Modernizare Drumuri de Exploatare Agricola pe Teritoriul Comunei Perieti, Jud. Ialomita

CUPRINS:

Introducere – o pagină motivația + cuprinsul pe scurt

Capitolul 1 – Aspecte teoretice privind studiul de fezabilitate (până în 10 pagini)

Capitolul 2 – Studiu de fezabilitate privind modernizarea drumurilor de exploatare agricolă, comuna Perieți, Județul Ialomița

2.1 Informații generale privind proiectul

2.2 Descrierea investiției

2.3 Date tehnice

2.4 Costurile estimative ale investiției

2.5 Grafic de eșalonare lucrări investiție

2.6 Analiza cost-beneficiu

2.6.1 Analiza financiară

2.6.2 Analiza economică

2.6.3 Analiza de sensivitate

2.6.4 Analiza de risc

2.6.5 Surse de finanțare

2.7 Principalii indicatori

Capitolul 3 – Avantajele investitiei

-Importanța investiției – scaderea numarului de accidente,

– costuri mici de transport,

– costuri reduse de

-Protecția mediului – Scăderea poluării aerului cu praf si gaze de eșapament,

CONCLUZII

Anexe:

1.Deviz general ( 2 pagini).

Bibliografie:

INTRODUCERE

Modernizarea drumurilor comunale si agricole reprezinta o necesitate stringenta a zilelor noastre, alaturi de racordarea asezarilor rurale la canalizare, apa curenta si gaze naturale. Sunt aspecte ce ar trebui privite ca normale in anul 2015 si de aceea, multi primari ai comunelor realizeaza proiecte de investitii si studii de fezabilitate pentru a reusi sa atraga fonduri europene, credite externe sau din bugetul local ca sa poata da un aspect decent si practicabil drumurilor. Este necesara dezvoltarea unei infrastructuri competitive in stare sa ajute la dezvoltarea agriculturii romanesti, a inlesnirii deplasarii cetatenilor in comuna, dar si in afara acesteia. Aceasta tema este intens dezbatuta de catre partidele politice, organizatiile nonguvernamentale, alesii locali, dar mai ales de catre cetatenii simpli, cei care sunt direct influentati de starea drumurilor.

Cunosc foarte bine problemele cu care se confrunta cetatenii din mediul rural si am hotarat sa studiez in profunzime etapele unui proiect realizat chiar in comuna bunicilor mei. Am reusit sa intru in posesia unui studiu de fezabilitate realizat recent, l-am studiat cu atentie, de asemenea, am citit si literatura de specialitate in domeniu, si am hotarat ca aceste informatii sa stea la baza lucrarii de fata.

Lucrarea de licenta este structurata in 3 capitole si prezinta o analiza a studiului de fezabilitate realizat pentru Comuna Perieti din Judetul Ialomita. Studiul a fost realizat de catre compania locala S.C. MIRALEX S.R.L., avand urmatorul titlu: „Modernizare drumuri de exploatare agricola pe teritoriul comunei Perieti, Jud. Ialomita.

Primul capitol prezinta modul de definire al conceptelor de investitie publica, studiu de fezabilitate, dar si tipuri de investitii publice, caracteristicile unui studiu de fezabilitate, dorind sa ne familiarizeze cu termenii utilizati in acest domeniu.

Al doilea capitol reprezinta cercetarea propriu-zisa, avand la baza proiectul pentru investitii publice mentionat mai sus. Metoda de cercetare utilizata este analiza in amanunt, deoarece am studiat cu atentie fiecare pas al realizarii studiului pentru a intelege mai bine care este structura si rolul acestuia. Pe parcursul lucrarii am inserat tabele ce exemplifica mai bine anumite etape ale cercetarii.

Al treilea capitol prezinta succint avantajele modernizarii drumurilor agricole din Comuna Perieti: scaderea poluarii cu praf, micsorarea numarului de accidente rutiere si micsorarea perioadei de timp parcurs pe aceeasi ruta.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND STUDIUL DE FEZABILITATE

1.1.INVESTITIILE PUBLICE

1.1.1. Ce este o investitie publica?

In lucrarea Investitiile si dezvoltarea durabila (2005), Maricica Stoica defineste investitiile intr-un sens larg, ca reprezentand „ plasarea unor sume de bani în domeniul economic, social-cultural, administrativ, militar, etc. cu scopul de a asigura baza tehnico-materială și forța de muncă necesare desfășurării și lărgirii activității acestora” .

O definiție mai sumara este dată de Micul dicționar enciclopedic (1996), investițiile reprezentând „totalitatea cheltuielilor care se fac pentru crearea de noi fonduri fixe precum și pentru reconstruirea, lărgirea și modernizarea celor existente”.

Investitiile publice pot fi definite drept „totalitatea cheltuielilor efectuate de autoritatile publice în scopul acumularii de capital pe baza crearii, modernizarii sau înlocuirii de active fixe ce au drept rezultatobtinerea unor beneficii economice, sociale sau ecologice la nivelul unei tari sau a unei regiuni teritorial-administrative” (apud Suport de curs, cap.1, pag. 7).

Ordonanta de Guvern nr. 12/04.08.1993, privind achizitiile de bunuri si investitii publice, Cap. I, Art. 2, nr. VII, litera d), caracterizeaza investitiile publice ca fiind „cheltuieli de capital, cheltuieli materiale si cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetele locale, din fondurile special constituite prin lege in afara acestor bugete si din credite externe garantate sau contractate direct de stat” (apud http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13680).

1.1.2. Tipuri de investitii publice

Ordonanta de Guvern mentionata mai sus, prezinta si tipurile de investitii publice ce pot fi realizate cu finantari ale bugetului de stat sau din alte fonduri. Voi reda in continuare aceste tipuri de investitii si conditiile puse de autoritati, ca acestea sa fie viabile:

In opinia economistului Frank Reilly (1989), autor al lucrarii Investments analysis and portfolio management, investitia reprezinta „o alocare în prezent a unor fonduri de investitii în vederea obtinerii unor fluxuri monetare viitoare (cash-flow-uri) care sa recompenseze investitorul (1) pentru perioada de timp în care se priveaza de folosirea acestor fonduri, (2) pentru rata de inflatie estimata si (3) pentru incertitudinea pe care o implica obtinerea viitoarelor fluxuri de fonduri”. Această definiție inglobează toate tipurile de investitii. (Frank Reilly, 1989 apud Suport de curs).

