Metode de Evaluare a Calitatii Apelor Dunarii

CONTRIBUȚII ORIGINALE

INTRODUCERE

Monitoringul calității apei de suprafață reprezintă un aspect foarte important la nivelul întregii planete deoarece poluare apei nu are deloc frontiere și va reprezenta întotdeauna un subiect de actualitate avand legătură directă cu dezvoltarea societății noastre.

Subiectul principal acestei activități de cercetare este “Monitorizarea calității apelor de suprafață ”, finalizată prin prezenta disertație.

Această disertație are menirea de a oferi un cadru tehnic cu privire la procesele de monitoring la nivelul apelor de suprafață. Abordează o privire de ansamblu legată de procesele și indicatorii de monitoring și evaluare, în așa fel încât să poată oferi un ajutor metodologic pentru derularea corectă a proceselor de monitorizare.

Deși accentul pica mai mult pe laturele specifice procesului de monitoring, emiterea și evaluarea indicatorilor de calitate și procedeele prin care se strange informația, cele două fenomene fiind într-o inter-relaționare, vor fi atașate rapoate și se vor explica unele particularitati specifice in procesul de evaluare, cu scopul de a întregi ducumentatia.

Am optat pentru acest subiect deoarece în opinia mea apa este un lichid necesar vieții și desigur că optez pentru impresionarea și conștientizarea populatiei tinere din ziua de azi asupra apararii resurselor de apă pe care le detinem. Procesul de apreciere a calității a apelor de suprafață este destul de amplu și depinde de anumite norme și procedee ce fluctueaza de la o țară la alta.

Calitatea apei, în timp, nu rămâne uniforma ci ea difera datorită surselor de poluare (naturale sau artificiale), lucru ce necesita permanent o verificare al valorilor caracteriticilor prin care este determinata calitatea apelor de suprafață și capacitatea acestora de a se aprecia drept surse de alimentare a așezărilor populatiei sau de a fi intrebuintate în procesele industriale sau treburilor agricole.

.

CAPITOLUL 4. Metode de evaluare a calității apelor Dunării.

În anii 2014 – 2015 am efectuat un bilant al calității apei Dunării în orașul Brăila, prin realizarea cercetarilor și determinărilor caracteristicilor generale de calitate, reprezentativi de impurificare. Mostrele de apă au fost stranse din Dunăre în amonte și în aval la orașul Brăila. Spatiul dintre cele 2 puncte este în jur de 24 km, iar pe traseul întregului interval, Dunărea este receptor pentru absolut toate apele uzate ale municipiului și zonelor sale industriale.

Expeimentele ce sunt infaptuite de catre mine pentru monitorizarea calității apei Dunării la Brăila în intervalul de timp 2014 – 2015 sunt procedee spectrometrice.

Fig1.Plasarea punctelor in vederea strangeriii mostrelorr de apă.

Punctele de srangere ce au fost stabilite au putut ingadui aprecierea influenței surselor de poluare din Brăila și au fost mentinute aceleași puncte, pe cât a fost cu putinta, la tarmul in partea stângă, la mijloc și la tarmul din partea dreaptă. S-a examinat să spoată fi determinata influența difuziei surselor impurificatoare ce sunt eliberate pe tarmul stâng și de la mijlocul raului și de pe tarmul din partea dreaptă.

Cadenta în care au fost executate recoltările de probe a fost o dată pe lună timp de 2 ani la rand 2014 – 2015, fara lunile din iarnă, când adunarea probelor a fost pusa in dificultate datorită climei . Adunarea probei de apă pentru cercetarea fizico-chimică s-a efectuat în recipiente de polietenă ce au fost închise ermetic. Cercetarile fizico-chimice au fost facute pentru 7 indicatori : azotat, amoniu, azotit, fosfat, crom, fier și fenoli, potrivit standardelor autorizare pentru fiecare indicator în parte.

În imaginea numarul 2. se poate examinam cursurile medii ale ionului azotat care nu au intrecut jumătate din cursul maxim ce e permis, iar în anul 2015 cursul mediu a concentrației azotatului în aval de Brăila descreste puțin față de cea din amonte.

Fig 2. Cursul mediu al concentrației ionului azotat în Dunăre

la Brăila în intervalul de timp 2014 – 2015.

În figura 3 sunt puse in balanta cursurile medii ale concentrației ionului amoniu din apa Dunării la Brăila în intervalul de timp 2014 – 2015. În anul 2014 cursul mediu al concentrației ionului amoniu în amonte intrece CMA, dar în general cursurile medii ale amoniului în aval de Brăila sunt mai mici față de amonte, ceea ce semnaleaza un fenomen de autoepurare a apelor pe parcursul zoneice a fost monitorizata.

