Modele de Analiza a Imaginii Urbane. Studiu de Caz Municipiul Craiova

Modele de analiza a imaginii urbane. Studiu de caz: municipiul Craiova

Introducere

Orașul reprezintă o formă complexă de așezare umană cu o funcționalitate variată ce se bazează pe de o parte pe dotări cu diferite funcții precum: administrativă, industrială, culturală și politică iar pe de altă parte pe utilitatea zonelor sale care imprimă o specificitate a locului.

Importanța unui oraș este dată de prosperitatea acestuia pe toate ramurile, prosperitate ce este condiționată de imaginea urbană.

Imaginea urbană reprezintă realitatea orașului prin ochii oamenilor fiind pusă în circulație sub forma informațiilor, fiind vorba mai exact de impresiile, așteptările, credințele, ideile, trăirile celor ce locuiesc sau nu în oraș. Imaginea urbană pozitivă are un rol important pentru atragerea investitorilor străini (și nu numai), atragerea turiștilor, redarea unui statut important orașului respectiv, iar dacă imaginea urbană ar fi una negativă toate acestea nu ar mai fi posibile. Imaginea urbană nu reprezintă întotdeauna realitatea exactă, deoarece se formează fie în mod subiectiv, fiecare formându-și o imagine în funcție de propriile trăiri, fie este indusă prin media, TV etc. Imaginea urbană se poate schimba însă este foarte greu și necesită mulți factori.

Obiectivul principal al lucrării "Modele de analiză a imaginii urbane. Studiu de caz: municipiul Craiova" este acela de a pune în discuție diferitele dimensiuni ale conceptului de imagine urbană în general și imaginea urbană a orașului Craiova în special. Cercetarea este pe o parte teoretică folosind informații din diverse cărți, dar și practică pentru că se va axa și pe analiza imaginii urbane la nivelul orașului Craiova. Acest studiu se va concretiza printr-un sondaj de opinie, fiind chestionați cincizeci de persoane ce sunt rezidenți ai orașului sau nu, pentru a urmări toate tipurile de imagine urbană existente și anume: imaginea urbană indusă, imaginea urbană organică și imaginea urbană complexă. Cei aleși pentru a fi chestionați au fost împărțiți în două categorii: rezidenți și non-rezidenți pentru a cunoaște diferitele perspective ale imaginii urbane a orașului. Totodată eșantionul cuprinde persoane de regulă cu vârsta între 18 și 55 de ani, cu nivele diferite de educație, cultură, religie.

În cadrul studiului ne bazăm pe mai multe obiective:

– clasificarea conceptelor cu introspecții în literatura de specialitate cu privire la oraș, la formarea și nivele de reprezentare ale imaginii urbane;

– descrierea tipologiei imagini urbane și a marketingului urban respectiv reorganizarea orașului și vinderea lui;

– prezentarea evoluției istorice a orașului Craiova, a structurii teritorial-funcționale și perspectivele viitoare de dezvoltare urbană;

– redarea imaginii endogene și a imagini exogene a municipiului Craiova;

– relatarea unor propuneri de utilizare a imagini urbane în planificarea urbană viitoare a orașului Craiova.

În urma aplicării chestionarului s-au realizat prelucrări grafice pentru a evidenția mai bine imaginea urbană și analize cantitative ale acesteia.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE TEORETICO-METODOLOGICE

1.1. Orașul – concepte și determinări

Spațiul urban este un sistem ce include structură, conținut și organizare spațială. Raportarea pe care o facem la oraș este mai exact raportarea la spațiul pe care acesta il ocupă. Orașul reprezintă, în analiza modelului de organizare a spațiului geografic, un element important.

În continuare redăm câteva definiții ale orașului prezentate în diverse surse bibliografice:

"Orașul trebuie conceput nu numai ca o îngrămădire de case și oameni cu o anumită fizionomie, cu o viață economică și socială limitată la acest cadru restrâns, ci mai ales ca un organism complex cu funcțiuni mult mai largi a căror arie de manifestare trece mult de aceea a orașului clădit" … " o formă de organizare a spațiului geografic în vederea concentrării, prefacerii și redistribuirii bogățiilor și a energiilor sociale…" (Vintilă Mihăilescu apud Cândea, Bran, 2001).

,,(…) orașul constituie o formă superioară de organizare a spațiului cu atribute concrete, cuantificabile, mai mult sau mai puțin delimitate administrativ-juridic. Atributele concrete ale orașului, de genul: gradul de concentrare a populației, gradul de concentrare a bunurilor, capacitatea de prelucrare (omologare), capacitatea de schimburi, precum si capacitatea de consum îl deosebesc de alte forme de organizare a spațiului imprimând însușiri calitative noi vieții, insușiri corespunzătoare noțiunii generice de urbs" (Vasile, 2001, p.29-33).

Spațiul urban este deosebit de complex, el reprezentând obiectul de studiu al unor discipline precum: sociologia urbană, ecologie urbană, economie urbană, geografia urbană, arhitectura urbană, fiind astfel analizat din toate punctele de vedere.

Deși este stabil, orașul este un obiect de studiu dinamic, fascinant si complex, putând fi considerat obiect de studiu si pentru științele: fizică, biologie și matematică.

Analiștii sunt de acord cu următoarele tipuri ale fenomenului urban:

Explicativ ce reprezintă găsirea forțelor care stau la baza proceselor care asigură dinamica fenomenului urban.

Descriptiv arată relațiile dintre orașe și prezintă structura interioară a spațiilor urbane și a proceselor ce au loc în cadrul acestora.

Interpretativ reprezintă prezentarea etapelor pentru a arată cum reacționează și cum înțelege populația urbană modelele redactate de specialist.

1.1.1. Etapele evolutive ale orașelor

Pentru organizarea spațiului urban este necesară prognozarea unui model teoretic de evoluție a orașului.

Orașul a suferit modificări de la apariția lui si până în prezent.

În antichitate, orașele aveau o evoluție controlată, construcția lor fiind bine dirijată prin teorii și modele de organizare urbană. Orașele occidentale urmau modelul de organizare a celor romane. Orașele mediteraneene erau cele mai bine organizate.

Orașul antichități care mai era numit și orașul gândit, datorită bunei organizări, a fost urmat de orașul Evului Mediu care datorită migrației și nu numai, a avut o structură haotică, deoarece acestea impuneau structura orașului, orașul nemaifiind dezvoltat conform imaginației specialiștilor.

În perioada modernă se dezvoltă orașul industrial, fiind concepute unele teorii de organizare a spațiului urban. În această perioadă dinamica și morfologia urbană este influențată de dezvoltarea căilor de comunicații și de dezvoltarea industriei. La sfârșitul secolului al-XIX-lea se dezvoltă orașul linear. La începutul secolului al-XX-lea ca o soluție la descentralizarea orașelor foarte mari, Raymond Vneuin concepe teoria orașului satelit care susținea impunerea unui curent al dezurbanizării prin construirea pe suprafețe plane a unor nuclee centrale.

1.1.2. Dimensiunile de reprezentare ale spațiului urban

Dimensiunile de reprezentare a spațiului urban pot cuprinde relațiile diverse la nivelul orașului din punct de vedere economic, politic, social, având ca agenți principali locuitorii orașului.

Dimensiunile de reprezentare ale spațiului urban sunt:

Dimensiunea didactică cuprinde noțiuni clar definite despre designul urban ce este prezentat în diverse cursuri susținute în universitățile anglo-saxone. Designul urban este studiat în cadrul departamentelor de arhitectură și planificare teritorială și presupune cunoașterea noțiunilor generale de design. Metode ale acestuia pe care le atribuim și le asociem orașului sunt: modelarea spațiilor, cunoașterea metabolismului urban, percepția calității spațiului. În această dimensiune trebuie să se găsească noi soluții, să se conceapă noi tactici cunoscând folosirea diverselor politici, autorizații, reguli, programe, etc.

În dimensiunea teoretică " cu rădăcini adânci în trecutul istoric, desingnul urban pare, însă, a-și fi făcut apariția în literatura de specialitate mai mult pe filieră nord-americană, în ultimii 30 de ani, când sintagma este uzual intrată în vocabularul specialiștilor, primarilor, consilierilor , etc ,conținând acel "curent estetic" al urbanismului american, cu origini în secolul al 19-lea" (Neacșu, 2010, p.91-92). În această dimensiune designul urban este caracterizat prin:

Clientul multiplu, adică interesele, părerile și deciziile privind designul urban sunt împărtășite mai multor clienți prin reviste, broșuri, spre deosebire de un arhitect sau constructor care are responsabilitatea de a da

formatele unui singur client. Designerul urban, imediat ce are rezultatul designului urban, îl promovează pe site-uri de internet sau prin alte mijloace pentru a stimula interesul potențialilor investitori în cadrul spațiului urban respectiv.

Relația indirectă cu spațiul urban care exprimă faptul că designerii urbani în dorința lor de a revitaliza orașul acționează indirect asupra lui prin influențarea deciziilor celorlalți indivizi ce sunt actorii principali în modelarea primară a formelor urbane. Exemple de acești actori principali sunt: arhitecții, constructorii urbaniști care primesc soluții pentru problemele lor de la designerii urbani în urma realizării de către aceștia a designului urban.

Instabilitatea condițiilor genetice ale designului urban se referă la factorii din designul urban ce se schimbă cu o frecvență mai mare comparativ cu factorii stabili în timp precum relieful și clima.

Factorii schimbători sunt cei politici, cei sociali și cei economici. Foarte importanți sunt factorii politici care reprezintă factorii de decizie și dețin controlul pârghiei financiare și celei legislative. Factorii economici au ca scop principal atragerea investitorilor prin stimularea intereselor acestora asupra spațiului urban respectiv. Pentru această atragere a investitorilor, ei promovează “produsul urban”.

Dimensiunea practică-”capacitatea e a gestiona spațiul urban impune, dincolo de cunoștințele teoretice, și o serie de modalităță concrete sau instrumente de aplicare a acestora" (Neacșu, 2010, p.93).

În această dimensiune se găsesc mai multe grupuri de instrumente prin care se reglementează activitatea în domeniul construcțiilor urbane, ca de exemplu:

-planul urbanistic urban care cuprinde detalierea planului de dezvoltare a unei părți din oraș. De regulă, această detaliere se face pentru părțile orașelor care vor fi dezvoltate în viitorul apropiat.

-planul urbanistic general este un document care atestă descrierea generală a dezvoltării unui oraș pe o perioadă de timp îndelungată, de exemplu dezvoltare cartierelor x din zona y a orașului sau centru orașului, sau construirea unui nou cartier.

-planuri urbanistice de detaliu.

1.2. Imaginea urbană –definire, tipologii, formare

Imaginea urbană și-a făcut inițial apariția ca un fenomen a cărei explicație a fost greu de găsit. Noțiunea de imagine urbana a fost înțeleasă inițial ca o abordare rațională ce face referire clar la spațiul geografic, mai exact la spațiul urban riguros. Însă, mai târziu cu ajutorul umanismului și behaviorismului, noțiunea deceastă dimensiune se găsesc mai multe grupuri de instrumente prin care se reglementează activitatea în domeniul construcțiilor urbane, ca de exemplu:

-planul urbanistic urban care cuprinde detalierea planului de dezvoltare a unei părți din oraș. De regulă, această detaliere se face pentru părțile orașelor care vor fi dezvoltate în viitorul apropiat.

-planul urbanistic general este un document care atestă descrierea generală a dezvoltării unui oraș pe o perioadă de timp îndelungată, de exemplu dezvoltare cartierelor x din zona y a orașului sau centru orașului, sau construirea unui nou cartier.

-planuri urbanistice de detaliu.

1.2. Imaginea urbană –definire, tipologii, formare

Imaginea urbană și-a făcut inițial apariția ca un fenomen a cărei explicație a fost greu de găsit. Noțiunea de imagine urbana a fost înțeleasă inițial ca o abordare rațională ce face referire clar la spațiul geografic, mai exact la spațiul urban riguros. Însă, mai târziu cu ajutorul umanismului și behaviorismului, noțiunea de imagine urbană este privită dincolo de această rigoare tradițională, fiind văzută dincolo de spațiul pe care îl reprezintă și prin prisma locuitorilor săi, atitudinilor și comportamentelor acestora și totodată prin prisma semnificațiilor subspaților urbane din respectivul spațiu fizic al orașului.

Imaginea urbană reprezintă "o realitate esențială la nivelul unui oraș, filtrată de un subiect si pusă în circulație sub formă de informație." (Ianoș, 2004, p.185)

Imaginea urbană este diferită pentru fiecare om deoarece ea înglobează experiențele, cunoștințele, trăirile, informațiile pe care el le are despre respectivul oraș până la momentul în care descrie imaginea acestuia.

Imaginea urbană din punctul de vedere al unui individ este de fapt dată de realitatea lui. Realitate ce se referă la viața pe care acel individ a trăit-o în spațiul urban în toată complexitatea pe care acesta o presupune și anume: sentimentele pe care acesta le-a avut zilnic, evenimentele zilnice din viața lui, senzațiile și trăirile pe care orașul le-a oferit.

Individul care dă sens într-un fel imaginii urbane prin faptul ca el exprimă și explică ce reprezintă imaginea unui oraș din perspectiva lui poate fi rezident al acelui oraș, adică locuitor al acestuia care își petrece zilnic timpul în cadrul orașului și, deci, ideea pe care acesta o exprimă despre imaginea orașului este cât se poate de directă, sau poate fi non- rezident, care nu vizitează orașul decât rareori și astfel imaginea pe care o exprimă este mai puțin exactă decât în cazul anterior deoarece este redată de un individ ce are experiențe limitate despre, cu și în orașul respectiv și totodată pot exista si non-rezidenți care percep orașul indirect prin intermediul publicitații, ziarelor, mass-media, comunicări orale directe cu cunoscuți ce au frecventat orașul sau prin intermediul cărților.

Însă, aceste informații pe care un individ sau mai mulți indivizi le au direct sau indirect despre oraș și imaginea pe care aceștia și-o formează mai depinde și de alți factori care sunt împărțiți în două categorii. Factorii ce nu depind de indivizi, ca de exemplu vârsta, sexul, starea de sănătate și factorii ce depind de indivizi, și anume nivelul veniturilor, starea civilă și nivelul de studii.

Concluzia la care putem ajunge este că niciodată doi indivizi nu vor avea o imagine urbană identică chiar și în cazul în care au aceeași vârsta pentru că experiența lor ar fi diferită. Chiar dacă un grup de indivizi au împărtășit aceleași experiențe tot nu vor avea aceeași imagine urbană, pentru că aceasta va fi diferențiată de cunoștiințele lor, de starea lor civilă, de starea de sănătate, de veniturile acestora. Deci, totdeauna va exista o diferență a imaginii urbane din perspectiva a doi indivizi.

Totodată, un individ rugat să-și reexprime imaginea unui oraș la o perioadă de timp va avea cu siguranță o imagine diferită de cea anterioară, deoarece în această perioadă el a acumulat alte cunoștințe despre, cu și în orașul respectiv. A avut noi întâmplări, trăiri, poate s-a căsătorit, i-au crescut sau scăzut veniturile, poate s-a mutat în sau din oraș, are o altă vârstă etc.. Fiecare variabilă schimbată sau întâmplare, experiență trăită și acumulată în acest timp duce la o altă imagine urbană chiar și atunci când vorbim despre același individ în perioade de timp diferite ,pentru că acesta se raportează diferit la oraș.

1.2.1 Procesul de formare a imaginii urbane

Pentru a construi imaginea urbană este neapărat nevoie de următoarele părți:

-orașul, care prin natura sa oferă individului forme, procese, elemente urbane. Orașul este în mod normal într-o dinamică continuă ce este percepută diferit.

-subiectul receptor, mai exact individul sau grupul de indivizi.

Orașul și imaginea lui are un impact diferit pentru fiecare persoană în parte. Individul este observator a tot ceea ce orașul oferă, și informațiile pe care acesta le primește de la oraș sunt percepute prin prisma propriilor nevoi, scopuri.

Dacă prezentăm același subspațiu al unui oraș la doi sau mai mulți indivizi, fiecare dintre aceștia va avea propria percepție despre acel subspațiu, fiind personalizată la nivel individual de ideile, dorințele, stările, obiectivele fiecăruia.

Informația percepută de fiecare persoană se transformă într-o imagine sub forma unei hărți mentale.