1.2. STUDIILE DE FEZABILITATE

1.2.1. Ce este fezabilitatea?

Pentru a intelege mai profund ce este un studiu de fezabilitate, de ce este realizat si mai ales pentru ce, vom incepe prin a defini conceptul de fezabilitate. Voi incepe prin a cita definitia data de Dictionarul explicativ al limbii romane. Cuvantul fezabil este definit ca un lucru/proiect „Care se poate face; realizabil, posibil. – Din fr. Faisable” (DEX, 2009 apud http://dexonline.ro/definitie/fezabil ). Vom continua studiul cu definirea conceptului de fezabilitate, caraterizat ca fiind o „insusire de a fi fezabil; caracter realizabil al unui lucru” ( DEX, 2009 apud http://dexonline.ro/definitie/fezabilitate )

Dictionarul online Rubinian caracterizeaza fezabilitatea ca fiind „Analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii, avand drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei dezvoltarii unei subramuri sau realizarii unor obiective de investitii” (http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2616 ).

„Fezabilitatea se refera la abilitatea de a accesa la momentul actual capitalul necesar si de a finaliza proiectul de investitie” (apud Studiul de fezabilitate p.182)

1.2.2. Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate reprezinta „studiul unui proiect sau al unei investiții din punct de vedere al posibilităților tehnice de realizare și al rentabilității economice” (Dictionar enciclopedic [1993] (2009) apud http://dexonline.ro/definitie/fezabilitate ) .

Conținutul studiului de fezabilitate constă in următoarele elemente (structura sa – a se vedea Structura SF din coloana alăturată – este cea menționată in Anexa 2 a H.G. nr. 28/2008; structura poate varia in anumite privințe, in funcție de reglementările specifice aplicabile, care trebuie verificate inainte de elaborarea studiului:

*            date generale;

*            informații generale privind proiectul;

*            costurile estimative ale investiției;

*            analiza cost-beneficiu;

*            sursele de finanțare a investiției;

*            estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției;

*            principalii indicatori tehnico-economici ai investiției;

*            avize și acorduri de principiu;

*            piese desenate.

Prezentăm, in continuare, datele necesare fiecărui capitol, cu comentariile noastre pentru fiecare dintre acestea.

Date generale:

*            Date necesare:

*       denumirea obiectivului de investiții, amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul), titularul investiției, beneficiarul investiției, elaboratorul studiului.

*            Comentarii:

       datele solicitate sunt simplu de identificat;

*       titularul investiției: proprietarul final al investitiei / entitatea care controlează, in ultima instanță, proiectul (ex. Consiliul Județean);

*       beneficiarul investiției: entitatea care administrează proiectul (ex. Regie autonomă sub controlul Consiliului Județean).

Informații generale privind proiectul:

*            Date necesare:

       situația actuală și informații despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

       descrierea investiției:

–        concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiții pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării investiției, precum și scenariul tehnico-economic selectat;

–        scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiții pe termen lung): (a) scenarii propuse (minimum două); (b) scenariul recomandat de către elaborator; (c) avantajele scenariului recomandat;

–        descrierea constructivă, funcțională și tehnologică, după caz;

       date tehnice ale investiției:

–        zona și amplasamentul;

–        statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;

–       situația ocupărilor definitive de teren: suprafața totală, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

–      studii de teren: (a) studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referință național; (b) studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fișelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări; (c) alte studii de specialitate necesare, după caz;

–       caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții, specifice domeniului de activitate, și variantele constructive de realizare a investiției, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

–      situația existentă a utilităților și analiza de consum: (a) necesarul de utilități pentru varianta propusă promovării; (b) soluții tehnice de asigurare cu utilități;

–        concluziile evaluării impactului asupra mediului;

       durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției.

*            Comentarii:

*   analiza cererii: acesta este cel mai important element de analiză inaintea analizei cost-beneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort semnificativ pentru acest punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect, inclusiv pentru servicii publice); dacă nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate care să argumenteze convingător acest aspect, trebuie elaborată această analiză in cadrul acestui capitol al studiului de fezabilitate;

*   in privința situației terenului, trebuie pus accentul pe identificarea proprietarilor, precum și a suprafețelor de terenuri aparținand acestora, afectate de investiție;

*       definirea proiectului include și clasificarea acestuia sau nu, după caz, drept proiect major

Costurile estimative ale inve (b) soluții tehnice de asigurare cu utilități;

–        concluziile evaluării impactului asupra mediului;

       durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției.

*            Comentarii:

*   analiza cererii: acesta este cel mai important element de analiză inaintea analizei cost-beneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort semnificativ pentru acest punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect, inclusiv pentru servicii publice); dacă nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate care să argumenteze convingător acest aspect, trebuie elaborată această analiză in cadrul acestui capitol al studiului de fezabilitate;

*   in privința situației terenului, trebuie pus accentul pe identificarea proprietarilor, precum și a suprafețelor de terenuri aparținand acestora, afectate de investiție;

*       definirea proiectului include și clasificarea acestuia sau nu, după caz, drept proiect major

Costurile estimative ale investiției:

*            Date necesare:

       valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

       eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției.

*            Comentarii:

*       devizul general este realizat, oricum, alături de devizele pe categorii de cheltuieli; acestea din urmă constituie, in cele mai multe din cazuri, sursa de informații detaliată la nivelul necesar pentru elaborarea graficului de realizare a investiției;

*       explicații privind conținutul fiecărei categorii de cheltuieli din devizul general sunt cuprinse in Anexa 4 a H.G. nr. 28/2008 *    atenție: structura impusă devizului general poate fi și este ajustată in timp de către leguitor, ceea ce face necesar să se asigure că varianta depusă este actualizată conform normelor in vigoare;

*     recomandăm să se includă următoarele documente: (a) devizul general; (b) toate devizele pe obiect; (c) listele de echipamente și lucrări pe baza cărora s-au intocmit devizele pe obiect; (d) fișele de date exclusiv tehnice pentru echipamentele propuse de proiect; (e) oferte de preț, prețuri de catalog entru echipamentele și utilajele ce se intenționează a fi achiziționate in cadrul proiectului sau ale unora similare ca scop;

*     graficul general de realizare a investiției publice are un format recomandat, in formularul F6 din Instructiunile de aplicare pentru H.H. nr. 28/2008;

*    formatul preferat de către cei care evaluează studiile de fezabilitate, este cel al graficelor Gantt, care pot fi generate de programe precum Microsoft Project;

*       atenție: un grafic de tip Gantt poate fi elaborat, la nevoie, și manual, cu respectarea regulilor Gantt – important este doar respectarea priorității, duratei și interdependențelor dintre diversele etape ale proiectului, conform regulilor de management de proiect*       graficul Gantt trebuie corelat cu necesarul de investiție pe fiecare etapă de execuție a proiectului;

*       atenție: unele ghiduri ale solicitantului menționează termene-limită stricte referitoare la momentul inceperii lucrărilor și, respectiv, al punerii in funcțiune a investiției – trebuie avute in vedere aceste limitări la intocmirea graficului de realizare.