Fig.3 Cursul mediu al concentrației ionului amoniu în Dunăre

la Brăila, în intervalul de timp 2014 – 2015.

Pentru a pune in balanta cursurile medii ale ionului azotit din Dunăre în intervalul de timp 2014 – 2015 am utilizat datele din imaginea numarul 4.

Cursurile medii ale concentrației ionului azotit în Dunăre, in intervalul de timp al acestei cercetari, sunt în jur de o doime din CMA, doar în anul 2015 cursul mediu a azotitului în aval la Brăila intrece același indicator ce a fost definit în amonte, ceea ce ne arata o ușoară poluare a Dunării din cauza combinatiilor cu azot purces din apele uzate ale orașului varsat în Dunăre.

Fig.4 Cursurile medii ale concentrației ionului azotit în Dunăre la Brăila,

în perioada de timp 2014 – 2015.

Cursurile medii ale ionilor fosfat din Dunăre în perioada de timp 2014 – 2015 le găsim exprimate în figura numarul 5. Acest curs nu depășeste a patra parte din CMA, ceea ce se poate intelege prin autoepurarea apei referitor la substanțele care au in componenta lor fosfor, varsate în aceasta.

Fig.5 Paralela referitoare la cursurile medii ale concentrației de ion fosfat în Dunăre la Brăila, în perioada de timp 2014 – 2015.

În imaginea numarul 6 sunt indicate cursurile medii ale concentrației ionului de crom hexavalent, ce a fost stabilit în Dunăre la Brăila, în perioada de timp 2014 – 2015.

Și în aceasta situatie se poate constata o diminuare a cursului mediu a cromului în aval spre deosebire de cursul mediu al aceluiași indicator in amonte, in afara de anul2014, când orașul a sprijinit foarte puțin la poluarea fluviului cu compuși ce au in componenta lor crom.

Fig.6.Paralela referitoare la cursurile medii ale concentrației ionului crom în Dunăre la Brăila, în perioada de timp 2014– 2015.

Cursurile medii ce oglindesc concentrația ionului de fier din Dunăre în perioada anilor 2014 – 2015 sunt expuse în imaginea numărul 7. Aceste cursuri depășesc clar de 4 până la 7 ori CMA.

Fig.7 Palalela referitoare la cursurile medii ale concentrației ionului fier în Dunăre la Brăila, în perioada de timp 2014 – 2015.

În imaginea numărul 8 sunt aratate cursurile medii ale fenolilor ce au fost dobandite prin cercetarea apelor Dunării, în perioada 2014 – 2015, la Brăila. A fost devansat CMA în ambii ani, iar cea mai mare poluare cu fenoli a fost monitorizata în anul 2014. În fiecare an se poate observa că, de-a lungul ambelor puncte de luare a probelor, a aparut clar fenomenul de autoepurare a apei, fenolii apărând încă de la intrarea în zona de explorare.

Fig.8 Paralela referitoare la cursurile medii ale concentrației fenolilor în Dunăre la Brăila, în perioada de timp 2014 – 2015.

Din cercetarile fizico-chimice facute de către mine pentru Dunăre, în amonte și aval de orașul Brăila, în anul 2014 se poate vedea că cursurile indicatorilor ce au fost identificati (figura nr. 9.) plaseaza apa Dunării în categoria I a apelor de suprafață (potrivit Ordinului 161/2006).

Acest lucru nu este valabil si pentru indicatorii fosfat, fier și substanțe fenolice, ale caror cursuri medii intrec limitele maxime ce sunt permise , iar acest lucru conduce la o încadrarea apei Dunării în categoria a III-a sau a IV-a de calitate.

Fig.9 Cursurile indicatorilor fizico-chimici ai apei Dunării în anul 2014, la orasul Brăila

În cadrul anului 2015, pentru indicatorii fizico-chimici ai apei fluviului Dunărea la Brăila se poate vedea o reala scădere a cursurilor medii spre deosebire de anul 2014, mai putin in cazul ionului azotat. Cursurile ce au fost dobandite adapteaza apa fluviului în categoria a II-a de calitate, iar cursurile medii ale indicatorilor fier total și substanțe fenolice au adaptat Dunărea în categoria a III-a sau a IV-a de calitate, pentru anul 2015.

Fig.10 Cursurile indicatorilor fizico-chimici ai Dunării, în anul 2015, la orasul Brăila

Fondurile de apă ale orașului Brăila sunt garantate de apa Dunării, fiind intrebuintata pentru irigații, piscicultură, industrie și alimentarea cu apă a oamenilor ,volumul anual de apă luat din apa Dunării pentru diverse activități umane este de peste 300 milioane de m3.

