoară pe tambur;

Fu- forța periferică de antrenare (la tambur)

Cd- factor de înfășurare, a cărui valoare se calculeaza cu relația:

Cd=, unde este coeficientul de frecare între bandă și tambur ( – unghiul de înfășurare a benzii pe tambur (=160°…240°).

1.3. Mecanismul de antrenare

Mecanismul de antrenare al transportoarelor se compune, obișnuit, dintr-un electromotor, o transmisie (cu curea și cu roți dințate) și un tambur de antrenare.

Fig. 1.10. Mecanismul de antrenare a transportorului cu bandă flexibilă

Transmisia se poate face cu curele sau roți dințate. Toba este cuplată la transmisie printr-un cuplaj cu bolțuri. În anumite cazuri se pot utiliza două tobe motoare. Întregul mecanism este plasat, obișnuit lateral față de transportor. (fig.1.8).

La unele transportoare, în special la cele mobile, electromotorul cu alimentare axială 1 și transmisia cu roți dințate 2,3,4 și 5 sunt plasate în interiorul tobei 6, constituind acționarea prin electrotobă (fig.1.11). Roțile dințate 2, 3 și 4 sunt montate în interiorul reductorului deschis 7, fixat prin șuruburi la motor.

Fig.1.12. Tobă sudată

Coroana dințată 5 este fixată prin șuruburi la tobă. Toba este montată pe rulmenții fixați pe capetele carcaselor motorului și reductorului. Prin aceste capete, întregul ansamblu este fixat la lonjeroanele 8 ale transportorului.

Tobele se execută obișnuit prin sudură și au forma cilindrică (fig.1.10). Pentru mărirea aderenței benzii pe tobă, aceasta se căptușește uneori la exterior cu un strat de cauciuc, piele sau lemn, montat prin șuruburi cu cap înecat.

Tobele necăptușite se execută ușor bombate, pentru a se asigura o centrare bună a benzii. Bombarea (diferența dintre razele tobei la mijlocul și la extremitatea ei) se ia, obișnuit 0.5% din lungimea tobei, dar nu mai mică de 4 mm.

Diametrul tobei, din condiția de rezistență a benzii, se ia:

D≥ (125…150) i [mm]

Unde i este numărul de inserții textile ale benzii.

Valorile mai mici se iau pentru i≤ 6, iar cele mari pentru i > 6.

Lățimea tobei se ia cu 100…200 mm mai mare decât lățimea B a benzii.

Fig. 1.13. Schemă de montare a tobelor cu diferite unghiuri de înfășurare.

Pentru ca toba motoare să transmită benzii mișcarea, trebuie să existe o aderență suficientă între ele. În acest caz, conform relației lui Euler.

Sinf ≤ Sdesf eµα

Forța periferică utilă Pt la tobă are valoarea:

Pt =Sinf – Sdesf

Admițând un coeficient de siguranță la patinare k ( k= 1,2…1,25) rezultă:

Pt = , [kgf] sau [N]

Din relația de mai sus se constată că pentru mărirea forței de tracțiune este necesară realizarea unor coeficienți de frecare și unghiuri de înfășurare cât mai mari.

La transportoarele relativ scurte și de productivitate moderată, o singură tobă motoare este suficientă. Prin montarea unei tobe de deviere B (fig 1.13.b) se poate realiza un unghi de înfășurare α= 270°. La transportoarele lungi și de mare productivitate acest unghi nu mai este suficient. În acest caz se utilizează două tobe motoare (fig. 1.13.c,d)

Dacă se notează cu S’ forța din bandă între cele două tobe și cu α1 și α2 unghiurile de înfășurare ale benzii pe cele două tobe, forțele periferice transmise de ele vor fi:

P1=Sinf – S’ =S’( eµα1 – 1)

P2=S’ – Sdesf =S’

1.4. Rolele

Transportoarele cu bandă pot fi cu bandă plată sau cu bandă în formă de jgheab.

La transportoarele cu bandă plată ramura superioară a acesteia este susținută de role orizontale (fig. 1.14) având o lungime cu (100…200) mm mai mare decât lățimea benzii și un diametru de 76-159 mm, în funcție de lățimea benzii. Astfel pentru benzi de 30 mm se folosesc role cu un diametru de 76 mm, pentru benzi de 400..800 mm, role cu diametru de 108 mm, iar pentru benzi mai late, role cu diametrul de 159 mm.

Transportoarele cu bandă plată se folosesc îndeosebi la transportul sarcinilor unitare. Se folosesc, de asemenea, la transportul materialelor vărsate, în cazul unei productivități scăzute.

Fig.1.14. Role de reazem: a- baterie de trei role;

b- rolă orizontală; c- rolă orizontală inferioară

Pentru a se mări productivitatea transportoarelor, se dă ramurii superioare a benzii forma de jgheab, susținând-o pe o baterie de trei role, una orizontală și două înclinate (fig. 1.14,a).

Ramura inferioară a benzii se montează în ambele cazuri pe role orizontale (fig.1.14,c).

Rolele, reprezentând reperul cel mai numeros al unui transportor, se execută din țeavă, cu suprafața exterioară neprelucrată, pentru a fi cât mai ieftine. Pentru a se micșora rezistența la rotire a rolelor, ele se montează pe rulmenți, pe axe fixe. Casetele rulmenților trebuie bine etanșate atât spre interiorul rolelor cât și spre exterior, pentru a se împiedica pătrunderea prafului spre rulmenți sau scurgerea unsorii.

Distanța între role depinde de lățimea benzii și de greutatea volumetrică a materialului transportat. Pe ramura încărcată a benzii rolele se montează la distanțele indicate în tabelul următor. În regiunea de încărcare a transportorului, distanța dintre role se ia egală cu jumătate din cea indicată in tabel.

Pentru transportul sarcinilor unitare, distanța dintre role se stabilește astfel încât sarcina să se sprijine continuu pe cel puțin două role.

Distanța dintre rolele ramurii inferioare a benzii se ia de două ori mai mare decât cea indicată în tabelul de mai sus.

Pentru împiedicarea alunecării laterale a benzii de pe role, ca urmare a unor cauze întâmplătoare (montarea defectuoasă a rolelor, încărcarea neuniformă pe lățime a benzii, întinderea ei inegală etc.), la transportoarele lungi se montează la distanțe de 20…25 m dispozitive de centrare.

Pentru trecerea benzii de pe o direcție înclinată a transportorului pe una orizontală, în sensul ridicării benzii sau de pe o direcție orizontală pe una înclinată, în sensul coborârii ei se folosește o tobă de deviere, în cazul benzii plate, sau o baterie de role în cazul benzii în formă de jgheab (fig 1.15).

Fig. 1.15. Devierea benzii: a- cu concavitatea în jos;

b- cu concavitatea în sus.

Bateria de role se construiește cu o rază R ≥ 12 B (unde B este lațimea benzii) și cu o distanță între role l’=0,5 l (unde l este distanța între role în porțiunea dreaptă a transportorului). Numărul minim de role al bateriei este n=3.

Pentru construirea unui traseu cu concavitatea în sus este necesar ca rolele să fie amplasate astfel, încât banda să se sprijine pe ele chiar și atunci cand nu este încărcată (1.15b).