Harta mentală este de fapt oglindirea imaginii urbane. Imaginea devine tot mai clară cu fiecare zi în care individul se familiarizează cu orașul și informațiile despre acesta sunt tot mai multe. Nu doar trăsăturile, sentimentele, întâmplările individului în oraș îl determină pe acesta să aibă o anumită imagine, ci și peisajele au un impact puternic în crearea imaginii urbane în ochii individului. Nu se poate ca doi sau mai mulți indivizi să aibă fix aceeași imagine urbană, însă se poate dacă ne raportăm la un subspațiu urban sau o forma urbană la care un grup de indivizi să aibe semnificații similare; dar acestea nu sunt identice pentru că fiecare persoană într-un fel sau altul își personalizează imaginea urbană. Dar, dacă vorbim doar de anumite semnificații ele pot fi cvasi-comune, însă depinde și de caracteristicile grupului de indivizi și anume de: sex, vârstă, cunoștiințe, interesul și scopul lor, starea civilă, venituri etc. Situațiile în care se poate vorbi de o imagine colectivă sunt cele în care raportarea se face la realitatea obiectivă ce rezultă din condițiile geografice, naturale.

"Acuratețea și coerența imaginii urbane cresc pe măsură ce individul respectiv se familiarizează cu mediul extrem, atribuind identitatea și semnificații elementelor și formelor urbane, acestea generând chiar stereotipi (un rezident poate identifică cu ușurință o benzinărie sau o farmacie din oraș). Pe de altă parte, un element cu o personalitate vizuală puternică are un impact pe măsură în percepția spațiului" (Neacșu, 2010, p.109).

Imaginea urbană poate fi o imagine construită pentru a fi folosită ca un produs de marketing. Dorind să facă publicitate orașului, primăriile pot construi o imagine pentru asta. Putem vorbi și de o imagine naturală, ce este de fapt a oamenilor, indivizilor, rezidenților sau non-rezidenților ce au primit informații în mod direct sau indirect despre oraș și le-au perceput individual și personalizat.

Rezidenții sunt persoanele ce locuiesc în orașul respectiv și iau parte la acesta zilnic, având în mod direct o legătură cu viața socială, culturală sau economică a orașului. Fiind prezentă în acest oraș, persoana este obsesiv de implicată în viața orașului și la rândul său orașul este implicat în viața persoanei. Astfel ca o persoană să se raporteze la oraș ca la un tot, se raportează și își formează imaginea despre o stradă, un parc, un cartier etc. Atunci când va ajunge să tragă concluzii și să vorbească despre oraș ca un tot, există posibilitatea să fie o imagine difuză.

Non-rezidenții sunt fie locuitori temporari ai orașului ce au informații și cunoștințe limitate comparative cu rezidenții, fie vizitatori ai orașului, fie foști locuitori ce au plecat în alte părți, fie navetiști ce au serviciul sau diverse activități scurte în oraș iar restul timpului și-l petrec în afara lui. Însă, non-rezidenții își pot forma o imagine despre oraș chiar dacă nu au avut niciodată legătură cu acesta, ei văzând și receptând informații din mass-media, ziare, cunoscuți, ect. (Ianoș, 2004).

1.2.2. Modele de evaluare a imaginii urbane

Orașul este cel care prin elementele, formele urbane și procesele pe care le cuprinde oferă celui ce observă diversitate. Aceste elemente fiind într-o dinamică continuă duc la schimbări permanente a informațiilor, și deci, la o percepție diferită a celui ce observă de la o perioadă de timp la alta.

Subiectul receptor este individul ce percepe informațiile oferite de oraș, diferite în funcție de propriile plăceri, nevoi și scopuri. Altfel spus, un anumit oraș este perceput diferit de fiecare dintre locuitorii lui.

Observatorul își creează o imagine mentală despre spațiul urban, imagine ce se îmbogățește cu fiecare schimbare sau informație nouă.

Unul dintre modelele de evaluare a imaginii urbane este cel al urbanistului Kevin Lynch. În perspectiva americanului, imaginea pe care fiecare locuitor și-o formează despre oraș nu este un rezultat simplist ci, din contră, foarte complex, deoarece imaginea este plină de încărcături și semnificații pentru respectivul individ. Adică, fiecare individ se indentifică cu locul unde stă, cu o parte a orașului în care locuiește. Individul își construiește imaginea pe baza întâmplărilor și trăirilor în cadrul orașului pe care le memorează și le completează cu fiecare zi ce trece.

Spațiul urban prezintă atât un grad ridicat de vizibilitate a peisajului urban cât și puterea acestuia de a provoca imaginea indivizilor la un nivel mintal. Principalele elemente ale imaginii sunt:

Căile, traseele, direcțiile de deplasare reprezintă acele căi de acces pe care zilnic se deplasează foarte mulți indivizi, fie rezidenți sau non-rezidenți pentru aș atinge diversele obiective. Străzile de cele mai multe ori reprezintă locul în care cei mai mulți dintre rezidenți sau non-rezidenți își formează o imagine urbană.

Limitele sunt numite de către Kevin Lynch și elemente de referință laterală, și reprezintă ziduri, granițe virtuale ce separă două orașe cu o dezvoltare economică diferită, frontieră între două zone ce au caracteristici diferite, fiind elemente de reprezentare ale orașului.

Cartierele orașului sunt un model de reprezentare al acestuia prin prisma cărora comunitatea urbană poate percepe întregul oraș. Cartierul poate fi perceput de către observator din interior, această percepție poate fi catalogată ca o percepție endogenă sau orașul poate fi perceput de către un non-rezident, adică din exterior, această percepție numindu-se o percepție exogenă.

Cartierul este reprezentat de spiritul de apartenență al locuitorilor acestuia, de simbolurile diverse ce pot exista în respectivul cartier.

Punctele strategice dintr-un oraș ce sunt numite noduri care în unele cazuri pot reprezenta nucleul unui cartier, sunt înconjurate de simboluri ale cartierului respectiv la care se adaugă intersecțiile principale sau secundare, punctele civile etc.

Un alt tip de elemente de referință sunt reperele, acestea fiind externe și fiind remarcate de observator.

Reperele sunt considerate indicatoare care ne conduc spre locul dorit sau clădiri simbolice cu o caracteristică vizuală mică, de exemplu instituții, biserici.

Punctele de reper nu ar fi de ajutor daca n-ar fi puse în zonele cele mai populate, pe străzile cele mai frecventate pentru a ajuta cât mai mulți indivizi să ajungă la destinațiile dorite.

Tot Kevin Lynch introduce noțiunile conceptuale legate despre imaginea orașului si oraș precum: conectivitatea și locuibilitatea. Conectivitatea este o noțiune ce îl determină pe un individ sa aibă un răspuns pozitiv cu privire la oraș. Această noțiune de "conectivitate" este introdusă și de Jack Nasar. Locuibilitatea este o noțiune ce se referă la dorința și capacitatea unui spațiu urban (oraș) de a promova viața la un standard înalt. Ne referim la orașele ce sunt preocupate de calitatea vieții, fiind foarte atente la infrastructură, rețele de apă, canalizare, la securitatea orașului, la spațiile verzi și libere ce sunt folosite de locuitorii orașului în timpul lor liber, și astfel, o promovează.

Aceste preocupări ale orașului de a promova calitatea vieții sunt în legatură directă cu imaginea urbană. Adică, dacă un oraș are o infrastructură bună, locuri amenajate în care locuitorii acestuia își petrec timpul liber, canalizare, apă curentă și diverse alte utilizări, va genera o viață bună locuitorilor acestuia care beneficiază și se bucură de aceste lucruri, și aceștia vor avea o imagine urbană pozitivă. În cealaltă situație, și anume: dacă, din contră, orașul nu promovează calitatea vieții și nu e preocupat de nici una din aspectele menționate anterior, individul va avea o imagine urbană negativă.

"Ambele concepte, atât cel de "imaginabilitate" al lui Lynch(proprietatea unui loc de a genera o imagine puternică), cât și cel de "conectivitate" al lui Nasar (proprietatea unui loc de a genera un feed-back pozitiv) sunt folosite în contextul desingnului urban(concept prezentat anterior), devenind, în sine, nu numai direcții de cercetare și de aprofundare teoretică , dar și obiective reale ale precticii de a modela formele urbane (designul urban este o meserie bine conturată în domeniul urbanismului în America Anglo-Saxonă și nu numai) concordat cu evaluarea imaginii și a feed-backului utilizatorului spațiilor urbane".(Neacșu, 2010, p.107).

"Kevin Lynch (1960) afirmă în lucrarea sa că urbaniștii, ca manipulatori ai formelor fizice sunt direct interesați de impactul vizual al noilor forme ce le (re)creează, modificările morfologice ale peisajului urban putând opune rezistență sau facilitând procesul de creare a imaginii" (Lynch, 1960, p. 7).

Principalele caracteristici ce au un rol important în modul în care un individ, observator percepe și evaluează o imagine ce face parte din mediu fizic extern sunt prezentate în studiile lui Nasar (Bădiță, 2013). Aceste caracteristici sunt: complexitatea, gradul de naturalețe, semnificația istorică, gradul de deschidere. Complexitatea se referă mai exact la complexitatea formelor urbane. Complexitatea unui spațiu urban este foarte importantă putând construi stimuli emoționali pentru individul observator. Pentru ca un individ observator să aibă un grad ridicat de interes pentru spațiul urban este suficient un grad mediu de complexitate al spațiului respectiv. Gradul de naturalețe are un rol important în ceea ce privește interesul individului observator față de un spațiu. În urma unor studii s-a constatat că oamenii preferă locurile cât mai naturale, de exemplu spațiile verzi. Omul este mult mai atras de locurile care au în compoziție cât mai multe spații verzi și cât mai naturale, și sunt mai puțin atrași de locurile cu spații amenajate antropic. Locuitorul are o imagine puternică față de locurile care au un trecut istoric. Semnificația istorică a spațiului urban este foarte importantă în atragera observatorilor și în crearea unei imagini pozitive. Gradul de deschidere face referire la faptul că o imagine bună a unui spațiu în ochii individului observator este dată de spațiile deschise, neaglomerate.

1.2.3. Tipologia imaginii urbane

Imaginea urbană capătă diverse dimensiuni și este clasificată în mai multe tipuri. Aceste tipuri vizează observarea pentru că, după cum am precizat anterior, imaginea urbană se formează prin ochii și gândurile observatorului care își formează inițial o imagine mentală despre orașul respectiv pe care apoi a tot dezvoltat-o cu fiecare informație nouă, cu fiecare întâmplare petrecută în oraș și cu fiecare zi în care locuiește în acesta și asimilează noi informații despre el.

Imaginile urbane se clasifică după următoarele criterii:

a) După apartenența observatorului imaginea urbană poate fi endogenă sau exogenă.

Când vorbim de imagine endogenă ne referim mai exact la imaginea pe care proprii locuitori ai orașului, rezidenții care trăiesc zi de zi în oraș și participă la viața acestuia își formează o imagine despre oraș, mai exact imaginea mentală pe care ulterior o transmite mai departe celorlalți.

Viața orașului poate fi privită din punct de vedere politic, economic și social, și cum cei mai buni cunoscători ale acestor aspecte sunt cei care locuiesc în el, imaginea pe care aceștia și-o formează este foarte importantă pentru că la rândul lor o vor transmite mai departe. De această imagine depinde atragerea turiștilor, noilor rezidenți, investitorilor etc. Fiecare nouă generație are o alta viziune depre oraș ce va conferi unicitatea imaginii urbane.

Când vorbim despre imaginea exogenă, ne referim la imaginea mentală a tuturor persoanelor ce nu locuiesc în oraș, adica a non-rezidenților sau la imaginea mentală a diverselor organizații ce nu iau parte direct la viata orașului fiind externi.

Dacă comparăm aceste imagini mentale ale persoanelor non-rezidente cu cele ale persoanelor rezidente (persoanelor implicate în viata orașului), observăm că spre deosebire de rezidenți, non-rezidenții își formează o imagine mai puțin clară despre oraș. Acest lucru se întâmplă datorită informării în mod indirect pe care non-rezidentul o primește cu privire la oraș.

Informația ajunge la acesta fie prin intermediul mass-media, fie a prietenilor, cunoștintelor, revistelor, internetului etc. Imaginea nu este una reală și, de regulă, este pozitivă din dorința de a atrage turiști, investitori.

b) După tipul de observator

Aici ne raportăm pe lângă imaginea exogenă și endogenă și la alte tipuri de entități generatoare și anume: autoritățile locale și agenții economice.

Autoritațile locale de regulă crează o imagine oficială pe care cu ajutorul marketingului și a mass-mediiei o promovează, având ca scop principal revitalizarea economică a orașului.

Agenții economici își formează o imagine de business pentru că acesta reprezintă interesul lor.

c) După geneza imaginii, avem imagini naturale rezultate prin perspectiva directă fără nici un fel de cosmetizare și imagini construite de anumite entități care, de regulă, sunt reprezentate conducerea orașului și are ca scop revitalizarea economică. Folosind marketingul urban se crează o imagine ce nu este neaparat reală în proporții totale.

d) Imagine negativă, neutră sau pozitivă.

Imaginea negativă este acea imagine fie a individului, fie a grupului de indivizi ce vizează, de regulă, un spațiu urban deficitar înscris în zone defavorizate dacă ne raportăm la lipsa securității publice, la calitatea mediului, la servicile publice precum cele sanitare.

Imaginea negativă este o problemă destul de mare pentru orașul în cauză deoarece stârnește repulsie și nu numai că nu reușeste să atragă noi potențiali investitori, rezidenți și turiști, ci îi poate și pierde pe cei ce locuiesc și activează în viata orașului.

Imaginea este neutră atunci când se realizează un echilibru.

Imaginea pozitivă este imaginea percepută de indivizi datorită condițiilor habituale excelente, a serviciilor urbane foarte bune, a accesului facil pe piața muncii etc.

Trebuie precizat că spațiul economic poate trece pe rând prin fiecare dintre cele trei stări, imagini.

e) În cele mai multe situații, ceea ce domină imaginea urbană este componentă vizuală sau arhitectura canstrucțiilor. Impactul pe care îl ai o dată cu intersectarea cu spațiul urban, cu arhitectura spațiilor construite îți crează imaginea urbană.

Astfel imaginea urbană este caracterizată in funcție de trăsăturile fizice ale cadrului dominant (relief, coline, etc.) sau/și după trăsăturile fizice ale peisajului urban.

f) Un alt aspect sau o altă dimensiune a imaginii urbane este aspectul funcțional al orașului. Acest aspect exprimă faptul că imaginea urbană este percepută în raport de funcția orașului respectiv astfel avem mai multe tipuri de imagine urbană ca: imaginea socială, imaginea economică, imaginea culturală, imaginea administrativă și imaginea mixtă.

Dacă ne raportăm la orașul care are diverse centre culturale puternice, importante, ce sunt recunoscute la nivelul țării cel puțin, și diverse festivaluri de muzică, modă, film și alte evenimente culturale, impactul pe care ni-l creează ne duce către imaginea culturală a acelui oraș.

Dacă ne raportăm la un oraș ce cuprinde diverse reședințe, fie ale șefilor de stat sau locuri unde au loc întâlniri al căror scop este de a hotărî modul în care se administrează diverse lucruri, adică, un oraș cu funcții administrative, acesta ne va crea o imagine administrativă.

Imaginea socială este creată, dacă ne raportăm la un oraș ce are o populație de diferite nationalitați și diverse religii.

Dacă ne raportăm la un oraș ce are o viață economică continuă complexă și activă, imaginea pe care o creează este cea economică.

3. Marketingul spațiilor urbane

Este foarte dificil să asociem noțiunea de marketing cu cea de spațiu urban deoarece spațiul urban depășește cu mult ideea de produs și ce presupune aceasta. Spațiul urban este extrem de complex, este utilizat de foarte mulți oameni și în multe moduri. Putem spune că nu este complet înțeles pentru că are atâtea variante încât devine extrem de complicat.

Marketingul urban reprezintă promovarea orașului, de fapt promovarea imaginii urbane, imagine ce se dezvoltă altfel din perspectiva fiecărui individ.