Analiza cost-beneficiu:

*            Date necesare:

       identificarea investiției și definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referință;

       analiza opțiunilor;

*       analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu;

*       analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu;

       analiza de senzitivitate;

       analiza de risc.

Sursele de finanțare a investiției:

*            Date necesare:

       fonduri proprii;

       credite bancare;

       fonduri de la bugetul de stat/bugetul local;

       credite externe garantate sau contractate de stat;

       fonduri externe nerambursabile;

       alte surse legal constituite.

*            Comentarii:

*       categoriile de finanțare menționate sunt cu titlu enumerativ, proiectul in speță putand fi finanțat, evident, doar prin unele din sursele menționate; deși nu este menționată ca atare, sursa fonduri private este, bineinteles, inclusă (fondurile proprii pot fi private, dacă proiectul este privat sau in regim public-privat);

*       atenție: pentru beneficiarii instituții publice, este critică obținerea filei de buget, care atestă asigurarea co-finanțarii proprii, prin includerea efortului investițional in bugetul instituției;

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției:

*            Date necesare:

       număr de locuri de muncă create in faza de execuție;

       număr de locuri de muncă create in faza de operare.

*            Comentarii:

*       atenție: trebuie corelate datele menționate in acest capitol cu cele din cadrul analizei financiare și analizei economice (costurile cu forța de muncă, externalitățile proiectului legate de gradul de ocupare a forței de muncă etc.);

*       este deosebit de utilă defalcarea numărului de locuri de muncă create pe categorii de calificare, in vederea unui calcul corect in cadrul analizei economice

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției:

*            Date necesare:

*       valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)(in prețuri – luna, anul, 1 euro = ….. lei),din care: construcții-montaj (C+M);

       eșalonarea investiției (INV/C+M): (a) anul I; (b) anul II;

       durata de realizare (luni);

       capacități (in unități fizice și valorice);

       alți indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizată investiția, după caz.

*            Comentarii:

       informațiile solicitate in cadrul acestui capitol sunt disponibile in devizul general (și trebuie să corespundă cu acesta) și, respectiv, graficul de realizare a investiției (eventual graficul Gantt, dacă a fost intocmit).

Avize și acorduri de principiu:

*            Date necesare:

       avizul beneficiarului de investiție privind necesitatea și oportunitatea investiției;

       certificatul de urbanism;

*     avize de principiu privind asigurarea utilităților (energie termică și electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicații etc.);

       acordul de mediu;

       alte avize și acorduri de principiu specifice.

*            Comentarii:

*    avizul beneficiarului este reprezentat de aprobarea in comitetul tehnico-economic al instituției publice sau hotărarea asociatului unic/adunării generale a acționarilor al agentului economic privat, după caz;

*     certificatul de urbanism trebuie să fie in perioada de validitate, să permită inceperea lucrărilor in perioada-limită impusă de apelul de proiecte vizat și să corespundă, din punct de vedere al parametrilor tehnici menționați in acesta, cu restul dosarului proiectului depus spre finanțare (uneori apar modificări pe parcurs care fac proiectul semnificativ diferit de documentația aprobată prin certificatul de urbanism);

*    acordul de mediu, in funcție de natura și caracteristicile proiectului, poate reprezenta acordul cel mai dificil de obținut, cu durata de obținere cea mai indelungată (fapt ce poate afecta serios capacitatea titularului de proiect să finalizeze dosarul de finanțare in timp util);

*   recomandări privind pașii procedurali de urmat pentru acordul de mediu: incepeți prin a adresa o solicitare Agenției pentru Protecția Mediului, care vă va răspunde cu o lista de acțiuni pe care trebuie să le intreprindeți.

Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socioeconomic al proiectului de investiție public propus, prin identificarea și cuantificarea monetară a efectelor investiției (financiare și non-financiare).

In cadrul acestei secțiuni prezentăm elementele metodologice general valabile ale analizei cost-beneficiu.

Există două diferențe notabile intre analiza tip evaluarea proiectului sau plan de afaceri din sfera sectorului privat:

–           criteriul decizional: sectorul privat finanțează numai proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mare decat costul capitalului, in timp ce autoritatea publică (inclusiv cea comunitară) finanțează cu precădere proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mică decat costul capitalului;

–           cuantificarea impactului non-financiar: autoritatea publică ia decizia de a susține financiar un proiect nu exclusiv pe baza rentabilității pur financiare, ci pe baza rentabilității economice (proiectul trebuie să aibă un impact net pozitiv la nivelul societății, inclusiv aspectele non-financiare).

Analiza financiara

Analiza financiară are rolul de a evalua oportunitatea finanțării unor active economice.

Activele economice sunt definite ca acele mijloace de producție care indeplinesc, cumulativ, două condiții:

*          se află in proprietatea (sub controlul) celui care efectuează calculul economic;

*           sunt susceptibile a produce fluxuri de numerar in viitor, prin utilizarea lor.

Valoarea activelor economice este, conform teoriei financiare, valoarea actualizată a acestor fluxuri financiare viitoare.

Metoda fluxurilor de numerar actualizate (discounted cash flow, DCF) nu face altceva decat să estimeze valoarea oricărui activ economic prin prisma principiului enunțat anterior.

Analiza cost-beneficiu pentru fondurile europene este, in fapt, metoda fluxurilor de numerar actualizate, cu mențiunea că, in cazul analizei economice, fluxurile de numerar cuantifică și efectele nemonetare. Proiectele nu sunt altceva decat active economice sau grupări de active economice. Practic, orice activ economic se poate evalua prin metoda menționată: firmă, proiect, echipament, know-how etc.