1.5.Rolele de pe ramura goală

Aceste role sunt fie din țevi cu suprafețe netede, când diametrul variază între 89 și 133 mm , fie din țevi sau axe pe care sunt montate discuri din cauciuc sau material plastic cu diametru de 120-160 mm (fig. 1.16). Față de rolele din țeavă cu suprafeță netedă, aceste role au avantajul că sunt mai ușoare , mai ieftine și contribuie la curățirea benzii care are și mișcări transversale. Pentru a curăța întreaga suprafață a benzii, discurile sunt fixate pe rolă consecutiv, cu 12-15 mm deplasate lateral față de discurile rolei anterioare.

Rolele de pe ramura goală se montează de obicei câte una, iar la lățimi ale benzii de peste 1m, rolele din țeavă sau cu discuri se montează și câte două cu un unghi de înclinare de 10-12°, care ajută centrarea și dă benzii rigiditate. Cele două role se așează în ghirlandă când și rolele de pe ramura plină sunt în ghirlandă sau se montează pe un suport.

Fig.1.16. Role pentru ramura goală

1.6.Dispozitive de întindere

Pentru evitarea patinării și compensarea alungirii benzii se folosesc diferite dispozitive de întindere a benzii. La transportoarele staționare de lungime mare se utilizează dispozitive de întindere cu greutăți. Dispozitivele de întindere pot fi orizontale sau verticale. Dispozitivul de întindere orizontal (fig.1.17) se compune dintr-un cărucior 1, deplasabil pe șinele fixate la cadrul transportorului, cărucior pe care se montează tamburul de întindere 2. La cărucior se fixează cablul 3, care după ce înfășoară rolele de ghidare 4, este întins de greutatea 5. Variația eforturilor din bandă este echilibrată de deplasarea greutății.

Fig 1.17 Dispozitiv de întindere cu greutate, orizontal: 1. Cărucior; 2. Tobă de întindere; 3. Cablu; 4. Scripete; 5. Greutate.

La dispozitivul de întindere vertical (Fig. 1.18), ramura inferioară a benzii înfășoară tobele de ghidare 1, și toba de întindere 2, la care se fixează greutatea 3. Toba 2, sub acțiunea greutății care echilibrează eforturile din bandă, se poate deplasa vertical, fiind ghidată de glisierele 4.

Primul tip are o construcție mai ușoară, cere dimensiuni de gabarit mai mici, dar necesită o greutate de întindere mai mare. Al doilea tip are avantajul că poate fi montat în orice punct al transportorului, greutatea este mai mică, dar cere dimensiuni mai mari de gabarit în înălțime și are o construcție mai complicată.

Dispozitivele de întindere cu greutăți mențin automat întinderea benzii. Cursa tobei de întindere este egală cu (1 – 1,5 % din lungimea transportorului).

Fig. 1.18. Dispozitiv de întindere cu greutate, vertical:

1. tobă de ghidare; 2. Tobă de întindere; 3. Greutate, 4. glisieră

Diametrul tobelor de întindere se ia egal cu cel al tobelor de deviere. Greutatea dispozitivelor de întindere se execută din discuri de fontă sau de beton.

La transportoarele mobile și la cele staționare de lungime mică se utilizează dispozitive de întindere cu șurub ( fig.1.19).

Toba de întindere este fixată în două lagăre 1,care se pot deplasa de-a lungul ghidajelor 2. Realizarea întinderii se face prin șurubul 3, fixat la lagărul tobei care, rotindu-se se înșurubează în piulița fixă 4 și înaintează împreună cu lagărul. Contra piulita 5 asigură șurubul contra deșurubării arbitrare. Avantajele acestui dispozitiv sunt: simplitate, greutate mică, dimensiuni de gabarit reduse. Dezavantajele sale sunt: cursa mică și imposibilitatea menținerii constante a întinderii benzii.

Fig.1.19. Dispozitiv de întindere cu șurub. 1. Lagăr; 2. Ghidaj; 3. Șurub; 4. Piuliță; 5. Contrapiuliță.

1.7.Dispozitive de încărcare

Încărcarea materialului vărsat pe bandă se face în cazul productivității reduse prin lopătare din grămadă, iar în cazul unei productivități mari, cu ajutorul unor dispozitive formate dintr-o pâlnie și dintr-un jgheab.

Dispozitivul de încărcare (fig.1.20) trebuie să evite căderea perpendiculară a materialului pe bandă, căci aceasta ar duce la uzura ei rapidă. De asemenea, pentru micșorarea uzurii, materialul trebuie dirijat în direcția mișcării benzii, iar viteza lui de cădere pe bandă trebuie să fie aproximativ egală cu aceea a benzii. Unghiul de înclinare a pereților pâlniei se face mai mare decât unghiul de frecare a materialului pe pâlnie. Lățimea jgheabului de încărcare se ia egală aproximativ cu 2/3 din lățimea benzii.

Pâlnia și jgheabul se execută din tablă de oțel. Pereții laterali ai jgheabului se termină la partea inferioară cu benzi de cauciuc moale, fără inserții, care împiedică răspândirea materialului în afara benzii.

Fig.1.20. Dispozitiv de încărcare.

1.8.Dispozitive de descărcare

Descărcarea materialului se face fie de pe tamburul de capăt, fie într-unul sau mai multe puncte intermediare. În primul caz, după tamburul de capăt se așează o pâlnie de descărcare, cu un jgheab care dirijează materialul în direcția necesară (fig.1.21).

Fig.1.21. Pâlnie simpla de descarcare

În cel de-al doilea caz se utilizează dispozitive de descărcare cu două tobe sau pluguri de descărcare.Schema unui dispozitiv de descărcare cu două tobe este prezentată în fig.1.22. Aceasta se compune dintr-o palnie 1 și trei jgheaburi 6, 8 si 9. Primele două permit materialului să se descarce lateral față de bandă , iar cel de-al treilea readuce materialul pe bandă pentru a fi transportat până la tamburul de capăt. Accesul materialului în jgheaburi este dirijat prin clapetele 2,3 și 4, comandate de manivelele 5. Pereții laterali 7 împiedică materialul să cadă de pe bandă , în cazul trecerii lui prin jgheabul 6.

Prin rotirea clapetei 4 spre dreapta , materialul trece in jgheabul 8 , iar prin rotirea clapetei 2 spre stânga materialul trece în jgheabul 9.

Fig.1.22. Dispozitiv de descarcare cu două tobe:

1.Pâlnie; 2,3,4.Clapete; 5.Manivela; 6.Jgheab; 7.Perete lateral; 8,9. Jgheaburi.

Dispozitivul cu plug descărcător constă dintr-un scut așezat înclinat față de bandă (fig.1.23, a) sau din două scuturi formând un unghi ascuțit (fig.1.23,b). Scuturile sunt executate din tablă având la partea inferioară benzi de cauciuc. Plugul poate fi ridicat de pe bandă cu ajutorul unei pârghii în cazul în care nu mai este necesară descărcarea materialului în acel punct. Plugurile descărcătoare se utilizează în cazul transportoarelor cu bandă plată, orizontale sau ușor înclinate și cu viteze până la 1,6 m/s.

Când este necesară descărcarea materialului în diferite puncte, dispozitivul de descărcare se realizează deplasabil, menținându-se pe un cărucior care circulă pe șine în lungul cadrului transportorului.

Fig. 1.24. Cărucior de descărcare

În figura 1.24. este prezentat un cărucior de descărcare cu două tobe. El se compune dintr-un cadru metalic pe care sunt montate tobele de descărcare și de dirijare, rolele de reazem ale benzii și pâlnia de descărcare. Acționarea deplasării căruciorului se face printr-un electromotor. Există, deasemenea cărucioare acționate manual sau chiar de eforturile din bandă. Cărucioarele sunt înzestrate cu frână, pentru împiedicarea deplasării lor arbitrare.