Marketingul urban este "instrumentul" prin care percepția umană asupra orașului – "orașul mental" , prinde contur, sub forma imaginii urbane și care este promovată până la nivelul de " marca" sau "brand" – brandingul urban. (Neacșu, 2010, p. 127)

În fapt, este mai importantă imaginea creată prin marketingul urban decât imaginea reală.Turiștii ca și investitorii potențiali ai orașului sunt atrași mai mult de imaginea promovată a orașului. Putem spune astfel, că marketingul urban dă o mai mare valoare orașului ca brand, produs, marcă, determinându-i atât pe investitori cât și pe turiști să fie interesați să investească respectiv să viziteze orașul.

Procesul de marketing presupune existența unui produs pe care îl promovează, găsirea clienților care pot fi rezidenți sau non-rezidenți, beneficiari ai produselor și resurselor urbane pe care marketinguul le promovează.

Dezvoltare "brandului urban" depinde de calitatea procesului de marketing. Promovarea orașului se poate face prin intermediul internetului, revistelor, broșurilor.

Marketingul urban poate viza orașul ca un tot sau se poate ocupa de părți ale acestuia, ca de exemplu: marketingul social ce nu are ca obiectiv general vânzarea unui produs fizic, palpabil ci este vorba de influențarea comportamentului clientului. Acest marketing nu conduce direct la obținerea banilor, ci este orientat spre social, spre imagine.

Pentu a vorbi și despre marketingul locului nu ne referim la un teren ce este pregătit pentru tranzacție, ci la semnificația acestui loc, la imaginea sa, la brandul său format prin marketing, imagine care dă o valoare mult mai mare locului, terenului respectiv.

Marketingul urban prinde contur asociind ideea de "marketing" orașului, adică marketingul este urban pentru că este facut la oraș și pentru că este defapt însușit orașului, este produsul ce trebuie promovat pentru vânzare.

Se poate spune ca principalele elemente ale orașului sunt:

-strategia de marketing ",aceasta implică o planificare riguroasă a acțiunilor dorite în cadrul strategiei de marketing, supunându-se practic unui model teoretic general de organizare, mergând de la luarea deciziei, la principalii actori implicați (locuitorii rezidenți ai orașului, autoritățile locale, mediul de afaceri), la analiza diagnostic a spațiului urban; prognozarea a ceea ce va fi și trecerea la acțiuni concrete", (Neacșu, 2010, p.134).

-factorii în planificarea marketingului urban sunt cunoașterea cuvintelor, dorințele potențialilor clienți pentru satisfacerea acestora. Pentru a atrage turiști, investitori sau clienți pentru produsele și serviciile urbane trebuie să se cunoască clar dorințele investitorilor, turiștilor pentru a le oferi produse si servicii ce le vor satisface aceste nevoi. Este foarte important cunoașterea clară a avantajelor pe care orașul în cauză le are comparativ cu celelalte pentru a putea fi competitiv.

În marketingul urban cel mai important element este construirea unei imagini cât mai bune a orașului, a calitați locuiri în acesta.

-publicul țintă sunt turiștii și noi vizitatori care sunt atrași de imaginea orașului mai mult decât orice alceva pentru că ei vin să viziteze diverse locații; și investitorii, non-rezidenții și proprii rezidenți fac parte din publicul țintă.

CAPITOLUL 2

ANALIZA SISTEMICĂ A MUNICIPIULUI CRAIOVA

2.1. Caracterizarea generală a orașului

Actualul municipiu supus studiului a avut mai multe etape de dezvoltare cu rădăcini încă din perioada antică.

Municipiul Craiova se află localizat în partea sub-vestică a României, în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, fiind reședința județului Dolj și aflându-se pe malul stâng al Jiului, în Câmpia Olteniei. Craiova se află aproximativ în centrul regiunii de dezvoltare și reprezintă un pol urban de creștere pentru aceasta.

Coordonatele geografice ale orașului sunt: 44° 19' 30'' latitudine nordică și 23° 50' 45'' longitudine estică (fig.2.1).

Fig. 2.1. Localizarea municipiului Craiova la nivelul României

Municipiul Craiova se învecinează în partea estică cu localitățile Pielești, Ghercești și Robănești; în partea sud-estică cu localitățile Coșoveni și Malu Mare; în partea sudică cu localitatea Podari, în partea vestică cu localitățile Breasta, Bucovăț și Predești; în partea nord-vestică cu localitatea Ișalnița; în partea nord-estică cu localitățile Goiești și Almăj (fig.2.2).

Fig. 2.2. Localizarea municipiului Craiova la nivelul județului Dolj

Suprafața totală a orașului este de 81,41 Km².

Din punct de vedere economic, orașul s-a remarcat ca un important centru industrial la nivel național după anii 1960. După căderea regimului comunist, mai precis după anii 1990 are loc un declin al industriei zonei. În anul 2012 aproximativ 38% din populația actuală ocupată mai lucrează în industrie, restul de aproximativ 64% lucrând în alt domeniu ca de exemplu: învățământ, medicină, transport, comerț.

2.1.1. Cadrul natural

Relieful municipiului este unul de câmpie, făcând parte din Câmpia Română, mai exact dintr-o subunitate a acesteia, respectiv Câmpia Olteniei. În partea sudică altitudinea scade înspre Câmpia Romanaților întâlnindu-se o zonă de luncă iar în partea nordică înspre Podișul Getic altitudinea crește.

Craiova se desfășoară pe malul stâng al Jiului, orașul "Craiova prezintă o formă alungită în culoarul morfohidrografic al Jiului, desfășurată pe aproximativ 22 km, cu extensiune variabilă pe direcția est-vest, fiind mai îngustă în nord, aproximativ 12 – 16 km, iar către sud aria urbană și periurbană are lățimea de 16 – 18 km. Teritoriul pe care se desfășoară cartierele orașului Craiova sunt un produs exclusiv al activității morfogenetice fluviale. Municipiul Craiova se desfășoară într-un ecart altitudinal de aproape 70 – 75 m (70 -75 m altitudinea la nivelul luncii și 140-150 m la nivelul terasei a-V-a)" (PIDU, 2010, p.10). Teritoriul pe care se află Craiova are în componență roci tinere și moi precum: pietrișuri și depozite leossoide, nisipuri și argile roșcate.

Deoarece pe meridianul orașului trece o falie crustală, gradul de producere a cutremurelor este mai ridicat față de zonele din aproprierea orașului.

"Zonarea seismică a teritoriului municipiului Craiova, după modul de manifestare seismică a substratului, bazată pe efectele cutremurului din 1977, și apreciată ca intensitate seismicǎ pe scara MSK conform STAS 11 100/1993 și parametrilor de zonare a seismicității teritoriului studiat conform normativului P100/1992 (având ca perioadă medie de revenire a cutremurelor cu intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter), comportă pe măsura creșterii intensității seismice, următoarele zone: • zona 1 – zona piemontană înaltă, pe care se desfășoară cartierul Bariera Vâlcii, cu efecte mai reduse decât zona 2; • zona 2 –terasele V, IV, III, pe care se află cartierele Brazdă, Rovine, Calea București, Sărari, zona centrală, vor resimți efectul seismic mai slab decât zona 3; • zona 3 – terasa a-II-a, pe care sunt așezate cartierele: Craiovița Nouă, 1 Mai, Romanești și Valea Roșie, va prezenta distrugeri mai mici decât zona 4; • zona 4 – terasa I-a și lunca Jiului, în care se află cartierele Brestei, Nisipului, Luncă și Catargiu vor fi cele mai afectate în urma unui seism cu intensitate MSK mai mare de 6, datorită prezenței depozitelor nisipoase slab consolidate sau neconsolidate" (Planul integrat de dezvoltare urbană a municipiului Craiova p.18).

Clima. Teritoriul pe care se află municipiul Craiova este situat într-o zonă cu climat temperat continental. Datorită poziționării orașului în partea sud-vestică a țării, clima suferă și influențe submediteraneene.

Temperatura medie anuală este de 10,8° C, fiind o temperatură normală pentru zona temperat- continentală în care se află Craiova. Media lunară cea mai ridicată se înregistrează în luna iulie cu o valoare de 22,5°C, iar media lunară cea mai mică se înregistrează în luna ianuarie cu valoarea de -2,4°C. Valorile pozitive ale mediilor lunare se întâlnesc la 10 luni din an, iar negative se întâlnesc doar în lunile ianuarie si februarie (PIDU, 2010, p.21)

Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 550-600 mm/an. Luna în care cad cele mai puține precipitații este luna februarie cu valoarea de 33,3 mm, iar luna în care cad cele mai multe precipitații este iunie cu valoarea de 68,7 mm. Au existat și luni în care nu au căzut deloc precipitații) (PIDU, 2010, p.21).

Vânturile bat din partea estică și vestică. Viteza medie anuală a vântului este de 3 m/s. Vântul bate cel mai puternic în lunile martie-aprilie, iar cel mai puțin bate în lunile noiembrie și decembrie.

Craiova se încadrează în trei topoclimate și anume: topoclimatul de luncă, toploclimatul de terase și câmpii și topoclimatul antropic.

Orașul aflându-se în partea sud-vestică a țării, este situat într-o zonă cu vegetație de stepă. Fauna și flora în orașul Craiova se prezintă astfel: – 155 specii de plante, din care 4 specii sunt de interes comunitar; – 7 specii nevertebrate din care 5 specii sunt de interes comunitar; – 15 specii de pești din care 12 specii sunt de interes comunitar; – 12 specii de amfibieni din care 2 specii de interes comunitar; – 12 specii de reptile; – 196 specii păsări 63 specii ; – 10 specii de mamifere din care 2 specii de interes comunitar (http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/flora-si-fauna-salbatica-din-dolj).

2. 1.2. Cadrul socio-economic

În ceea ce privește economia, din populația actuală a orașului, populația ocupată totalizează aproximativ 110.000 de persoane. Cea mai mare parte din populația ocupată lucrează în industrie, respectiv 38%, iar cea mai mică parte a populației ocupate lucrează în domeniul medical, respectiv aproximativ 5,6% (http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova#Economie).

2.1.2.1 Aspecte demografice

Din punct de vedere demografic Craiova se poziționează printre cele mai mari orașe la nivel național, având o populație de 269.506 locuitori în 2011.

O dinamică a populației municipiului relevă faptul că în anul 1735 aceasta era de aproximativ 4000 de locuitori, ajungând după un secol la 20.000 de locuitori. În perioada războaielor, epidemiilor și nu numai, populația suferă o scădere. În anul 1898 populația se dublează față de anul 1838, și ajunge la 40.000 de locuitori. În anul 1930 orașul Craiova ajunge pe al 12-lea loc ca număr de locuitori la nivel național cu o populație de circa 60.000 de locuitori. O jumătate de secol mai târziu, în anul 1980 populația orașului se triplează ajungând la 240.000 de locuitori (http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova#Istorie).

În prezent populația orașului se află într-o continuă scădere. La ultimul recensământ din 2011 s-au înregistrat 269.506 de persoane, populația suferind o scădere față de recensământul din 2002, când populația era 302.601 locuitori. Densitatea este de 3310,47 loc/km² .

Populația domiciliată în municipiul Craiova în anul 1992 era de 307077 de locuitori, iar până în anul 2013 a suferit diferite oscilații. Analiza pe anii de referință prezentați în fig 2.3 relevă faptul că din anul 1992 și până în anul 1998 populația cu domiciliul în Craiova crește, scăzând după anul 2001. În anul 2004 se atinge valoarea cea mai mare a numărului de persoane domiciliate în municipiul Craiova, respectiv 314.718 de locuitori. După acest an numărul populației domiciliate în Craiova suferă o scădere continuă, ajungând în anul 2013 la 309.208 de locuitori.

Fig.2.3. Evoluția populației cu domiciliul în municipiul Craiova

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Majoritatea locuitorilor municipiului Craiova aparțin cultului ortodox (91,03%), restul persoanelor (8,97%) aparținând altor culte religioase.

Aproximativ întreaga populație a municipiului este alcătuită din persoane de etnie română (89,49%), romă (1,69%), necunoscută (8,24%), alte religi (0,29%) (fig.2.4).

Fig. 2.4 Populația Craiovei pe etnii

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

2.1.2.2 Aspecte economice

Municipiul Craiova dezvoltă ca și ramuri ale economiei industria, transportul și turismul.

Din punct de vedere economic, Craiova face parte din orașele care participă la susținerea economiei la nivel național prin prezența unei filiale importante pentru producția de autovehicule și anume Ford, fabrici de confecții care lucrează în sistem lohn pentru companii din Europa. În Craiova există numeroase centre comerciale cum ar fi supermarket-uri (Billa, Penny, Metrou, Profi), magazine de bricolaj (Praktikar, Dedeman), târguri și mall-ul Electroputere Parc, care s-a deschis în anul 2011.

Industria este dezvoltată antrenând 38% din populația locală ocupată. Industria are ramuri diversificate precum: industria energiei electrice, energie care se obține prin termocentrala Ișalnița care folosește combustibil fosil, are costuri mici de instalare, ritmicitate în funcționare cu o capacitate mare de producție de 1000 de MW; industria construcțiilor de mașini în care se realizează autoturisme marca Ford, locomotive, avioane, componente autoturisme și fabrici de utilaje agricole; industria materialelor de construcții: Ișalnița-Craiova; industria textilă; industria alimentară.

La nivel de transport, o conectivitate ridicată este asigurată de drumul european E70, magistrala feroviară 900 și aeroportul care se află în zona estică a municipiului, unde în prezent activează compania low-cost WizzAir. Transportul rutier local se realizează cu ajutorul tramvaielor, autobuzelor și microbuzelor.

Activitatea turistică este slab dezvoltată în oraș, existând totuși posibilitatea dezvoltării tipului de turism cultural prin prezența numeroaselor monumente ce fac parte din patrimoniul cultural național sau diferite obiective turistice cu recunoaștere regională și națională: clădiri istorice din centrul vechi, Teatrul Național Marin Sorescu, Muzeul de Artă, Filarmonica Oltenia, Casa Băniei, Catedrala Sfântul Dumitru, Parcul Nicolae Romanescu și Grădina Botanică.

2. 1.2.3 Aspecte social-culturale

Evoluția locuințelor existente în municipiul Craiova din 1990 și până în 2013 relevă faptul că în anul 1900 erau în jur de 99.789, numărul locuințelor scăzând până în 1993 (95.716 de locuințe), după care până în anul 2013 numărul locuințelor a suferit o creștere continuă ajungând ca în 2013 în municipiul Craiova să fie 109.277 locuințe, tendința actuală fiind de creștere în special datorită construirii noilor imobile de locuit, dar și a cartierelor rezidențiale ce au luat naștere la periferia orașului (fig. 2.5.).

Fig. 2.5. Evoluția locuințelor existente între 1990-2013 în municipiul Craiova

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Municipiul Craiova reprezintă pentru întreaga zonă de dezvoltare sud-vest Oltenia un important centru cultural și universitar. Cultura orașului este într-o continuă dezvoltare pentru ca în anul 2021 municipiul dorește să devină Capitală Cultural Europeană. Instituțiile arată că în școlile, liceele, universitățile din Craiova învață peste 85.000 de persoane cu o balanță a elevilor mai ridicată decât a studenților.

Din punct de vedere socio-educațional există centre educaționale cu importanță pentru zona Olteniei cum ar fi: cele două centre universitare importante Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova și Universitatea din Craiova, care concentrează studenții din întreaga regiune. Pe lângă aceste centre universitare există și școli (Școala cu clasele 1-8 nr. 33, Școala cu clasele 1-8 nr. 37 Mihai Eminescu, Școala cu clasele 1-8 nr. 22 Gheorghe Țițeica etc.), licee (Colegiul Național Carol 1, Colegiul Național Frații Buzești, Colegiul Național Elena Cuza).

Din punct de vedere sanitar, Craiova deține un număr considerabil de spitale, reprezentând centrul medical al zonei de dezvoltare sud-vest Oltenia. Orașul prezintă o serie de spitale de stat precum: Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic Municipal Filantropia, Spitalul Clinic Căi Ferate, Spitalul Victor Babeș, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie, Spitalul Clinic de Urgență Militar "Dr. Stefan Odobleja ", la care se adaugă si o mulțime de clinici private.