Analiza economica

Analiza economică este cea care justifică decizia de a subvenționa sau nu a autorităților naționale sau comunitare. Analiza financiară are scopul doar de a determina necesitatea finanțării și necesarul de finanțare.

Conceptul-cheie la baza analizei economice:

–           utilizarea prețurilor-martor contabile (shadow prices, traduse și ca prețuri false), bazate pe costul de oportunitate social, in locul prețurilor de piață distorsionate;

–           unele piețe sunt ineficiente din punct de vedere social, nu iau in calcul deloc sau doar parțial externalitățile, iar pentru unele efecte ale investițiilor, nu exista o deloc o piață.

Metodologia de calcul presupune ca fluxul de numerar calculat in cadrul analizei financiare sa comporte două acțiuni suplimentare in cadrul analizei economice:

–           calcule de corecție (prin care sunt transformate fluxurile financiare in fluxuri economice):

*       factorii de conversie

*       corecțiile fiscale

–           monetizarea externalităților (prin care se exprimă pecuniar efecte ale proiectului pentru care nu există o piață și un preț):”

BIBLIOGRAFIE

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13680 Ordonanta de Guvern nr. 12/04.08.1993, privind achizitiile de bunuri si investitii publice

Mic dicționar enciclopedic, Editura Științifică și Pedagogică București 1996

Stoica, Maricica (2005) Investitiile si dezvoltarea durabila. Bucuresti: Editura Universitara, 231 p.

Reilly Frank, (1989), Investments analysis and portfolio management, 3rd edition, The Dryden Press, New York, p.23 apud Suport de curs.

DEX, 2009 apud http://dexonline.ro/definitie/fezabil

CAPITOLUL AL II-LEA

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND MODERNIZAREA DRUMURILOR DE EXPLOATARE AGRICOLA DIN COM. PERIETI, JUD. IALOMITA

2.1 Informații generale privind proiectul

Comuna Perieți este situată în județul Ialomița, la 12 km est de Slobozia si la 157 km de București. Are în componența următoarele sate: Perieți, Stejaru, Paltiniș, Fundata, Misleanu.

Este o localitate situată pe drumul național DN 2A (DE 60) între orașul Slobozia si orașul Urziceni fiind situată la o altitudine de 30 metri. Localitatea a fost atestată pentru prima dată în anul 1588 într-un hrisov al voievodului Mircea Turcitul și poartă numele familiei boierului local care se numea Periețeanu.

Climatul este continental de câmpie, cu veri calduroase și ierni reci.

Drumurile de exploatare agricolă care fac obiectul studiului de fezabilitate, sunt căi de acces in extravilanul comunei Perieți și asigură acces facil si rapid la facilitați agricole din zonă, exploatații agricole și la infrastructura exploatarilor agricole din zonă. De asemenea, creează căi de acces, alternative, la exploatațiile agricole, altele decat drumurile de largă circulație precum DN 2A (DE 60).

Lungimea totală a rețelei de drumuri ce se modenizează este în extravilan și are o lungime de 7.863,94 m.

Drumurile propuse a se moderniza prin prezentul proiect reprezintă 4,51% din totalul rețelei de drumuri din extravilanul comunei, și fac parte din „ Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Perieți“.

Comuna Perieți este așezată între municipiul Slobozia (est), Comuna Andrașești (vest), Gheorghe Doja și Amara (nord). Este străbătută de șoseaua națională DN 2A (DE 60) Slobozia – Urziceni, aflandu-se la 12 km față de municipiul Slobozia, reședința de județ, și la 157 km față de capitala țarii.

Cadrul natural aparține Bărăganului Însurațeilor. Climatul este continental de câmpie, cu veri calduroase, uneori toride și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 10,5 grade -11 grade C, precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an iar altitudinea variază între 23-44 m.

Structura geologică: sunt răspandite depozitele cuaternare, predomină loessul, roca formată în special prin acumularea prafului argilos transportat de vânt.

Flora și fauna: caracteristicile stepei, predominând graminaceele, leguminoasele, rozaceele si compusele, vegetația fiind predominant ierboasă. Fauna este cea pe care o întâlnim de obicei la câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice.

Rețeaua hidrografică: localitatea este străbătută în partea de sud de râul Ialomița.

2.2 Descrierea investiției

Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiții pe termen lung privind situatia actuala, necesitatea și oportunitatea promovării investiției, precum și scenariul tehnico-economic selectat:

De – 368, deschidere = 6 metri

Face legatura dintre DN 2A (DE 60) si De 184 si De 2. Drumul traverseaza calea ferata, trecerea peste calea ferata se face prin rampe pietruite. Prezinta portiuni pietruite, in proportie de circa 25% restul fiind din pamant. Utilizarea actual este de drum agricol si deserveste circa 950 Ha de teren arabil.

De – 184, deschidere = 4 metri

Face legatura dintre De – 368 si De – 48, paralel cu calea ferata si in imediata ei apropiere. Drumul este de pamant, puternic afectat de deplasarea utilajelor agricole so deserveste circa 87 Ha de teren arabil.

De – 48, deschidere = 4 metri

Face legatura intre De – 184 si De – 158, trece pe langa sediul Unisem Bucuresti. Este din pamant, puternic afectat de deplasarea utilajelor agricole.

De – 45, deschidere = 4 metri

Face legatura intre De – 48 si De – 155 trece peste prival (vale de rau secata). Trecerea peste prival se face printr-n pasaj de pamant si piatra batatorite. In rest, drumul este de pamant. Prezinta fagase si denivelari provenite de la deplasarea utilajelor agricole.

De – 155, deschidere = 4 metri

Urmeaza cursul privalului (rau secat) si face legatura intre De – 45 si Dc – 52.

De – 153, deschidere = 4 metri

Face legatura intre traversarea paraului (Dc – 52) si De – 170/8. Acesta este partial pietruit, trece pe langa cimitirul satului Fundata sip e langa platforma de gunoi. Deserveste circa2.8 Ha de pasune.

De – 170/8, deschidere = 4 metri

Face legatura intre De -153 si De – 182, paealel cu Calea ferata si in imediata ei apropiere. Este folosit ca drum agricol, este de pamant, puternic afectat de deplasarea utilajelor agricole. Deserveste circa 120 Ha teren arabil.

De – 182, deschidere = 4 metri

Face legatura intre De -170/8 si De – 188, paralel cu Calea ferata si in imediata ei apropiere. Este folosit ca drum gricol, este de pamant, puternic afectat de deplasarea utilajelor agricole. Deserveste circa 120 Ha teren arabil.