1.9. Dispozitive de curățare

Pentru curățarea suprafeței exterioare a benzii de materialele care aderă la ea se folosesc raclete de curățare (fig. 1.25).

Fig. 1.25. Racletă de curățare

Racleta este formată dintr-o bucată de cauciuc, fixată prin intermediul unor suporți la tamburul de descărcare. Pentru curațarea suprafeței interioare a benzii de materialul care cade întâmplător de pe ramura superioară pe cea inferioară, la tamburul de capăt se montează pe partea interioară a ramurii inferioare un plug de curățare (fig. 1.26).

Fig. 1.26. Plug de curățare.

1.10. Frânele

Transportoarele orizontale nu sunt prevăzute cu dispozitive de frânare. La transportoarele înclinate, la oprirea motorului, banda se poate deplasa în sens invers, sub acțiunea componentei greutății materialului dupa direcția benzii. Pentru a se preântâmpina această situație, care poate duce la deteriorarea anumitor organe, transportoarele înclinate sunt prevazute cu frâne sau dispozitive de blocare. Aceste dispozitive se montează pe arborele de intrare în reductor, când sunt pe disc sau cu saboți ( fig. 1.27) , sau se montează pe arborele tobei motoare, când sunt cu saboți. Aceste frâne sunt normal închise și au acționare de ridicare electromagnetică sau electrohidraulică, iar aplicarea lor se realizează automat de către o contragreutate sau arcuri, când se întrerupe alimentarea motoarelor. În funcție de înclinarea transportorului, frânele se montează la unul sa mai multe grupuri de acționare.

Fig. 1.27. Frână cu saboți, amplasată pe arborele de intrare în reductor.

Transportoarele ce transportă numai în sus și nu sunt reversibile, în afară de frâne, au tobele, sau arborii tobelor, sau capul unuia din arborii reductorului, prevăzuți cu dispozitive antigiratorii ( fig. 1.28). Atât frânele cât și dispozitivele antigiratorii cu clichet, sunt reglate în așa fel încât se aplică după ce viteza a coborât la 0,3 – 0,5 m/s.

Fig. 1.28. Dispozitive contra rotirii inverse (antigiratorii).

Capitolul 2

Calculul transportorului

2.1. Alegerea benzii

(2.1.) Sau

Unde: – suprafața secțiunii de material ,

– viteza de transport ,

– densitatea specifică a materialului afânat ,

– coeficient ce ține seama de înclinarea rolelor transportorului

– coeficient ce ține seama de condiția de exploatare a transportorului

pentru transportoare staționare

pentru transportoare semistaționare

pentru transportoare nestaționare

,unde este unghiul de înclinare

= 7°

2.1.1. Calculul suprafeței secțiunii de material

A0 = = = 0.011 m2

2.1.2. Calculul lățimii benzii

Se calculează cu următoarea formulă:

B = [m],

= unghiul de frecare interioară

=30…45

Am ales = 35

Lățimea benzii se alege B = 400 mm din STAS 8963-71

2.1.3. Determinarea numărului de inserții

B = 400mm

ni = 2….5 inserții

Se aleg urmatoarele valori conform STAS 2077-79

Grosimea benzii: h =20[mm]

Clasa de rezistenta: 800-1000

Numarul de insertii: 4 (textile)

Latimea benzii este de: 400 [mm]

Natura și sarcina de rupere a inserției PES/PA-400

Masa benzii: MB =14.5 kg/m2

Alegerea rolelor pe ramura plină:

Se aleg role amplasate in forma de jgheab, conform STAS 6788-67

RSJ3 – 40×108 cu urmatoarele caracteristici:

B = 400 [mm]

D = 108 [mm]

L3= 160 [mm]

λ = 20°

Alegerea rolelor pe ramura goală:

Se aleg role inferioare dreapta, conform STAS 3678-67

RID – 40×108

B = 400 [mm]

D = 108 [mm]

L1= 500 [mm]

L3=160[mm]

2.2. Rezistențele la mișcare

2.2.1. Greutatea încărcăturii pe metru liniar de bandă

q = = 109 N/m

Unde: – debitul materialului

– viteza materialului transportat

– accelerația gravitațională

2.2.2. Greutatea rolelor pe metru liniar

Greutatea pe metru liniar a rolelor pe ramura plină se calculează cu formula:

Greutatea rolelor între 2 suporți consecutivi:

lp =1…1.55 m pentru rolele din țeavă montate în ghirlandă

Greutatea pe metru liniar a rolelor pe ramura goala se calculează cu formula:

Greutatea rolelor între 2 suporți consecutivi:

lg=4.8m

2.2.3. Greutatea benzii pe metru liniar

h= 20mm=0.20dm

=96 N/m

2.2.4. Calculul rezistențelor la mișcare

Pe ramura plină:

unde:

q – reprezinta greutatea materialului pe metru liniar de banda

qb – reprezinta greutatea benzii pe metru liniar

qrp – reprezinta greutatea rolelor pe metru liniar

ω – rezistenta la miscare

ω – 0,04..0,05 pentru role cu arc rigid

Pe ramura goală:

Wg =

2.2.5. Calculul tensiunilor din bandă

Fig. 2.1. Schema transportorului

Tensiunile în bandă se calculează prin metoda punctelor situate pe contur, începând cu punctul de desfășurare de pe toba motoare și incheind cu punctul de înfășurare pe toba motoare.

Se porneste de la tensiunea din bandă S1 din punctul de desfașurare de pe toba motoare:

Din condițiile lui Euler:

K= 1.2 – 1.3 – coeficient de rezistenta a fortei de frecare

Se alege Kf =1.2

S2 = Sd +150.3

S3 = (Sd+150.3)0.6+(Sd +150.3)

S4 = (Sd +150.3) 0.6+(Sd +150.3)+682

(0.6 Sd + 90.18)1.2 = Sd 2.18

Sd = 52 N

S1 = 52 N

S2 = 202.3

S3 = 323.18

S4 = 1005.18

2.2. Diagrama tensiunilor

2.2.6. Forța de antrenare a benzii

Diferența tensiunilor dintre punctele n și 1 este forța F0 necesară pentru antrenarea benzii.

F0 = KS (WP + Wg) [N]

KS = 2.2

F0 = 1831 N

Capitolul 3

Calculul si dimensionarea grupului de antrenare

3.1. Alegerea motorului de antrenare

Determinarea puterii motorului de antrenare:

Pm = 1.25 = 1.50 kW

Alegem motorul electric asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit:

tipul motorului: (1) ASI 132S – 38 – 8

Puterea motorului:

Pm = 2,2 kW

Turația motorului:

n = 710 rot/min

Randamentul:

η = 75%

Fig. 3.1 Motor electric seria ASI cu fixare pe tălpi

Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice

3.2. Alegerea reductorului

Reductorul de turație se va alege în funcție de mărimea raportului de transmitere, rezultat din cinematica transmisiei mecanice, și de puterea necesară acționării.