Cel mai important spital al orașului este Spitalul Clinic Județean de Urgență. Încã din anul 1955, pe lângã alte așezãminte medicale din Craiova, exista Spitalul Regional Craiova (unde în prezent se aflã localul „vechi" al Facultãtii de Medicinã si Farmacie). Începând cu anii '60, acest spital începe sã nu mai rãspundã la comanda socialã a unei zone geografice în continuã transformare (regiunea Oltenia) și a unui oraș (Craiova) a cãrui populatie și suprafațã creșteau considerabil de la un an la altul (de altfel, Craiova este declarat municipiu în anul 1968). Mai târziu, activitatea de susținere a înființãrii unei Facultãți de Medicinã la Craiova a antrenat mulți oameni care au continuat-o cu construcția unui spital clinic la Craiova.

Din punct de vedere cultural, există numeroase instituții culturale precum: Teatrul Național Marin Sorescu, Filarmonica Oltenia, cinematrografe (ex. cinematograful Patria, Modern), Biblioteca Județeană , Muzeul de Artă Oltenia, evenimente cu diverse expoziții în aer liber. Pe lângă acestea cetățeni se pot relaxa vizitând unul dintre cel mai mare parc natural din Europa de est și anume Parcul Nicolae Romanescu, se pot bucura de vizionarea unui meci de fotbal la Stadionul Oblemenco, sau la meciuri de baschet și handbal la Sala Polivalentă. Municipiul Craiova are incluse pe lista clădirilor de patrimoniu numeroase construcții precum: case boierești, biserici și fântâni. Menționăm câteva exemple de astfel de monumente patrimoniu: Catedrala Sfântul Dumitru care a fost construită în anul 1889 în vatra veche a orașului, acesta reprezintă și protectorul orașului; Casa Băniei a fost construită în anul 1699 și este considerată cea mai veche clădire laică a orașului. Teatrul Național Marin Sorescu a fost construit în perioada contemporană în anul 1850, diverse târguri și evenimente sunt găzduite în interiorul lui pe lângă numeroasele piese de teatru; Filarmonica Oltenia a fost înființată în anul 1904, ea susținând mai multe tipuri de grupuri muzicale; Universitatea din Craiova a fost construită în anul 1947, dar clădirea universității a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, la început funcționând ca judecătorie. Fântâna Popova este cea mai veche fântână a orașului, fiind construită la începutul secolului al XVII -lea.

Instituțiile și companiile de spectacole și concerte din Craiova nu sunt foarte multe. Începând cu anul 1990 în municipiul Craiova existau patru instituții și companii, numărul acestora a crescut ajungând în anul 1993 să fie cinci. Acest număr care s-a înregistrat în anul 1993 a rămas constant până în anul 2013 (5 instituții și companii). Ponderea scăzută a acestor instituții denotă un consum cultural relativ scăzut în cadrul municipiului (fig.2.6).

Fig.2.6 Evoluția numerică a instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte din municipiul Craiova între 1990-2013

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Spațiile verzi cele mai reprezentative pentru municipiul Craiova sunt: Parcul Nicolae Romanescu, Parcul Tineretului și Grădina Botanică. Parcul Nicolae Romanescu a fost construit la inițiativa primarului orașului din acea perioadă și anume Nicolae Romanescu. Parcul are o suprafață de 96 de hectare și este considerat a fii cel mai mare parc național din Europa de est. Grădina Botanică are o suprafață de aproximativ șase ori mai mică decât suprafața Parcului Nicolae Romanescu, respectiv 17 hectare. Grădina Botanică a fost construită la inițiativa lui Al. Buia.

2. 2. Evoluția istorică a orașului

Orașul Craiova de-a lungul istoriei sale a avut numeroase funcții, fiind centru militar, economic, tribal geto-dac si daco-român, târg. Conform diverselor surse, cărți istorice, PIDU Craiova și wikipedia.ro s-au conturat mai multe etape de dezvoltare ale orașului.

Sursele istorice ale vremii prezintă faptul că pe teritoriul orașului era dezvoltat un mare târg la sfârșitul secolului XV. Cu trecerea timpului, respectiv aproape două secole mai târziu Craiova începe să fie numită oraș, deoarece începuseră să se facă multe schimburi.

Și în timpul marelui domnitor român Mihai Viteazu, orașul suferă o creștere continuă din punct de vedere al importanței sale, devenind un loc strategic, militar și politic.

În perioada Evului Mediu, Craiova reprezintă pentru forțele militare un loc strategic important deoarece aceștia își dezvoltau aici activitățile militare.

La începutul secolului al XVIII-lea, orașul avea o populație totală de 4.000 de locuitori. Tot în această perioadă habzburgii părăsesc Oltenia iar Craiova rămâne fără conducător. În această perioadă datorită apariției haiducilor, ca de exemplu Iancu Jianu, orașul își pierde din importanța pe care o avea la nivel stat.

Începând cu anul 1700 Craiova este numită capitala Țării Românești, ceea ce a determinat revenirea la normalitate a orașului însă această revenire nu a durat foarte mult deoarece la sfârșitul secolului al XVIII-lea Craiova suferă o serie de evenimente care îndreaptă orașul spre imaginea anterioară anilor 1700.

După anul 1820 populația Craiovei suferă o creștere, tot în această perioadă devine un nod comercial, aici dezvoltându-se mult economia.

Pe la jumătatea secolului al XIX-lea economia are creșteri importante, populația Craiovei ajunge pe la aproximativ 20.000 de locuitori. Tot în această perioadă la Craiova se aflau ultimii doi conducători pe care i-a avut Țara Românească și anume: Gheorghe Dimitrie Bibescu (care a domnit între 1842-1848) și fratele său Barbu Dimitrie Știrbei (care a domnit între 1849-1856).

Când are loc Marea Unire orașul Craiova avea aproximativ 25.000 de locuitori. În timpul războiului de independență (1877-1878) Craiova a reprezentat un important pol strategic militar.

La sfârșitul secolului al XIX-lea în Craiova apar primele fabrici, tot acum populația ajunge la aproximativ 40.000 de locuitori.

În timpul primului război mondial (care a durat din 1914 până în 1918) orașul Craiova reprezintă un pol militar, aici dezvoltându-se Armata 1 care avea circa 134.000 de persoane. În timpul războiului Craiova este ocupată de trupele germane și austro-ungare, însă nu pentru mult timp. În aceasta perioadă economia orașului este paralizată.

Perioada interbelică se caracterizează printr-o activitate economică preponderent agrară, procesul de industrializare fiind lent și unilateral, marii proprietari funciari din zona investindu-și capitalurile în palate monumentale, instituții comerciale și bănci. Astfel, orașul înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării, în raport cu alte zone urbane ale țării. Marii moșieri din Oltenia, depozitarii unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea țăranilor, își vor investi fondurile în bănci și instituții comerciale, în acțiuni neproductive. Numărul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia orașului, lipsită de marea producție de fabrică, este ponderea însemnată pe care o ocupă munca la domiciliu (PIDU, 2010, p.11).

În anul 1940 la Craiova s-a semnat tratatul prin care România îi cedează Cadrilaterul Bulgariei, deoarece îi revenea acesteia.

Până în anul 1960 în Craiova începe o perioada de industrializare, dezvoltându-se aici: industria chimică, construcții de mașini, industria energetică, industria materialelor de construcții. Începând cu anul 1989 industria orașului începe să scadă.

În prezent municipiul Craiova este un centru cultural, economic și universitar, fiind un pol de dezvoltare pentru Oltenia (fig. 2.7).

Fig.2.7 Harta orașul Craiova.

sursă: http://picsora.com

2.3. Zonarea funcțională

Municipiul Craiova îndeplinește numeroase funcții la nivelul regiunii din care face parte precum: funcție universitară, economică, culturală, socială etc.(fig.2.8).

Fig.2.8 Hartă zonarea funcțională a orașului Craiova

sursă: PIDU Craiova, 2010

Zonarea funcțională se încadrează în modelul radiar-concentric de dezvoltare, specific orașelor europene. S-au identificat mai multe zone funcționale: zona centrală, nucleul central sau CBD (Central Business District) care deține funcții complexe: administrative, comerciale, educaționale; zone rezidențiale cu regim diferit P+2, P+4, P+8, P+10 conform PUG Craiova; zone industriale; zone verzi, zone folosite pentru transport, depozitare, cimitire etc. (Bădiță, 2013).

Zona centrală a orașului, care se mai numește și nucleul urban nu are o funcție anume, ci îndeplinește funcții mixte. Pe lângă faptul că reprezintă o zonă pentru locuințe, mai reprezintă și zona pentru servicii și zonă pentru instituții publice. "Zona centrală ocupă circa 5% din total intravilan, constituindu-se ca unitate teritorială multifuncțională. Zona centrală are relații funcționale cu toate celelalte zone și unități teritoriale funcționale, remarcându-se o congestionare a activităților administrative și comerciale în cadrul centrului urban, mai ales prin faptul că o pondere însemnată revine subzonelor de locuințe. Totodată, nucleul urban coincide în cea mai mare parte cu structura veche a localității, cu vectori de comunicare neeficienți la nivelul funcțiunii de transport, grefat pe o tramă stradală limitată, încât legăturile funcționale cu celelalte zone sunt deficitare. Disfuncționalități există și la nivelul legăturii acestei zone cu zona funcțională a parcurilor urbane datorită lipsei accesibilității manifestată prin distanțe de peste 30 minute de mers pe jos față de aceasta" (PIDU, 2010).

Zonele industriale sunt situate dispersat formând adevărate platforme la periferia orașului. În partea estică a orașului se dezvoltă industria construcțiilor de mașini, în partea nord-vestică a orașului întâlnim mai multe ramuri industriale și anume: depozite en-gross, industria construcții de mașini, industria alimentară, transporturi feroviare (calea ferată ce leagă București de Timișoara ce trece prin Craiova) și rutiere (drumul Național 65). Aceste zone industriale sunt dispuse în general în zona periferică a orașului, deoarece acestea afectează funcționalitatea locuiri, însă există și unități izolate care sunt și în interiorul orașului.

Zona rezidențială este dispusă astfel: zona nordică a municipiului este alcătuită din cartierele Rovine, Brazdă, Craiovița, Titulescu, în cea mai mare parte această zonă de locuit este organizată din locuințe colective cu blocuri P+4-8 etaje. Locuințele individuale, mici și blocuri P+1-2 etaje dețin o pondere însemnată, o pondere mai mare. Această unitate teritorială se caracterizează printr-o dezvoltare redusă a drumurilor și cu un grad mare al traficului rutier.

Zona transporturilor, atât feroviare cât și rutiere reprezintă un factor care favorizează dezvoltarea zonelor rezidențiale. Însă în același timp reprezintă și un factor de stres și neliniște pentru locuitori.

În ceea ce privește ponderea unităților teritoriale diferite (zone verzi, terenuri sportive) aceasta este mică la nivelul orașului reprezentând 12% din totalul acestuia. Cele mai mari suprafețe verzi, respectiv parcuri sunt următoarele: parcul Romanescu este cel mai mare, are o suprafață de 90 de hectare, parcul Craiovița are 50 de hectare, restul având mai puțin de 20 de hectare.

2.4. Analiza SWOT a orașului Craiova

S-a realizat o analiză diagnostic de tip SWOT la nivelul municipiului suspus studiului pentru a evidenția elementele mediului intern, adică punctele forte și slabe ale spațiului urban craiovean si mediul extern, adică oportunitățile dar și amenințările acestui spațiu.

CAPITOLUL 3

EVALUAREA IMAGINII URBANE A

MUNICIPIULUI CRAIOVA

Majoritatea orașelor pentru a ocupa un loc important pe piața urbană mondială destul de competitivă sau pentru a atrage cât mai multe resurse economice, iau o serie de măsuri prin care încearcă îmbunătățirea imaginii urbane prin construcția unor zone de agrement, amenajarea spațiilor verzi, dezvoltarea infrastructurii, crearea de noi locuri de muncă etc. Toate aceste modificări determină transformări pozitive în rândul rezidenților datorită dezvoltării pe care o cunoaște spațiul urban dar apar și consecințe negative pe care aceștia le pot resimți precum: poluare, aglomerație.

Cuantificarea imaginii urbane a Craiovei poate fi clasificată în:

imagine endogenă percepută și redată de către persoanele care sunt domiciliate în oraș și participă zi de zi la viața acestuia;

imaginea exogenă percepută și redată de persoanele care nu au domiciliul în orașul Craiova sau acele persoane care stau în oraș pentru o perioadă scurtă de timp.

Conform lui Bădiță, 2013 imaginea orașului Craiova poate fi evaluată pe trei nivele: nivelul vizual, nivelul cognitiv și nivelul evaluativ. Prin intermediul unui chestionar vizual de preferință rezidenții orașului pot să-și manifeste propriile viziuni cu privire la modificările care ar trebui realizate în vederea îmbunătățirii percepției imaginii urbane. Nivelul cognitiv se poate reprezenta prin modelul de analiză Lynch, care presupune redarea spațiului urban de către persoane prin intermediul a cinci elemente: rutele, limitele, cartierele, nodurile și reperele. Nivelul evaluativ se realizează cu ajutorul analizei dezvoltate de Ioan Ianoș și Jack Naser care presupune redarea imagini orașului prin prezentarea spațiilor atractive, repulsive și indiferente.

3.1. Contextul generalizat al imaginii urbane în cadrul revitalizării urbane

Încă de la apariția omului pe Terra acesta a influențat mediul natural în care trăia. La început impactul a fost neglijabil, dar odată cu creșterea numărului de indivizi pe glob s-a intensificat poluarea, degradând mediul natural. Degradarea mediului înconjurător este o problemă de multe ori ocolită sau ignorată. Chiar dacă nu ne place să recunoaștem, societatea contemporana dă “o mână de ajutor” degradării mediului înconjurător. Degradarea mediului înconjurător este un proces complex de alterare a calității mediului datorită utilizării neraționale a resurselor, poluării și aglomerării urbane.

În condițile în care în ziua de astăzi marile puteri ale lumii se îngrijorează în legătură deteriorarea mediului înconjurător și faptul că generațile următoare s-ar putea să aibe mari probleme în ceea ce privește calitatea hranei, apei potabile și a aerului, ele susțin diferite proiecte de ecologizare, de protecție a mediului continuând pe de altă parte în mod paradoxal să construiască rapid și să înființeze anumite fabrici care vor ajuta la menținere acestei situații.

Procesul de dezvoltare urbană instigă la agresarea mediului prin promovarea extinderii teritoriale din cauza suprapopulării orașelor afectând viața, confortul și protecția locuitorilor. Practic totul depinde de cel care coordonează urbanizarea pentru că dacă acest proces ar fi corect gestionat și s-ar distribui spații verzi raportate la numărul de locuitori, acesta ar fi un lucru benefic pentru dezvoltarea urbană.

Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de existența prea multor automobile, avioane cu reacție și nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care funcționează după tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apă și energie, fenomene care sunt determinate în ultima instanță, de necesități crescânde ale unei populații aflate în stare de explozie demografică și îndeosebi de existența marilor aglomerări urbane.

În ceea ce privește România, revoluția din 1989 a fost intervalul în care au apărut schimbări bruște atât în plan social, economic, cultural, având în vedere că anterior acestei perioade a existat un deficit atât în plan spațial cât și social. Astfel, consecutiv acestei perioade a fost momentul propice pentru instituirea revitalizării urbane, care pe de o parte a avut beneficii pentru cetățenii români prin modernizarea condiților de trai iar pe de altă parte a presupus demolarea caselor, monumentelor istorice, bisericilor, determinând pierderea identității naționale în majoritatea orașelor României.

Ceea ce este cel mai trist este faptul că și-a făcut prezența un mix de stiluri, orașul deținând atât clădiri istorice și clădiri cu o arhitectură contemporană.

"O abordare integrată a procesului de dezvoltare urbană implică nu doar reabilitarea fizică și morală a clădirilor, ci trebuie să țină cont de o varietate de alte aspecte: economice, sociale, instituționale." (Onofrei et al., 2005).

"Dacă ne referim la implicarea economiei în progresul de dezvoltare urbană putem spune că cererea economică conturează cu renovarea urbană pentru că este important să existe o modalitate de a recupera investițiile și de a realiza un profit. Pe de altă parte și aspectul social este destul de important deoarece locuitorii influențează programele de revitalizare urbană prin sugestii care au ca scop schimbarea condițiilor de viață prin înmulțirea numărului de locuințe, a spațiilor de recreere. Un rol deosebit în continuarea planului de urbanizare îl are și cadrul instituțional care impune modernizarea și înbunătățirea clădirilor aparținând instituțiilor de stat precum: primării, prefecturi, licee, spitale etc." (STUDIU SOCIOLOGIC- PUG Tg. Mureș, 2010, p.6).