XI) De – 188, deschidere = 4 metri

Face legatura intre De – 182 si Dc – 203 (asfaltat). De – 188 traverseaza calea ferata, trecerea este la nivel fara bariere si se face prin rampe pietruite. Drumul este de pamant, deservete circa 400 Ha teren arabil.

In prezent, drumurile au o parte carosabila de 4,00 metri latime, cu exceptia De – 368, care are o parte carosabila de 6 metri. Privitor la fluent circulatiei pe reteaua drumuri existenta in intravilanul Comunei Perieti se manifesta o serie de greutati grenrate de:

-lipsa unor imbracaminti carosabile permanente corelata cu deprofilarea uneori accentuate, pe suprafetele carosabile impietruite sau din pamant;

-elementele geometrice in mare parte necorespunzatoare in profil transversal si longitudinal;

-lipsa unor elemente de organizare orizontala si vertical a circulatiei;

-sistematizarea verticala necorespunzatoare.

-folosirea DN 2A (DE 60) pentru deplasarea utilajelor si transportul productiei catre cele doua zone de depozitare.

Lucrarile de modernizare a drumurilor se vor realiza in conditiile respectarii normelor si standardelor Uniunii Europene, conform HG nr. 766/1997 si a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate pentru executarea lucrarilor.

La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia U.E.; aceste materiale sunt in conformitate cu prevederile H.G. nr.766/1997 si a Legii nr.10/1995 privind obligativitatea utilizarii de material agrementate pentru executia lucrarilor.

Drumurile astfel nu aduc venituri (nu se percept axe).

Descrierea traseului

Traseul porneste din DN 2A (De 60) pe De 368 pe o lungime de 1300.95 m si se continua pe De 184 pe o lungime de 1401.12 m, De 184 traverseaza zona Agricola, este in imediata apropiere a caii ferate si se continua cu De 48 pe o lungime de 609.99. In continuarea traseului se afla De 45 pe o lungime de 115.03 m, continuandu-se cu De 155 pe o lungime de 205.73 m, astfel se ajunge in Dc 52, drum asfaltat care nu face obiectul prezentului studiu, si face legatura cu DN 2A (DE 60). Folosindu-ne de o portiune de circa 115 m din Dc 52 ajungem la De 153 pe care ne continuam traseul, De 153 are o lungime de 624.45 m, trece pe langa cimitir si pe langa platforma de gunoi la Cimitir. Continuarea traseului se face cu De 170/8 pe o lungime de 1554.65 m, pana la intersectia cu De 232 care face legatura cu DN 2A (DE 60) si nu se va asfalta in acest proiect. De la intersectia dintre De 232 si 170/8, drumul continua si pe De 182 pe o lungime de 1349.53 m, pana la De 188 pe care coboara spre DN2A (DE 60) pe o lungime de 702.49 m. Legatura intre De 188 si DN 2A (DE 60) se face pe Dc 203, drum communal asfaltat si care nu face obiectul prezentului studiu.

Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei

Obiectivele prezentului studiu de fezabilitate constau in :

Imbunatatirea conditiilor de tansport pentru utilajele agricole si recoltele din campanile agricole, atat in interiorul zonei aferente studiului de fezabilitate cat si inspre si dinspre zona aferenta studiului de fezabilitate, precum si imbunatatirea calitatii mediului si prosperitatea populatiei;

Modernizarea infrastructurii agricole,

Evitarea deplasarii cu utilaje agricole pe DN 2A (DE 60) prin realizarea accesului pe terenurile agricole pe drumurile modernizate,

Cresterea eficientei agricole prin imbunatatirea conditiilor de acces si transport al materialelor si materiilor,

Imbunatatirea conditiilor de transport prin cresterea vitezei de rulare si prin reducerea costurilor de exploatare si a ratei accidentelor prin adoptarea unor masuri pentru siguranta,

Imbunatatirea factorilor de mediu plecand de la conditiile actuale la modificarea lor catre cele cu impact redus asupra mediului,

Standarde civice si de mediu la nivel mult mai ridicat comparative cu situatia existenta,

Dezvoltarea viitoare a Politicii comune de transport;

Renovarea infrastructurii existente,

Imbunatatirea administrarii infrastructurii.

Tema de proiectare:

Drumurile in lungime de 9.070,71 m ce se impugn a fi modernizate vor avea urmatoarele caracteristici:

Se va folosi integral traseul existent, fara afectarea terenurilor adiacente

Drumurile de 4 m latime vor avea o banda de circulatie de 2,75 m latime, cele de 6 m vor avea o banda de 5,5 m, ambele cu panta unica,

Se vor realize acostamentele de 2 x 0,375 m latime pe drumurile cu 4 m latime si de 0,50 metri pentru drumurile de 6 metri latime, balast stabilizat,

Se vor realize santuri de scurgere de forma triunghiulara,

Sistemul rutier se va stabili pentru “trafic usor” clasa C,

Viteza de proiectare = 20-25 km/h cu restrictii in curbe.

Scenarii tehnico-economice:

Pentru analiza si selectia alternativelor optime se propun 3 categorii:

A. Scenariul in care beneficiarul va trebui sa faca minimul de lucrari cu scopul mentinerii retelei de drumuri de exploatare la nivelul actual in care numai drumul principal DN 2A (DE 60) ce face legatura intre Slobozia si Urziceni va avea conditii acceptabile de circulatie si va atrage tot traficul utilajelor agricole si transportul produselor agricole in perioadele de campanie agricola.

Lucrarile vor consta in executarea intretinerii curente si a unor lucrari de amenajare provizorie de reparatii reprofilari si corectareasuprafetei partii carosabile prin aport de aggregate natural de rau in limita fondurilor disponibile la nivel de alocatii bugetare sau din fonduri proprii ale Primariei.

B. Amenajarea sistemului rutier cu imbracaminti asfaltice pe fundatii de balast, corespunzator unei clase de trafic “usor”, cu acostamente din ballast stabilizat.

Aceasta solutie prezinta avantajul unei executii mai rapide, cu lucrari de intretinere (in exploatare) mai putin costisitoare si mult mai rapide. De asemenea aceasta solutie este recomandata in zone locuite deoarece imbracamintile asfaltice sunt nepoluante fonic.

C. Amenajarea sistemului rutier cu imbracaminti din beton de ciment pe fundatii din balast, corespunzator unei clase de trafic “usor”.