Fig.3.2.Schema cinematică a transmisiei mecanice

Raportul de transmisie se calculează cu relația:

Unde: nn = turația motorului electric

nt = turația la arborele tobei

Turația la arborele tobei se calculează cu relația:

nt =

unde:

v – viteza benzii egală cu viteza de transport [ m/s ];

Dt – diametrul tobei [ m ];

nt == = 36,58 [rot/min]

ir = =19,4

Voi recalcula viteza la alegerea reductorului :

V=

V = = 2m/s

Se alege reductorul 2CH – B – 125

Putere: 4 kW

Turația de intrare: 750 rot/min

Raport de transmitere: i = 20

Calculul turatiei arborelui de iesire:

= , [rot/min]

na = = 35,5 [rot/min] = 0,59 [rot/sec]

Fig 3.3.Reductor conico-cilindric cu două trepte

3.3.Alegerea cuplajului motor-reductor

Se alege cuplajul elastic cu bolțuri. Acest cuplaj permite deplasări axiale pană la 5 mm, radiale pană la 1 mm și unghiulare pana la 1o, amortizează șocurile si vibrațiile torsionale, schimbă frecvența oscilațiilor proprii ale arborilor evitând rezonanța. Cuplajul elastic cu bolțuri este standardizat, în STAS 5982-79, executându-se în două variante (tip N si tip B). Cel mai utilizat este cuplajul tip N.

Fig.3.4. Cuplaj elastic cu bolturi

Mnc = Cs . Mnm [N m ]

Cs = 1,55 … 1,75 ; Cs = 1,6

Mnm = [ N m ] ; ωm = = =74,35 [rad/s ]

Mnm = =20,17 [ N m ]

Mnc = 1,6 . 20,17 = 32,27[ N m ]

Dar Mn STAS > Mnc Mn STAS = 45[N m ] Marimea cuplajului = 2

Dimensiuni constructive :

l2 = 19 mm l3 = 37 mm

D = 98 mm D1= 71 mm

D2= 48 mm d4 = 6 mm (M6)

s = 2 mm nr.bucati= 10

δ= 1,5 . d4 = 1,5 . 6 = 9 mm ; δ1 = δ – 1

δ1= 8 mm ;

Fb = [ N ]

Unde : n = numarul de bolturi pe cuplaj ;

D1= diametrul pe care sunt amplasate bolturile ;

Fb = = 92,2 [ N ]

Bolturile se verifica la :

presiune de contact, presiune ce apare intre mansoanele de cauciuc si bolt :

p = = =0,5 [ MPa ]

– la incovoiere în secțiunea de separație a celor doua semicuple:

σ1 = = =14,17 [ MPa ]

3.4. Alegerea cuplajului reductor – arbore principal

P2 = Pnec . ηred [ kW ]

Pnec = 1,5[ kW ]

η red= η2a . η3l . ηu

ηa = 0,98 ; ηl = 0,99 ; ηu = 0,96 ;

ηred = 0,982 . 0,993 . 0,96 = 0,89

P2 = 1,5 . 0,89 = 1,33[ kW ]

Mt2 = ; ωt = = = 3,8 [ rot/min ]

Mt2 = = 350 [ N m ]

Mcuplaj = Cs . Mt2 = 1,6 . 350 = 560[ N m ] Marimea cuplajului = 10 .

Fig.3.5. Cuplaj elastic cu flanșe și șuruburi pasuite

Momentul nominal de tensiune maxim Mn = 80 [ N m ]

nmax = 1950 [rot/min] ;

D = 160 mm ;

L1= 168 mm ;

L2= 196 mm ;

D1= 130 mm ;

d1= 100 mm ;

Surub: bucati=3 ns = 3 ; dimensiuni M16x65

d2nominal = 13 mm ;

d3 = 75 mm ;

l1 = 25 mm ;

l2 = 2 mm ;

Momentul de girare = 0,15 [ N m ]

Fs = = = 4236,6 [ N ]

τ f = = = 31,93 [ N/mm2 ]

τaf = 64 … 96 [ N/mm2 ] τf τaf

Capitolul 4

Dimensionarea tamburilor

4.1 Tamburul de antrenare

Alegem tamburul de antrenare normal cauciucat TA 50 x 25 conform STAS 7541-86

Fig.4.1.Ansamblul tobei de acționare

4.2. Dimensionarea arborelui

Forma constructivă a arborelui este prezentată în figura 4.2.

Fig. 4.2. Arbore tobă acționare

Diametrele arborelui se stabilesc în funcție de diametrul d2, pe baza recomandărilor indicate în continuare.

d2 – diametrul capătului de arbore de iesire din reductor; d2 = 50;

d3 = d2 +4(5) mm; d3 = 55 mm

d4 = d3 +2…5 mm, cu condiția ca d4 să fie divizibil cu 5; d4 = 60 mm

d5 = d4 + 4(5) mm; d5 = 65 mm

d6 = d5 + 2 mm; d6 = 67 mm

d7 = d5 ;

d8 = d6+5 mm; d8 = 72 mm

4.3. Dimensionarea tobei

Dimensiunile tobei prezentată in figura 4.3 se stabilesc pe baza recomandărilor ce vor fi prezentate în continuare.

Diametrul tobei Dt și lungimea tobei Lt

Dt = 262 mm; Lt = 500 mm;

d6 – diametrul arborelui pe care se montează toba; d6= 67mm;

db – diametrul butucului,

db =(1,2…1,6)d6 ; db = 80 mm;

lb – lungimea butucului,

lb = (1,4…2)d6 ; lb = 93 mm;

gt – grosimea mantalei tobei,

gt = 10 pentru Dt < 750 mm, gt = 12 pentru Dt =750…900 mm, gt = 15 pentru Dt > 900 mm;

gt = 10

g – grosimea peretelui tobei,

g = (0,25….0,3)lb ; g =23 mm;

b și t2 se adoptă în funcție de diametrul d6 din tabelul 2.18;

Dg – diametrul găurilor de ușurare, care pot fi ca număr 4,6,8, în funcție de diametrul tobei,

Dg = 50….150 mm, în funcție de dimensiunile tobei; Dg = 50 mm;

Do = [(Dt -2gt)+db]/2; Do = 155

Fig. 4.3 Tobă

4.4.Alegerea penelor

Pentru realizarea montajului se vor utiliza pene paralele. Alegerea penelor se va face pe baza recomandărilor din tabelul 4.4 ( STAS 1004-80) și tabelul 4.5 (STAS 1005-80), ținînd seama că montajul se efectuează conform figurii 4.6.

Dimensiunile canalelor de pană, se vor alege din tabelul 4.5 în funcție de diametrele d2 respectiv d6.

Tabelul 4.4 Dimensiuni nominale ale penelor și canalelor de pană

Tabelul 4.5. Lungimile standardizate ale penelor paralele

Dimensiunile b și h ale penei se aleg din tabelul 4.5, în funcție de diametrul d2 pentru pana de montaj a cuplajului și în funcție de diametrul d6 pentru pana de montaj a tobei. Lungimea lp a penei se adoptă în funcție de lungimea butucului cuplajului sau al tobei, pe baza relației:

Figura 4.6. Montajul penelor paralele

lp= 0,8 · lb

lp= 0.8 · 93 =74 [mm] pentru pana de montaj a tobei

lp= 0.8 · 100 = 80 [mm] pentru pana de montaj a cuplajului

4.5. Alegerea rulmentului

Se vor alege rulmenți radiali cu bile STAS 6846/1-80. Alegerea rulmenților se va face în funcție de diametrul d4 al arborelui și de solicitare.