Procesul de dezvoltare urbană este planificat pornind de la aspectele problematice care apar în viața comunităților urbane, având atât o fracțiune umană cât și socială:

-spațiile special amenajate pentru petrecerea timpului liber

-infrastructura

-renovarea clădirilor degradate, amenajarea complexelor de locuit

-accesibilitatea populației la educație, la servicile de sănătate și cultură.

"PIDU reprezintă la ora actuală cel mai avansat instrument de planificare strategică a unui spațiu urban. În urma recomandării în cartea de la Leipzich din 2007, toate țările Uniunii Europene au realizat pași semnificativi către abordarea metodologiei PIDU" (Pătrășcoiu, 2012, p. 24).

Deci activitatea sociologică este fundamentală în organizarea planului de dezvoltare urbană pentru că se implică și în participarea publică, consultarea publică, include cetățenii în luarea decizilor prin mecanisme de sondare a opiniei publice, prin investigații cantitative și calitative ale spațiilor urbane.

3.2. Metodologia cercetării- chestionarul

În urma unui chestionar (Anexa nr.1) care conține atât întrebări închise și deschise s-a oferit oportunitatea respondenților de a-și exprima propria percepție folosindu-se de o varietate mai largă de răspunsuri care pot fi folosite ulterior în organizarea planului de dezvoltare a unei imagini urbane. Întrebările închise cu toate că limitează libertatea de exprimare au avantajul că ușurează răspunsul și simplifică modificarea și prelucrarea datelor obținute.

Chestionarul folosește o anumită ordine de exprimare a înttrebărilor, întrebările simple fiind primele care permit acomodarea induvidului cu subiectul chestionarului, fiind urmate de unele mai dificile care au fost puse sistematic la mijlocul chestionarului pentru a evita refuzul subiectului și a facilita oferirea unor informații de bună calitate.

La final am introdus întrebări care oferă informații despre subiect, raportate la anumite date socio-demografice și economice între care: nivelul de pregătire profesională, vârsta, ocupația, domiciliul etc.

Modelul a fost adaptat după un studiu anterior realizat la nivelul orașului Târgu-Mureș în anul 2010.

Pentru realizarea chestionarului s-au parcurs mai multe etape:

formularea temei de cercetare

stabilirea obiectivelor

stabilirea eșantionului reprezentativ

redactarea chestionarului

punerea în practică a chestionarului

prelucrarea datelor și interpretarea lor

redarea concluzilor pe baza informațiilor obținute în urma chestionarului.

Folosind acest chestionar am încercat să evaluăm calitativ și cantitativ percepția subiecților față de imaginea urbană utilizând următorii indicatori:

-satisfacția generică

-aprecierea unor cartiere cu justificare

-repulsia față de un cartier cu justificare

-evidențierea reperelor urbane din oraș (clădiri, străzi, parcuri, etc.)

-atracți principală o orașului

– nemulțumirile la adresa orașului.

Pentru a clarifica percepția concretă a subiecților respondenți au fost vizate în principiu anumite categorii de analize legate de:

Mediu ecosistemic al habitatului urban:

– principala atracție a orașului

– aprecierea infrastructurii

– opinii legate de calitatea ape și de calitatea aerului, poluarea atmosferică și cea fonică

– exprimarea opiniei despre spațiile verzi și zonele de recreere

-precizarea unor probeleme ale orașului

Serviciile socio-culturale

– aprecierea instituțiilor de învățământ din cartier

-exprimarea opiniei referitoare la serviciile medicale

-interesul pentru consumul cultural

Serviciile publice

-aprovizionarea cu apă

-serviciile de salubritate

-încălzirea locuințelor

Elemente de identificare ale orașului

-puncte forte ale orașului

– traseele cele mai folosite și cele mai frumoase

-justificare pentru alegerea folosită

Pentru a realiza acest chestionar (Anexa nr.1) am intervievat un număr de cincizeci de persoane peste 18 ani care exprimă imaginea endogenă fiind rezidenți ai orașului Craiova, dar printre cei chestionați au existat și 20 persoane care nu au domiciliul în oraș, dar care locuiesc temporar în acesta și care ne-au redat imaginea exogenă o orașului Craiova.

Structura socio-demografică a populației chestionate

Pentru a reda structura socio-demografică a respondeților a fost folosit un set de întrebări de identificare redat în Anexa nr.2, astfel:

D1. În ceea ce privește ponderea populației chestionate în funcție de sexe s-a constatat că:

58% sunt bărbați

42% sunt femei

D2. Persoanele chestionate se încadrează din punct de vedere al vârstei în patru grupe:

< 20 de ani

între 21-30 de ani

între 31-40

peste 41 de ani

Cele mai multe persoane se încadrează în grupa de vârstă cuprinsă între 21-30 de ani, iar cel mai puține persoane se încadrează în grupa de vârstă sub 20 de ani (fig.3.9)

Fig. 3.9. Ce vârstă aveți?

D3. În ceea ce privește numărul tuturor persoanelor care domiciliază sau locuiesc în aceeași locuință am elaborat trei grupe pentru a vedea numărul acestora și anume:

18% 1-2 persoane

58% 3-4 persoane

24% 5-6 persoane

D4. Din punctul de vedere al structurii etnice, persoanele chestionate se încadrează în două categori de etnii:

96% etnie română

4% etnie rromă

D5. Pentru a vedea care este nivelul educațional al subiecților intervievați, am folosit următoarele categorii de învățământ la care am avut următoarele rezultate (fig..3.10.):

4% – Treapta I de liceu (9-10 clase)

14% – Școala profesională

20% – Liceu

8% – Școala postliceală sau tehnică de maiștri

4% – Colegiu

42% – Facultate

Fig. 3.10. Care este ultima școală pe care ați absolvit-o?

D6. În ce tip de locuință stați în prezent?(fig.3.11)

a. Casă cu curte comună 0%

b. Casă cu curte proprie 46%

c. Imobil de locuit modern, pentru 2-4 familii, cu curte 0%

d. Apartament în bloc până la patru etaje 34%

e. Apartament în bloc cu peste patru etaje 20%

Fig. 3.11. În ce tip de locuință stați în prezent?

D7. Structura socio-ocupațională arată și ne prezintă ocupația actuală pe care o posedă persoanele din eșantion. Cele mai multe persoane au ocupația actuală de studenți respectiv 42%, iar cele mai puține persoane sunt cadre militare 4% ( fig.3.12.):

12% – muncitor calificat

6% – muncitor necalificat

10% – funcționar public

14% – servicii

4% – cadru militar

42% – studenți

4% – pensionari

8% – în căutarea unui loc de muncă

Fig. 3.12. Care este ocupația dvs. actuală?

3.3. Analiza cantitativă a imaginii urbane

Amintim că pentru prezentarea chestionarului am discutat cu 50 de subiecți între care 60% sunt rezidenși și relevă imaginea endogenă a habitatului urban, iar 40% sunt non- rezidenți și evocă imaginea exogenă a orașulu bazându-se pe informațile căpătate în urma vizitelor ocazionale sau folosind miljoace de informare precum: internetul, mass-media, ziare.

Referitor la întrebarea din chestionar privind cel mai frumos cartier din orașul Craiova am obținut următoarele rezultate (fig. 3.13):

rezidenții: 8% afirmă că zona Craiovița Nouă este cea mai frumoasă, 32% descriu centrul Craiovei folosind aceeași caracteristică, 6% pledează pentru Brazda lui Novac iar 14% cred că 1 Mai este un cartier ideal.

non-rezideții: 14% consideră că 1 Mai intră în această descriere, 24% pledând pentru centrul orașului iar 4% susțin cartierul Craiovița Nouă.

Fig. 3.13 Care este cel mai frumos cartier din orașul Craiova?

În momentul în care am solicitat respondenților să enumere trei motive în ordinea importanței lor pentru care apreciază un anumit cartier, am avut următoarele răspunsuri (fig. 3.14):

Dintre cei 60% care domiciliază în Craiova reliefând imaginea endogenă a orașului: 38% consideră că primele motive sunt prezența spațiilor verzi și prezența centrelor comerciale în apropiere; 22% susțin că primele motive sunt lipsa aglomerației caracteristică mediului urban, prezintă zone cu multe parcări și opțiuni multiple pentru miljoacele de transport în comun.

În ceea ce privește imaginea exogenă, cei 40% din eșantion au răspuns astfel: 32% dintre ei consideră pe baza informaților căpătate în urma contactului direct cu această zonă urbană sau folosind mijloace de informare că zonele de agrement, instituțiile culturale și prezența unui centru comercial reprezintă principalele motive; 8% pun accent pe existența zonelor de agrement, spațiile verzi și opțiuni multiple de servicii.

Fig. 3.14. Enumerați 3 motive, în ordinea importanței lor, pentru care vă place cartierul respectiv

Percepția negativă asupra cartierelor în ceea ce privește imaginea endogenă a orașului (care cuprinde opinia sau opiniile locuitorilor) situează cartierul Lăpuș cu un proncent de 24%, urmat de Valea Roșie (14%), Rovine (8%), Fața Luncii (6%), Brestii la același nivel cu cartierul Bariera Vâlcii (4%). La conturarea imaginii exogene am intervievat persoane non- rezidente care au realizat următorul clasament: Fața Luncii ocupând primul loc cu un procent de 14% fiind urmată de Valea Roșie (6%), Rovine la egalitate cu Lăpuș (4%), cu precizarea că 12% dintre ei nu au știut să răspundă (fig. 3.15):

Fig. 3.15 . Care este cel mai repulsiv cartier din orașul Craiova?

Tabloul motivațional asociat valorilor negative a cartierelor menționate anterior, de vârf se conturează pe considerente de genul (fig. 3.16):

rezidenții: 38% invocă lipsa curățeniei, lipsa confortului ecologic și zgomotul; 12% vizează insecuritatea, confortul redus și comunitatea necivilizată.

non- rezidenții: 28% pledează pentru aglomerație, violența și igiena deficitară a habitatului; 12% susțin că spațiile verzi sunt insuficiente, poluare și confort redus.

Fig. 3.16 Enumerați 3 motive, în ordinea importanței lor, pentru care nu vă place cartierul respectiv

Evaloarea unor elemente reprezentative ale municipiului Craiova conduce la o clasificare care diferă în funcție de eșantionul intevievat astfel că imaginea endogenă conturată de rezidenți susține că elemente reprezentative ale orașului sunt: Parcul Nicolae Romanescu (18%), Muzeul Olteniei 14%, Teatru Național Marin Sorescu (10), Universitatea din Craiova (8%), Universitatea de Medicină și Farmacie (4%), iar 6 % au refuzat să răspundă.

Dacă vorbim de imaginea exogenă, aici situația prezintă anumite moduri în ceea ce privește procentajul și anume: 12% pledând pentru Parcul Nicolae Romanescu, 8% pentru Muzeul Olteniei, 6% Universitatea din Craiova, 4% consideră că Filarmonica se încadrează în descriere. Menționăm ca 10% nu au știut să răspundă (fig. 3.17):

a.

b. Parcul Nicolae Romanescu – intrare principală

Fig. 3.17 Din punctul Dvs. de vedere, ce obiectiv considerați că este cel mai reprezentativ pentru orașul Craiova?

Rezultatele obținute la solicitarea enumerări primelor trei obiective turistice din orașul Craiova, în ordinea importanței în care le-am vizita împreună cu o persoană străină sunt următoarele (fig. 3.18):

rezidenții: 40% propun Parcul Nicolae Romanescu, Muzeul Olteniei și Teatrul Național Marin Sorescu, deoarece consideră că înglobează frumusețea orașului Craiova și pot fi repere urbane care ar influența în sens pozitiv imaginea urbană a orașului; 20% pledează pentru Centrul Vechi, Grădina Botanică, Grădina Zoologică, iar 4% nu și-au pus această prablemă.

Non- rezidenții: 38% au aceeași opțiune ca și rezidenții și anume Parcul Nicolae Romanescu, Muzeul Olteniei, Teatru Național Marin Sorescu; 12% afirmă că vizitarea instituțiilor de învățământ și a celor culturale precum Universitatea din Craiova, Universitatea de Medicină și Farmacie, Teatru Național Marin Sorescu ar lăsa o imagine urbană pozitivă unei persoanei străine.

a.

b. Universitatea din Craiova

Fig. 3.18. Dacă ați fi pus în situația să prezentați orașul unei persoane străine, enumerați primele 3 obiective, în ordinea importanței, pe care le-ați vizita împreună

cu persoana respectivă

În ceea ce privește întrebarea referitoare la puctul forte al orașului Craiova, am primit următoarele răspunsuri care vizează și mediile socio-economice. În viziunea subiecților intervievați orașul are mai multe puncte forte și anume (fig. 3.19):

rezidenții: 26% dintre subiecți consideră ca Fordul este principalul punct forte; 20% consideră că este Universitatea din Craiova; 10% consideră că este Parcul Nicolae Romanescu; 4% consideră că aeroportul reprezintă punctul forte al orașului Craiova.

non- rezidenții: 18% consideră că Parcul Nicolae Romanescu reprezintă principalul punct forte al orașului; 14% consideră că este Universitate din Craiova; 12% consideră că este Fabrica Ford; 6% consideră că sunt complexele comerciale.

Fig. 3.19. Care ar fi, în opinia dvs., punctul forte al Municipiului Craiova?

Referitor la întrebarea despre opțiunea unui anumit traseu pe care l-ar urma pentru o plimbare cu familia și prietenii, alegerile au fost diferite în funcție de vârstă, sex, de nivelul de educație al fiecăruia dintre respondenți și anume (fig. 3.20):

rezidenții: care reprezintă 60% dintre persoanele chestionate au ales astfel: în proporție de 38% au ales zona Parcului Tineretului, pentru practicarea sporturilor; 22% au ales zona centrală deoarece aici pot vizita centrul vechi, Teatrul Naționl Marin Sorescu, Muzeul de Artă, zona Mercurului.

non-rezidenții: care reprezintă 40% dintre persoanele chestionate au ales următoatele trasee: 16% au ales zona centrală; 24% au ales zona Pacului Nicolae Romanescu deoarece parcul le oferă o plimbare plăcuta aici aflându-se și o grădină zoologică, precum și obiective foarte interesante: castelul, Podul suspendat.

Fig. 3.20 Pentru a face o plimbare în Craiova cu familia și/sau cu prietenii, ce traseu ați alege?

Deși orașul Craiova este cel mai mare și cel mai dezvoltat oraș din regiunea Sud-Vest Oltenia, se confruntă cu o serie de probleme. Conform subiecților intervievați, atât din oraș care reprezintă imaginea endogenă, cât și din afara orașului care reprezintă imaginea exogenă, principalele probleme cu care se confruntă Craiova sunt următoarele (fig. 3.21):

rezidenții: 24% consideră că principala problemă actuală cu care se confrunctă orașul Craiova este lipsa locurilor de muncă; 8% consideră că este lipsa locurilor de parcare; 12% susțin că poluarea este principala problemă; 2% consideră că este infrastructura slab dezvoltată; 14% consideră că este aglomerația urbană .

non- rezidenții: 14% consideră că aglomerația urbană; 6% consideră că este lipsa locurilor de muncă; 2% susțin lipsa locurilor de parcare; 10% afirmă că este numărul mare de câini vagabonzi; 8% consideră că poluarea este principala problemă actuală a orașului.

Fig. 3.21. Care credeți că este cea mai importantă problemă cu care se confruntă orașul Craiova în prezent?

