Metode Si Tehnici de Interventie In Asistenta Sociala la Nivel de Grup Si Comunitate

Un exemplu de caz real unde excluziunea sociala este "la zi", este populatia defavorizata comunitatea din Cartierul Ferentari, concentrata pe anumite zone, spre deosebire de celelalte comunitati, locatarii acelei categorii de populatie sunt deseori nu numai familii tinere fara locuinte, dar mai ales familii excluse social sau marginalizate multiplu.

Istoricul comuntatii, excluziunea sociala a populatiei, impreuna cu infrastructura foarte precare a zonei, dau acestui cartier specificul unei comunitati inchise.Accesul redus la serviciile socio-sanitare, lipsa actelor de identitate, nivelul de instruire scazut care conduce la acces redus pe piata fortei de munca, lipsa locurilor de munca, lipsa asigurarilor medicale, lipsa medicilor de familie si a unitatilor medicale care sa ofere sevicii populatiei aflate in nevoie, spatii insalubre de locuit, acestia traind intr-o saracie extrema, in garsoniere tip gheto, fara apa menajera, fara electricitate, fara incalzire, unde exista un risc mare de imbolnavire(HIV/SIDA, Hepatita C, TBC, s.a.).

Lipsa educatiei sanitare care sa conduca la prevenirea imbolnavirilor, consum de droguri injectabile in randul tinerilor, risc maxim de imbolnavire in randul copiilor care de multe ori se joaca pe terenuri de joaca, improvizate, pline de gunoaie si siringi folosite de consumatorii de droguri.Intoleranta comunitatii in general si al indivizilor in particular manifesta fata de consumatori, lipsa comunicarii cu factori de decizie facand astfel imposibil identificarea unor posibilitati de reducere a vulnerabilitatii si imbunatatirea nivelului de integrare sociala.

Este prezenta marginalizarea excesiva fata de consumatorii de droguri injectabile, regasita la nivel social, prin intoleranta crescuta a populatiei fata de acestia, limitarea accesului la oportunitati firesti pe care le au ne-consumatorii si anume: educatie, formare profesionala, obtinerea unui loc de munca, etc.

De asemenea, odata ce un consumator de droguri isi constientizeaza pozitia sociala, este constient vulnerabilitatea sa si actioneaza de multe ori in directia autoexcluderii sociale si adaptarii la o noua pozitie, una marginala.

Astfel, membrii comunitatii percep consumatorul de droguri ca pe un real pericol pentru familie, comunitate, si abordeaza problematica cu intoleranta, parsivitate si dispret.

Consumul de droguri determina probleme sociale si economice majore, iar asocierea acestuia cu epiderma HIV are repercusiuni asupra sanatatii publice.Lipsa si insuficienta de dezvoltare a serviciilor pentru consumatorii de droguri injectabile si ignorarea fenomenelor asociate consumului de droguri determina efecte negative asupra stabilitatii sociale si economice a zonei afectate, in cazul prezentat, populatia din Cartierul Ferentari.

In momentul de fata, comunitatea din cartierul Ferentari este alcatuita de 12.000 persoane si este rezultatul mai multor procese sociale distincte. Populatia defavorizata din cartierul Ferentari este concentrata in zonele din Aleea Livezilor, Tunsu Petre, Zabrauti, Amurgului, Prelungiea Ferentari.

Spre deosebire de alte comunitati, locatarii acestei categorii de populatie sunt deseori nu numai familii tinere fara locuinte, dar mai ales familii excluse social sau marginalizate multiplu

Aspectele care favorizeaza conceptul excluderii sociale, sunt numeroase dar in majoritatea cazurilor, provine din neajunsuri, viata care nu le-a oferit prea multe, cand in familie apar conflicte, avand tendinta de a se simti neinteles, exclus, monitorizat, suspectat, intervine retragerea din familie prin lipsa de acasa si refuzul de a comunica cu membrii familiei, cauzat de disparitia obiectelor si furtul banilor din casa, in vederea procurariii drogurilor.

La scoala, apare un interes scazut fata de situatia scoalara, absente numeroase, atitudine negativa si uneori violenta fata de colegi si profesori.

In societate apar diverse probleme rezultate din incalcarea legii, apar prieteni noi care par sa ii inteleaga perfect, de fapt ceea ce au in comun este dependenta.

Prejudecatiile, stereotipurile, inrautatirea relatiilor interpersonale(membrii familiei, prieteni necunsumatori, vecini, colegi), constituie un sentiment de frustrare, inferioritate, lipsa banilor pentru asi procura stupefiante ii face sa devina vulnerabili fata de propria vointa.Acestia ne mai avand control asupra comportamentului si reactiile disperate, care il conduce la abordarea unui comportament deviant, indiferent ca este fata de persoanele de pe strada, vecini, prieteni si cel mai grav membrii ai familiei, ajungand sa recurga la gesturi extreme.Toate acestea conduc spre fenomenul excluziunii sociale.