Reacțiunile din cele două reazeme sunt egale:

RA=RB= (Fi+Fd)/2

Fi =

Fd =

Fi = = 1861

Fd = = 995

RA=RB= (1861+995)/2 = 1402

Capacitatea dinamică a rulmenților se calculează cu relația:

CA = CB = RA [N]

CA = CB = 1402 =4492

L =

unde:

L – durabilitatea rulmenților;

nt – turația tobei, în [rot/min.];

Lt – durata de funcționare, în [ore];

Lt = 15000 ore.

L = = 32,9

Se alege rulmentul radial cu bile pe doua randuri cu seria 1212 si dimensiunile:

d = 60 mm

D =110 mm

B = 22 mm

Fig. 4.6. Rulment radial cu bile pe două rânduri

s ≈ 0,15(D-d); s ≈ 7,5

db ≈ 0,25(D-d); db ≈ 12,5

r1 ≈ 0,5r r1 ≈ 1.25

4.6. Tamburul de întoarcere

Fig.4.8. Ansamblul tobei de întoarcere

Ansamblul prezentat în figura 4.8 seamănă cu ansamblul tobei de acționare. Diferențierea se face prin forma osiei, deoarece antrenarea acestei tobe se face de către banda transportoare, ca urmare a frecării. Osia se sprijină în același tip de lagăre, osia fiind rotitoare. Pentru această variantă se vor păstra pentru elementele componente aceleași dimensiuni ca la ansamblul tobei de acționare, cu excepția osiei.

4.7. Dimensionarea osiei

Fig. 4.9. Osie tambur întoarcere

Diametrele osiei se stabilesc constructiv adoptând pentru fusurile rulmenților (d4), aceleași valori ca în cazul arborelui tobei de acționare pentru același diametru. De asemenea acest diametru se poate calcula dacă se consideră osia, o grindă simplu rezemată încărcată cu forțele din ramurile benzii transportoare care se înfășoară (Fi), respectiv se desfășoară (Fd) de pe toba de întindere (toba liberă).

După adoptarea diametrului d4, celelalte diametre indicate în figura 4.9 se adoptă după cum urmează:

d3= d4 – 5 [mm] d5 = d4 + 5[mm]

d2= d3 – 5 [mm] d6= d5 + 5 [mm]

d1= d2 – 5 [mm]

d3 = 35 [mm] d5 = 45 [mm]

d2 = 30 [mm] d6 = 50 [mm]

d1= 25 [mm]

Considerăm forța tensiunilor din bandă la tamburul de întoarcere ca fiind o forță concentrată la mijlocul axului.

Momentul maxim va fi:

F = => F = = 1075 [N]

Mi = F·a

Mi = 1075 · 250 [N·mm]

Mi = 65625 [N·mm]

d4 = = = =36.2 [mm]

= 150 [N/mm2]

Se alege constructiv d4= 40 [mm]

4.8.Dimensionarea tobei

Dimensiunile tobei prezentată in figura 4.10 se stabilesc pe baza recomandărilor ce vor fi prezentate în continuare.

Diametrul tobei Dt și lungimea tobei Lt

Dt = 200 mm; Lt = 500 mm;

d6 – diametrul arborelui pe care se montează toba; d6= 50mm;

db – diametrul butucului,

db =(1,2…1,6)d6 ; db = 75 mm;

lb – lungimea butucului,

lb = (1,4…2)d6 ; lb = 105mm;

gt – grosimea mantalei tobei,

gt = 10 pentru Dt < 750 mm, gt = 12 pentru Dt =750…900 mm, gt = 15 pentru Dt > 900 mm;

gt = 10

g – grosimea peretelui tobei,

g = (0,25….0,3)lb ; g =31.5mm;

b și t2 se adoptă în funcție de diametrul d6 din tabelul 2.18;

Dg – diametrul găurilor de ușurare, care pot fi ca număr 4,6,8, în funcție de diametrul tobei,

Dg = 50….150 mm, în funcție de dimensiunile tobei; Dg = 50 mm;

Do = [(Dt -2gt)+db]/2; Do = 127.5 mm

Fig. 4.10. Tambur liber

Dimensiunile b și h ale penei se aleg din tabelul 2.18, în funcție de diametrul d6 pentru pana de montaj a tobei. Lungimea lp a penei se adoptă în funcție de lungimea tobei, pe baza relației:

Fig. 4.11. Schemă de montaj a penelor

4.9.Alegerea rulmenților

Rulmenții se vor alege în funcție de diametrul d4 și de capacitatea dinamică calculată în funcție de încărcare și de durabilitate, considerând durata de funcționare Lh = 15000 ore. Se aleg rulmenți radiali cu bile, având în vedere că încărcarea este pur radială.

Reacțiunile din cele două reazeme sunt egale:

RA=RB= (F’i+F’d) /2 [N]

Capacitatea dinamică se calculează cu relația:

CA = CB = RA

Capacitatea dinamică a rulmenților se calculează cu relația:

L =

unde:

L – durabilitatea rulmenților;

nt – turația tobei, în [rot/min.];

Lt – durata de funcționare, în [ore];

Lt = 15000 ore.

L = = 32,9

R = = = 262,5

C = 262,5 = 3,204·262,5= 841

Rulmentii radiali cu bile se vor alege tabelar, iar rulmenții se aleg cu o capacitate C>CA , dar cu valoare foarte apropiată de cea calculată și cu diametrul interior egal cu d4 . Va rezulta seria rulmentului și mărimea dimensiunilor D și B (STAS 3041-74).

Se alege rulmentul 16012

d= 40mm ; D = 68 mm ; B = 15mm ; r = 1,5 mm

C = 1560 [ daN ] ; Co = 1220 [ daN ] ;

db ≈ 0,3(D-d); 0,3(68-40) = 7.2

Dm = ; (68+40)/2 = 54

s ≈ 0,15(D-d); =4.2

r1 ≈ 0,5r = 0.75

Fig.4.12. Rulment radial

4.10. Dimensionarea lagărelor

4.10.1 Dimensionarea carcasei lagarului

Fig 4.13. Carcasă lagăr

Dimensionarea sa se face pe baza recomandãrilor prezentate în continuare:

D1 = D + 2,5 dsurub

D2 = D1 + (2,5…3) dsurub

D5 = (0,85…0,9)D

unde: D – diametrul exterior al rulmentului;

dsurub – diametrul șurubului care fixeazã capacul lagãrului;

Diametrul șurubului se adoptă, în funcție de diametrul exterior al rulmentului D.

Se alege șurubul M12.

D1 = 68 + 2,5 . 12 = 98

D2 = 98 + 3 = 134

D5 =0,85 . 68 = 57.8

B – lățimea rulmentului;

m – lățimea umărului capacului, m 1,2 dsurub;

m = 14.4

Pentru fixarea carcasei lagărului se aleg 4 șuruburi M12 cu următoarele dimensiuni:

a4=22 mm; b4=25 mm; D6=13 mm; D0=30mm

Dimensionarea canalului inelului de pâslă se face în funcție de diametrul arborelui pe care se montează, adica de d5 din STAS 6577-80 și are următoarele valori:

D3,5 = 46; D4 = 58; b1 = 4; b2 = 5.5;

a = b2 / 2 = 2.75 mm

a1 = 3 mm

L1 = 60mm

a3 = L1 / 2 = 30 mm

b = 0,3 L1 = 18 mm

L1 2a4 = 44 mm

L = D2 + 2(a4 + b4) = 228 mm

F1 = D6 / 2 + 5 = 12,5 mm

h = 1,2 dsurub = 14.4 mm

H = D2 / 2 + h + 50 = 115mm

4.10.2. Dimensionarea capacului lagărului

Forma constructivã a capacului lagãrului este prezentatã în figura …

Dimensiunile sale se stabilesc, pornind de la diametrul D, al rulmentului.