Persoanele chestionate au oferit note pe o scară calitativă de la 1 la 7 (fig. 3.22) în legătură cu aprecierea Municipiului Craiova în funcție de anumite aspecte:

parcuri, spații verzi ale orașului:-rezidenții: nota 5(16%), nota 4(32%), nota 3(12%)

-non- rezidenții: nota 5(14%), nota 4(26%)

locuri de joacă pentru copii:-rezidenții: nota 4(30%), nota 3(22%), nota 2(8%)

-non -rezidenții: nota 4( 28%), nota 3(12%)

drumurile:-rezidenții: nota 5(6%), nota 4(26%), nota 3(20%), nota 2(8%)

-non rezidenții: nota 5(12%), nota4(20%), nota 3(8%)

locuri pentru distracție:-rezidenții: nota5(22%), nota 4(28%), nota 3(10%)

-non -rezidenții: nota 5(16%), nota 4(24%)

servicii de sănătate:-rezidenții: nota 5(6%), nota 4(30%), nota(24%)

-non -ezidenții: nota5(2%), nota 4(26%), nota 3(12%)

viața culturală:(fig. 3.22)-rezidenții: nota 4(38%), nota 3(22%)

-non -rezidenții: nota 5(4%), nota 4(28%), nota 3(8%)

locuri parcare:-rezidenții: nota 4(10%), nota 3(26%), nota 2(24%)

-non -rezidenții: nota 4(14%), nota 3(20%), nota 2(6%)

dotări comerciale:-rezidenții: nota 5(22%), nota 4(38%)

-non- rezidenții: nota5(24%), nota 4(16%)

calitatea aerului:-rezidenți: nota 4(36%), nota3(24%)

-non- rezidenți: nota 4(22%), nota 3(18%)

nivelul infracționalității:-rezidenții: nota 5(6%), nota 4(16%), nota 3(22%), nota 2(16%)

-non- rezidenții: nota 4(12%), nota 3(18%), nota 2(10%)

a.

b.

Fig. 3.22. Viața culturală din Craiova (teatre, muzee, concerte)

În ceea ce privește gravitatea pe care o înregistrează următoarele probleme la nivelul orașului Craiova, persoanele intervievate au dat următoarele note pe o scară calitativă de la 1 la 6 (fig. 3.23):

zgomotul produs de traficul autoturismelor:- rezidenții: nota 3(24%), nota 2(18%), nota 1(8%)

– non- rezidenții: nota 3(18%), nota 2(14%), nota 5(8%)

supraaglomerarea traficului auto la orele de vârf(fig. 3.23):- rezidenții: nota 4(6%), nota 3(32%), nota 2(12%)

– non- rezidenții: nota 3(26%), nota 2(14%)

insuficiența locurilor de parcare:- rezidenții: nota 3(30%), nota 2(26%), nota 1(4%)

– non- rezidenții: nota 3(22%), nota 2(12%), nota 5(6%)

infracționalitatea:- rezidenții: nota 4(4%), nota 3(32%), nota 2(24%)

– non- rezidenții: nota 3(16%), nota 2(24%)

lipsa mijloacelor de transport public care să lege zona de restul orașului:

– rezidenții: nota 3(10%), nota 2(24%), nota 1(18%), nota 5(8%)

-non -rezidenții: nota 2(16%), nota 1(22%), nota 5(12%)

depozitarea necorespunzătoare a gunoiului:- rezidenții: nota 3(40%), nota 2(20%)

– non- rezidenții: nota 3(22%), nota 2(14%), nota 5(4%)

a.

b. Exemple de supraaglomerare în municipiul Craiova

Fig. 3.23. Supraaglomerarea traficului auto la orele de vârf din Craiova

Conform a 42 % din cei chestionați spațiile verzi din Craiova sunt suficiente, aceștia fiind rezidenți ai orașului și bine informați cu privire la faptul că Municipiul Craiova are spații verzi peste media europeană. Media impusă de Uniunea Europeană este de 26 de metri pe cap de locuitor, Craiova depașește această media cu aproape dublu, având peste 40 de metri pătrați pe cap de locuilor. Alți 18% nu sunt de acord că există suficiente spații verzi în oraș. Printre cei chestionați, s-au aflat și non- rezidenții după cum am menționat și la întrebările anterioare care au avut următoarea opinie: 22% susțin că sunt suficiente spații verzi, iar alți 12% contrazic această opinie; menționăm că 6 % dintre ei nu au știut să răspundă din cauza faptului că aveau informații insuficiente referitor la acest aspect (fig. 3.24).

a.

b. Exemple de spații verzi: Grădina Botanică Al. Buia Craiova

Fig. 3.24. Sunt suficiente spații verzi în orașul Craiova?

Orașul Craiova are în prezent un număr mare de mașini și numărul acestora este în creștere ceea ce duce la o oarecare aglomerare a circulației rutiere mai ales că unele străzi nu au o infrastructură bună iar unele intersecții nu sunt semnalizate corespunzător. Cu privire la întrebarea "Ce credeți că ar trebui făcut pentru a crește calitatea circulației rutiere?", persoanele intervievate au răspuns astfel (fig. 3.25):

rezidenții orașului Craiova în proporție de 24 % consideră că modernizarea radicală a drumurilor existente este soluția potrivită pentru creșterea calității circulației rutiere; alți 12% au firmat că soluția potrivită ar fi construirea unor șoșele de centură; 8% aleg intensificarea reparațiilor la drumuri și ceilalți 16% sugerează ca fiind soluția cea mai potrivită fluidizarea prin introducerea sensurilor unice, giratorii, prin semaforizări.

non- rezidenții răspund în proporție de 18% ca fiind cea mai potrivită alegere de creștere a calității rutiere modernizarea radicală a drumurilor; 8% aleg ca soluție construirea unor șosele de centură în timp ce ceilalți 14% consideră ca fiind soluția cea mai potrivită fluidizare prin introducerea sensurilor unice, giratori, prin semaforizări.

Fig. 3.25. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a crește calitatea circulației rutiere?

Cu privire la zonele care necesită suplimentarea locurilor de parcare prin construirea unor parcări de mare capacítate, rezidenții și non- rezidentii orașului Craiova au păreri împărțite astfel (fig. 3.26):

rezidenții în proporție de 26% aleg zona centrală a orașului ca fiind cea care necesită suplimentarea locurilor de parcare, în aceasta zonă centrală, mai exact lângă Teatrul Național Marin Sorescu este deja în costrucție o parcare subterană destul de spațioasă ce va suplimenta lipsa locurilor de parcare; 14% aleg zona gării; 2% susțin că în spatele Stadionului Oblemenco este necesară suplimentarea locurilor de parcare; 8% consideră potrivite zonele rezidențiale în timp ce ceilalți 10% aleg zona spitalelor.

non -rezidenții în proporție de 16% aleg zona centrală; 6% aleg atât zona gării cât și zonele rezidențiale iar ceilalți 12% zona spitalelor motivând că este o zonă ce necesită locuri suplimentare de parcare iar lipsa acestora poate pune probleme serioase la deplasarea bolnavilor.

Fig. 3.26. În care din următoarele zone ale orașului considerați că este necesară suplimetarea locurilor de parcare prin construirea unor parcări de mare capacitate?

Referitor la întrebarea care reprezintă mijlocul de transport pe care-l untilizează de obicei, subiecții intervievați au răspuns astfel (fig. 3.27):

rezienții în cea mai mare prorție și anume 30% se deplasează cu autobuzul; 24% cu mașina personală; 4% aleg să nu folosească mijoacele de transport iar în cea mai mică proporție și anume 2% folosesc maxi –taxi ca mijloc de transport.

non- rezidenții la fel ca și rezidenții în cea mai mare proporție se deplasează cu autobuzul, fiind urmați de 12% ce aleg să se deplaseze cu mașina personală și în final 6 % aleg Maxi –Taxi ca mijloc de transport cu care să se deplaseze de regulă.

Fig. 3.27. Cu ce mijloc de transport vă deplasați de obicei?

Orașul Craiova fiind un oraș dezvoltat dispune de un lanț mare de supermarket-uri, hipermarket-uri, minimarket-uiri, foarte multe mici magazinuri care completează toate cartierele, plus numeroasele piețe ce le permit persoanelor achiziționarea diverselor cumpărături. Rezultatele la întrebarea " Unde vă faceți de obicei cumpărăturile?", sunt următoarele (fig. 3.28):

din rezidenții orașului cea mai vastă proporție din cei 60% chestionați și anume 24% își fac cumpărăturile din cel mai apropiat supermarket din cartier, urmați fiind de 18% ce aleg ca variantă de a-și face cumpărăturile din piață; 10 % aleg magazinele din vecinătate iar în cea mai mică proporție și anume 8% optează pentru hypermarket-urile de la periferia orașului.

dintre non- rezidenții cea mai mare proporție, 28% mai exact , aleg să își facă cumpărăturile la magazinele din vecinătatea locuinței iar ceilalți 12% aleg piața pentru a-și face cumpărăturile.

Fig. 3.28. Unde vă faceți de obicei cumpărăturile?

Și la întrebarea aceasta "Cum vă petreceți în general timpul liber la sfârșit de săptămână?", părerile sunt împărțite, variantele de răspuns fiind mult mai vaste (fig. 3.29):

rezidenții: aleg să își petreacă timpul liber la sfârșit de săptămână în proporție de 22% la cupărături, urmați de cei care merg în club, aceștia fiind în proporție de 18%; 10 % aleg să meargă la cinema; doar 6% aleg activitățiile sportive iar ceilalți 4% recreerea în afara orașului.

non- rezidentii: aceștia în cea mai mare proporție și anume 12% aleg recreerea în afara orașului ca fiind cea mai bună alegere de a-și petrece timpul liber la sfârșit de săptămână; urmând cei ce aleg să meargă la club în poporție de 10%; 8% preferă să privească la TV, iar mersul la cumpărături este preferat de 4% dintre rezidenți și tot în proporție de 4 % aleg activitățile sportive.

Fig. 3.29 Cum vă petreceți, în general, timpul liber la sfârsit de săptămână?

În graficul de mai jos ne este exprimată rata de vizitare a spectacolelor cultural-artistice de către cei chestionați, astfel observăm că (fig. 3.30):

din rezidenții orașului Craiova 38% merg la spectacole o dată sau de două ori pe an, urmații fiind de 14% ce merg o dată la câțiva ani; cei mai puțini dintre ei, 8% mai exact aleg să meagă la spectacole cultural-artistice aproximativ o data la trei luni.

non- rezidenții în proporție de 16% aleg să meargă la spectacole o dată pe an, urmați de 12% ce aleg să meargă o dată sau de două ori pe an; 10 % merg la spectacole doar o dată la câțiva ani iar cei mai puțini și anume 2 % vizitează spectacolele cultural-artistice o dată la 3 luni.

Fig. 3.30 Vă rog să-mi spuneți cât de des mergeți la spectacole cultural-artistice?

Populația chestionată și-a oferit părerea referitor la posibila investiție pentru amenajarea de spații destinate petrecerii timpului liber având următoarele sugestii (fig. 3.31):

rezidenții: 12% au considerat că ar prefera amenajarea unui nou ștrand; 6% preferă amenajarea de baze polisportive; 10% amenajarea de parcuri; 24% parc de distracții pentru toate categoriile de vârstă; 8% obtează pentru piste pentru sporturi extreme.

non-rezidenții: 6% preferă amenajarea unui nou ștrand; la 14% le-ar plăcea să se amenajeze parcuri; 16% opteză pentru amenajarea unui parc de distracție pentru toate vârstele; 4% preferă amenajarea de cinematografe.

Fig. 3.31. Dacă ar fi să se investească în amenajarea de spații destinate petrecerii timpului liber, ce anume ați prefera?

Fiecare oraș deține ramuri implicate în dezvoltarea sa atât din punct de vedere economic, cultural, turistic etc..

Populația chestionată consideră că principalele direcții de dezvoltare ale orașului Craiova sunt (fig. 3.32):

rezidenții: comerț (20%), servicii medicale (12%), învățământ universitar (16%), cultură (12%).

non- rezidenții: comerț (16%), servicii medicale (10%), sport (4%), cultură (6%), nu știu (4%).

Fig. 3.32. Care considerați că ar fi cele mai potrivite direcții de dezvoltare ale orașului?

Considerate ca investiții prioritare în cadrul municipiului Craiova în conformitate cu nevoile de dezvoltare sunt următoarele (fig. 3.33):

rezidenții: modernizarea și extinderea infrastructurii de drumuri și poduri din oraș pentru fluidizarea traficului (18%), modernizarea rețelelor de utilități publice (14%), reabilitarea patrimoniului istoric (2%), construirea de locuințe petru tineri și categori defavorizate (12%), construirea de parcări (10%), crearea de spații amenajate pentru petrecerea timpului liber (4%).

non- rezideții: modernizarea și extinderea infrastructurii de drumuri și poduri din oraș pentru fluidizarea traficului (8%), îmbunătățirea sistemului de căi ferate pentru a facilita transportul de bunuri și persoane (10%), %), construirea de locuințe petru tineri și categori defavorizate (4%), construirea de parcări (14%), nu știu (4%).

Fig. 3.33. Gândindu-vă la nevoile de dezvoltare ale Municipiului Craiova, dintre următoarele investiții care credeți că sunt prioritare?

Referitor la întrbarea "Ce fel de turism considerați că este de viitor pentru orașul Craiova?", subiecții intervievați au răspuns astfel (fig. 3.34):

rezidenții: 22% afirmă că este turismul cultural, doarece se află mai multe instituții culturale (Teatrul Național Marin Sorescu, Filarmonica Oltenia, muzeul Olteniei, Muzeul de Artă etc.); 14% obtează pentru turismul medical; 18% aleg turismul educațional deoarece aici se află Universitatea din Craiova, Universitatea de Medicină și Farmacie plus unele licee importante.

non- rezidenții: 18% preferă turismul cultural; 6% consideră a fi de viitor turismul medical deoarece în Craiova se află spitalele cele mai importante din regiunea Sud-Vest Oltenia, existând și unele proiecte pentru dezvoltarea sistemului de sănătate; 4% afirmă că este turismul de agrement și recreere; 12% susțin turismul educațional.

Fig. 3.34 Ce fel de turism considerați că este de viitor pentru Craiova?

3.4. Utilizarea imaginii urbane în planificarea orașului

Imaginea are un rol deosebit în planificarea urbană viitoare a orașului. După informațiile acumulate putem specifica că orașul care are o imagine urbană bună are o dinamică ceva mai accentuată în comparație cu un oraș a cărui imagine urbană este mai puțin favorabilă. Astfel că și planificarea urbană diferă în funcție de aceste două situații. În cazul orașului cu o imagine urbană bună și dinamică accentuată se urmărește menținerea imaginii prin scoaterea în evidență a atuurilor orașului, a părților care îi dau această dinamică. În orașul cu o imagine mai puțin favorabilă, planificarea urbană va căuta să refacă imaginea urbană ajungând astfel la o dinamică accentuată ca urmare a unei imagini urbane favorabile.

În orașul Craiova se identifică trei tipuri de imagini: imaginea organică, fiind imaginea prin ochii celor ce primesc informații despre oraș de la prieteni, din ziare, televiziune, având un contact direct sau indirect; imaginea indusă este acea imagine pe care mass-media o promovează recurgând la mijloace de marketing, prin promovarea zonelor de interes turistic, cultural sau economic ale orașului Craiova. Imaginea complexă reprezintă persoanele ce au contact direct cu orașul Craiova. Această imagine are mai multe variabile precum vârsta, experiența anterioară a fiecăruia, cultura celui ce exprimă părerea lui despre oraș, timpul petrecut de acesta în oraș, etc. (Ianoș, 2007).

Planificarea urbană ca noțiune presupune ca în conformitate cu un plan de dezvoltare să se facă o proiecție mentală a dezvoltări unui oraș înainte de a pune în fapt ceea ce se consideră necesar pentru dezvoltarea orașului.

Planificarea urbană se referă la faptul că se caută idei, modele de dezvoltare urbană viitoarea orașului și astfel se constituie un plan pe baza acestor modele și/sau idei de dezvoltare. Aceste modele și/sau idei de dezvoltare nu se formează sau se aleg la voia întâmplări ci doar în urma analizei amănunțite a orașului, a părților ca geografia, economia și sociologia se pot creiona.

Planificarea urbană se poate constitui pe toate planurile însă distinct în funcție de rezultatul analizei orașului. De exemplu: în situația în care se găsește o problemă în economia urbană se va constitui o planificare urbană pe această ramură ce va avea la bază ceea ce ar trebui modificat și completat la nivelul orașului în economie și planul care explică cum se vor face modificările. Această planificarea s-ar putea întinde pe mai mulți ani ceea ce îi atribuie denumirea de planificare strategică.

Un alt tip de planificare urbană ar putea fi cea întocmită pentru păstrarea unui anumit prestigiu sau unei anumite imagini urbane ce deja este satisfăcătoare punând orașul într-o lumină bună. Pentru păstrarea la acest nivel se caută diverse soluții ce se pun în plan rezultând astfel planificarea.