Istoricul comunitatii, excluziunea sociala a populatiei, impreuna cu infrastructura foarte precara a zonei, dau acestui cartier specificul unei comunitati inchise:

acces redus la serviciile socio-saniatre,

lipsa actelor de identitate,

nivel de instruire scazut, care conduce la acces redus pe piata fortei de munca, lipsa locurilor de munca,

lipsa asigurarilor medicale,

lipsa medicilor de familie si a unitatilor medicale care sa ofere servicii populatei aflate in nevoie,

spatii insalubre de locuit (populatia defavorizata este concentrata in garsoniere tip gheto, fara apa menajera, fara electricitate, fara incalzire),

risc ridicat de imbolnavire (HIV/SIDA, Hepatita C, TBC, s,a),

lipsa educatei sanitare care sa conduca la prevenirea imbolnavirilor,

consum de droguri injectabile in randul tinerilor,

risc maxim de imbolnavire in randul copiilor, care de multe ori se joaca pe terenuri de joaca pline de gunoaie si seringi folosite de consumatorii de droguri,

lipsa comunicarii cu autoritatile locale.

Lipsa actelor de identitate

Un factor important care conduce la excluderea membrilor acestei comunitati este lipsa actelor de identitate. Cand vorbim despre lipsa actelor de identitate, avem in vedere doua categorii de persoane si anume: persoane care au avut acte de identitate insa care au fost pierdute, distruse sau expirate fara posibilitatea de a fi prelungite, datorita lipsei spatiului de locuit si persoane care nu a avut niciodata acte de identitate.Numarul persoanelor care nu au avut niciodata acte de identitate este foarte mic in comparatie cu numarul persoanelor care au avut acte de identitate insa care au expirat.

Un numar important de persoane locuiesc fara forme legale in garsoniere tip ghetto, dobandite prin diferite metode (platite fara acte de proprietar, inchiriate fara forme legale).Fara forme legale si fara un domiciliu legal acestia, nu pot beneficia de sistemul de protectie sociala oferit de autoritatile competente.

Lipsa accesului pe piata fortei de munca este o alta problema cu care se confrunta populatia din acesta zona. Lipsa pregatirii profesionale, nivelul scazut de educatie, conduce la imposibilitatea acestora, de a fi prezenti pe piata fortei de munca. Fiind in imposibilitatea de a avea un loc de munca cu forme legale, foarte multe persoane din acesta zona practica munci ocazionale necalificate fara forme legale.

O alta problema identificata este situatia locuintelor. Aproximativ 2500 de persoane locuiesc in garsoniere insalubre, fara apa menajera, fara incalzire, fara a fi conectati la reteaua de termoficare a zonei, fara gaz metan.

Riscul imbolnavirilor este foarte ridicat, boli precum sunt Hepatita B si C, TBC, HIV/SIDA, viroze pulmonare, boli cardiovasculare, diabet, sunt prezente in comunitatea Ferentari cu preponderenta in zonele dezavantajate ale cartierului: Aleea Livezilor, Tunsu Petre, Imasului, Zabrauti, Iacob Andrei, Radu Constantin, Zetari.

In plus, in acesta comunitate consumul de droguri injectatile este un al factor care influenteaza starea de sanatate. Riscul imbolnavirilor HIV/SIDA, in randul consumatorilor de droguri si nu numai este foarte ridicat. Dependentii de heroina injectabila, folosesc de multe ori seringi in comun, fapt ce conduce la riscul de imbolnavire cu virusul HIV/SIDA si Hepatita B, C.

Lipsa asigurarilor de sanatate, este una din problemele cu care se confrunta marea majoritate a populatiei din zonele dezavantajate ale cartierului. Fiind in imposibilitatea de a plati contributia la Casa de Asigurari de Sanatate, acestia nu beneficiaza de asistenta unui medic de familie sau de asistenta medicala.

4.

6.

Comunitatea din Ferentari, sector 5, este o comunitate cu multe problem si de aceea trebuie avuta in vedere o abordare comprehensive in care sa fie implicate toti actorii sociali care pot influenta si pot demara initiative in vederea imbunatatirii situatie aceste comunitati. Ca metoda de abordare, pe termen scurt, in vederea identificarii solutiilor pe termen lung,a problemelor din aceasta comunitate, consideram ca un pas important este imputernicriea comunitatii prin infiintarea asciatiei Ferentari care sa intre in parteneriat cu autoritatile publice locale in vederea ameliorarii situatiei. De asemenea, infiintarea unui centru

de asistenta medico-sociala este de un real folos venind ca metoda de prim ajutor intr-un caz de urgent. Prin intermediul planului exemplificat mai sus se urmareste :

Integrarea sociala a membrilor comunitatii din Ferentari, sect.5, Bucuresti

Cresterea nivelului de educatie sanitara in randul membrilor comunitatii din Ferentari, sect.5, Bucuresti

Reducerea riscului de imbolnavire in randul membrilor comunitatii din Ferentari, sect.5, Bucuresti

Dezvoltare comunitatii din Ferentari, sect.5, Bucuresti