Fig.4.14. Capacul lagărului

D = 68 mm

D1 = D + 2,5 dsurub

D2 = D1 + (2,5…3) dsurub

D3 = (0,85…0,9)D

unde: D – diametrul exterior al rulmentului;

dsurub – diametrul șurubului care fixeazã capacul lagãrului;

D1 = 95 + 2,5 . 10 = 120

D2 = 120 + 3 = 123

D3 =0,85 . 95 = 80,75

D3,5, D4 , b1, b2, se aleg tot din STAS 6577-80, de aceasta dată în funcție de d3=35mm.

D3,5 = 36 mm, D4 = 48, b1 = 4, b2 = 5,5

4.11. Șaiba pentru fixarea rulmentului

Șaiba și șurubul pentru fixarea rulmentului sunt standardizate (STAS 8621-70). Dimensiunile lor se aleg în funcție de diametrul osiei.

Șaibele de siguranță din figura 4.15 corespund STAS 2241/2-80, iar șuruburile corespund STAS 4845-80.

Fig.4.15. Șaibe de siguranță

Am ales saiba si surub cu urmatoarele dimensiuni:

Saiba: Surub:

Dmax= 70 filet : M12x30

g = 8 d1= 14

e= 30

fmax= 5

Capitolul 5

Sistemul de întindere

Întinderea benzii transportoare este necesară din două puncte de vedere:

a) Realizarea tensiunii minime in banda impusa de condiția de transmitere a forței de tracțiune de la tobă la bandă prin frecare (condiția de nealunecare);

b) Asigurarea tensiunii minime necesara pe ramura plină, impusa de condiția de săgeată a benzii între doi suporți consecutivi cu role.

Sistemul de întindere se monteazã de cele mai multe ori la extremitatea transportorului, în partea opusă actionării, în zona alimentării transportorului cu material.

Pentru acest transportor se alege sistemul de întindere cu 2 tije filetate reprezentat in figura 5.1.

Fig. 5.1. Sistem de întindere cu șurub

.

La dispozitivul din figura 5.1, tijele filetate sunt montate – fixate de carcasa lagărului tamburului de intoarcere prin intermediul unor talpi. Intreg ansamblul se poate deplasa în lungul profilelor U ale cadrului fix realizand întinderea. In scopul impiedicarii ridicarii ansamblului mobil si in scopul realizarii unor deplasari egale a celor doua lagare, in cadrul fix am realizat un orificiu cu dimensiunile 350 mm prevazut cu suruburi de fixare.

5.1. Diametrul șurubului de intindere se calculează din condiția de rezistență la tracțiune, considerând că forța din șurub trebuie sa respecte inegalitatea:

FS ≥ S’i + S’d = 525

d1 ≥ = = 14.5 [mm]

unde: k = 1,25…1,3; =60…100 N/mm2 , pentru OL50

5.2.Forța de întindere se poate calcula aproximativ cu relația:

Fi = 2 · Sd

Fi = 2 · 202 = 404 [N]

5.3. Condiția de săgeată se calculează cu relația:

Fb =

Unde:

q – greutatea pe metru liniar a materialului;

qb – greutatea pe metru liniar a benzii;

lr – distanța între 2 suporți

Spmin – tensiunea necesară minimă în bandă pe ramura plină.

Fb = = 0.023

5.4. Lungimea glisierei (profilul U) se adoptă în funcție de lungimea tălpii lagărului L și de mărimea deplasării S, astfel:

l1 L + S

unde S (0,5…1) % din lungimea totalã a benzii transportorului

S = 350 mm

L = 203 mm

l1 = 553mm

Alegem lungimea profilului de 1000 mm.

Alte dimensiuni ale glisierei profilului U se adoptă dupa cum urmează:

Simbol Profil – U 6,5

Înălțime profil – h = 65

Lățime profil – b = 42

Grosimea tălpii – d=5,5

Raza de rotunjire interioară a tălpii – R=7,5

Raza de rotunjire a tălpii în vârf – r =4

Fig.5.2. Profil U

5.5.Tija filetată a sistemului de întindere se alege în funcție de forța de întindere.

Calculul forței axiale:

Fa =

d = 20

Mi = 18812

Fa = = 1881 [N]

Calculul tijei la întindere:

τ t,c = => τ t,c = =120 N/mm2

Verificare:

d = = = 19.8 [mm]

Fig.5.3. Mărimi standardizate pentru tije filetate

Se alege tijă filetată M20 conform DIN 975

Material:otel

Capitolul 6

Aspecte economice și organizatorice

Din cercetări preliminare reies următoarele aspecte:

– costurile reparațiilor sunt minime, elementele care se defectează pot fi de multe ori returnate producătorului, acesta refolosind unele părți componente;

– fiecare element este verificat de fabricant, având certificat de garanție și de calitate;

– întreținerea elementelor poate fi făcută de muncitori cu calificare medie;

– fiecare element nou comandat are aceleași caracteristici, funcționând în aceleași condiții va avea durabilitatea prescrisă;

– piesele noi pot veni pe aceeași cale de transport, astfel se evită fluctuațiile de costuri privind transportul elementelor;

– comanda pentru noile piese se poate face telefonic, sau prin intermediul internetului având astfel posibilitatea de a preveni opriri neprevăzute ale sistemului de transport;

– la reparațiile periodice și reparațiile capitale se poate vedea gradul de uzură a pieselor, acestea putând fi comandate din timp;

– elementele comandate dacă au fost comandate corespunzător funcționează perfect atât timp cât sunt întreținute corespunzător,

Din punct de vedere economic și organizatoric folosirea proiectării modulare are foarte multe aspecte pozitive, în ce privește calculul timpilor pentru opriri, posibilității de refolosire a elementelor la orice transportor și din puntul de vedere a salariilor care se plătesc muncitorilor care întrețin transportorul.

Capitolul 7

Aspecte privind realizarea, instalarea, întreținerea și exploatarea

7.1. Condiții tehnice de calitate

7.1.1. Materiale

Calitatea materialelor utilizate în construcția transportoarelor cu bandă de uz general trebuie să corespundă standardelor în vigoare și prescripțiilor din documentația tehnică de execuție.

Forma și dimensiunile semifabricatelor utilizate în construcția transportoarelor cu bandă trebuie să corespundă standardelor și normelor tehnice în vigoare și prescripțiilor din documentația tehnică de execuție.

Piesele turnate trebuie să corespundă standardelor și normele tehnice în vigoare și prescripțiilor din documentația tehnică de execuție. Clasa de precizie se va alege din cele prevăzute în standardele în vigoare.

Piesele turnate care prin deformări ulterioare pot influența defavorabil funcționarea transportului (carcase, corpuri de roți, lagăre, discuri etc.) vor fi supuse unui tratament termic de recoacere de detensionare.

Piesele turnate din oțel care necesită un tratament termic de normalizare (discuri pentru tambure, corpuri de lagăre, semicuplaje etc.) vor fi stabilite în documentația tehnică de execuție.

Piesele forjate trebuie să îndeplinească condițiile tehnice generale de calitate indicate în STAS 1097/1-74 și în documentația tehnică de execuție în care se va indica categoria de execuție.