Aceasta solutie are urmatoarele dezavantaje:

Costuri mai ridicate (grosimea minima a dalei din beton de ciment este de 18 cm).

Executie mai indelungata si in anumite conditii tehnice foarte stricte (conditii meteorologice, conditii tehnice de protective in executie, restrictionarea curculatiei pe sensul aflat in lucru o perioada mai indelungata).

Intretinerea in exploatare este mai costisitoare ca si lucrarile de reparatii.

Sunt mult mai poluante decat imbracamintile asfaltice,

Nu se pot executa pe trasee cu declivitati longitudinale peste 7%.

Se recomanda scenariul “B”!

Avantajele scenariului recomandat:

Promovarea investitiei de reabilitare a drumurilor de exploatare analizate in extravilanul comunei Perieti are urmatoarele avantaje:

Imbunatatirea conditiilor de transport pentru bunuri si personae;

Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare,

Standarde civice si de mediu la nivel mult mai ridicat comparativ cu situatia existenta;

Imbunatatirea administrarii infrastructurii;

Ridicarea clasei de importanta a retelei de drumuri comunale reabilitate.

Cresterea eficientei agricole prin imbunatatirea aprovizionarii cu imput-uri si o mai buna valorificare a produselor.

2.3 Date tehnice legate de investie

2.3.1 Zona si amplasamentul

Cele unsprezece trasee propuse sunt amplasate in extravilanul comunei Perieti, Judetul Ialomita si colecteaza traficul din zonele agricole cu mare dezvoltare in zona, de asemenea, in perioadele de campanile, ajuta la descongestionarea DN 2A (DE 60).

2.3.2 Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat de lucrare

Terenul ocupat de lucrarile proiectate pentru toate traseele are o suprafata totala de 42.389,63 mp, compusa din :

Suprafata carosabil = 28.302,50 mp,

Suprafata acostamente =6.223,19 mp

Lungime santuri = 7.863,94 ml

Terenul apartine Comunei Perieti si face parte din domeniul public (conform patrimoniului), fiind cuprins in extravilanul comunei, conform HCL Nr. 55/02.09.2010.

2.3.3 Studii de teren:

Studiile topografice

Au fost intocmite ridicari topografice pentru toate traseele si pentru caminul cultural, in sistem STEREO 70, obtinandu-se viza Oficiului Judetean de Cadastru.

Studiile Geotehnice

Pentru toate traseele s-au intocmit si anexat studii geotehnice. Principalele date geotehnice sunt:

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Perieti se gaseste in cadrul Campiei Romane, subunitatea Campia Baraganului

Morfologie

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul cercetat apartine Baraganului Insurateilor. Terenul este cvasiorizontal cu exceptia zonelor din vecinatatea lacului Schiauca si a traversarilor cailor ferate.

Geologie

Din punt de vedere geologic – structural, amplasamentul este situate in marea unitate geo-tectonica a Piemontului Getic, si se caracterizeaza prin prezenta prafurilor argiloase loessoide.

Clima

Amplasamentul cerecetat, se inscrie intr-o zona cu climat continental, cu o temperature medie anuala de 10.0 grade C. Zona, se caracterizeaza prin vanturi aspre, preponderente din nord-est (crivatul), uscate – preponderant dinspre sud-vest (austrul), si umede dinspre sud (baltaretul), in conformitate cu prevederile Codului de proiectare privind bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului, indicativ NP 082-04, viteza vantului mediate pe 1 minut la 10 metri, pe 50 de ani interval mediu de recurenta , este de 35 m/s. Presiunea de referintaa vantului mediate 10 minute la 10 metri, pe interval de 50 de ani de recurenta este de 0.5 KPa.

-in conformitate cu prevederile Codului de Proiectare, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor , indicativ CR 1-1-3-2005.

2.4 Costurile estimative ale investitiei

Costul estimativ al investitiei s-a calculat pe baza solutiilor tehnice ale proiectului urmarind fiecare categorie de lucrari care participa la realizarea obiectivului final.

Costul estimativ al investitiei este de 4.817,761 mii lei cu TVA din care 4.259,064 mii lei inclus TVA reprezentand constructii + montaj.

Dupa cum se poate urmari in devizul general al proiectului, costul total cu investitia cuprinde cheltuieli cu asigurarea si amenajarea terenului, a utilitatilor, cheltuieli de proiectare, studii de teren, obtinerea avizelor si acordurilor, proiectare si asistenta tehnica, cheltuieli directe de constructive, alte cheltuieli precum cele pentru organizarea santierului, taxe legale, cheltuieli neprevazute precum si cheltuielile cu darea in exploatare.

1.Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

Conform Anexei nr.1, 4.817,761 mii lei (inclusiv TVA) reprezentand 1.169,700 mii euro cu TVA in preturi la data de 06.05.2014 pentru 1 euro=4, 3986 lei.

2.Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Grafic esalonare lucrari

2.5 Grafice executare lucrări

2.6 ANALIZA COST-BENEFICIU

Proiectul reprezinta o investitie in domeniul infrastructurii drumurilor de exploatare agricola. Investitia propusa prin proiectul cu titlul “Modernizarea drumuri de exploatare Agricola pe teritoriul comunei Perieti, Judetul Ialomita” consta in modernizarea drumurilor de exploatare situate in comuna Perieti.

Drumurile de exploatare agricola care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate sunt cai de acces in extravilanul comunei Perieti si asigura acces facil si rapid la facilitate agricole din zona (ferme) si la infrastructura exploatarilor agricole din zona. De asemenea, creeaza cai de acces, la exploatatiile agricole, altele decat drumurile de larga circulatie precum DN 2A (DE 60).

Drumurile propuse a se moderniza sunt amplasate in judetul Ialomita, comuna Perieti.

Aceste drumuri sunt:

De 368 L = 1300.95 m pozitia nr. 368 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 184 L = 1401.12 m pozitia nr. 83 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 48 L = 609.99 m pozitia nr. 88 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 45 L = 115.03 m pozitia nr. 84 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 155 L = 205.73 m pozitia nr. 217 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 153 L = 624.45 m pozitia nr. 216 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 170/8 L = 1554.65 m pozitia nr. 115 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 182 L = 1349.53 m pozitia nr. 117 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

De 188 L = 702.49 m pozitia nr. 129 din “inventarul bunurilor” care apartin domeniului public al Comunei PERIETI aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 55 din 02 Septembrie 2010.