În orașul Craiova putem spune că s-a constituit o planificare urbană pe ramura socială. În urma analizei orașului s-a constatat că doar o parte mică din clădiri sunt izolate termic. Primăria orașului a construit un plan ce poate fi numit strategic pentru că perioada de punere în aplicare a acestuia este destul de mare, în care au alocat fonduri pentru izolarea termică a clădirilor din orașul Craiova.

Planificarea la nivel intra-urban a orașului Craiova implică elaborarea mai multor planuri de dezvoltare pentru cartiere sau pentru diferite zone ale orașului ce au sau ar trebui să aibă anumite semnificații. Un exemplu de astfel de planificare la nivel intra-urbană ar fii planificarea reabilitării centrului istoric al orașului Craiova. În urma analizei făcute orașului s-a constat că este unul dintre puținele orașe a cărui centru istoric nu este un punct forte, ceea ce a dus la reabilitarea fațadelor clădirilor din zona centrală ce intră în raza teritorială a centrului istoric, prin pavarea și transformarea în arie pietonală a teritoriului destinat inițial autovehiculelor, amenajarea acestuia cu lumini, spații verzi, statui, și alte obiecte de mobilier urban ce fac mai plăcută vizita rezidenților orașului sau turiștilor în această zonă (Ianoș, 2007).

O altă planificare la nivel intra-urban este cu privire la construirea unui cartier de locuințe sociale pe strada Caracal lângă centrul comercial Bănie. Această planificare urbană a plecat de la insuficiența locuințelor și cererea mare pentru acestea. În această planificare au fost luate în calcul mai multe aspecte precum: găsirea unei firme eficiente și totodată nu foarte scumpe de realizarea a proiectului, pentru a minimiza costul efectiv al locuințelor, timpul de execuție relativ scurt al lucrării, construirea unui număr însemnat de apartamente.

Conform modelului evaluativ Nassar, de prezentare a imaginii urbane, așa cum a fost citat și elaborat de Bădiță, 2013 pentru municipiul Craiova, se pot cuantifica aspectele surprinse în acest capitol precum și cele două percepții endogenă și exogenă (dezvoltate de Ianoș, 2004), determinând un grad de atractivitate al spațiului urban craiovean dar și de repulsivitate. S-a folosit un model de hartă mental-cognitivă (Bădiță, 2013, p.20) (fig. 3.35).

Fig. 3.35. Imaginea urbană a municipiului Craiova- analiza Nassar

(sursă: adaptare după Bădiță, 2013)

Rezultă astfel următoarele zone atractive: cartierul Craiovița Nouă, Brazda lui Novac, zona centrală (aici aflâdu-se instituții culturale, spații comerciale, centrul vechi), 1 Mai (aici aflându-se parcul ce atrage rezidenții și non- rezidenții). Zonele repulsive sunt redate de cartierele: Brestei, Fața Luncii, Catargiu, Valea Roșie, Lăpuș Argeș și Bariera Vâlcii – Bordei deoarece în aceste areale sunt prezente mai multe probleme ca de exemplu lipsa siguranței cetățeanului, numărul mare de câini vagabonzi, lipsa curățeniei stradale. Zonele neutre, respectiv cele indiferente sunt reprezentate de următoare cartiere: Rovine, Siloz, Sărari și Romanești (fig. 3.36).

Fig. 3.36. Exemple de areale atractive (a) și areale repulsive (b) în Craiova

Pentru a arăta viziunea specialiștilor despre orașul viitor, așa cum a fost prezentată și în alte studii urbane, precum în modelul pentru orașul Târgu Mureș, se pot adapta câțiva parametri și pentru municipiul studiat:

a. Punctele forte ale orașului:

este traversat de culoarul european 4

poziția geografică favorabilă

învățământ la nivel înalt

unități medicale importante

raportul aproape echilibrat în ceea ce privește grupele de vârstă

prezintă un nod rutier și feroviar important

există foarte multe IMM-uri.

b. Condiții pentru ca orașul Craiova să fie considerat un oraș european ar fi:

– servicii publice de alitate (curățenie, apă, canalizare)

– piste pentru biciclete

– dezvoltarea unui portal e- Craiova pentru plata electronică a tuturor utilităților și impozitelor

– construirea unor parcări etajate în zonele aglomerate

– construirea șoselelor de centură (ocolitoare)

– închiderea circulației auto în centrul istoric

– centru istoric pietonal și cultural

– dezvoltarea unor spații pentru practicarea sporturilor

– dezvoltarea Grădinii Zoologice

– elaborarea și punerea în aplicare a brandului de oraș (un program coeerent de promovare individuală sau integrată)

– eliminarea monopolului operatorilor în domeniul serviciilor publice

– asigurarea unui management care să asigure consultarea ONG-urilor și a reprezentanților cetătenilor în deciziile strategice și de interes public

– transparența în nivel decizional și o mai bună comunicare

– construirea unei infrastructuri care să permită turismul înspre/dinspre Craiova

– înființarea unui operator de turism al comunității locale, prin parteneriat public/privat, cu management transparent în actul decizional

– dezvoltarea și mai coerentă a aeroportului Craiova (adaptare după Studiu Sociologic-PUG Tg. Mureș, 2010, p 57-58).

Astfel studiul elaborat în această lucrare poate creiona câteva direcții principale de dezvoltare a orașului Craiova, astfel:

– dezvoltarea serviciilor medicale, universitare, comerciale, de agrement etc. la standarde europene

– atragerea investitorilor străini prin facilități locale și o infrastructură de transport adecvată

– punerea accentului pe dezvoltarea unei vieți culturale a orașului, prin organizarea și introducerea de noi festivaluri și manifestări culturale

– dezvoltarea turismului, în special a celui cultural prin crearea unui brand turistic și a unui sistem integrat de promovare a obiectivelor turistice antropice existente în municipiu.

CONCLUZII

În ansamblu lucrarea este structurată simetric în trei capitole: primul capitol vizează contextul și cadrul teoretic; al 2-lea capitol cuprinde metodologia care a dus la analiza practică și la cea teoretică a conceptului de imagine urbană și a făcut o legătură între studiul de cazasupra municipiului Craiova și partea teoretică; cel de-al 3-lea capitol prezintă rezultatele obținute în urma chestionarului realizat.

Primul capitol numit Elemente teoretico-metodologice cuprinde tipologii și caracteristici ale orașului, imaginii urbane și marketingului spațiului urban. Orașul este un sistem ce include structură, conținut și organizare spațială. Orașul prezintă următoarele dimensiuni de reprezentare: dimensiunea didactică, dimensiunea teoretică și dimensiunea practică. Imaginea urbană reprezintă "o realitate esențială la nivelul unui oraș, filtrată de un subiect si pusă în circulație sub formă de informație" (Ianoș, 2004, p.185). Pentru formarea imaginii urbane avem nevoie de două părți: de orașul care oferă individului elemente urbane și de receptor respectiv de un individ sau un grup de indivizi. Individul dă sens într-un fel imaginii urbane prin faptul că el exprimă și explică ce reprezintă imaginea unui oraș din perspectiva lui, acesta poate fi rezident al acelui oraș reprezentând imaginea endogenenă, sau poate fi non- rezident, care nu vizitează orașul decât rareori reprezentând imaginea exogenă. Marketingul urban reprezintă promovarea orașului, de fapt promovarea imaginii urbane, imagine ce se dezvoltă altfel din perspectiva fiecărui individ. Este foarte dificil să asociem noțiunea de marketing cu cea de spațiu urban deoarece spațiul urban depășește cu mult ideea de produs și ce presupune acesta.

Capitolul al 2-lea numit Analiza sistematică a Municipiului Craiova cuprinde: caracterizarea generală a orașului, evoluția istorică, zonarea funcțională și analiza SWOT a orașului. Municipiul Craiova se află localizat în partea sud-vestică a României, în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia având o suprafață de 81,41 Km² și o populație 269.506 de locuitori. Orașul Craiova de-a lungul istoriei sale a avut numeroase funcții, fiind centru militar, economic, tribal geto-dac și daco-roman, târg etc.. Municipiul Craiova îndeplinește numeroase funcții la nivelul regiunii din care face parte precum: funcție universitară, economică, culturală, socială. Analiza SWOT prezintă câteva aspecte ale orașului precum punctele tari: poziția geografică favorabilă, fiind traversat de culoarul european 4; prezintă unități de învățământ cu reprezentativitate la nivel național; punte slabe: turismul este insuficient dezvoltat și promovat, numărul persoanelor inactive este în creștere, nu există foarte multe facilități pentru a atrage investițiile străine; oportunități: posibilitatea de a atrage fonduri guvernamentale și europene, dezvoltarea reformelor în ceea ce privește domeniul sanitar; amenințări: reducerea numărului de spații verzi pentru construirea unor instituții economice, migrarea persoanelor calificate în alte țări pentru condiții mai bune.

Capitolul al 3-lea cuprinde rezultatul chestionarului asupra analizei imaginii urbane. Un eșantion de 50 de persoane au fost chestionate pentru a afla în detaliu imaginea urbană endogenă și exogenă a Municipiului Craiova. Analizând rezultatul chestionarului se pot trage câteva concluzii astfel:

– rezidenții (reprezentând imaginea endogenă) susțin că:

cel mai frumos cartier este zona Centru deoarece aici se află multe unități comerciale, spații verzi, instituții culturale

cel mai repulsiv cartier este Lăpuș motivând prin absența curățeniei, confortului

consideră că Parcul Nicolae Romanescu constituie principalul obiect reprezentativ al orașului, incluzând parcul și în principalele obiective pe cale le-ar prezenta unei persoane străine alături de Muzeul Olteniei și de Teatru Național Marin Sorescu

Fabrica Ford este puncul forte economic al orașului

principala problemă este lipsa locurilor de muncă

comerțul, serviciile reprezintă cea mai potrivită direcție de dezvoltare

merg 1-2 ori pe an la spectacole, iar timpul timpul liber și-l petrec la cumpărături

din punct de vedere turistic consideră ramura culturală cea mai importantă axă de dezvoltare

– non rezidenții (reprezentând imaginea exogenă) susțin că:

cel mai frumos cartier este Centru pentru că aici sunt prezente instituții culturale, zone de agrement, unități comerciale

cel mai repulsiv cartier este Fața Luncii datorită poluării, insecurității zonei, igienei deficitare a habitatului

Parcul Nicolae Romanescu constituie principalul obiect reprezentativ al orașului, iar principalele obiecte pe cale le-ar vizita alături de persoane străine sunt Parcul Nicolae Romanescu, Teatru Național Marin Sorescu și Muzeul Olteniei

punctul forte îl constituie Universitatea din Craiova

principala problemă este redată de aglomerația urbană

comerțul reprezință cea mai potrivită direcție de dezvoltare

timpul liber și-l petrec în afara orașului și merg la spectacole o dată pe an

din punct de vedere turistic consideră că ramura culturală este cea mai importantă pentru dezvoltarea viitoare.

Persoanele rezidente care reprezintă imaginea endogenă, au o percepție diferită față de cele non- rezidente care constituie imaginea exogenă, însă există și unele cazuri când rezidenții și non- rezidenții au păreri comune în ceea ce privește chestiunile abordate în sondaj.

Lucrarea poate constitui o sursă de informare pentru persoanele interesate să cunoască mai multe detalii despre imaginea urbană dar și despre aplicarea acesteia în cadrul unui studiu de caz, precum cel al municipiului Craiova, surprinzând cele două percepții endogenă și exogenă.

Bibliografie

Materiale tipărite

Bădiță, A. (2013), Raportul imagine turistică-imagine urbană în municipiul Craiova, teză de doctorat, Școala Doctorală ”Simion Mehedinți”, Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Cândea, M., Bran, F. (2001), Spațiul geografic românesc, Ed. Economică, București

Ianoș, I. (2004), Dinamica urbană (Aplicații la orașul și sistemul urban românesc), Editura Tehnică, București

Ianoș, I. (2007), Importanța imaginii orașului în planificarea urbană, Conferința Internațională – Dezvoltare regională și multiculturalitate în Uniunea Europeană, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, Risoprint, 2007, Cluj Napoca, vol.II , p. 433-440

Lynch, K. (1960), The Image of the City, MIT Press, Cambridge, MA

Neacșu, M. C. (2010), Orașul sub lupă. Concepte urbane. Abordare geografică, Ed. Pro Universitaria, București

Pătrășcoiu, R., (2012),

Onofrei, B., Hristodorecu, D., Popliceanu, E.E, Dediu, M. (2005), Documente privind rolul sociologiei în practica urbanismului, Sociologie urbană, MTCT

*** (2010), Studiu Sociologic-PUG Tg. Mureș

*** (2010), Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) al municipiului Craiova

Surse electronice

http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/flora-si-fauna-salbatica-din-doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova#Economie (accesat 05.04.2015)

http://picsora.com (accesat 12.05.2015)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova#Istorie (accesat 20.04.2015)

ANEXA 1

Chestionar asupra imaginii urbane a municipiului Craiova

1. Care este cel mai frumos cartier din orașul Craiova?

a. 1 Mai j. Lascăr Catargiu

b. Bariera Vâlci k. Popoveni

c. Bordei l. Rovine

d. Brazda lui Novac m. Valea Roșie

e. Brestei n. Lăpuș

f. Centru

g. Craiovița Nou

h. Fața Lunci

i. Ghercești

2. Care este cel mai repulsiv cartier din orașul Craiova?

a. 1 Mai j. Lascăr Catargiu

b. Bariera Vâlci k. Popoveni

c. Bordei l. Rovine

d. Brazda lui Novac m. Valea Roșie

e. Brestei n. Lăpuș

f. Centru o. Altul. Care?_____________

g. Craiovița Nouă p. Nu știu

h. Fața Lunci q. Refuz

i. Ghercești

3. Enumerați 3 motive, în ordinea importanței lor, pentru care vă place cartierul respectiv:

a.______________________________________________________

b.______________________________________________________

c.______________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

4. Enumerați 3 motive, în ordinea importanței lor, pentru care nu vă place cartierul respectiv:

a.______________________________________________________

b.______________________________________________________

c.______________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

5. Din punctul dvs. de vedere, ce obiectiv (reper urban) considerați că este cel mai reprezentativ pentru orașul Craiova?

a. Parcul Nicolae Romanescu

b. Teatrul Național Mari Sorescu

c. Universitatea

d. Universitatea de Medicină și Farmacie

e. Muzeul Olteniei

f. Filarmonica Oltenia

g. Grădina Botanică

h. Biserica Sf. Dumitru

i. Monumentul Frațiilor Golești

j. Altul. Care?_____________

k. Nu știu

l. Refuz

6. Dacă ați fi pus în situația să prezentați orașul unei persoane străine, enumerați primele 3 obiective, în ordinea importanței, pe care le-ați vizita împreună cu persoana respectivă:

a.______________________________________________________

b.______________________________________________________

c.______________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

7. Pentru a face o plimbare în Craiova cu familia și/sau cu prietenii, ce traseu ați alege?

a._____________________________________________________________________

b. Nu știu

c. Refuz

8. Care ar fi în opinia dvs. punctul forte al municipiului Craiova?

a._____________________________________________________________________

b. Nu știu

c. Refuz

9. Care credeți că este cea mai importantă problemă cu care se confruntă orașul Craiova în prezent?

a._____________________________________________________________________

b._____________________________________________________________________

c._____________________________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

10. Pe o scară de la 1 la 5, unde 5 înseamnă ”foarte bun”, iar 1 înseamnă ”foarte prost”, cum apreciați Municipiul Craiova în privința următoarelor aspecte?