Execuția pieselor asamblate prin sudare se va face în conformitate cu STAS 768-66 și cu prescripțiile indicate în documentația tehnică de execuție unde se va indica clasa de execuție în conformitate cu STAS 9398-79 și precizia de execuție, în conformitate cu STAS 9101-77.

Piesele turnate, forjate, sudate etc. nu trebuie să prezinte fisuri, sufluri, retasuri, suprapuneri sau alte defecte, în afara celor admise de documentația tehnică de execuție.

Aceste defecte vor fi remediate prin metodele prevăzute în prin documentația tehnică de execuție.

7.1.2. Prelucrări

Suprafețele prelucrate ale pieselor turnate să nu prezinte fisuri, zgârieturi, lovituri, urme de gripaj, neregularități sau alte defecte mecanice.

Muchiile ascuțite trebuie să fie teșite sau rotunjite.

Calitatea suprafețelor, precizia de execuție, abaterile de dimensiuni și abaterile de formă și de poziție ale pieselor, trebuie să corespundă prescripțiile din documentația tehnică de execuție în conformitate cu standardele de vigoare.

Abaterile de formă ale suprafețelor de reazem ale lagărelor trebuie să fie astfel limitate încât să se asigure contactul pe min. 70% din suprafața lor.

Abaterile limită la dimensiuni fără indicații de toleranță, obținute prin tăiere; ambutisare sau îndoire la piesele din oțel vor fi conform STAS 11111-78.

7.1.3. Asamblare

Ansamblurile componente ale transportoarelor cu bandă trebuie să îndeplinească condițiile specifice prevăzute în documentația tehnică de execuție. Asigurarea acestor condiții trebuie să garanteze posibilitatea montajului general.

Montarea rulmenților se va face cu respectarea câmpului de toleranță prescris, conform instrucțiunilor în vigoare.

La fixarea arborilor cu pene inelare, strângerea șuruburilor se va executa cu cheie dinamometrică. Forța de strângere se va indica în documentația de execuție.

În lagărele cu rulmenți se va introduce unsoarea maximum 50% și minimum 40% din capacitatea liberă.

Pentru ungerea mecanismelor și a articulațiilor se vor utiliza următorii lubrifianți (dacă documentația de execuție nu prevede altfel):

– pentru lagărele de rulmenți, unsoare RUL 145 Na3 STAS 608-72;

– pentru lagărele cu alunecare, unsoare U 85 Ca3 STAS 562-71;

– pentru glisiere, angrenaje deschide, articulații și alte suprafețe de frecare, unsoare U 85 Ca3 STAS 562-71;

– pentru role, unsoare UM 175 LiCa 2 Pb 3 STAS 9874-74;

– pentru transmisia cu lanț-ulei I 95 STAS 383-70;

– pentru reductoare, motoare electrice, cuplaje hidraulice, ridicătoare electrohidraulice, lubrifianții indicați de uzina producătoare.

Asamblarea prin sudare a discurilor tamburului se va realiza astfel încât să asigure în final perpendicularitatea pe axa de rotație.

Înaintea asamblării prin strângere piesele se ung cu ulei. Nu se va folosi bisulfură de molibden.

Capetele de arbori se vor executa în conformitate cu prevederile din STAS 8724/2-74 și 8724/3-74.

Canalul de pană se va executa în conformitate cu prevederile din STAS 1004-71 și STAS 1005-71.

Bătaia radială a capătului de arbore și a diametrului de așezare pentru rulmenți față de axa vârfului de concentrare în documentația tehnică de execuție, în conformitate cu prevederile STAS 7391/5-74.

Bătaia radială a tamburului fală de axa vârfului de concentrare va fi prescrisă în documentația tehnică de execuție în conformitate cu prevederile STAS 7391/5-74.

Tamburele de antrenare sau libere care necesită înveliș de cauciuc, vor fi prevăzute cu acesta în conformitate cu prescripțiile în vigoare.

Direcția îmbinării învelișului de cauciuc este determinată de sensul de rotire al tamburului și de felul tamburului de antrenare sau liber, conform figurii.

Fig. 7.1. Modul de îmbinare a benzii

Sensul de rotire se va marca printr-o săgeată metalică aplicată pe discul tamburului.

În cazul renurării învelișului de cauciuc, acesta se execută în formă de V, vârful de întâlnire a canalelor va fi în sensul de rotire. Distanța între canalele va fi între 60 și 100 mm, în funcție de diametrul tamburului.

Învelișul de cauciuc aplicat pe tambur trebuie să reziste la o forță periferică perpendiculară pe generatoarea tamburului egală cu min. 300 N/cm.

Învelișul de cauciuc trebuie să fie lipit pe întreaga suprafață a mantalei tamburului. Se admit dezlipiri de max. 10 cm2 pe un tambur sau pe 1 m2, situate la minim 20 mm de la margine și la maxim 400 mm între ele.

Tamburul complet asamblat trebuie să poată fi rotit, uniform, fără înțepeniri, fără zgomote în lagăre. Jocurile din lagăre vor fi cele corespunzătoare jocurilor normale prescrise pentru rulmenții din lagăre.

Tamburul complet asamblat trebuie să fie echilibrat static. Dezechilibrul maxim admis se va indica în documentația de execuție conform STAS 10729-76, gradul de echilibrare G16. Modul și locul de așezare a greutăților pentru echilibrare se va indica în documentația de execuție.

Subțierea grosimii mantalei tamburilor prelucrați, în stare asamblată nu va depășii 20% din grosimea mantalei.

Rolele de susținere se vor executa în conformitate cu STAS 7688-80 și cu documentația tehnică de execuție.

Bătaia radială a unei role în stare asamblată trebuie să nu fie mai mare de 1% din diametrul rolei.

La rolele cu carcasă sudată, sudarea carcaselor în cămașă se va realiza în clasa de execuție II STAS 9398-79 și astfel încât să se asigure o secțiune constantă pe toată circumferința sudurii.

Piesele aflate în rotație nu trebuie să frece piesele fixe indiferent de poziția de așezare a rolei, cu excepția pieselor speciale de etanșare cu contact.

La fiecare rolă capul axului trebuie să se poată învârti manual, fără înțepenire.

La introducerea prin presare a carcaselor în cămașă trebuie să se asigure cotele de montaj, prevăzute în documentația de execuție.

Dezechilibrul maxim admis pentru rolele lise nebandajate, asamblate, utilizate pentru viteze de peste 3,5 m/s se va indica în documentația de execuție conform STAS 10729-76, gradul de echilibrare G16.

Întinzătoarele cu șurub se vor executa în conformitate cu STAS 11667-80 și cu documentația de execuție.

Glisierele, întinzătoarelor cu șurub trebuie să fie rectilinii și paralele între ele.

Întinzătoarele cu cărucior se vor executa în conformitate cu STAS 11668-80 și cu documentația tehnică de execuție. Cărucioarele de întindere trebuie să ruleze pe șine cu ușurință, fără tendințe de înțepenire, de deplasare laterală sau de ridicare.

Roțile de rulare trebuie să calce în același plan orizontal.

Roțile de pe același parte a căruciorului trebuie să fie în același plan vertical, paralel cu planul vertical de simetrie longitudinală a căruciorului.

Abaterea de la paralelism a căii de rulare a căruciorului trebuie să nu depășească 0,1% din valoarea ecartamentului.

Urechile pentru prinderea cablurilor de întindere trebuie să fie dispuse simetric față de planul vertical de simetrie longitudinală a căruciorului.