Agenția pentru Protecția Mediului din Brăila examineaza, pe lângă monitorizarea calității fondurilor naturale de apă din oraș și unitățile din industrie care ar putea prejudicia din cauza surselor de poluare emise, calitatea fondurilor.

Din cercetarile facute de către mine , ale analizelor chimice descrise în figurile 2 – 8, poluarea apei Dunării este la nivel mediu, numai ca în ceea ce priveste ionul de fier și fenolii este depășită valoarea maximă ce poate fi admisă.

De asemenea, acest oras nu participa foarte mult la poluarea apei fluviului , pentru ca firmele din oras si din apropierea acestuia ce au activități industriale si sunt mari poluatoare (fibre sintetice, celuloză și hârtie) sunt fie închise, fie cel mai probabil lucreaza la randament redus in general.

Marii agenți economici din acest municipiu, pe lângă structura lor proprie de a monitorizara a apele uzate varsate in Dunarea, sunt urmariti și de Agenția pentru Protecția Mediului din Brăila. Din anul 2006, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila se ingrijeste și de evaluarea calității apei Dunării.

Cel mai mare volum de substanțe ce sunt poluante si deversate în apa fluviului Dunarea în județul Brăila au fost in principiu din fenomenele de producție, sau din abatoare, zootehnie, industria celulozei și hârtiei, ape menajere, etc.

CONCLUZII

Dunărea, a cărei traiectorie în tara noastra, România este de 37,7% din lungimea lui, este atat receptorul cat si emisarul în Marea Neagră a unei multitudini de evacuări din țările invecinate din amonte, ce inrautateste calitatea apei din Delta Dunării și a sectorului costier din Marea Neagră.

Sursele de impurificare, poluantii ce sunt adusi din țările ce isi au originea în bazinul superior și mijlociu al Dunarii, sunt captati o parte în sedimente la barajele de la Porțile de Fier. În perioada anilor 1998 – 2000, volumul de fosfor captat în lacul de acumulare de la Porțile de Fier a fost in jurul a 8,5 kT/an, reprezentand 36%, dar cantitatea de azot ce a fost captata inseamna doar de 3% din 340000 T.

Pentru a se putea cerceta gradul de poluare al Dunării la orasul Brăila, în anii 2014 – 2015 s-au măsurat cursurile a 7 indicatori chimici: azotați, amoniu, azotiți fosfat, crom, fier și fenoli.

Cercetarile fizico-chimice ce au fost realizate în anul 2014, privind Dunărea în amonte și aval de municipiul Brăila, s-a sesezat că cursurrile medii ale indicatorilor cercetati contribuie la punerea apelor Dunării în categoria I a (conform Ordinului 161/2006). In afara de indicatorii fosfat, fier și substanțe fenolice, la care cursurile medii intrec frontierele maxime ce pot fi acceptate, ceea ce pune apa fluviului în categoria a III-a sau a IV-a de calitate.

În cursul anului 2015, pentru indicatorii chimici ai Dunării ce au fost descrisi mai sus, am vazut aparitia unei scăderi a cursurilor față de anul 2014, in afara de ionul azotat. Cursurile procurate de mine pune apa raului în categoria a II-a de calitate dar cursurile medii ale indicatorilor de calitate fier și substanțe fenolice pun fluviul în categoria a III-a sau a IV-a de calitate, in anul 2015.

Dupa cum poate fi vazut din datele cercetarilor chimice expriate, poluarea apei raului Dunărea este la nivel mediu, cu exceptia ionului fier și fenolilor care nu se pot incadra pana in cursul maxim ce poate fi admis. Putem constata si că orașul nu participa mai deloc la contaminarea Dunării, datorita faptului ca firmele care au de obicei activități industriale mari (fibre sintetice, celuloză și hârtie) fie sunt în faliment , fie in prezent merg la randament mic.

Multumita imprastierii poluanților într-un timp oarecum scurt și gratie capacității de autopurificare a apelor Dunarii, poluarea constanta a acesteia se plaseaza în normele admise.

Subiectul aleas de mine este recomandabil si indicat pentru a putea aduce la cunoaștinta calitățile apelor si cum au acestea influență asupra calității vieții. Aceasta este o lucrare cu scop de informare, instiintare întrucât in opinia mea , documentarea privind caracteristicile fizico-chimice ale apelor Dunării are o mare pondere pentru analizarea fenomenelor ce sunt in stransa legatura cu evoluarea biocenozelor și in intrebuintarea acesteia pentru diferitele domenii ale economiei.