11. Cât de grave sunt următoarele probleme în orașul Craiova?

12. Sunt suficiente spații verzi în orașul Craiova?

a. Da, sunt suficiente

b. Nu, sunt insuficiente

c. Nu știu

d. Refuz

13. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a creste calitatea circulației rutiere?

a. Modernizarea radicală a drumurilor existente

b. Construirea unor șosele de centură

c. Intensificarea reparațiilor la drumuri

d. Fluidizare prin introducerea sensurilor unice, giratorii, prin semaforizări

e. Altceva. Ce anume?____________________________________

f. Nu știu

g. Refuz

14. În care din următoarele zone ale orașului considerați că este necesară suplimentarea locurilor de parcare prin construirea unor parcări de mare capacitate?

a. În zona centrală a orașului

c. În zona gării

d. În spatele Stadionului Oblemenco

e. În zonele rezidențiale

f. In zona spitalelor

g. Altundeva. Unde?___________________

h. Nu știu

i. Refuz

15. Cu ce mijloc de transport vă deplasați de obicei?

a. Autobuzul

b. Maxi-Taxi

c. Mașina personală

d. Bicicleta

e.Alte mijloace de transport (motocicleta, scuter)

f. Nu folosesc mijloace de transport

g.Refuz

16. Unde vă faceți de obicei cumpărăturile?

a. La magazinele din vecinătatea locuinței

b. În cel mai apropiat supermarket

c. În hipermarket-urile de la periferia orașului.

d. În piață

e. Altundeva, unde?__________________

f. Nu știu

g. Refuz

17. Cum vă petreceți, în general, timpul liber la sfârșit de săptămână?

a. Recreere în afara orașului

b. Activități sportive

c. Merg pe stadion la fotbal

d. Stau acasă și citesc

e. Privesc la TV

f. Merg la cumpărături

g. Merg la cinema

h. Merg la teatru

i. Merg la restaurant/bar

j. Merg în club/discotecă

k. Altcumva. Cum? _______________

l. Refuz

18. Vă rog să-mi spuneți cât de des mergeți la spectacole cultural-artistice?

a. O dată la câțiva ani

b. O dată pe an

c. De 1 – 2 ori pe an

d. O dată la 3 luni

e. 4. Lunar

f. 5. Săptămânal

g. 6. Nu merg

h. Refuz

19. Dacă ar fi să se investească în amenajarea de spații destinate petrecerii timpului liber, ce anume ați prefera și în ce zonă să fie amplasate?

a. Amenajarea unui nou ștrand __________________

b. Amenajarea de baze polisportive __________________

c. Amenajarea de parcuri __________________

d. Parc de distracții pentru toate categoriile de vârste __________________

e. Piste pentru sporturi extreme (role, skateboard etc.) __________________

f. Cinematografe __________________

g. Cluburi

h. Bază pentru practicarea sporturilor nautice __________________

i. Altceva. Ce?________________ __________________

j. Nu știu

k. Refuz

20. Care considerați că ar fi cea mai potrivită direcție de dezvoltare a orașului?

a. Turism

b. Industrie textilă / confecții

c. Comerț

d. Industrie alimentară

e. Industrie chimică

f. Servicii medicale

g. Învățământ universitar

h. Sport

i. Cultură

j. Tehnologie si IT

k. Altă direcție. Care_______________

l. Nu știu

m. Refuz

21. Gândindu-vă la nevoile de dezvoltare ale Municipiului Craiova, dintre următoarele investiții care credeți că este prioritară?

a. Modernizarea și extinderea infrastructurii de drumuri și poduri din oraș pentru

fluidizarea traficului

b. Modernizarea și extinderea infrastructurii de drumuri care leagă orașul de alte

localități

c. Îmbunătățirea sistemului de căi ferate pentru a facilita transportul de bunuri și

persoane

d. Modernizarea și extinderea aeroportului

e. Modernizarea rețelelor de utilități publice

f. Reabilitarea patrimoniului istoric

g. Construirea de locuințe pentru tineri si categorii defavorizate

h. Construirea de parcări

i. Crearea de universități/campusuri universitare

j. Crearea de spații amenajate pentru petrecerea timpului liber (inclusiv terenuri

sportive)

k. Altceva, ce?________________________

l. Nu știu

m. Refuz

22. Ce fel de turism considerați că este de viitor pentru orașul Craiova?

a. Cultural

b. Medical

c. De recreere și agrement

d. Turism educațional

e. Balnear sau curativ

ANEXA 2

Date socio-demografice ale respondeților

D1. Sexul

a.M

b. F

D2. Ce vârstă aveți? ____

D3. Câte persoane locuiesc în gospodăria Dvs?

Copii, adulți, inclusiv Dvs. _____

D4. Care este naționalitatea Dvs.?

a. Român

b. Rrom

c. Alta

d. Refuz

D5. Care este ultima școală pe care ați absolvit-o?

a. Fără școală

b. Primară (1-4 clase)

c. Gimnazială (5-8 clase)

d. Treapta I de liceu (9-10 clase)

e. Școala profesională

f. Liceu

i. Școala postliceală sau tehnică de maieștri

j. Colegiu

k. Facultate

l. Studii postuniversitare

m. Refuz

D6. În ce tip de locuință stați în prezent?

a. Casă cu curte comună

b. Casă cu curte proprie

c. Imobil de locuit modern, pentru 2-4 familii, cu curte

d. Apartament în bloc până la patru etaje

e. Apartament în bloc cu peste patru etaje

D7. Care este ocupația Dvs. actuală?

Întreprinzător pe cont propriu, adică

1. Agricultor

2. Proprietar magazin, mesteșugar

3. Specialist cu studii superioare (avocat, medic, contabil, arhitect….)

4. Patronul unei companii

5. Alt întreprinzător pe cont propriu, fără angajați (instalator, tâmplar etc.)

Lucrător în producție/muncă manuală

6. Maistru/tehnician/șef de echipă

7. Muncitor calificat

8. Muncitor necalificat

9. Mecanic reparator

10. Lucrează cu ziua

Lucrător la birou/servicii/muncă non-manuală

11. Specialist cu studii superioare angajat (medic, avocat, profesor, contabil, arhitect, inginer)

12. Manager general, director

13. Poziție managerială de mijloc

14. Funcționar public

15. Funcționar, lucrător la birou

16. Lucrător în comerț si servicii vânzător, asistentă etc.)

17. Cadru militar

Fără o activitate profesională

18. Casnică

19. Student

20. Pensionar

21. În căutarea unui loc de muncă

22. Altceva

Bibliografie

Materiale tipărite

Bădiță, A. (2013), Raportul imagine turistică-imagine urbană în municipiul Craiova, teză de doctorat, Școala Doctorală ”Simion Mehedinți”, Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Cândea, M., Bran, F. (2001), Spațiul geografic românesc, Ed. Economică, București

Ianoș, I. (2004), Dinamica urbană (Aplicații la orașul și sistemul urban românesc), Editura Tehnică, București

Ianoș, I. (2007), Importanța imaginii orașului în planificarea urbană, Conferința Internațională – Dezvoltare regională și multiculturalitate în Uniunea Europeană, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, Risoprint, 2007, Cluj Napoca, vol.II , p. 433-440

Lynch, K. (1960), The Image of the City, MIT Press, Cambridge, MA

Neacșu, M. C. (2010), Orașul sub lupă. Concepte urbane. Abordare geografică, Ed. Pro Universitaria, București

Pătrășcoiu, R., (2012),

Onofrei, B., Hristodorecu, D., Popliceanu, E.E, Dediu, M. (2005), Documente privind rolul sociologiei în practica urbanismului, Sociologie urbană, MTCT

*** (2010), Studiu Sociologic-PUG Tg. Mureș

*** (2010), Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) al municipiului Craiova

Surse electronice

http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/flora-si-fauna-salbatica-din-doljhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova#Economie (accesat 05.04.2015)

http://picsora.com (accesat 12.05.2015)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova#Istorie (accesat 20.04.2015)

ANEXA 1

Chestionar asupra imaginii urbane a municipiului Craiova

1. Care este cel mai frumos cartier din orașul Craiova?

a. 1 Mai j. Lascăr Catargiu

b. Bariera Vâlci k. Popoveni

c. Bordei l. Rovine

d. Brazda lui Novac m. Valea Roșie

e. Brestei n. Lăpuș

f. Centru

g. Craiovița Nou

h. Fața Lunci

i. Ghercești

2. Care este cel mai repulsiv cartier din orașul Craiova?

a. 1 Mai j. Lascăr Catargiu

b. Bariera Vâlci k. Popoveni

c. Bordei l. Rovine

d. Brazda lui Novac m. Valea Roșie

e. Brestei n. Lăpuș

f. Centru o. Altul. Care?_____________

g. Craiovița Nouă p. Nu știu

h. Fața Lunci q. Refuz

i. Ghercești

3. Enumerați 3 motive, în ordinea importanței lor, pentru care vă place cartierul respectiv:

a.______________________________________________________

b.______________________________________________________

c.______________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

4. Enumerați 3 motive, în ordinea importanței lor, pentru care nu vă place cartierul respectiv:

a.______________________________________________________

b.______________________________________________________

c.______________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

5. Din punctul dvs. de vedere, ce obiectiv (reper urban) considerați că este cel mai reprezentativ pentru orașul Craiova?

a. Parcul Nicolae Romanescu

b. Teatrul Național Mari Sorescu

c. Universitatea

d. Universitatea de Medicină și Farmacie

e. Muzeul Olteniei

f. Filarmonica Oltenia

g. Grădina Botanică

h. Biserica Sf. Dumitru

i. Monumentul Frațiilor Golești

j. Altul. Care?_____________

k. Nu știu

l. Refuz

6. Dacă ați fi pus în situația să prezentați orașul unei persoane străine, enumerați primele 3 obiective, în ordinea importanței, pe care le-ați vizita împreună cu persoana respectivă:

a.______________________________________________________

b.______________________________________________________

c.______________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

7. Pentru a face o plimbare în Craiova cu familia și/sau cu prietenii, ce traseu ați alege?

a._____________________________________________________________________

b. Nu știu

c. Refuz

8. Care ar fi în opinia dvs. punctul forte al municipiului Craiova?

a._____________________________________________________________________

b. Nu știu

c. Refuz

9. Care credeți că este cea mai importantă problemă cu care se confruntă orașul Craiova în prezent?

a._____________________________________________________________________

b._____________________________________________________________________

c._____________________________________________________________________

d. Nu știu

e. Refuz

10. Pe o scară de la 1 la 5, unde 5 înseamnă ”foarte bun”, iar 1 înseamnă ”foarte prost”, cum apreciați Municipiul Craiova în privința următoarelor aspecte?

11. Cât de grave sunt următoarele probleme în orașul Craiova?

12. Sunt suficiente spații verzi în orașul Craiova?

a. Da, sunt suficiente

b. Nu, sunt insuficiente

c. Nu știu

d. Refuz

13. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a creste calitatea circulației rutiere?

a. Modernizarea radicală a drumurilor existente

b. Construirea unor șosele de centură

c. Intensificarea reparațiilor la drumuri

d. Fluidizare prin introducerea sensurilor unice, giratorii, prin semaforizări

e. Altceva. Ce anume?____________________________________

f. Nu știu

g. Refuz

14. În care din următoarele zone ale orașului considerați că este necesară suplimentarea locurilor de parcare prin construirea unor parcări de mare capacitate?

a. În zona centrală a orașului

c. În zona gării

d. În spatele Stadionului Oblemenco

e. În zonele rezidențiale

f. In zona spitalelor

g. Altundeva. Unde?___________________

h. Nu știu

i. Refuz

15. Cu ce mijloc de transport vă deplasați de obicei?

a. Autobuzul

b. Maxi-Taxi

c. Mașina personală

d. Bicicleta

e.Alte mijloace de transport (motocicleta, scuter)

f. Nu folosesc mijloace de transport

g.Refuz

16. Unde vă faceți de obicei cumpărăturile?

a. La magazinele din vecinătatea locuinței

b. În cel mai apropiat supermarket

c. În hipermarket-urile de la periferia orașului.

d. În piață

e. Altundeva, unde?__________________

f. Nu știu

g. Refuz

17. Cum vă petreceți, în general, timpul liber la sfârșit de săptămână?

a. Recreere în afara orașului

b. Activități sportive

c. Merg pe stadion la fotbal

d. Stau acasă și citesc

e. Privesc la TV

f. Merg la cumpărături

g. Merg la cinema

h. Merg la teatru

i. Merg la restaurant/bar

j. Merg în club/discotecă

k. Altcumva. Cum? _______________

l. Refuz

18. Vă rog să-mi spuneți cât de des mergeți la spectacole cultural-artistice?

a. O dată la câțiva ani

b. O dată pe an

c. De 1 – 2 ori pe an

d. O dată la 3 luni

e. 4. Lunar

f. 5. Săptămânal

g. 6. Nu merg

h. Refuz

19. Dacă ar fi să se investească în amenajarea de spații destinate petrecerii timpului liber, ce anume ați prefera și în ce zonă să fie amplasate?

a. Amenajarea unui nou ștrand __________________

b. Amenajarea de baze polisportive __________________

c. Amenajarea de parcuri __________________

d. Parc de distracții pentru toate categoriile de vârste __________________

e. Piste pentru sporturi extreme (role, skateboard etc.) __________________

f. Cinematografe __________________

g. Cluburi

h. Bază pentru practicarea sporturilor nautice __________________

i. Altceva. Ce?________________ __________________

j. Nu știu

k. Refuz

20. Care considerați că ar fi cea mai potrivită direcție de dezvoltare a orașului?

a. Turism

b. Industrie textilă / confecții

c. Comerț

d. Industrie alimentară

e. Industrie chimică

f. Servicii medicale

g. Învățământ universitar

h. Sport

i. Cultură

j. Tehnologie si IT

k. Altă direcție. Care_______________

l. Nu știu

m. Refuz

21. Gândindu-vă la nevoile de dezvoltare ale Municipiului Craiova, dintre următoarele investiții care credeți că este prioritară?

a. Modernizarea și extinderea infrastructurii de drumuri și poduri din oraș pentru

fluidizarea traficului

b. Modernizarea și extinderea infrastructurii de drumuri care leagă orașul de alte

localități

c. Îmbunătățirea sistemului de căi ferate pentru a facilita transportul de bunuri și

persoane

d. Modernizarea și extinderea aeroportului

e. Modernizarea rețelelor de utilități publice

f. Reabilitarea patrimoniului istoric

g. Construirea de locuințe pentru tineri si categorii defavorizate

h. Construirea de parcări

i. Crearea de universități/campusuri universitare

j. Crearea de spații amenajate pentru petrecerea timpului liber (inclusiv terenuri

sportive)

k. Altceva, ce?________________________

l. Nu știu

m. Refuz

22. Ce fel de turism considerați că este de viitor pentru orașul Craiova?

a. Cultural

b. Medical

c. De recreere și agrement

d. Turism educațional

e. Balnear sau curativ

ANEXA 2

Date socio-demografice ale respondeților

D1. Sexul

a.M

b. F

D2. Ce vârstă aveți? ____

D3. Câte persoane locuiesc în gospodăria Dvs?

Copii, adulți, inclusiv Dvs. _____

D4. Care este naționalitatea Dvs.?

a. Român

b. Rrom

c. Alta

d. Refuz

D5. Care este ultima școală pe care ați absolvit-o?

a. Fără școală

b. Primară (1-4 clase)

c. Gimnazială (5-8 clase)

d. Treapta I de liceu (9-10 clase)

e. Școala profesională

f. Liceu

i. Școala postliceală sau tehnică de maieștri

j. Colegiu

k. Facultate

l. Studii postuniversitare

m. Refuz

D6. În ce tip de locuință stați în prezent?

a. Casă cu curte comună

b. Casă cu curte proprie

c. Imobil de locuit modern, pentru 2-4 familii, cu curte

d. Apartament în bloc până la patru etaje

e. Apartament în bloc cu peste patru etaje

D7. Care este ocupația Dvs. actuală?

Întreprinzător pe cont propriu, adică

1. Agricultor

2. Proprietar magazin, mesteșugar

3. Specialist cu studii superioare (avocat, medic, contabil, arhitect….)

4. Patronul unei companii

5. Alt întreprinzător pe cont propriu, fără angajați (instalator, tâmplar etc.)

Lucrător în producție/muncă manuală

6. Maistru/tehnician/șef de echipă

7. Muncitor calificat

8. Muncitor necalificat

9. Mecanic reparator

10. Lucrează cu ziua

Lucrător la birou/servicii/muncă non-manuală

11. Specialist cu studii superioare angajat (medic, avocat, profesor, contabil, arhitect, inginer)

12. Manager general, director

13. Poziție managerială de mijloc

14. Funcționar public

15. Funcționar, lucrător la birou

16. Lucrător în comerț si servicii vânzător, asistentă etc.)

17. Cadru militar

Fără o activitate profesională

18. Casnică

19. Student

20. Pensionar

21. În căutarea unui loc de muncă

22. Altceva