Întinzătoarele verticale se vor executa în conformitate cu STAS 11670-80 și cu documentația de execuție.

Tamburul de întindere trebuie să aibă axa de rotație perpendiculară pe planul vertical de simetrie longitudinală al căruciorului, iar mijlocul tamburului trebuie să se afle în acest plan.

Tamburul de rotație trebuie să aibă axa de rotație cuprinsă într-unul din planele verticale de simetrie ale întinzătorului și în același timp perpendiculară pe celălalt plan vertical de simetrie. Mijlocul tamburului trebuie să se afle la intersecția celor două plane verticale de simetrie ale întinzătorului.

Contragreutățile trebuie să fie amplasate simetric față de intersecția celor două plane verticale de simetrie.

Culisarea întinzătorului vertical între ghidaje trebuie să se realizeze lin, fără înțepenire.

Bătaia radială și axială a semicuplajelor și coaxialitatea motorului și reductorului vor fi indicate în documentația tehnică de execuție, în conformitate cu standardele în vigoare.

Cuplajele grupurilor de antrenare vor fi prevăzute cu dispozitive de protecție cu microîntrerupere.

7.2. Reguli pentru verificarea calității

Transportoarele cu bandă se vor supune verificărilor prevăzute în standardele și normele tehnice în vigoare, documentația tehnică de execuție și condițiile speciale din comandă.

Verificările ansamblelor transportoarelor cu bandă cuprind:

– verificări de tip și periodice;

– verificări de lot;

7.3. Metode de întreținere și reparații

Verificările de tip și periodice se efectuează:

a) la omologarea prototipului;

b) la omologarea seriei zero (pe un transportor);

c) periodic, la interval de 4 ani, în timpul fabricației de serie (pe un transportor);

d) la omologarea prototipului și a seriei zero, pentru cazurile în care s-au făcut modificări constructive sau tehnologice de fabricație care au afectat caracteristicile produsului.

Verificările de tip și periodic cuprind:

a) verificarea principalelor caracteristici constructive, funcționale și dimensionale;

b) verificarea la funcționare în gol;

c) verificarea la funcționare în sarcină;

7.4. Metode de verificare

Verificarea aspectului se face cu ochiul liber.

Verificarea dimensiunilor se face cu instrumente universale de măsurat, cu șabloane și cu calibre.

Alți parametri (temperaturi, puteri, turații, dezechilibre etc.) se verifică cu aparate și instrumente de măsurat, cu precizie corespunzătoare.

Calitatea materialelor se certifică de producătorului acestora. În caz de dubiu sau în lipsa buletinelor de calitate, producătorul transportorului va face analize și încercări de laborator conform standardelor de materiale în vigoare.

Determinarea aderenței stratului de vopsea se face conform STAS 3661-65.

Verificarea acoperirilor de protecție anticorozivă se face conform standardelor în vigoare.

Verificarea durității se face conform STAS 165-66.

Capitolul 8

Aspecte caracteristice de securitate și sănătate în muncă

Prin însăși construcția sa utilajul asigură o securitate și sănătate a muncii corespunzătoare. Astfel utilajul este prevăzut cu paravane și apaărători de protecție în zonele cu organe aflate în mișcare de rotație și cu elemente de siguranță ca: întrerupător de avarie cu cablu, aparători cu microîntrerupătoare, sesizoare de descentrare a benzii etc.

Pentru prevenirea accidentelor de muncă beneficiarul va întocmi pe baza normelor departamentale de protecția muncii instrucțiuni proprii de protecția muncii, atât pentru perioada de montaj, cît și pentru perioada de exploatare a utilajului, specifice condițiilore de lucru existente pe care le va afișa la locuri vizibile.

Personalul însărcinat cu manevrarea, deservirea și supravegherea utilajului va fi instruit periodic.

Transportorul cu bandă de utiliza numai pentru transportul de piatră spartă.

Este strict interzis transportul persoanelor, pieselor sau a altor materiale pe banda de transport.

Utilajul va fi pus în funcțiune numai după ce s-a verificat:

– instalația de legare la pământ;

– întinderea benzii de transport;

– funcționarea instalației de pornire, oprire și semnalizare în caz de avarie;

– existența paravanelor și apărătorilor de protecție împreună cu microîntrerupătoarele prevăzute în documentație;

– funcționarea corectă și eficientă a sesizoarelor de descentrare a benzii .

Se interzice funcționarea utilajului fără o luminozitate corespunzătoare, în special în zonele de preluare și predare.

Se interzice trecerea persoanelor pe sub ramura inferioară a benzii de transport.

Orice intervenție la organelle în mișcare, se va face numai când utilajul este oprit și asigurat împotriva pornirii accidentale.

Se vor afișa în locuri vizibile instrucțiunile de exploatare, întreținere și protecție a muncii și măsurile de prim ajutor în caz de accidentare.

Lucrările în cadrul reviziilor și operațiilor curente sau accidentale se vor efectua de personal specializat, instruit conform normelor de tehnica securității muncii în vigoare.

Pentru prevenirea incendiilor se vor lua următoarele măsuri:

– menținerea în permanență a curățeniei în zonele de preluare, respectiv predare;

– respectarea normelor PCI în cadrul lucrărilor de sudură la montaj sau reparații;

– înlocuirea promtă a rolelor blocate, sau a tamburelor blocate;

– întinderea și centrarea corespunzătoare a benzii de transport;

– verificarea încălzirii motorului electric și a reductorului de turație conform indicațiilor din prezenta carte tehnică precum și a instrucțiunilor proprii de exploatare.

Bibliografie

Alamoreanu, M., Coman, L., Nicolescu, S., Mașini de ridicat, vol. I, Editura tehnică București 1996.

Alamoreanu, M., Tisea, T., Mașini de ridicat, vol. II, Editura tehnica București 2000.

C. Răduți, E. Nicolescu, Mașini electrice rotative fabricate în România, Editura tehnică, București, 1981

Cotețiu, R., Organe de mașini, Volumul I și II, Editura ISO Baia Mare, 1999.

Colecția standardelor de stat.

I. Crudu, I. Ștefănescu, D. Panțuru, L. Palaghian, Atlas de Reductoare cu Roți Dințate, Editura Didactică și Pedagogică, București 1982.

Marian, I., Utilaje de încărcare și transport minier, Editura didactică si pedagogică, București 1984.

Nan M., Jula D., Capacitatea sistemelor de transport, Editura Universitas Petroșani.

Olariu, V., Apostol, E., Mașini de ridicat și transportat, Editura didactică și pedagogică, București 1963.

Segal, H., Mașini de ridicat si de transportat , Editura tehnică, București 1960.

Segal, H., Mașini de ridicat și de transportat pentru construcții, Institutul de construcții București 1962.

Spivacovschi, A., O. Rudenco N.F., Mașini de ridicat și de transportat, Traducere din limba rusă, Editura Tehnică, București, 1953.

Șarlău, Constantin, Mașini și construcții sudate (pentru subingineri), Partea I, Institutul Politehnic „Traian Vuia” Timișoara. Facultatea de Mecanică. 1976

Ungureanu, N, Mihăilescu, S., Praporgescu G., Îndrumar de calcul pentru transport minier, universitatea de Nord Baia Mare, 2000 .

Ungureanu, N, Ungureanu, M. Mihăilescu, S., Transportoare cu bandă pe role, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca 2004.