Obiectivul general al proiectului se incadreaza in Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structure de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier – Masura 125 – Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii si consta in “imbunatatirea accesului la exploatatiile agricole – construirea si modernizarea drumurilor de exploatatie care sa asigure accesul public la exploatatiile agricole;

De asemenea, investitia propusa prin proiect se incadreaza in categoria tipurilor de investitii eligibile:

Infrastructura rutiera agricola – construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare – consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare;

Obiectivele socio-economice ale proiectului constau in:

– imbunatatirea conditiilor de transport pentru bunuri si personae, atat in interiorul zonei aferente studiului de fezabilitate cat si inspre si dinspre zona aferenta studiului de fezabilitate, asigurarea acesibilitatii in zona precum si prosperitatea populatiei deservite.

Astfel, drumul ce se va moderniza are urmatoarele caracteristici:

Este din pamant cu intercalatii de balast,

Nu a fost niciodata modernizat in baza unui proiect ethnic si a unei autorizatii de construire.

In consecinta, nu se impune intocmirea unei expertise tehnice, lucrarile de modernizare ce urmeaza a fi realizate conducand la modificarea radicala a parametrilor tehnico-functionali ai acestor drumuri (drumurile de pamant fara acostamente si cu santuri intrerupte sau colmatate vor fi transformate in drumuri modernizate, cu fundatie noua, imbracaminti rutiere din asfalt, acostamente si santuri profilate pe intreaga lungime).

Drumul actual asigura accesul locuitorilor atat la structura rutiera majora cat si la exploatatiile agricole din zona.

Prin asfaltarea drumului se va asigura o mai buna deplasare a localnicilor din zona in conditii de confort si siguranta si in conditii de mediu mai bune.

Proiectul nu este tipul de generator de profit.

Finantarea publica a infrastructurii va acoperi in intregime costurile investitiei, deci pentru utilizarea drumurilor nu vor fi impuse taxe.

Conformitatea cu politicile regionale, nationale si comunitare

Conformitatea cu politicile de mediu regionale, nationale si comunitare se asigura prin tratarea scurgerii apelor, evitarea alunecarilor de teren si a inundatiilor prin utilizarea podetelor si santurilor.

Conformitatea cu politicile sectoriale nationale se asigura prin obiectivul general al proiectului care consta in dezvoltarea spatiului rural in ceea ce priveste imbunatatirea infrastructurii de baza.

Perioada de referinta pentru proiectul propus este de 20 de ani, perioada de referinta reprezentand numarul maxim de ani pentru care vor fi facute previziunile.

Perioada de referinta reprezinta perioada adecvata vietii economice utile si suficient de lunga pentru a lua in considerare impactul sau pe termen mediu.

Analiza optiunilor

In analiza optiunilor vor fi considerate doua alternative:

-alternativa cu investitie “0”,

-alternativa cu investitie minima,

-alternativa propusa prin studiul de fezabilitate.

Alternativa cu investitie “0” denumita si alternativa “a nu face nimic” presupune mentinerea drumurilor degradate, neasfaltate, cu denivelari, cu acostamente din pamant, inierbate, degradate, santuri din pamant, infundate, colmatate, lipsa dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale.

Aceasta situatie conduce la discomfort, nesiguranta in circulatie si in exploatare. Neasigurarea scurgerii apelor conduce la inundatii care afecteaza gospodariile cu impact negativ asupra mediului.

Alternative cu investitie “0” presupune nealocarea unor sume pentru investitii pentru reabilitarea drumurilor dar nu rezolva problemele de mediu, siguranta circulatiei, confortul pasagerilor, acces in zona si in imprejurimi, etc.

Alternativa cu investitie minima presupune ca beneficiarul va trebui sa faca minimul de lucrari cu scopul mentinerii retelei de drumuri existente la nivelul actual.

Lucrarile vor consta in executarea intretinerii curente si a unor lucrari de amenajare provizorie de reparatii prin reprofilari si corectarea suprafetei partii carosabile prin aport de agregate natural de rau in limita fondurilor disponibile la nivel de alocatii bugetare sau din fonduri proprii ale Primariei Comunei Perieti.

Din punct de vedere financiar, investitia este avantajoasa din punct de vedere al costurilor de intretinere periodica.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului este rezolvata partial problema scurgerii apelor.

Aceasta alternativa este o solutie temporara care nu rezolva decat provizoriu aspectele legate de infrastructura de drumuri existente in comuna Perieti.

Cheltuielile de intretinere totala in perioada de referinta sunt estimate la 208.456 lei.

Alternativa propusa prin studiul de fezabilitate consta in amenajarea sistemului rutier cu imbracaminti asfaltice, corespunzator unei clase de trafic “usor”, cu acostamente din balast. Aceasta solutie prezinta avantajul unei executii mai rapide, cu lucrari de intretinere (in exploatare) mai putin costisitoare si mult mai rapide. Prin adoptarea alternativei propuse prin studiul de fezabilitate se asigura confortul beneficiarilor si siguranta circulatiei. De asemenea, se rezolva total problemele legate de scurgerea apelor, protectia mediului si se evita posibilitatea de inundatii cu efecte asupra populatiei din zona si a bunurilor.

2.6.1 Analiza financiara

Scopul analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate si valoarea actuala neta.

Investitia totala:

Costurile investitiei includ cheltuielile necesare pentru reabilitarea drumurilor, cheltuieli cu alte comisioane legale, cheltuieli de implementare, management si organizare de proceduri de achizitie publica.

Costurile pentru intretinerea neprevazuta constau in reparatii la elementele de viata „scurta” in comparatie cu orizontul de timp analizat pentru proiect (reparatii podete, santuri, imbracaminti asfaltice care va fi supusa tratamentelor).

Cheltuielile pentru realizarea investitiei se fac in anul doi, conform graficului de implementare a investitiei.

Venituri si cheltuieli din exploatare:

Costurile de intretinere au fost calculate pentru lungimea totala a drumurilor pe baza valorii medii a costurilor de intretinere pentru drumuri similare. Pentru calculul costurilor de intretinere au fost avute in vedere preturile pietei locale, iar cand acestea nu au fost disponibile, preturile pietei regionale sau nationale. In calculul costurilor s-a aplicat o dinamica a inflatiei – crestere anuala constanta de 2,5%.

Veniturile din exploatare sunt „0” intrucat nu vor fi aplicate taxe pentru utilizarea drumurilor.

Analiza surselor de finantare utilizate:

Realizarea investitiei se va face prin accesarea fondurilor nerambursabile alocate prin grantul UE, sumele alocate din bugetul local pentru cheltuielile realizate inainte de finantare vor fi recuperate din grantul UE.

Pentru costurile de intretinere a drumurilor se vor aloca sume din bugetul local.

Analiza sustenabilitatii financiare:

In urma analizei sustenabilitatii financiare a proiectului, s-a constatat ca nu exista riscul neacoperirii cheltuielilor de exploatare.

Fluxul de numerar total cumulat este pozitiv pentru toti anii din orizontul de timp analizat.

Analiza ratelor rentabilitatii financiare si a valorii actuale nete:

Consideratii generale:

-metoda de analiza financiara este analiza consolidata,

-in cadrul analizei a fost utilizata metoda incrementata – veniturile si costurile de operare si intretinere (costurile de exploatare) au fost determinate pentru toata activitatea,

-nu au fost luate in calcul amortizarea si provizoanele,

-proiectia financiara s-a facut pe un orizont de timp de 20 de ani,

-rata de actualizare folosita: 5%,

-valorile au fost exprimate in mii Euro.

– Valoarea actualizata neta (VAN) la total investitie este negativa = -1.957,69

– Rata interna de rentabilitate calculata la total valoare investitie = -0,33%

– Raportul cost/beneficii < 1

2.6.2 Analiza economica

– Nu este cazul!

Este obligatorie doar in cazul investitiilor publice majore – investite publica majora: investitia publica al carei cost total depaseste echivalentul a 25 de milioane de euro, in cazul investitiilor promovate in domeniul protectiei mediului, sau echivalentul a 50 de milioane de euro, in cazul investitiilor promovate in alte domenii.

2.6.3 Analiza de sensivitate

Date fiind caracteristicile sistemului rutier precum si activitatii specifice domeniului, s-au identificat ca variabile sensibile:

Au fost considerate urmatoarele variabile critice:

-volumul traficului rutier si natura participantilor la trafic;

-indicele cresterii demografice;

-durata edificarii constructiei propriu-zise;

-rata inflatiei;

-rata actualizarii.

In tabelul de mai jos este analizat impactul din punct de vedere calitativ al variabilelor critice identificate:

Analiza cantitativa se va efectua asupra variabilelor cu o elasticitate inalta.

In tabelul de mai jos este prezentat studiul privind sensivitatea sistemului rutier adoptat in functie de rata inflatiei.

S-a observat ca in cazul unei inflatii mai mari, valoarea actualizata neta si rata interna de rentabilitate isi pastreaza valorile.

Varianta demografica nu conduce la modificari ale preturilor si nu influenteaza performanta financiara a proiectului.

2.6.4 Analiza de risc

Dat fiind specificul activitatii, s-a utilizat metoda evaluarii calitative ale riscurilor, pornind de la variabilele critice identificate in analiza de sensivitate.

Dimensionarea sistemului rutier s-a facut pentru trafic mediu, natura participantilor la trafic influentand semnificativ investitia.

Riscul duratei de executare a constructiei propriu-zise

Durata edificarii propriu-zise prezinta riscul de a nu fi respectata, conform graficului stabilit cu repercusiuni asupra costurilor investitiei.

Cresterea duratei de realizare a investitiei poate fi o consecinta a nerespectarii termenilor contractuali ai furnizorilor de servicii din motive neimputabile acestora. Pentru evitarea unui asemenea risc, la semnarea contractelor de servicii se vor specifica prin clauze contractuale ca raspunderea va fi in totalitate a prestatorului, care va suporta toate cheltuielile suplimentare generate de intarzieri.

De asemenea, prestatorul de servicii va demonstra capacitatea tehnica prin detinerea de utilaje si echipamente suficiente precum si disponibilitatea pentru efectuarea lucrarii.

Prelungirea duratei de executie poate fi si o consecinta a timpului nefavorabil, avandu-se in vedere faptul ca turnarea betonului si a betonului asfaltic se face in anumite conditii.

Pentru evitarea acestui risc, constructorul va prezenta in oferta un grafic de executie in situatia cea mai defavorabila, cu masuri de organizare.

Riscul cresterii duratei de realizare a constructiei poate fi determinat si de durata procedurii de licitatie, prin aparitia contestatiilor, etc.

Pentru eliminarea acestui risc, intocmirea documentatiei de licitatie se va face in asa fel incat sa fie evitate confuziile.

Riscul cresterii preturlor

Rata inflatiei si rata actualizarii influenteaza negativ buna desfasurare a proiectului prin aparitia unir eventuale diferente financiare nefavorabile.

2.6.5 Surse de finantare

Principala sursa de finantare o reprezinta fondurile externe nerambursabile. Realizarea investitiei se va face din credite bancare, obtinute in urma unei licitatii, conform legislatiei in vigoare, privind contractele de achizitii publice.

2.7 Principalii indicatori tehnico – economici ai investitiei

Valoarea totala este de 4.817,761 lei inclusiv TVA

Din care constructii montaj C+M 4.259,064 lei inclusiv TVA

Respectiv Valoarea totala este de 986,280 mii euro fata TVA

Din care constructii montaj C+M 868,953 mii euro fara TVA

Preturile sunt calculate la nivelul lunii Mai 2014 la un curs euro-leu de 4,3986 valabil in data de 06.05.2014.

Esalonarea investitiei

Anul I: Valoarea totala de 2.306,187 mii lei la care se adauga TVA din care 1.954,000 mii lei la care se adauga TVA C+M reprezentand o valoare totala de 559,917 mii euro din care 474,410 mii euro C+M.

Anul II:valoarea totala de 1.756,103 mii lei la care se adauga TVA din care 1.625,045 mii lei la care se adauga TVA C+M reprezentand o valoare totala de 426.363 mii euro din care 394,550 mii euro C+M.

Preturile sunt calculate la nivelul lunii Mai 2014 la un curs euro-leu de 4,1188 valabil in data de 06.05.2014.

Durata de realizare (luni)

Durata de realizare a investitiei este de 18 luni. Aceasta perioada poate fi micsorata functiei de posibilitatile constructorului de a lucra pe mai multe fronturi de lucru simultan.

Capacitati (in unitati fizice si valorice);

Nu este cazul.

Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata, dupa caz.

Nu este cazul.